Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)
1971-02-02 / nr. 7580
V Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi alt popular judeţean Anul XXVII, nr. 7580 Marţi, 2 februarie 1971 4 pagini, 30 bani lifliil de partid de la sate, îa vnii teilelor Dimensiunile noi ale dezvoltării economiei, ştiinţei, culturii, sarcinile privind creşterea calitativ®n toate domeniile prin faţa muncii politico-ideologice exigenţe sporite, impun amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, între mijloacele chemate să asigure înfăptuirea acestui deziderat, formarea unei concepţii sănătoase despre lume, să facă din fiecare comunist un militant activ pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru un rol important revine învăţămîntului da partid. Venind în întîmpinarea acestor cerinţe, organele şi organizaţiile de partid de la sate au întreprins, în acest an, un complex de acţiuni în urma cărora învăţămîntul se încadrează în tot mai mare măsură dimensiunilor reale ale muncii de partid, preocupărilor concrete ale cursanţilor. în acest fel, integrarea pregătirii politicoideologice, în ansamblul muncii de partid, grija pentru selectarea şi pregătirea propagandiştilor, diferenţierea formelor de învăţămînt în strînsă legătură cu realităţile practice din fiecare organizaţie, stabilirea cu grijă a tematicilor au condus la obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune, în majoritatea comunelor din judeţul nostru. Fără îndoială, realizările înregistrate pe tărâm economic, în celelalte domenii de activitate încorporează şi o parte din efortn- XAitv-éepuse ,p.e. ,linia muncii pq- Iitîeo-ideologice. Acum, la două lunî după deschiderea învăţămîntului de partid de la sate şi înainte cu ceva mai mult de o lună pină la organizarea convorbirilor recapitulative, o analiză asupra activităţilor din cursuri şi cercuri releva, pe lingă aspectele subliniate mai sus, şi o seamă de carenţe, îndeosebi de ordin organizatoric, dar care influenţează negativ asupra conţinutului activităţilor. In urma unui control, efectuat recent în 21 de comune, s-a constatat că unele comitete de partid nu urmăresc respectarea graficelor stabilite iniţial, nu se preocupă suficient pentru asigurarea unei frecvenţe corespunzătoare a cursanţilor, uniformizează tematica netinînd seama de profilul formei, nu acordă suficientă atenţie modului de informare şi pregătire a propagandiştilor. Astfel, pînă la mijlocul lunii ianuarie a.c., toate cursurile şi cercurile de la învăţămîntul de partid trebuiau să efectueze 4 activităţi. In multe localităţi, printre care în comunele: Ruginoasa, Răducăneni, Stolniceni-Prăjescu, Comarna, la I.A.S. Popricani, Brosteni, S.M.A. Iugani, Belcești, unde comitetele de partid, propagandiștii privesc cu răspunderea cuvenită sarcinile în acest domeniu, majoritatea formelor de învățămînt au parcurs în totalitate cele 4 teme programate pînă în prezent, la aceeași dată însă existau forme de învăţămînt care de la 15 noiembrie 1970 şi pînă în prezent au desfăşurat doar una-două activităţi. Intre acestea cităm cercurile conduse de Ioan Roată din comuna Ţigănaşi, Ion Dîngă din comuna Popricani, Adrian Radu din comuna Ciorteşti, Andrei Catelli din comuna Grajduri, Ion Platon din comuna Dolheşti. Intr-o situaţie asemănătoare se găsesc o serie de cercuri din comunele Belceşti, Hălăuceşti, Mironeasa, Ţuţora, din I.A.S. Tg. Frumos, Copou, Iaşi, Miroslava şi din majoritatea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Intr-o serie de cercuri, printre care cel condus de Teodor Ciolacu din comuna Răducăneni, Mihai Grobeică din comuna Meşna, la majoritatea formelor de învăţămînt din comunele Belceşti, Scobinţi, Holboca, frecvenţa cursanţilor este încă redusă. Al. FLOAREŞ directorul Cabinetului Județean de partid (continuare în pag. a 2-a) Uzina metalurgici 450 taţi I tone produse peste plan După cum ne-a informat , economistul Nicolae Lacea, şeful serviciului de planifi- care, Uzina metalurgică laşi a îndeplinit şi depăşit pla- ■ nul de producţie pe luna g ianuarie. Producţia supli- I montată realizată de colec- I tivul uzinei în această peri- j oadă se cifrează la 450 de I tone, din care 230 tone ţevi sudate şi 220 tone profile I Îndoite. Aceste succese sunt rodul ■ preocupărilor susţinute din uzină pentru folosirea rit ■ mai deplină a capacităţilor de producţie, In care scopl s-a pus accent pe asigura- _ rea unei