Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)

1971-02-02 / nr. 7580

V Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi alt­­ popular judeţean Anul XXVII, nr. 7580 Marţi, 2 februarie 1971 4 pagini, 30 bani lifliil de partid de la sate, îa vnii teilelor Dimensiunile noi ale dezvol­tării economiei, ştiinţei, cul­turii, sarcinile privind creşte­rea calitativ®­­n toate dome­niile pri­­n faţa muncii poli­­tico-ideologice exigenţe spo­rite, impun amplificarea efor­turilor pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a mase­lor, între mijloacele chemate să asigure înfăptuirea acestui deziderat, formarea unei con­cepţii sănătoase despre lume, să facă din fiecare comunist un militant activ pentru trans­punerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru un rol important revine învăţă­­mîntului da partid. Venind în întîmpinarea acestor cerinţe, organele şi organizaţiile de partid de la sate au între­prins, în acest an, un complex de acţiuni în urma cărora în­­văţămîntul se încadrează în tot mai mare măsură dimen­siunilor reale ale muncii de partid, preocupărilor concrete ale cursanţilor. în acest fel, integrarea pregătirii politico­­ideologice, în­ ansamblul mun­cii de partid, grija pentru se­lectarea şi pregătirea propa­gandiştilor, diferenţierea for­melor de învăţămînt în strînsă legătură cu realităţile practice din fiecare organizaţie, stabi­lirea cu grijă a tematicilor au condus la obţinerea unor re­zultate din ce în ce mai bune, în majoritatea comunelor din judeţul nostru. Fără îndoia­lă, realizările înregistrate pe tărâm economic, în celelalte domenii de activitate încor­porează şi o parte din efortn- XAitv-éepuse ,p.e. ,linia muncii pq- Iitîeo-ideologice. Acum,­ la două lunî după deschiderea învăţămîntului de partid de la sate şi înainte cu ceva mai mult de o lună pină la organizarea convorbirilor recapitulative, o analiză asu­pra activităţilor din cursuri şi cercuri releva, pe lingă aspec­tele subliniate mai sus, şi o seamă de carenţe, îndeosebi de ordin organizatoric, dar care influenţează negativ asu­pra conţinutului activităţilor. In urma unui control, efec­tuat recent în 21 de comune, s-a constatat că unele comitete de partid nu urmăresc respec­tarea graficelor stabilite ini­ţial, nu se preocupă suficient pentru asigurarea unei frecven­ţe corespunzătoare a cursan­ţilor, uniformizează tematica netinînd seama de profilul for­mei, nu acordă suficientă a­­tenţie modului de informare şi pregătire a propagandişti­lor. Astfel, pînă la mijlocul lunii ianuarie a.c.,­­ toate cursurile şi cercurile de la în­­văţămîntul de partid trebuiau să efectueze 4 activităţi. In multe localităţi, printre care în comunele: Ruginoasa, Ră­­ducăneni, Stolniceni-Prăjescu, Comarna, la I.A.S. Popricani, Brosteni, S.M.A. Iugani, Bel­­cești, unde comitetele de partid, propagandiștii privesc cu răspunderea cuvenită sar­cinile în­ acest domeniu, majo­ritatea formelor de învăță­­mînt au parcurs în totalitate cele 4 teme programate pînă în prezent, la aceeași dată însă existau forme de învăţă­­mînt care de la 15 noiem­brie 1970 şi pînă în prezent au desfăşurat doar una-două activităţi. Intre acestea cităm cercurile conduse de Ioan Roată din comuna Ţigănaşi, Ion Dîngă din comuna Popri­cani, Adrian Radu din comuna Ciorteşti, Andrei Catelli din comuna Grajduri, Ion Platon din comuna Dolheşti. Intr-o situaţie asemănătoare se gă­sesc o serie de cercuri din co­munele Belceşti, Hălăuceşti, Mironeasa, Ţuţora, din I.A.S. Tg. Frumos, Copou, Iaşi, Mi­roslava şi din majoritatea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Intr-o serie de cercuri, prin­tre­ care cel condus de Teodor Ciolacu din comuna Răducă­­neni, Mihai Grobeică din co­muna Meşna, la majoritatea formelor de învăţămînt­ din comunele Belceşti, Scobinţi, Holboca, frecvenţa cursanţilor este încă redusă. Al. FLOAREŞ directorul Cabinetului Județean de partid (continuare în pag. a 2-a) Uzina metalurgici­­ 450 taţi I tone produse peste plan­­ După cum ne-a informat , economistul Nicolae Lacea,­­ şeful serviciului de planifi-­­ care, Uzina metalurgică laşi­­ a îndeplinit şi depăşit pla- ■ nul de producţie pe luna g ianuarie. Producţia supli- I montată realizată de colec- I tivul