Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-02 / nr. 7631
II LA CARA IAȘULUI-VINERI ,1 APRILE ■ 1 ' • ■• ■ ...... . .' TINERETE, IDEAL URL RASPUNDER ! rMill Ili, DR, AIOI Numărul tinerilor care lucrează în cadrul Fabricii de antibiotice este însemnat. Cei care nu au împlinit încă vîrsta de 28 de ani reprezintă circa 70 la sută din totalul salariaţilor. Bucurîndu-se de grija şi îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, a comuniştilor, fiind cuprinşi în diferite forme de calificare şi ridicare a calificării, tinerii din fabrică s-au integrat cu uşurinţă în programul de lucru, în spiritul de disciplină, însuşindu-şi şi perfecţionîndu-se în frumoasa profesie de chimist cu care se mîndresc. Dacă ţinem seama de complexitatea procesului tehnologic al producţiei de medicamente şi de înalta responsabilitate cu care se lucrează, fapt determinat de destinaţia produselor, se poate afirma cu toată certitudinea că aceşti tineri dovedesc multă maturitate profesională, aducîndu-şi în felul acesta o importantă contribuţie la preş- I «*** i însemnă li tigiul de care se bucură fabrica. în mai multe rînduri, colectivul fabricii a fost distins cu Diploma de întreprindere evidenţiată şi cu Steagul de întreprindere fruntaşă în întrecerea socialistă pe ramură, ceea ce vine să dovedească încă o dată că energia caracteristică tineretului, completată cu experienţa vîrstnicilor, canalizată pe un făgaş bun, s-a afirmat cu pregnanţă în procesul muncii şi, în egală măsură, în diferitele activităţi cultural-sportive şi obşteşti. Numele unor tineri ca : Nicolae Bartic, Dan Stupcanu, Ioan Munteanu, Nicolae Dumitrescu, Zaneta Ţugulea, Natalia Ceauşu, Rodica Goldum, Elena Acujboaie, şi ale multor altora, sunt exemple mobilizatoare. Fiind preocupat permanent de găsirea unor forme noi de activitate, Comitetul U.T.C. a iniţiat — la propunerea tinerilor — acţiuni cu o largă aplicare şi eficienţă în producţie, preluate şi de către alte organizaţii de tineret din marile unităţi industriale ale municipiului. Mă gîndesc, de exemplu, la iniţiativa care se referă la preluarea în păstrare proprie de către uterişti a instalaţiilor din secţiile în care lucrează. S-au organizat unele activităţi şi cu uteciştii care au o pregătire profesională superioară, cum ar fi „Cercul tinerilor ingineri“, în colaborare cu gazeta de uzină, s-a iniţiat concursul „Cina ştie meserie, cîştigă o acţiune care se bucură de o largă participare. Iniţiativele tinerilor din fabrică nu se rezumă numai la cele enunţate. Ei sunt într-o permanentă căutare a unor forme şi activităţi noi, mobilizatoare şi instructive, utile în activitatea profesională cit şi în viaţa lor particulară, ca familişti sau viitori familişti. Comitetul U.T.C. pe întreprindere a avut lăudabila iniţiativă de a organiza bilunar seri de dans la „blocul tineretului“ şi, în acelaşi loc, întreceri de şah. O altă preocupare majoră constantă , un număr tot mai mare de salariaţi, după terminarea şcolii profesionale sau a cursurilor de calificare, dovedesc o adevărată sete de a asimila noi cunoştinţe, terminînd liceul şi urmînd apoi cursurile învăţămîntului superior. în prezent, peste 200 de angajaţi sînt elevi ai diferitelor licee şi peste 400 studenţi, majoritatea la facultăţile de chimie şi studii economice. Aceşti tineri urmează exemplul celor aproape 30 de cadre cu pregătire superioară existente în fabrică, provenite din rîndul muncitorilor. Pentru activitatea