bune funcţionări a instalaţiilor şi folosirea , cît mai deplină a timpului de lucru. Fabrica de mobilă Iaşi Secţia a lll-a, fruntaşă în întrecerea socialistă In cadrul adunării generale a alariaţilor ce a avut loc recent la Fabrica de mobilă Iaşi, colectivului de muncă al secţiei a III-a — mobilă curbată, cum, dus de maistrul principal Gheorghe Dolhescu — i s-a acordat diploma de fruntaş pe fabrică în întrecerea socialistă pe anul 1970. Este o răsplată binemeritată a strădaniilor muncitorilor şi personalului tehnic din secţie pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie ce le-au revenit. Subliniem faptul că bunele rezultate de anul trecut sunt continuate în acest an. Pașcani. Complexul de deservire al U.J.C.M. CARNET IEŞEANElixirul tinereţii Nu de mult, un bâtrînel, Nicolae Spirescu, din cartierul Păcurari, a venit la redacţie să ne destăinuiască una din tainele lui, cu stieli de adolescent, dar conştient de măiestria sa. Pensionari mai trec din cînd in cînd pe la noi, cei mai mulţi cu versuri proprii, Înduioşătoare In felul lor, dar nici unul nu şi-a găsit o îndeletnicire atit de ciudată şi de frumoasă in acelaşi timp, cum este confecţionarea tablourilor din Hori presate, asamblate cu un gust şi o migală, intr-adevăr, uimitoare. Imaginaţi-vă că primăvara colecţionarul nostru Începe a cutreiera cimpiile şi pădurile pentru a aduna tot felul de nori pe care le culcă apoi intre coperţi, „conservîndu-le" forma şi culoarea cu gingăşie şi o artă secretă. Faptul n-are in sine nimic senzaţional, dar te poartă cu ghidul la emoţionantul adevăr că pină şi cei cu vechi state de serviciu, cărora ţara a considerat că li se cuvine o binemeritată odihnă la vîrsta timplelor argintii, continuă să-şi caute totuşi cu Înfrigurare o ocupaţie, munca fiind ‘In definitiv climatul condiţiei umane. Departe de noi ideea de a consacra aici o „odă“ muncii, dar nu putem, cel puţin In treacăt, să nu menţionăm măcar efectele ei, dacă ţvreţi,terapeutice, verificate de alilea ori in practică. Ne amintim, bunăoară, că, vorbind despre elixirul tinereţii Intr-un interviu televizat, prof. dr. Ana Aslan declara că una ,din componentele principale ale complexului tratament de întinerire este munca, după cum, cu au prilej, am aflat despre rezultatele ergoterapie!, aplicată la Şipote şi Grajduri unde bolnăvii psihici muncesc un aer liber, mulţi dintre ei devenind recuperabili, utili societăţii. Există in oraşul Iaşi şi o cooperativă „Munca invalizilor“ care pune In valoare capacităţile unor oameni ce au In felul acesta satisfacţia de a nu fi o povară pentru ceilalţi. Şi iată că In timp ce munca are influenţe miraculoase asupra bătrînilor şi bolnavilor, neefectuarea ei produce rezultate contrarii asupra unor tineri în floarea vîrstei, în plinătatea forţelor lor. Este vorba de acel absolvent de şcoală, de tipul de „candidat perpetuu“ la trepte superioare de învăţămlnt, care, nereuşind la concursul de admitere din cauza lipsei de talent şi aptitudini pentru Învăţătură, se mulţumeşte să vegeteze în „intervalul“ dintre examene, ducind o viaţă parazitară pe spinarea părinţilor şi devenind „stup de cafenea“, client al barurilor şi „cadastru“ al bulevardelor, suferind de „spieen“ sau de diferite năravuri. Imbătrînit înainte de vreme, blazat. Despre această categorie s-a mai vorbit, dar cum dispreţul lor, ca şi al unora dintre părinţi pentru munca fizică continuă să se menţină constituind un anacronism, este locul să le amintim că societatea noastră sănătoasă e hotărltă să asaneze aceste medii restrinse şi că tipul „fiului risipitor“, al „feciorului de bani gata“ aparţine pentru totdeauna, galeriei trecutului.,,Sunt tineri care mai mult decit vlrstnicii necesită „elixirul tinereţii“, apa vie, înviorătoare ce nu, se află iu munţii, carese bat In capete, ci in sinul _ muncii productive, în lumina cuptoarelor, In zumzetul maşinilor, in măruntaiele minelor şi oriunde ţîşneşte aurul puterii, al vitalităţii “ El. PIETRARII 1966-1970 -UN CINCINAL RODNIC, O PUNTE TRAINICA SPRE VIITOR Mecanizare-Chimizare-Situatii PROPULSORII PRODUCŢIEI AGRICOLE Ca şi celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale, agricultura a cunoscut in cincinalul trecut însemnate prefaceri. In vederea dezvoltării şi modernizării acestei ramuri, partidul şi statul nostru au făcut eforturi materiale tot mai mari, însemnatele investiţii dirijate spre consolidarea bazei