Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-03 / nr. 7555

V „Revelionul tineretului“ PE BILANŢUL ÎMPLINIRII, TINEREŢEA ISI IESE VISUS! NOI % 1 Numeroşi tineri ieşeni au ţinut să petreacă rit mai fru­mos noaptea de Anul nou. Dacă unii au preferat să-l Intimpine pe 1971 in caba­nele montane „Durău*, „7 Noiembrie­, „Complexul Pat­­ria“, alţii in familii sau gru­puri de prieteni, mulţi şi-au dat întrlnire la Casa de cul­tură a tineretului şi studen­ţilor, la Revelionul tinere­tu­lui, organizat de Comitetul municipal Iaşi al U.Î.C. At­mosfera de totală bună dis­poziţie, decorul de basm, entuziasmul şi spontaneita­tea tinereţii prezente aici plenar şi-au pus pecetea pe ultimele ore ale anului vechi. Deodată s-a făcut linişte, ecranul televizorului s-a lu­minat, şi toţi cei prezenţi au ascultat cu atenţie cuvintele de caldă urare rostite de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prezent în acele minunata clipe ca şi întotdeauna In Inimii* tinerilor noştri. Cu­vintele de caldă urare con­stituie In acelaşi timp şi un Îndemn pentru anul 1971 In care, fiecare la locul de muncă va trebui să depună eforturi sporite pentru tra­ducerea pe tărîmul faptelor a sarcinilor acestui nou cin­cinal. Noul an este Intimpinat cu urări, felicitări, cu cn­­tec şi voie bună. Sint clipa în care pe bilanţul Împlini­rilor de pînă acum s* ţes visuri noi. Am avut plăcerea să cu­noaştem mulţi, foarte mulţi tineri. Dintre aceştia nu se poate să nu amintim cîteva nume. Iat-o pe Vasilica Bur­­dujanu, tehniciană la Cot­nari. Alături de soţul ei loan Burdujanu, Vasilica sărbăto­rea nu numai sosirea anu­lui nou, dar şi propria-i ani­versare. In acea noapte a împlinit 27 de ani, primind din Inimă felicitările soţului, ale colegilor şi, bineînţeles, ale noastre. Am zărit in ti­nerescul furnicar şi peGheor­­ghe Stinceanu, lăcătuş la re-, vizia de vagoane C.F.R. Iaşi. Işi doreşte să se căsătoreas­că şi să aibă doi copii. Şi Puiu Vas­iu, împreună cu soţia sa, Rodica, îşi doresc să devină buni părinţi pen­tru copilul ce-l aşteaptă. En­tuziasmaţi de explozia de frumuseţe, veselie şi petrece­re, Soţii Ticu şi Mariana Ba­­ciu au promis că în fiecare an vor face revelionul aici în mijlocul tinerilor considerîn­­du-l pe acesta cel mai fru­mos din cele petrecute pînă acum. Lică Podaru din Ro­man, student în Iaşi, şi-a dat întîlnire cu prietena sa Cor­nelia Ioniţă, studentă în Bucureşti. Ce-şi doresc în noul an? Să obţină rezul­tate bune la examene, să-şi petreacă vacanţa împreună, să aibă multe, multe bucu­rii. Desigur e greu să te o­­preşti la fiecare din cei a­­proape 400 de tineri prezenţi aici. Fiecare vrea să spună ceva, se simte fericit, face urări. Mai amintim aici pe lectorul universitar Tiberiu Prună, studentul Cornel Ga­­mă, Gheorghe Anton, direc­torul Şcolii generale din Bor­­şa, Sirbu Elena, tehniciană la Centrul teritorial de con­trol etc. Nelipsite, ca de altfel de la orice petrecere tinerească, surprizele au ţişnit din en­tuziasmul şi buna dispoziţie generală. Au primit şi ascultat ură­turi, n-a lipsit rtidl forma­ţia folclorică „Căluţul", au­­ abundat răvaşele şi epigra­meie. Aşteptat cu legitim in­teres, concursul organizat pentru desemnarea celui mai bun solist de muzică uşoară a furnizat momente pline de veselie. Solistul premiat a fost bineînţeles u­nil din cei mai buni, C. Ioanescu, care a interpretat melodia „O sărutare*. Premiul, în nota atmosferei generale , două sticle cu şampanie. Cîştigătorul, împreună