desfăşurată, organizaţia de tineret din cadrul fabricii a fost distinsă cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. şi cu Steagul propriu de organizaţie fruntaşă, singura dintre întreprinderile ieşene căreia i s-a acordat această cinste. Prin întreaga lor activitate, tinerii din cadrul fabricii se străduiesc să justifice grija de care se bucură şi încrederea cu care au fost investiţi, indicaţiile celui de al IX-lea Congres al U.T.C. constituind un preţios îndrumar pentru viitor. PETRU IGNAT coresp. OMUL DE PE SCHELE - Bănuiesc că m-aţi întrebat despre debutul meu profesional, mixînd pe faptul că o să vă spun ceva spectaculos. N-a fost insă chiar aşa. E banal, dar asta-i realitatea : etajul 9 se construieşte după ce ai consolidat etajul 8. Aşadar, debutul a avut loc înainte de a face cunoştinţă cu aerul înălţimilor, intr-o vacanţă de vară, pe cind abia terminasem anul I, la Şcoala profesională de construcţii din Iaşi. Pentru mine insa, evenimentul în sine a însemnat o dublă satisfacţie: construiam întîia oară şi, nu în al doilea rind, reţineţi vă rog, obiectivul la care am lucrat era şcoala generală din comuna mea natală, Trifeşti. - Cînd v-aţi descoperit vocaţia pentru meseria de zidar ? - Cinstit vorbind, eu nu pot alătura o dată certă la vocaţia despre care vorbiţi. Mai întîi trebuie să recunosc că, optînd pentru Şcoala profesională de construcţii, nu am făcut-o din vocaţie. De altfel, vocaţia mea alerga cu cîţiva paşi înaintea posibilităţilor mele şi înţeleg că şi azi e la fel. De pildă, în acest an, după ce voi încerca să iau bacalaureatul, voi aspira la o şcoală tehnică post-liceală. ...Să înţeleg că zidarului Vasiie Baraboi nu-i place meseria sa ? Dar atunci cum se explică locul I îa concursul "Brăţara de aur" ? N-am spus că nu-mi place. Dimpotrivă, am îndrăgit meseria de constructor. După părerea mea, poţi spune că îţi place o meserie abia după ce îţi însuşeşti tainele ei. In acest sens am ezitat să răspund precis la întrebarea dumneavoastră. Iar cu premiul obţinut la concursul televizat »Brăţara de aur" mă mîndresc şi sper ca şi la viitoarele dispute profesionale să fiu printre primii. Nu mă întrebaţi ce emoţii am avut la acest concurs ! Dar am izbutit să-mi înving emoţia - ca să nu zic teama — şi rezultatul îl cunoaşteţi. Cred că fiecare participant la concurs a simţit, sunt sigur în ceea ce mâ priveşte, că tovarăşii de muncă sunt alături, că ţin pumnii strînşi. De altfel, eu m-au ajutat. Brigada condusă de Haralambie Clini este foarte disciplinată şi se numără printre fruntaşele Şantierului d—structuri şi chiar ale trustului. Harnicii mei tovarăşi, profesorii şi prietenii mei, au lucrat la zeci şi sute de edificii şi mîinile lor măiestre au contribuit din plin la tinereţea noilor cartiere ieşene. De la ei şi printre ei, acolo sus, pe schele, am învăţat şi eu să iubesc meseria de constructor. Şi mai am multe încă de învăţat... linarul comunist ne-a vorbit mult, cu însufleţire, despre tovarăşii săi, despre felu! cum ei l-au ajutat în cutare sau cutare ocazie. A uitat să ne spună, însă, că, printre aceşti ‘Băieţi ’harnici şi pricepuţi, el nu este printre cei din urmă şi că de o vreme încoace alţi învăţăcei descoperă tainele meseriei sub îndrumarea unui profesor doar cu cîţiva ani mai în vîrstă decit el. S. DAMIAN Un gest frumos -1*-scrisoarea pe care ne-a trimis-o, pensionarul George Pricop, din Iaşi, ne roagă să evidenţiem gestul unei fete, elevă la Liceul nr. 6. Autorul