tehnicomateriale, numărul sporit de specialişti, măsurile de introducere a celor mai avansate tehnologii în procesul de producţie sunt mărturii elocvente ale dinamismului agrculturii noastre socialiste. Şi în judeţul Iaşi , ca pe întreg cuprinsul patriei - agricultura s-a dezvoltat viguros de la an la an. In acest scop, în ultimul cincinal s-au investit 1,15 miliarde lei. In cadrul investiţiilor făcute o mare pondere o deţin fondurile pentru extinderea mecanizării, chimizării şi irigaţiilor - principalii propulsări ai producţiei agricole. In pagina a 3-a a numărului de azi inmanunchem cîteva imagini şi cifre care vorbesc convingător despre progresele înregistrate în aceste domenii.. 3001 ■19 70 INGRASAMINTE CHIMICE 45807 TON “1970 IRIGATII 13300 * rcra / 1970 In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Insolit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a Întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea, şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele şi preocupările lor, jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor si neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orânduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază, din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, al Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotărîţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atît de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. Ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari secretari aii comitetelor comunale da partid au dat o înaltă apreciere expuneri tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, tribenîfeid Importanţa «4 deosafeli* pentru mersul înainte «l agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sale la desvolitarea aconomiei national«. Ei au emuimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc In agricultură faţă de Întregul complex de măsuri elaborat da conducerea partidului, adresind în numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecantacteri, lucrători din Întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, incit viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mândrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la Consfătuire au demonstrat că, o dată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit venituria oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi nu schimbăm înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care tşi pun I« Inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul au arătat căi recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animala pe care le oferă Bărăganul, am fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combatîv, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrala legate nemijlocit, prin activitatea lor,, la problemele agriculturii, cm. și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general, care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii, fiind sublianiată în repetate rînduri au îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm,o vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Ion MARGINEANU 99Vlăstar al vechii rădăcini socialiste“ 61 DE ANI DE LA REFACEREA P.S.D.R. Aniversarea unei jumătăţi de veac de la crearea Partidului Comunist Român reprezintă un prilej de aducere în actualitate a unor importante momente din bogatele tradiţii de luptă şi victorii ale clasei muncitoare. Un asemenea moment de seamă a fost refacerea, în 1910, a Partidului Social-Democrat din România, care fusese dezorganizat la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Una dintre laturile importante ale vastei activităţi de pregătire a premiselor necesare refacerii P.S.D., pe lingăi apariţia cercurilor socialiste .România muncitoare, în Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Ploieşti şi dezvoltarea mişcării sindicale, a fost munca ideologică desfăşurată de socialiştii români. Presa muncitorească şi socialistă a publicat părţi din lucrările lui K. Marx şi Fr. Engels, cît şi unele, studii în care erau popularizate ideile marxiste. Au apărut primele referiri la activitatea lui V. I. Lenin. Unu, rol de seamă în desfăşurarea propagandei socialiste l-a avut Cercul de studii sociale de la Iaşi. Bazaţi pe teoria marxistleninistă, socialiştii români au analizat în mod ştiinţific situaţia internă a ţării, dezvăluind caracterul eronat al unor curente, ca sămănătorismul