cu Teo­dor Crăciun şi Romeo Gheor­­ghiu au prezentat şi mo­mente vesele, mult gustate de cei prezenţi. Pe măsură ce orele tre­ceau urcînd in răbojul lui 1971 şi buna dispoziţie era alimentată de vestita licoare de Cotnar, la care adăugăm dansul neîntrerupt în acor­durile neobosite ale orches­trei „Ionomat“, toţi partici­panţii aşteptau rezultatul ju­riului întrunit care se ho­tăra greu. Este vorba de „Mis Revelion". In fine, du­pă dezbateri „dificile, acest titlu a fost acordat asisten­tei universitare Maria Zamă de la Universitatea „Al. I. Cuza“. Petrecerea a continuat ca şi urările şi în cele din ur­­mă s-a încins o periniţa pre­­lungită aşa cum şade bine la orice petrecere tinereas­că şi mai cu seamă la cea a revelionului. Aşadar Anul nou a fost întîmpinat de tineri aşa cum se cuvine şi cu multă, mul­tă încredere în viitor. Ion RAZEŞU A sosit pluguşorul Cîntec, dans şi voie bună Cu pluguşorul pe uliţele Moşnei La Moşna, ca da altfel în toate colţurile ţării, seara care marca scurgerea finalului unui an şi sosirea celui nou a con­stituit un minunat moment de bucurie, încă înainte de lă­sarea serii, cind gospodinele mai dădeau zor cu coptul co­lacilor, cei mai mici urători, de la prichindeii de-o şchioapă până la elevii de şcoală, au şi pornit pe uliţele satului stră­­duindu-se să nu uite nici un cuvint din tradiţionalul Blu­­guşor care urma să-i ves­tească pe gospodari că „sem­ne bune anul­are“. După lă­sarea amurgului au început să ureze, pe la fiecare casă, grupuri, grupuleţe de „plugari", iar satul vuia de clopoţeii şi tălăncile, de pocnetele de ha­rapnic ale urătorilor care în­demnau „plăvanii* să tragă brazdă mare şi adincă. O trupă de urători consti­tuită din tineri ţărani coope­ratori şi muncitori de la di­ferite întreprinderi a pornit să ure pe la principalele insti­tuţii locale. O dată cu trans­miterea tradiţionalului „la mulţi ani“ au inserat printre rîn­­durile urăturii laude pentru cele ce s-au înfăptuit dar şi obişnuite glume la adresa u­­nora cu o activitate mai pu­ţin strălucită. In centrul satului s-a Insta­lat cunoscuta fanfară de la Cozmeşti, Interprettnd Îndrăcin­te sirbe moldoveneşti in care s-au prins cu mic cu mare flăcăi şi vîrstnici. Dar acesta avea să fie doar Inceputul, căci după aceea grupuri, gru­puri, oamenii s-au Îndreptat cu veselie spre casele lor unde aveau să-şi petreacă revelionul cu rudele şi prietenii apro­piaţi. Timpul aleargă pe nesimţite, fiecare clipă înseamnă înain­tarea cu hotărire spre capătul unui an în care şi la Moşna s-au făcut multe lucruri fru­­mose datorită hărniciei şi spi­ritului gospodăresc al oame­nilor de aici. Aşa după cum ne spunea Ion Tom­a, primarul comunei, in 1970 s-au con­struit un magazin universal sătesc, care urmează să fie dat in folosinţă in primele zile ale lunii ianuarie, un nou local de şcoală cu 4 săli de clasă. Am adăuga faptul că tot prin con­tribuţia oamenilor s-a con­struit un pod, s-au amenajat două parcuri. Primaml ne-a comunicat că in 1971 comuna se va Îmbogăţi cu un nou e­­dificiu social, un dispensar li­man, a cărui construcţie va în­cepe in primăvară. In noul local al şcolii au sărbătorit revelionul cadrele di­dactice din comună, învăţători şi profesori care, de la înălţi­mea catedrei răspîndesc fla­căra culturii şi ştiinţei, lumi­nează minţile copiilor deschi­­zându-le noi orizonturi spiri­tuale, au venit să petreacă împreună această ultimă sea­ră a anului 1970. Unuia din cadrele didactice, Dumitru