scrisorii a fost impresionat de comportarea fetei în cîteva situaţii. In tramvai, cum l-a observat, eleva i-a cedat locul pe scaun. Apoi, cum întimplător au coborât la aceeaşi staţie, autorul scrisorii a avut prilejul s-o vadă pe fetiţă oferind ajutorul unui bătrîn care nu putea merge decit sprijinit şi conducîndu-l pină acasă. Emoţionat de această frumoasă atitudine, George Pricop îşi încheie scrisoarea felicitînd eleva, pe părinţii ei şi cadrele didactice ale şcolii. Ne-am interesat la liceu şi am aflat numele leitei. Est® Lorica Vlaşin, elevă in clasa a VI-a A. Formaţia de dansuri a Combinatului textil Iaşi, în timpul evoluţiei intr-un dans moldovenesc. Foto : L. STRATULAT, coresp. Un reuşit program artistic De curînd, în satul Minăstirea, comuna Dagiţa, tinerii artişti amatori au oferit membrilor cooperatori un frumos program artistic. Spectacolul a cuprins piesa de teatru .Comedie cu oltenia de Gh. Vlad, momente vesele, melodii de muzică popu- lară şi uşoară şi o suită de jocuri populare, executate de echipa de dansuri a căminului cultural. Simpozion in comuna Ciurea a avut loc simpozionul „Tineretul şi legislaţia ţării". Au susţinut expuneri, pe această temă, maiorul Dumitru Popescu, de la Inspectoratul judeţean de miliţie, procurorul Dumitru Balan şi prof. Pintilie Penciuc, activist al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. A urmat un bogat program artistic. TINERE CONDEIE Vraja horelor Pe dealuri oamenii în hore lungi se prind şi trupurile lor în spaţii se prefac cercuri, tot cercuri albe de argint ce trec sfioase în al Patriei copac. Soarele — blîndă pasăre — coboară pe crengile copacului şi îi sărută coaja. .. şi timpul nu mai vine din vîlvătaia clară... a împietrit, văzînd pe dealuri vraja. Vasile MIHAESCU student Transhumantă Din verdele plai, sentimentul mîndrie coboară primăvara din frunze-n rădăcini şi-n vaduri de baladă, cu ochi înzăpeziţi vibrează braţul tînăr din orga de lumini. Pe fluier mioritic, sub ploile de timp însemnele dragostei — se-apleacă prelung şi cîntă izvoarele — limbi intr-un clopot de lut păsări de viață, de pace, de muncă, de gînd. Cătălin BORDEIANU elev Ateneele studenţeşti trăiesc doar cu numele ? Crearea ateneelor studenţeşti ca forme de desfăşurare a unor acţiuni cultural-educative, de organizare a unor dezbateri politice şi profesionale cu studenţii, reprezintă o iniţiativă meritorie. Interesindu-ne de felul cum işi desfăşoară activitatea şi dacă ateneele studenţeşti au devenit atractive pentru studenţi, am constatat că acestea duc o viaţă mai mult fortunată. Astfel, la Universitatea „Al. I. Cuza“, din ciclul de expuneri propuse, prima pe acest an universitar a avut loc in luna martie. Justificările directorului clubului, prof. Ion Manolache, potrivit cărora pentru începerea activităţii s-au aşteptat mai iuţii alegerile în asociaţiile studenţeşti, rămîn şubrede, deoarece şi înainte de alegeri a existat un consiliu A.S. pe institut, de la care se putea cere sprijinul necesar. Este vorba credem mai mult de o delăsare şi lipsă de preocupare. Faptul că unica expunere şi anume „Poetica matematică“ a fost audiată de un număr mic de studenţi se datorează unei slabe popularizări, dar şi amănuntului că tematica ei este restrînsă, adresindu-se exclusiv studenţilor de la Facultatea de matematicămecanică. NOTE Şi la Institutul politehnic, activitatea ateneului studenţesc este concretizată pină in prezent printr-o singură acţiune. întreaga