uzinei în această peri- j oadă se cifrează la 450 de I tone, din care 230 tone ţevi­­ sudate şi 220 tone profile I Îndoite. Aceste succese sunt rodul ■ preocupărilor susţinute din­­ uzină pentru folosirea rit ■ mai deplină a capacităţilor­­ de producţie, In care scop­­l s-a pus accent pe asigura- _ rea unei bune funcţionări a instalaţiilor şi folosirea , cît mai deplină a timpului­­ de lucru. Fabrica de mobilă Iaşi Secţia a lll-a, fruntaşă în întrecerea socialistă In cadrul adunării generale a alariaţilor ce a avut loc recent la Fabrica de mobilă Iaşi, colec­tivului de muncă al secţiei a III-a — mobilă curbată, cu­m­, dus de maistrul principal Gheorghe Dolhescu — i s-a acordat diploma de fruntaş pe fabrică în întrecerea socialistă pe anul 1970. Este o răsplată binemeritată a strădaniilor muncitorilor şi personalului tehnic din secţie pentru în­deplinirea exemplară a sarci­nilor de producţie ce le-au revenit. Subliniem faptul că bunele rezultate de anul trecut sunt continuate în acest an. Pașcani. Complexul de deservire al U.J.C.M. CARNET IEŞEANElixirul tinereţii Nu de mult, un bâtrînel, Nicolae Spirescu, din cartierul Păcurari, a venit la redacţie să ne destăinuiască una din tainele lui, cu stieli de adolescent,­­ dar conştient de mă­iestria sa. Pensionari mai trec din cînd in cînd pe la noi, cei mai mulţi cu versuri proprii, Înduioşătoare In felul lor, dar nici unul nu şi-a găsit o îndeletnicire atit de ciudată şi de frumoasă in acelaşi timp, cum este confecţionarea tablourilor din Hori presate, asamblate cu un gust şi o mi­gală, intr-adevăr, uimitoare. Imaginaţi-vă că primăvara colecţionarul nostru Începe a cutreiera cimpiile şi pădurile pentru a adu­na tot felul de nori pe care le culcă apoi intre coperţi, „conservîndu-le" forma şi cu­loarea cu gingăşie şi o artă secretă. Fap­tul n-are in sine nimic senzaţional, dar te poartă cu ghidul la emoţionantul adevăr că pină şi cei cu vechi state de serviciu, că­rora ţara a considerat că li se cuvine o bi­nemeritată odihnă la vîrsta timplelor ar­gintii, continuă să-şi caute totuşi cu Înfri­gurare o ocupaţie, munca fiind ‘In definitiv climatul condiţiei umane. Departe de noi ideea de a consacra aici o „odă“ muncii, dar nu putem, cel puţin In treacăt, să nu menţionăm măcar efectele ei, dacă ţvreţi,­­terapeutice, verificate de alilea ori in practică. Ne amintim, bunăoară, că, vorbind despre elixirul tinereţii Intr-un interviu televizat, prof. dr. Ana Aslan declara că una ,din componentele principale ale complexului tratament de întinerire este munca, după cum, cu au­ prilej, am aflat despre rezultatele ergoterapie!, aplicată la Şipote şi Grajduri unde bolnăvii psihici muncesc un aer liber, mulţi dintre ei deve­nind recuperabili, utili societăţii. Există in oraşul Iaşi şi o cooperativă „Munca inva­lizilor“ care pune In valoare capacităţile unor oameni ce au In felul acesta satisfac­ţia de a nu fi o povară pentru ceilalţi. Şi iată că In timp ce munca are influenţe miraculoase asupra bătrînilor şi bolnavilor, neefectuarea ei produce rezultate contrarii asupra unor tineri în floarea vîrstei, în pli­nătatea forţelor lor. Este vorba de acel absolvent de şcoală, de tipul de „candidat perpetuu“ la trepte superioare de învăţă­­mlnt, care, nereuşind la concursul­ de admi­tere din cauza lipsei de talent şi aptitudini pentru Învăţătură, se mulţumeşte să vege­teze în „intervalul“ dintre examene, ducin­d o viaţă parazitară pe spinarea părinţilor şi devenind „stu­p de cafenea“, client al ba­rurilor şi „cadastru“ al bulevardelor, sufe­rind de „spieen“ sau de diferite năravuri. Imbătrînit înainte de vreme, blazat. Despre această categorie s-a mai vorbit, dar cum dispreţul lor, ca şi al unora dintre părinţi pentru munca fizică continuă să se menţină constituind un anacronism, este locul să le amintim că societatea noastră sănătoasă e hotărltă să asaneze aceste medii restrinse şi că tipul „fiului risipitor“, al „feciorului de bani gata“ aparţine pentru totdeauna, galeriei trecutului.,,Sunt tineri care mai mult decit vlrstnicii necesită „elixirul tinereţii“, apa vie, înviorătoare ce nu, se află iu munţii, care­­se bat In capete, ci in sinul _ muncii productive, în lumina cuptoarelor, In zum­zetul maşinilor, in