Andronache, student la fără frecvenţă, i-am adresat Inevi­tabila întrebare : — Ce aşteptaţi de la anul 1971 ? — Aş dori să termin facul­tatea, să-mi trec examenul de stat, iar ca profesor­imi do­resc ca numărul absolvenţilor noştri care să reuşească la şcolile post-generale să fie mai mare decît anul trecut, aceasta fiind o dovadă grăitoare a muncii şi efortului depus de cadrele didactice in munca de instrucţie şi educaţie. In sat tot se mai auzeau pocnetele de harapnice şi chio­tele celor care mai umblau cu Pluguşorul. Moşnenii s-au mai îmbogăţit cu un an, ciştigind in experienţa de muncă şi via­ţă. La început de an le urăm noi şi însemnate succese in munca lor de zi ai zi pentru ridicarea satului pe noi trepte de dezvoltare materială şi spi­rituală. C. LUPU 4* In FLACĂRĂ TĂŞUiUlfi ACM­A ! » mm RAID-REPORTAJ ÎN NOAPTEA DE ANUL NOU (urmai* din Rjgi­Q schimburi. Asta înseamnă că planul de producţie va fi în­deplinit ?i depăşit. Alături de uzină, In moder­na sală a cantinei se sărbă­torea revelionul cu mesele pline, eu multi că şi­­ferne. Cei mai mulţi «r«u de le U.F.S., dar mi remit şi din mH« între­prinderi — Uzina metacarţffcă, Complexul de morărît şi pa­nificaţie. ©re 24 seu ora z«ro, ora de sfirşit şi de început de «î, ora simbol, aşteptată cu emoţie şi cu paharele pli­ne, a sosit. „La mulţi ani”, îşi urează meserii unul altuia şi din toate piepturile răsu­nă : „Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăi­ască,­­ mulţi ani Minute în şir se cîntă cu în­sufleţire, fotoreporterul nostru fare cîteva fotografii şi tetă că »Intem in 1971. Maistrul Gheorghe Hui­an telefonează în **cţie unde lirorează tova­răşii lui, feliciţi­ndu-i. I se răspunde tot cu felicitări şi cu „petrecere frumoasă*, iar matanii le urează „serviei »­­sor*. In pnodnoţi« »au­­« mesa de revelion oamenii rărofei a­ceiaşi. Aurel Mor­mşu, electrician ! — Mă simt foarte bine în colectivul Uzinei de fibre sin­tetice. Est« un colectiv cu o bună pregătire profesională, cu oameni care privesc man­ea cu o înaltă răspundere. Am toate motivele să fiu convins că anul 1971 ne va aduce nai fuooeee. bag. VUh Ttot®, <tlr««toT tetette I — B pantera a treia sari dud petrec revelionul în mij­locul colectivului uzinei. Bate preferința mea. Iubesc colec­­t*vte pentru că prin ei îmi rewMse» poahuiM de Inginer și ÎPiptetSnă transpunesn în preoție* poMttce eepaomica a partedtedui, Ua sM hl­ritac de colectiv este Io® Poeaani, președintele pomHeMui sterWcirtului din urină. De fapt al cere gazda prioMear* și dedicată a ce­lor aere au vault să petrea­că reveHod­il atol unde, du­pă apusei« tei, din pluguşo­­rul al cărui coautor este, „S-au unit osn lît-iă om K as ist ţării TBROM­". Ungă maşini, cu gindul la cei dragi In jurul maşinil­r a gâs® noul an ş| o parte din colec­tivul fabricii de uleiuri ve­getale „Unirea“. Acest schimb, primul şi ... cel mai lung, va produce circa 60 de tone de uleiuri brute. Stăm de vorbă cu ing. Pavel Haraga, care în această noapte este dispect. „Cea mai mare bucurie pe care anul ce trece mi-a adu­­s-o­ este faptul că am reuşit să obţin importante succese în muncă. Sunt convins că şi în 1971 voi răspunde încrederii ce mi s-a acordat". Aceleaşi gînduri ni le mărturiseşte şi operatorul Constantin Dumbravă, re­cent întors din armată la ve­chiul său loc de muncă. Ca o dovadă a continuităţii în muncă, în succese, definitorii, Fabrica de antibiotice nu şi-a încetat activitatea nici în noap­tea sfârşitului de calendar. Şi