tematică este orientată pe o problemă, educaţia ateistă a studenţilor, şi aceasta ar putea fi apreciatăca un aspect pozitiv dacă s-ar fi ţinut măcar puţinele expuneri programate. De asemenea, s-ar fi putut prezenta filme artistice sau documentare care să vină în sprijinul educaţiei, ateiste a studenţilor, dar ce folos că acestea au rămas doar în stadiul de proiect! Pină şi singurul film adecvat, „Procesul maimuţelor", programat, a fost înlocuit in ultima clipă cu filmul „Zi‘. La Institutul agronomic, in schimb, nici chiar pe hîrtie nu există un astfel de ateneu studenţesc, iar din planul de muncă al clubului, in afară de tema „Profilul specialistului agricol în deceniul următor", nu reiese că celelalte acţiuni se adresează studenţilor. Iată deci că deşi au mai rămas două luni pină la sesiunea de examene din vară, cînd ateneele işi vor întrerupe activitatea, unele dintre acestea abia şi-au început-o sau nici atît. Reaşezarea ateneelor studenţeşti in drepturile lor legitime este o problemă pe care consiliile asociaţiilor studenţeşti din institutele ieşene de învăţămint superior trebuie s-o rezolve cit mai grabnic. C. LUPU Sublim şi banal în iubire Niciodată, vîrsta plină de mistere a pubertăţii şi adolescenţei n-a fost mai mult ca azi in atenţia părinţilor, medicilor, psihologilor şi a tinerilor înşişi. La o „seară de întrebări şi răspunsuri" pe această temă organizată în cadrul Casei de cultură a sindicatelor cu tineri de vîrste, profesiuni şi opinii diferite, s-au purtat unele discuţii interesante din care voi face spicuiri în acest articol. O primă dorinţă exprimată de cei mai mulţi cere să se precizeze „ce este pubertatea şi ce legătură are cu iubirea". Pubertatea este acel stadiu tumultuos şi răscolitor între circa 11-15 ani, acea răscruce de drumuri ce face trecerea de la copilărie la tinereţe, provocînd, pe linia diferenţierii sexelor, o serie de modificări in structura somato-psihică, drept încoronare a evoluţiei lente a organismului în drumul său obositor spre maturizare. Este vîrsta marilor idealuri, dar şi a marilor deznădejdi, frămîntări, nedumeriri, vîrsta marilor drame sufleteşti după unii, vîrsta de aur după alţii. Oricum, o definiţie simplă nu poate cuprinde iureşul năvalnic de sentimente ce nasc şi se conturează acum, printre care şi sentimentul Iubirii. Ce este iubirea, cînd este ea sublimă ? „O formulă abstractă ce nu se poate defini ?" -cum crede Petrică Bahrin, operator chimist în vîrstă de 20 de ani, o amintire rătăcită intr-un album ? Nicicum, Iubirea este um sentiment complex de atracţie între două persoane de sex opus, sublimă prin încrederea reciprocă, curăţenia, sinceritatea şi inocenţa ei. O dată cu maturizarea sexuală, fata doreşte tandreţe, mîngîiere, băiatul să aibă forţă fizică, să pară bărbat. Prima iubire iradiază intens asupra puberilor. Ei iubesc sublim, platonic, materializîndu-şi propriile idealuri în colega de bancă sau prietenul de joacă, pină mai ieri indiferenţi. Cine răspunde de educaţia sexuală a tinerilor, întreabă eleva Dorina D. în vîrstă de 17 ani ? Şcoala de toate gradele, prin metode ştiinţifice şi cadre competente, poate aborda curajos problema, poate canaliza simţămintele şi atitudinile tinerilor, stimula înţelegerea lor între bine şi rău, şi urmări comportarea lor în relaţiile de familie şi societate, în excursii, la spectacole, reuniuni. Obligativitatea uniformei şcolare şi numărul matricol, în viitor poate a uniformei şi