şi poporanismul. Ei au , arătat,, în acelaşi timp, posibilitatea dezvoltării industriei în România, fapt fără de care nu se putea concepe trecerea la socialism. Ziarele muncitoreşti şi socialiste şi mai ales „România muncitoare" au dezbătut problemele refacerii P.S.D., ale organizării sindicale a muncitorilor, ale luptei de clasă a proletariatului. Determinată de însăşi dezvoltarea societăţii capitaliste, cît şi de activitatea organizaţiilor politice şi sindicale, mişcarea grevistă a cunoscut uri puternic avînt. Elementul nou constă în conducerea celor mai mari greve de către sindicate, în sprijinirea lor de către cercurile socialiste. Lupta clasei muncitoare pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale avea o profundă semnificaţie de ordin politic, reliefa creşterea conştiinţei ei revoluţionare. Mişcarea mujicitorească şi socialistă din România s-a dezvoltat în strînsă legătură cu lupta proletariatului internaţional şi a organizaţiilor lui de clasă. Aşa, de exemplu, socialiştii români au sprijinit transportarea literaturii revoluţionare prin România în Rusia, au organizat manifestări de solidarizare cu prima revoluţie rusă, au salvat pe marinarii revoluţionari de pe vasul „Potemkin". Cu prilejul marii răscoale ţărăneşti din 1907, clasa muncitoare s-a manifestat ca forţa socială cea mai activă în sprijinul ţăranilor răsculaţi. Drept dovadă au fost momentele de luptă comună a muncitorilor şi populaţiei nevoiaşe din oraşe cu ţărănimea răsculată, întrunirile şi manifestările de solidaritate ale proletariatului cu ţăranii răsculaţi, grevele muncitorilor în timpul răscoalei. Desfăşurarea răscoalei şi-a pus o amprentă vie asupra liniei de orientare a socialiştilor români în chestiunea agrară. Una dintre consecinţele dezvoltării mişcării revoluţionare a fost convocarea celei de a doua Conferinţe din 1907 de la Galaţi, prilej cu care s-au realizat unificarea cercurilor socialiste şi înfiinţarea Uniunii Socialiste din România. La cea de a treia Conferinţă a U.S.R. a fost adoptat statutul şi dezbătut proiectul ei de program. „Apariţia partidului nostru — arăta Conferinţa — va însemna o viaţă nouă pentru muncitori”. Acţiunile represive împotriva mişcării revoluţionare s-au intensificat. Votarea legii împotriva sindicatelor din unităţile şi întreprinderile de stat, în decembrie 1909, a dus la izbucnirea unor puternice acţiuni de protest din partea muncitorilor. Totodată, socialiştii explicau convingător clasei muncitoare necesitatea reconstituirii P.S.D. Congresul de refacere a P.S.D. din România şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti, în zilele de 31 ianuarie — 2 februarie 1910. Printre delegaţi se aflau cei mai de seamă militanţi revoluţionari: I. C. Frimu, D. Marinescu, Al. Constantinescu, Gh. Cristiescu, M. Gh. Bujor, N. D. Cocea, O. Călin etc. La Congres a luat parte şi C. Dobrogeanu-Gherea, figură proeminentă a mişcării socialiste din România. Mulţi dintre fruntaşii mişcării revoluţionare vor fi întîlniţi, din nou, în 1921, la Congresul I al P.C.R. Documentele fundamentale dezbătute şi adoptate au fost programul şi statutul P.S.D. din România. Analizînd în mod ştiinţific realităţile istorico-concrete din România, programul a emis numeroase aprecieri juste. El a formulat realist sarcinile imediate şi de perspec- Marcel Gh. MORARAŞU lector universitar, (continuare In pag. a 2-a) Momente de seamă din istoria mişcării muncitoreşti şi socialiste din România La C. A.P. Mogoşeşti— Siret Pregătiri pentru campania de primăvară La cooperativa agricolă de producţie Mogoşeşti-Siret, au loc în aceste zile intense activităţi tehnico-organizatorice. Paralel cu înfiinţarea celor trei ferme vegetale, conduse de ing. Viorel Ursache şi tehnicienii Ştefan Verdeş şi Petru Pantoc, conducerea cooperativei în frunte cu C. Ohreac, preşedinte şi Dan Popescu, inginer şef, se ocupă îndeaproape şi de pregătirea campaniei agricole de primăvară. Bine organizat, sectorul de transporturi al cooperativei, compus din patru autocamioane, două remorci şi 42 de atelaje, a cărat la cîmp 2.685 tone gunoi de grajd, faţă de 2.000 tone planificate pentru această perioadă. In plină acţiune se găsesc şi lucrătorii de la cele două ateliere de fierărie, care au început reparaţiile la uneltele şî maşinile agricole, ca și la atelaje. La selectorul cooperativei, echipa specială a condiționat tone de ovăz și 4 tone de m*zăr* /'