aici, gu­wiurile celor cu care am discutat se îndreptau in aceste clipe solemne, spre fa­brică, *pra colegi, spre o«i dragi de amseă. „Am devenit un M­MR în ihduetria ţării, ne spune operatorul princi­pal Vasile Chitic, unul diatra cei mai vechi muncitori ai fabricii, şi toate eforturile a­­nului ce stă să înceapă se vor îndrepta spre con*ottd®r»a «­­cestui prestigiu*. „In acast Cincinal, fabrica se va extin­de, şi de aceea va trebui să muncim mai bine, să cunoaş­­tem perfect noua tehnologie* — sînt gînduri Împărtăşite de ing. loan Mureşan. — Vreau să muncea* h­a­mai în această fabrică, unde am intrat Imediat după termi­narea facultăţii, în 1956, am spune ing. Sever AnghelwţS, dispecer. In plus, să munceau cit mai bine. Ieri, fabrica a dat o şarjă de streptomicinS de 269 MUI, faţă ete 190 MUI cit era planificat. Aş vrea ca a­­cfeastă realizare să nu mai constituie ceva neobişnuit în noul an. Maşina străbate străzile ude lai« 07#®}%, purii* atletelor da şampania, dara glas calei mai (veşnica „artilerii* dfe huna, o artile­ria a bucuriei şi fericirii. Na apropiean, însoţind ora tare, da Centrala electrică de iar­­mofieera, care ne primeşte îh­­vSultă în abur, cu zgomotul speed fi* ritmului obişnuit de lucru. Ing. loan Dragomirescu răepuaade in noaptea aceasta da buna funcţionare a cen­tralei. — Stetem mulţumiţi că totul merge bine, că cei care acum pe trass clips vasale, seu sunt aplecaţi ca şi noi asupra maşinilor, au căldură şi lu­mină. Planuri de viitor? Cen­tral* sa va extindă, vom mon­ta o turbină de 50 MW şi un ca­ier da 400 tone abur pa oră. Trebuie să le asigurăm o func­ţionare ireproşabilă. Altceva ? Matematica, o mere pea lume a mea, sper să-mi aducă şi in acaat m eatisfactii Dragori« pentru m«Ba* *­­leasă, urări da sănătate cole­gilor ?i temi­lor, aceataa au fost cuvintele tuturor odor cu care am discutat: Marin Mu­­şat şi Qhaorghs Teodoriu, şefi de tură, operatorii Mircea Şflcht, Io** Ruso şi alţii. Tuturgr l«-**n urat dte par­tea nosaartl, „mers fără «va­rii* ! Oare da călători Ieşi ne Intimpin* 0« *rirv* unor clipe sărbătoreşti. — In noaptea aceasta, la ors zero, s-au pus în aplicare noi­le instrucţiuni de serviciu, ca­re vizează sporirea eficienţei muncii noastre în exploatarea, circulaţia şi manevrarea tre­nurilor, ne spune Vasile An­ton, şeful biroului tranzit. În­sărcinat cu supravegherea a­­cestei treceri. Dar nu aate da loc dificil. Oamenii noştri sunt disciplinaţi, tşi cunosc bina noile oblgaţi, aşa că totul este normal. — De ctnd lucraţi la căile ferm­e ? —­ De peste 30 de ani. Iar din aceştia, 24 i-am petrecut la gară şi de revelionI Im­piegatei dispozitor Doru Slin­­ca nu-şi vad* capul de tre­buri. Cu oahB 1« ceas, prin­de totuşi am minuit liber: — Aşa e 1« noi, ritm intens. Bar «ceasta este activitatea normai*. Şi in noapte* aceas­ta totul este normal. Planuri de viitor ? Deşi * un an ... fără soţ, poate mă voi că­sători ! Grijă deosebită pentru sa­tisfacerea imperativelor sarvi­­qtultai am găsit și la Ion Za­­haria, șef de tură la revizii, Andrei So­fronie, revizor de ace. — Le-am luat copiilor un cadou dte. Tecuci, ne spune emoţionii tov. Vasila Alexan­­dr­ea, mecanicul rapidului 8$, şi «hla aştept să ajung a­­caaă. Axul '79 a fort bun pen­tru mine! Am muncit bine, am luat şi geamanul de şef de tu­ră. In *71 i«nl voi termina şi o**«, aşa că am toate moti­vele să fiu mulţumit. Stăm de vorbă şi cu contro­loare* de can­tate Eufrosina Popa de la Fabrica de trico­taje „Moldova*, unul dintre călătorii prezenţi pe peroane­le gorh: —­ Vin din concediu şi mă grăbesc spre casă, unde-mi voi vedea fiul întors din armată. In aceste clipe de bucurie, un gînd se îndreaptă şi spre ce­ferişti, care îşi pun toată e­­n­ergia în slujba celorlalţi oa­meni ai muncii. Plecăm, fecind cu noi un card scerf Ceferist din partea feroviarilor ieşeni, tuturor ce­lor care şi această noapte au stat Ungă maşini, cu gindul la cei dragi. Genst. PALADUŢA Multă sănătate! „Alo, aici Staţia de salvare! Da, notez. . .