Insignei studenţeşti, semne distinctive ce obligă la respect şi seriozitate, uşurează această muncă. Orele de dirigense, de dorit organizate pe sexe, să vizeze direct viaţa afectiv-erotică a tinerilor, iar manualele de anatomie, educaţie cetăţenească, psihologie, să analizeze in capitole separate structura anatomică, igienică, educaţia sexuală, sentimentul iubirii şi consecinţele abuzului erotic timpuriu. Familia, în mod cu totul delicat - cum observa profesoara Maria G. de 28 ani, să discute cu tinerii aceste probleme, cit mai deschis şi mai apropiat. Totodată, să înlăture factorii ce îndeamnă la precocitatea sexuală, căldura moleşitoare şi tendinţa de renevire in pat, alimentaţia abundentă in lichide şi condimente, lenjeria prea fixă şi moda excentrică. Alcoolismul soţilor sau în cuplu, scenele de gelozie în relaţiile părinţilor, sărutările şi îmbrăţişările pătimaşe, explicaţiile obscene asupra actului reproducerii aţâţă curiozitatea sexuală prin forţa lor sugestivă. Unii părinţi înlesnesc precocitatea sexuală a tinerilor, impunîndu-le relaţii amoroase nedorite, utilitariste, căsătorii pripite, pentru a scăpa de grija lor, distrugînd astfel în ei cele mai sublime sentimente. Alţii, dimpotrivă, remarca sudorul Axene I, de 19 ani, fac din aceste relaţii un mister, trecîndu-le sub tăcere şi ocolindu-le ca pe o fatalitate. Educaţi în astfel de concepţii, tinerii capătă aversiune faţă de sexul opus, neîncredere în sine şi teama de a nu reuşi să închege un cămin sau să rezolve probleme ce le implică viaţa de familie. Tinerii investigaţi, printre care Vasile Rusu, muncitor la Uzina mecanică „Nicolina", în vîrstă de 111 ani, fac responsabilă în problema respectivă persoana însăşi. Băiatul şi fata, interesaţi de viitorul lor, trebuie să se prefigureze în persoana iubită la modul ideal, contribuind astfel la automodelarea propriului eu. Cum contribuie mediul social şi mijloacele de cultură la educarea sentimentelor erotice ? - doreşte să afle eleva Carmen H., de 17 ani. Organizaţiile de tineret, colectivul de muncă polarizează viaţa afectiv erotică a tinerilor, creîndu-ie posibilităţi de refulare în preocupări pe plan ştiinţific şi psihodramatic , literar, muzical, coregrafic, pictural, sportiv, favorizînd canalizarea şi dozarea conştientă a întregului potenţial psihoenergetic, cultivarea sentimentelor de pudoare, stimă, sinceritate, bun simţ. Opinia publică poate interveni la fel de eficient în dizolvarea unor cercuri deprietenie, în combaterea unor scene şi discuţii amoroase, etalate spectacular ca situaţii de extremă. La rîndul lor, televizorul, filmul, literatura, presa, inspirate din realitatea obiectivă, pot crea tinerilor emoţii şi sentimente erotice pozitive, dacă aceştia ştiu să selecteze partea lor bună. Reflectînd asupra acestor probleme, tinerii trebuie să înţeleagă că morala socialistă include într-o formă elevată problemele iubirii şi relaţiilor sexuale, ele avînd implicaţii sociale multiple. Ei trebuie să se încadreze în normele etice, ştiind să analizeze, să amine, să prefere şi să aleagă între iubirea banală şi cea sublimă. M. HODOROABA psiholog DE VORBĂ ■mqfNAni.! Exclamaţii primăverme (urmare din pag. 1) pentru ceea ce e frumos, ca şi strguinţa dovedită, precum ne asigură Ecaterina Stafe, directoarea şcolii, la învăţătură. Pe urmă, după serbare, stăm la cuvint cu profesorii V. Şurubaru şi Vrinceanu, cu Ion Stafe, locţiitorul secretarului organizaţiei de partid, cu contabilul