măruntaiele minelor şi oriunde ţîşneşte aurul puterii, al vitalităţii “ El. PIETRARII 1966-1970 -UN CINCINAL RODNIC, O PUNTE TRAINICA SPRE VIITOR Mecanizare-Chimizare-Situatii PROPULSORII PRODUCŢIEI AGRICOLE Ca şi celelalte sectoare a­­le vieţii economice şi socia­le, agricultura a cunoscut in cincinalul trecut însemnate prefaceri. In vederea dezvol­tării şi modernizării acestei ramuri, partidul şi statul nostru au făcut eforturi ma­teriale tot mai mari, însem­natele investiţii dirijate spre consolidarea bazei tehnico­­materiale, numărul sporit de specialişti, măsurile de in­troducere a celor mai avan­sate tehnologii în procesul de producţie sunt mărturii e­­locvente ale dinamismului a­­grculturii noastre socialiste. Şi în judeţul Iaşi , ca pe întreg cuprinsul patriei - a­­gricultura s-a dezvoltat vi­guros de la an la an. In a­­cest scop, în ultimul cincinal s-au investit 1,15 miliarde lei. In cadrul investiţiilor făcute o mare pondere o deţin fon­durile pentru extinderea me­canizării, chimizării şi irigaţii­lor - principalii propulsări ai producţiei agricole. In pagina a 3-a a numărului de azi in­­manunchem cîteva i­­magini şi cifre care vor­besc convingător des­pre progresele înregis­trate în aceste dome­nii.. 3001 ■19 70 I­N­G­RASA­M­I­N­T­E CHIMICE 45807 TO­N­­ “197­0 IRIGATII 13300 * r­c­r­a / 1970 In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovară­­şul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în uni­tăţi agricole din judeţul Ia­lomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe con­ducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să par­ticipe la Consfătuirea de lu­­cru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Insolit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii şi apelor, Angelo Micu­­lescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­rii şi Apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfă­tuire. Prezenţa secretarului ge­neral a prilejuit o nouă şi vi­brantă manifestare de dragos­te şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recu­noştinţă pentru grija statorni­că ce o poartă dezvoltării a­­griculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a Întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi indus­triale, în unităţi agricole, pri­lej de amplu şi fructuos dia­log cu făuritorii de bunuri ma­teriale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune via­ţa, realităţile construcţiei so­cialiste, şi Consfătuirea de ieri a st­at sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oa­menilor muncii la elaborarea, şi înfăptuirea politicii partidu­lui. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretaru­lui general al partidului de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîn­­tul oamenilor despre succe­sele şi preocupările lor, jalo­­nînd prin indicaţiile sale pre­ţioase noi direcţii pentru ridi­carea întregii activităţi la ni­velul marilor sarcini ale nou­lui cincinal, pentru lichidarea lipsurilor si neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multi­lateral. In aceeași atmosferă de lu­cru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democra­tismului orânduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază, din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Pre­zidiului Permanent, al Comite­tului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura ju­deţului Ialomiţa, hotărîţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie la obţinerea de noi succese, a fost cu­vîntul participanţilor la Consfătuire, atît de bogat în substanţă, a­­tît de preţio­s prin încărcătura de idei, reflectînd acea pro­fundă transformare a oameni­lor din Bărăgan pe care a­­vea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative a­­gricole, brigadieri, mecaniza­tori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. Ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari secretari aii comitetelor comu­nale da partid au dat o înaltă apreciere expuneri tovarăşu­lui Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, tribenîfeid Im­portanţa «4 deosafeli* pentru mersul înainte «l agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sa­le la desvolitarea aconomiei national«. Ei au emuimat ade­ziunea unanimă a tuturor ce­lor ce muncesc In agricultură faţă de Întregul complex de măsuri elaborat da conducerea partidului, adresind în numele zecilor de mii de ţărani coo­peratori, mecantacteri, lucră­tori din Întreprinderile agri­cole de stat, cele mai vii mul­ţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocu­pare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, incit viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înflori­toare. Cu îndreptăţită mândrie, vor­bitorii au înfăţişat tabloul ma­rilor prefaceri din anii socia­lismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, muncii însufleţite a ţărănimii, a tu­turor celor ce fac tot mai ro­ditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participan­ţii la Consfătuire au demon­strat că, o dată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit venituria oamenilor, iar satele ialomiţe­­ne, ca de altfel satele din în­treaga patrie, şi­ nu schimbăm­ înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lu­crărilor Consfătuirii a constitui­t-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe reali­tăţi, a muncii din toate sec­toarele agriculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care tşi pun I« Inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul au arătat căi recentele hotărîri ale con­ducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declan­­şînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a com­plexului de măsuri elaborat de partid. In ace­st spirit, de la tri­buna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase me­nite să conducă la valorifica­rea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animala pe care le oferă Bărăganul, am­ fost exprimate angajamente so­lemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare,­­ prin mai buna organizare a­ muncii.­­ Totodată, vorbitorii au con­ferit lucrărilor un spirit com­­batîv, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrala legate nemijlocit, prin activitatea lor,, la problemele agriculturii, cm. și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Con­sfătuirii, primit cu vii şi pu­ternice ovaţii, care nu conte­nesc minute în şir, a luat cu­vîntul tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu. Cuvîntarea amplă, atot­cuprinzătoare a secretarului general, care deschide noi ori­zonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmă­rită cu cel mai viu interes de toţi participanţii, fiind sublia­niată în repetate rînduri au în­delungi aplauze. La sfîrşit, sutele de partici­­panţi aclamă, scandează nu­mele partidului, al tovarăşului­ Nicolae Ceauşescu. Este o at­mosferă de puternic entuziasm,o vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Ion MARGINEANU 99Vlăstar al vechii rădăcini socialiste“ 61 DE ANI DE LA REFACEREA P.S.D.R. Aniversarea unei jumătăţi de veac de la crearea Parti­dului Comunist Român repre­zintă un prilej de aducere în actualitate a unor importante momente din bogatele tradi­ţii de luptă şi victorii ale clasei muncitoare. Un aseme­nea moment de seamă a fost refacerea, în 1910, a Partidu­lui Social-Democrat din Româ­nia, care fusese dezorganizat la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Una dintre laturile importan­te ale vastei activităţi de pre­gătire a premiselor necesare refacerii P.S.D., pe lingăi apar­­iţia cercurilor socialiste .Ro­mânia muncitoare, în Bucu­reşti, Iaşi, Galaţi, Ploieşti şi dezvoltarea mişcării sindicale, a fost munca ideologică des­făşurată de socialiştii români. Presa muncitorească şi socia­listă a publicat părţi din lu­crările lui K. Marx şi Fr. Engels, cît şi unele, studii în care erau popularizate ideile marxiste. Au apărut pri­mele referiri la activitatea lui V. I. Lenin. Unu, rol de seamă în desfăşurarea propa­gandei socialiste l-a avut Cercul de studii sociale de­ la Iaşi. Bazaţi pe teoria marxist­­leninistă, socialiştii români au analizat în mod ştiinţific si­tuaţia internă a ţării, dezvă­luind caracterul eronat al unor curente, ca sămănătorismul ş­­i poporanismul. Ei au , arătat,, în acelaşi timp, posibilitatea dez­voltării industriei în România, fapt fără de care nu se putea concepe trecerea la socialism. Ziarele muncitoreşti şi socialis­te şi mai ales „România mun­citoare" au dezbătut probleme­le refacerii P.S.D., ale organi­zării sindicale a muncitorilor, ale luptei de clasă a proleta­riatului. Determinată de însăşi dez­voltarea societăţii capitaliste, cît şi de activitatea organiza­ţiilor politice şi sindicale, miş­carea grevistă a cunoscut uri puternic avînt. Elementul nou constă în conducerea celor mai mari greve de către sindica­te, în sprijinirea lor de către cercurile socialiste. Lupta cla­sei muncitoare pentru îmbună­tăţirea situaţiei materiale avea o profundă semnificaţie de or­din politic, reliefa creşterea conştiinţei ei revoluţionare. Mişcarea mujicitorească şi so­cialistă din România s-a dez­voltat în strînsă legătură cu lupta proletariatului internaţio­nal şi a organizaţiilor lui de clasă. Aşa, de exemplu, socia­liştii români au sprijinit trans­portarea literaturii revoluţio­nare prin România în Rusia, au organizat manifestări de so­lidarizare cu prima revoluţie rusă, au salvat pe marinarii revoluţionari de pe vasul „Po­temkin". Cu prilejul marii răscoale ţă­răneşti din 1907, clasa munci­toare s-a manifestat ca forţa socială cea mai activă în spri­jinul ţăranilor răsculaţi. Drept dovadă au fost momentele de luptă comună a muncitorilor şi populaţiei nevoiaşe din oraşe cu ţărănimea răsculată, întru­nirile şi manifestările de soli­daritate ale proletariatului cu ţăranii răsculaţi, grevele mun­citorilor în timpul răscoalei. Desfăşurarea răscoalei şi-a pus o amprentă vie asupra liniei de orientare a socialiştilor ro­mâni în chestiunea agrară. Una dintre consecinţele dez­voltării mişcării revoluţionare a fost convocarea celei de a doua Conferinţe din 1907 de la Galaţi, prilej cu care s-au rea­lizat unificarea cercurilor so­cialiste şi înfiinţarea Uniunii Socialiste din România. La cea de a treia Conferinţă a U.S.R. a fost adoptat statutul şi dez­bătut proiectul ei de program. „Apariţia partidului nostru — arăta Conferinţa — va însem­na o viaţă nouă pentru mun­citori”. Acţiunile represive îm­potriva mişcării revoluţionare s-au intensificat. Votarea legii împotriva sindicatelor din uni­tăţile şi întreprinderile de stat, în decembrie 1909, a dus la iz­bucnirea unor puternice acţiuni de protest din partea muncito­rilor. Totodată, socialiştii expli­cau convingător clasei munci­toare necesitatea reconstituirii P.S.D. Congresul de refacere a P.S.D. din România şi-a des­făşurat lucrările la Bucureşti, în zilele de 31 ianuarie — 2 februarie 1910. Printre delegaţi se aflau cei mai de seamă mi­litanţi revoluţionari: I. C. Fri­­mu, D. Marinescu, Al. Con­­stantinescu, Gh. Cristiescu, M. Gh. Bujor, N. D. Cocea, O. Călin etc. La Congres a luat parte şi C. Dobrogeanu-Gherea, figură proeminentă a mişcării socialiste din România. Mulţi dintre fruntaşii mişcării revo­luţionare vor fi întîlniţi, din nou, în 1921, la Congresul I al P.C.R. Documentele fundamentale dezbătute şi adoptate au fost programul şi statutul P.S.D. din România. Analizînd în mod ştiinţific realităţile istorico-con­­crete din România, programul a emis numeroase aprecieri juste. El a formulat realist sar­cinile imediate şi de perspec- Marcel Gh. MORARAŞU lector universitar­­, (continuare In pag. a 2-a) Momente de seamă din istoria mişcării muncitoreşti şi socialiste din România La C. A.P. Mogoşeşti— Siret Pregătiri pentru campania de primăvară La cooperativa agricolă de producţie Mogoşeşti-Siret, au loc în aceste zile intense ac­tivităţi tehnico-organizatorice. Paralel cu înfiinţarea celor trei ferme vegetale, conduse de ing. Viorel Ursache şi tehnicienii Ştefan Verdeş şi Petru Pantoc, conducerea cooperativei în frunte cu C. Ohreac, preşedin­te şi Dan Popescu, inginer şef, se ocupă îndeaproape şi de pregătirea campaniei agricole de primăvară. Bine organizat, sectorul de transporturi al coo­perativei, compus din patru au­tocamioane, două remorci şi 42 de atelaje, a cărat la cîmp 2.685 tone gunoi de grajd, faţă de 2.000 tone planificate pen­tru această perioadă­. In plină acţiune se găsesc şi lucrătorii de la cele două ate­liere de fierărie, care au în­ceput reparaţiile la uneltele şî maşinile agricole, ca și la ate­laje. La selectorul cooperativei, echipa specială a condiționa­t tone de ovăz și 4 tone de m*­­zăr* /'

Next