* Sofia Pruteanu, la cei 19 ani de serviciu, a inumpteri de mai multe ori noul an cu telefonul in mină. Telefonista a Închis recepto­rul. Viaţa unui om este in primejdie. Intră in acţiune asistenta medicală Nina Găi­nă. O dispoziţie scurtă, preci­să : „Să plece în cursă şofe­rul Gheorghe Scorţanu II, În­soţit de oficiantul sanitar Du­mitru Nichifor". Peste cîteva clipe sirene maşinii se aude tot mai slab, pierzindu-se in tumultul nopţii albe de la ho­tarul dintre două decenii. In alt colţ al oraşului, la Spitalul clinic nr. 2, ne Intîm­­pină medicul de gardă, Gheorghe Costăchescu. Are 32 da ani. Gabriel Costăches­cu are numai doi ani și ju­mătate. Este insă ascultător: a Înțeles că tăia are treabă și a rămas cu mămica, acasă. „Pentru că * cuminte­a să sdbă un aurind o surioară". „Dar poat* e mai bine să fie un frăţior*. Tăticul e neutru: „îmi doresc un copil care să semene cu primul”. Bravo, Gabriel, cred că l-a­ convins pe tăticu­l . In Farmacia nr. 1 *1 în a­­ceastă noapte e un dute-vino necontenit. —­ Sunt farmacistă de 20 de ani. Vă rog să nu-mi daţi nu­mele la ziar. E atit de obiş­nuit ceea ce fac eu aici... Poftim, bunico, fiola de algo­­calmin !. .. Scrieţi mai bine de asistenta Elena Lungu, re­partizată în acest an la noi. A fost şefă de promoţie. Este foarte harnică şi pri­cepută. — Stimată Interlocutoare anonimă, un gând la Încăput da an. — Sănătate, multă sănăta­te tuturor ! — Elena Lungu, dumnea­voastră ce aveţi de spus ? — Fericire şi ce-a spus tovarăşa farmacistă Dona Pateli. (Şi se mai zice că reporterii sunt Indiscreţi...). ★ „De, Spitalul de copil... Alo, alo, ce-aţi spus că a­­veţi ?... N-aveţi nimic ? A­­tunci de ce ?... A, mulţu­mesc, asemenea şi dumnea­voastră. . . Avem de lucru, tovarăşe. Pînă acum au ve­nit şapte copii cu mutilări din cauza pocnitorilor... In rest, ca de obicei, gardă normală... Alo, veniţi şi pe la noi.. Păi luaţi legătura cu mine... Medic de gardă, Virgil Viaşu*. Timpul nu ne-a permis să . Spitalul folinia de copii. Ne-am oprit însă la Spitalul clinic nr. 1. Aici, medicii Nicolae Georgescu, Mihai Panainte, Alexandru Boingeanu, Corneliu Bourea­­nu, Ştefan Mihalache, suro­rile Veronica Apostol, Rodi­­ca Amăriuţei erau la dato­rie, intervenţii chirurgicale, reanimări, intoxicaţii, frac­turi, tulburări abdominale o sinteză a gărzii din noap­tea de revelion. ★ Ora 0,30. Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie. — Bună dimineaţa, oamenii Mă numesc Ana-Gabriela Gheorghică. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu mai răspund la alte întrebări. Veniţi la revelionul 1973, cînd voi fi „mare“ şi voi şti să vorbesc. ★ Policlinica municipiului Iaşi. Medici de gardă: Olie Bacalu, Elena-Gabriela Bu­­nescu şi Martin Ochs. In condica de gardă, medicul specialist Martin Ochs, aflat la al 11-lea revelion... în gardă, notează : „Din nou, anul acesta, am plăcerea să vă adresez, pe această cale, tradiţionala u­­rare: «La mulţi anii». Viitorul să ne aducă feri­cire şi pace Intre oameni. Să fie un An nou ban ! Multă sănătate !