de la cooperativa agricolă de producţie şi cu alţii, şi trecem in revistă noutăţile campestre de sezon. La Voineşti, pe cite putem lua aminte, primăvara pulsează tot mai accelerat, podgoriile şi pomeţurile, in care deja s-a intrat cu btrleţul şi foarfecă, redeşteptindu-se o dată cu întreaga fire, iar in terenurile arate de cu toamnă pornindu-se grăpatul, după cum, pe alocuri, in special, prin grădini, s-a trecut la semănat. De altfel, mai pretutindeni pe aci, mugurii copacilor au prins să se umfle şi chiar să plesnească exclamind veseli spre binefacerea luminii, iar ici-colo, pe pajişti mai zvintate, ori pe costişe, scoate colţ verde iarba şi se întrec la zburdat, cu roş-albe canafuri agăţate in urechi, mieluţe şi berbecuţi Învioraţi de aerul pur care pluteşte tot mai cald peste pacea Întinsurilor cimpeneşti. Intre acestea, văzduhul se scutură de uşoara posomorâtă a norilor şi treptat cerul işi şterge faţa, recomandindu-se din ce in ce mai albastru şi mai îmbucurat de mîngîierea soarelui spre care rid sincer, cu ale lor prime podoabe vegetale, păminturile acestea moldave din care tresaltă, biruitoare şi dulce, primăvara! Expunere Aflat în ţara noastră, în cadrul schimbului de lectori între Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, dr. docent Wieslaw Iskra, lector al C.C. al P.M.U.P., a ţinut ieri, la Iaşi, o expunere cu tema: „Din problemele dezvoltării economice a Poloniei populare“. Au participat lectori ai Comitetului judeţean de partid, activişti ai Comitetelor judeţean şi municipal de partid, activişti ai Consiliului popular judeţean, cadre didactice de la catedrele de ştiinţe sociale din învăţămîntul superior şi mediu, conducători de întreprinderi şi instituţii. Expunerea, ca şi răspunsurile la întrebările puse, s-au bucurat de interes din partea auditoriului. JOCURI Primăvară ORIZONTAL: 1. Timpurie; 2. Crenguţe — Autorul poeziei „Nopţi de primăvară“; 3. Pămînt cu apă — Drum — Cetate legendară — In ploaie ; 4. Senin în zilele de primăvară — In afară; 5. Vestă — Transpiră — Cu ; 6. O floare de primăvară — Aproximativ; 7. In hectar I — Agăţat de creangă — Rețetă ; 8. De culoarea rozelor ; 9. Tras după sine — Țesătură sintetică; 10. In rondul de flori ! — Rădăcinoase comestibile — Sau — In vînt ! ; 11. Bătută de vîntul primăverii — Comune la păsări, fluturi, gîze ; 12. Vreme înnorată — Scot primăvara oile la păscut — Din primăvară-n primăvară (pl.) ; 13. Şi primăvara pleacă-n drumeţie. VERTICAL: 1. Cîntăreaţa primăverii 2. Creangă (poet.) — întindere mare de apă stătătoare — Tablă de materii ; 3. Pe imaş ! — Plantă din familia gramineelor — Perete ! — Animal rumegător din Tibet ; 4. Ţigară neterminată — înfloresc primăvara în renumita pădure a Vadului; 5. Operaţie agricolă de primăvară — Indicator ; 6. Preceda un titlu boieresc (înv.) — Arbust cu fructe comestibile — Rămas după treierat ; 7. Mare scriitor român, autorul poeziei „Vestitorii primăverii“ — Pronume ; 8. Notă muzicală —Subsemnatul — Din mişcare! — Marcă românească de autovehicule; 9. Brînză dulce — Nume... înflorit ; 10. Premergător al sezonului fotbalistic de primăvară — Păsări întâlnite la noi în toate anotimpurile ; 11. Spetează — In corn ! — Trecătoare intîlnită în excursiile din munţi ; 12. Renumiţi interpreţi ai unui dans popular la fel de cunoscut — Adie cald primăvara. 