“. Sofia DAMIAN Cristinel s-a născut în noftpten de Anul nou In oraşul luminat 9 feeric Doar cîteva ore ne mai despărţeau de sfîrşitul anu­lui. Asaltul magazinelor se domolise. In lumina feerică a oraşului trăiam alte clipe. Cu mic, cu mare, vîrstnici şi tineri, Îmbrăcaţi în straie de sărbătoare porniseră că­tre rude, prieteni, locul un­de aveau să intimpine noul an. In tramvaie, autobuze, taximetre se răspîndeau, din coşuri şi pachete aromele cozonacilor, plăcintelor, cîr­­naţilor şi ale multor altor bu­nătăţi. Buteliile cu vin, sti­clele cu şampanie, coniac sau ţuică bătrînă, erau păzite cu sfinţenie. Şi grupurile de oa­meni care ticsiseră timp de ci­­teva ore toate mijloacele de transport posibile ajunseseră cu bine la locul de destinaţie. Este un merit al numeroşilor şoferi: C-tin Drăgan, Vasile Vintilă, Emil Şipoş şi alţii de pe autobuze, al vatmanilor C-tin Acatrinei, N. Ichim­, Oc­­tav Asiminei, şi multor lucrători de la I.T.I. prezenţi la datorie în noaptea de reve­lion. Aproape de miezul nop­ţii autobuzele şi tramvaiele circulau goale. In oraş, se au­zeau doar din cînd in tind fluierele cetelor de Jieri, lar­ma colindătorilor, pocnetele harapnicelor. Ora zero. Acordurile orolo­giului din turnul Palatului Culturii vestesc noul an. Tre­cătorii sau cei aflaţi în diver­se locuri se opresc, se felici­tă şi-şi urează „La mulţi ani, la mulţi ani !". Cu aceeaşi urare ne adre­săm şi noi tovarăşei Sofia Bilota, şefa de telegraf de la Oficiul Iaşi. Echipa de tele­grafiste printre care Eugenia David, Maria Neagu, Silvia Guju transmiseseră în întreaga ţară peste 2.300 de telegra­me, felicitări cu ocazia Anu­lui nou. Sunăm la 09. Un scurt interviu telefonic. Inter­locutoarea noastră, tovarăşa Elena Cireş, ne răspunde prompt: „Operatoarele de serviciu Silvia Brener, Felicia Tabăse şi celelalte au reuşit ca pînă la această oră să sta­bilească legături telefonice cu majoritatea oraşelor ţării, cît şi cu cîteva oraşe de peste hotare. Felicitări, urări de bi­ne, acestea sunt în esenţă con­ţinutul convorbirilor şi, in rest, păstrăm secretul". Apelăm la serviciul taxime­tre. II preferăm pe şoferul Dumitru Tarcan. Zadarnic. Me­reu plecat în cursă, Tătăraşi, de acolo în Copou, apoi la Nicolina. Cu greu se poate obţine în această primă oră a anului un taximetru. Ajungem tot cu tramvaiul în centrul oraşului, la restaurantul „Moldova“. T.A.P.L. organiza­se unsprezece revelioane, pu­­rtînd la dispoziţia consumato­rilor în această noapte 40.000 litri de vin din cele mai alese soiuri, 40.000 sticle cu bere, 12 tone bere la butoaie, 2.000 sticle şampanie, coniac şi alte aperitive, 5 tone carne din care destoinici bucătari găti­seră apetisante mîncăruri. — Cum se simt cei ce pe­trec aici revelionul ? La în­trebarea noastră tînărul ospă­tar Gheorghe Aftanase ne in­vită deschizînd larg, uşile să­lii de curînd renovată: Pri­viţi ! O singură concluzie — excelent. Ne-am oprit şi la restauran­tul „Vinătorul". Pastrama de mistreţ, fripturile de cerb, ie­purele cu sos de vin, alături de tradiţionalii curcani stro­piţi cu renumite vinuri, crear­seră aici o stare de bună dis­poziţie aşa cum îi şade bine omului în asemenea împreju­rări. Fie că erau cercetători în ştiinţele agricole, ingineri la cooperative agricole de producţie, ofiţeri sau funcţio­nari de stat­, cu toţii se sim­ţeau excelent. Al. MONTEORU­­ Fotografii: G. PAUL şi­­ STRATULA! Telefonistele la datorie de Radio laşi Duminică 3 ianuarie (Programul de dimineaţă) 9—10. Buletin de ştiri. Primele succese in noul an 1971. Melodii cu dedicaţie. Programul de ceară: 17—201 Un grup muzical. Emisiune de diver­tisment. Luni 4 ianuarie (Programul de dimineaţă) 6.00 Buletin de ştiri : 6.05—8.00 Radiomatineu. Actua­litatea in agricultură! 6.30 Me-t­alcul vă afătuieştei 7.00 Alte in­formaţii utilitare şi muzică. Televiziune 8.45 Deschiderea emisiunii. Gim­nastica de dimineaţă! 9.00 Mati­neu duminical pentru copii. De­sene animate. „Toate prizele sus !“ — spectacol realizat după romanul Iul Radu Tudoran, în dramatizarea Iul Dinu Bond­­i 10.00 Viaţa satului. .Spor la muncă în 1971*. Covoarele cu basme — reportaj. Răvaşe pa 16 mm. Dubaşii de la Sălişte— reportaj muzical. Cu şi fără a­­cid... cronică rimată însoţită de ilustraţii. Muzică populară ro­mânească» 11.30 Amfiteatru mu­zical: Yehudi Menuhin şi Or­chestra Festivalelor din Bath la Bucureşti, 12.00 De strajă patriei, 12.30 La cererea tele­spectatorilor : Gala Unirei (se­­lecţiuni), 13.00 Anul sportiv 1970 (II), 14.00 Emisiune în limba maghiară, 16.00 Studioul .NI. Din cuprins : Cum se naşte o idee coregrafică. In exclusivita­te: Interviu cu­ Yves Montand. „Şase evadaţi* — episodul al 3-lea. Similitudini — reportaj realizat la Timişoara. Interviu cu cosmonautul sovietic Boris Volinov. .Miniaturi sub cupolă*. Canţonete cu Ion Buzea, 18.00 Pe aripile rapsodiei — cântece şi dansuri populare. Program­ susţinut de ansamblul .Rapso­dia română“, 19.00 JOOl da seri — emisiune pentru cei mici ? 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Secretul Albei ca Zăpada —­ reportaj T.V., 20.20 ,Sărută-mă, Kate“ — film muzical, în pre­mieră pe ţară, 22.05 Opereta vă invită, 22.30 Telejurnalul de noapte, 22.45 Cântece mai noi şi mai vechi cu Doina Badea şi Ionel Budişteanu, Nicolae Florian la acordeon şi un grup de dansatori al ansamblului „Rapsodia română“. Cinematografe VICTORIA, ore­e 9, 11,15, 14.13, 16.30 , 18,45, 21: .Răzbunarea Sfintului“. REPUBLICA, orei» 8.45, 12.13, 16.30, 20: .Sunatul muzicii", «cran panoramic. CI­­NEMATOGRAFUL DE ARTA .CO­POU", orele 9, 11, 15, 17, 19, 21: .Așteaptă pină »• Întunecă". ARTA, orele 9.15, 11.15, 15, 17, 19, 21: „Tom­ui ieri". TATA­­RASI, ora 10, program da filme pentru copil şi tineret, orele 16, 18, 20: ,Răzbunătorul“. NICOI­­NA, ora 10, program da filme pentru copil şi tineret, orele 16, 18, 20: ,Cu mine nu, madam". Teatrul Naţional La ora 10.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Catiheţii de la Humuleşti". Sunt valabila biletele seria 2. La ora 19.30, va avea loc un spectacol cu piesa „Opinia pu­blică. Sunt valabile biletele cu seria 3. Opera de stat La ora 15.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu baletul .Copel­a". Tragerea specială a revelionului la Loto FAZA I­I EXTRAGEREA I OBISNUITA: 49 76 46 38 6 81 25 33 74 EXTRAGEREA A II-A OBISNUITA:­ 89 66 71 15 21 2 47 FAZA A II-A : EXTRAGEREA A III-A: 69 58 29 65 90 53 EXTRAGEREA A IV-A: 63 57 17 1 62 14 FAZA A III-A : EXTRAGEREA a V-A : 4 54 16 18 49 75 79 34 FONDUL GENERAL DE PREMII: 5.200.000 LEI. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul mai mult noros. Local se vor semnala precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab din sectorul sud­­vestic. Temperatura uşor varia­bilă, minimele vor fi Cuprinse între minus 7 şi minus 2 grade, iar maximele Intre mi­nu» i­­*r»d ?1 RhM % arad». 24 ore

Next