13. Şi, din nou, primăvara (pl.) — Bluze înflorate de primăvară. Mihai BIGLIGIU M 24 DE mmmmBaBsemm Radio Iaşi Programul de «««/a (t apn-11t) ; 17.90 Buletin de »Unui Publicitat» radio I 17.10 La portativul undelor — melodia preferaţi ; 17.45 Preocupări cotidiene I 18.00 De le mujica uşoară la Jazz I 18.30 Prezenţe româneşti pe glob I 18.90 dotare României socialiste I 10.00 Radiojurnal i 18.15 Muzică populară românească I 10.3« Orizonturi i 10.49 Pin crești» corală românească ; 20 00 Șapte «rt« : Serile musicals d is Studioului I 20.30 Pagini litere* rs 11» pause csacertului) i 211.45 Partea « doija * cotaoft?' tului »ImfoDlc din studio i 22.10 De 1« caîfe-concert la . . . ravnsich&U* Programul 4« dimineaţă (3 *~ prill*) : 6.00 Buletin «4* f&rl 6.05—8.00 Radionatiisau : Piese clasice îs interpretări moderne s Actualitatea în agricultură » Cintece din toată țara , Sport , Microemisiune pentru pietoni «1 automobili&fci Melodii d© muzică uşoară. Televiziune 17.68 PeisUlarea «misiunii , Te. Uşcoală. Limba română. — Şcoala ardeleană . Mecanică (cinematică, legile dinamicii) » 18.00 Căminul I 18.50 Lumea copiilor . Glume de aprilie. Emisiune veselă, cu cintece, alume şi păcăleli de aprilie, cu Daniela, Afchtaţi »1 invitaţii lor . 19.10 Tragerea Loto ? 19.20 1001 de seri , 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 50 de ani in 50 de evocări. Anul 1939 ; 20.10 Film artistic : „Bună ziua, doctore I* cu Non Noel. Premieră pe ţari ; 21.35 Parieranic »tetinftiic i 20.00 Telejurnalul de noapte . 22.10 Wandbal masculin. V.F.J. Gummersbach — Steagh (Finala Cupei campionilor europeni) . Transmisiune de la Dortmund. Comentator Cristian Topeacu 23.15 închiderea emisiunii. Cinematografe REPUBLICA, deie 8 12.30 16.30 20.30 ; „Mihai Viteazul", ecran panoramic j VICTORIA, orele 0 ; 11.10 ; 14.30 ; 16.40 i 18.50 i 21 : .Un italian în America“, cinemascop j COPOU, orele 9.00 ; 11 I IS 17 j 19 ; 21 . „Omul din Sierra", cinemascop. ARTA, orele 9; 11.40 i 15.00; 17 45; 20.30: .Depart© de lumea dezlănțuiți", sorii ; TâT£-RA$L ®r®^ le 15 ; tfi ; 20 : .Soarele alb al pustiului". NICOLINA, orele 16 . 18 . 20 : „Dreptul de» « la naşte". Filarmonica de stat „Moldova" La ora 20.00, concert simfonic. Dirijor : Francesco de Masi (I talia). In program : Boccherini — Simfonia 5n Re ; Vivaldi — Con cert pentru două oboe, doi corni, fagot, violină, cembale şi corzi . Ceaikovschi — Simfonia a V-a. Simt valabile abonamentele cu litera A. Seară de filme franceze Azi, 2 aprilie, la ora 20.15, în amfiteatrul I al Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi va avea loc o seară de filme franceze în cadrul căreia va fi prezentat documentarul „Actualităţi franceze", precum şi spectacolul cinematografic „Regula jocului", film de Jean Renoir. Telefoane utile 13673 — Agenţia de voiaj C.F.R.; 12020 şi 14199 — Deranjamente la instalaţii la reţele electrice; 14308 - Magazinul cu autoservire „Unic“ serviciul de comenzi la domiciliu ; 14532 — Dispecer taximetre (Piaţa Unirii) ; 14418 — Agenţia de bilete pentru teatru ; 16820 — Miliţia municipiului Iaşi ; 16120 — Spitalul de obstetrică şi ginecologie (Maternitatea) ; 15436 — Magazinul de flori din Piaţa Unirii ; 15091 — Casa de modă ; 13932 — Cooperativa „Igiena* — servicii casnice la domiciliu. Timpul probabil Vremea va continua să se încălzească, iar cerul va fi mai mult noros dimineaţa cînd locul se va semnala ceaţă. Vîntul va sufla slab la potrivit din sud. Temperatura aerului în creştere uşoară , minimele vor fi cuprinse între 2 şi 5 grade, iar maximei® între 11 şi 16 grade. S35-B 1