Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)

1971-04-02 / nr. 7631

II LA CARA IAȘULUI-VINERI ,1 APRILE ■ 1 ' • ■• ■­­ ...... . .' TINERE­TE, IDE­A­L URL R­A­SPUNDER ! rMill Ili, DR, AI­­OI Numărul tinerilor care lucrează în cadrul Fabricii de antibiotice este însemnat. Cei care nu au îm­plinit încă vîrsta de 28 de ani re­prezintă circa 70 la sută din to­talul salariaţilor. Bucurîndu-se de grija şi îndru­marea permanentă a organizaţiilor de partid, a comuniştilor, fiind cu­prinşi în diferite forme de califi­care şi ridicare a calificării, tine­rii din fabrică s-au integrat cu u­­şurinţă în programul de lucru, în spiritul de disciplină, însuşindu-şi şi perfecţionîndu-se în frumoasa profesie de chimist cu care se mîn­­dresc. Dacă ţinem seama de complexi­tatea procesului tehnologic al pro­ducţiei de medicamente şi de înal­ta responsabilitate cu care se lu­crează, fapt determinat de destina­ţia produselor, se poate afirma cu toată certitudinea că aceşti tineri dovedesc multă maturitate profe­sională, aducîndu-şi în felul aces­ta o importantă contribuţie la preş- I «*** i însemnă li­ tigiul de care se bucură fabrica. în mai multe rînduri, colectivul fabricii a fost distins cu Diploma de întreprindere evidenţiată şi cu Steagul de întreprindere frunta­şă în întrecerea socialistă pe ramu­ră, ceea ce vine să dovedească în­că o dată că energia caracteristică tineretului, completată cu experien­ţa vîrstnicilor, canalizată pe un făgaş bun, s-a afirmat cu pregnanţă în procesul muncii şi, în egală mă­sură, în diferitele activităţi cultu­ral-sportive şi obşteşti. Numele u­­nor tineri ca : Nicolae Bartic, Dan Stupcanu, Ioan Munteanu, Nicolae Dumitrescu, Zaneta Ţugulea, Nata­lia Ceauşu, Rodica Goldum, Elena Acujboaie, şi ale multor altora, sunt exemple mobilizatoare. Fiind preocupat permanent de găsirea unor forme noi de activi­tate, Comitetul U.T.C. a­ iniţiat — la propunerea tinerilor — acţiuni cu o largă aplicare şi eficienţă în producţie, preluate şi de către al­te organizaţii de tineret din marile unităţi industriale ale municipiului. Mă gîndesc, de exemplu, la ini­ţiativa care se referă la preluarea în păstrare proprie de către ute­­rişti a instalaţiilor din secţiile în care lucrează. S-au organizat unele activităţi şi cu uteciştii care au o pregătire profesională superioară, cum ar fi „Cercul tinerilor ingi­neri“, în colaborare cu gazeta de uzină, s-a iniţiat concursul „Cina ştie meserie, cîştigă o acţiune care se bucură de o largă participare. Iniţiativele tinerilor din fabrică nu se rezumă numai la cele enunţate. Ei sunt într-o permanentă căutare a unor forme şi activităţi noi, mo­bilizatoare şi instructive, utile în activitatea profesională cit şi în viaţa lor particulară, ca familişti sau viitori familişti. Comitetul U.T.C. pe întreprindere a avut lău­dabila iniţiativă de a organiza bi­lunar seri de dans la „blocul tine­retului“ şi, în acelaşi loc, întreceri de şah. O altă preocupare majoră con­stantă , un număr tot mai mare de salariaţi, după terminarea şcolii profesionale sau a cursurilor de ca­lificare, dovedesc o adevărată sete de a asimila noi cunoştinţe, termi­­nînd liceul şi urmînd apoi cursu­rile învăţămîntului superior. în prezent, peste 200 de angajaţi sînt elevi ai diferitelor licee şi peste 40­0 studenţi, majoritatea la fa­cultăţile de chimie şi studii econo­mice. Aceşti tineri urmează exem­plul celor aproape 30 de cadre cu pregătire superioară existente în fabrică, provenite din rîndul mun­citorilor. Pentru activitatea desfă­şurată, organizaţia de tineret din cadrul fabricii a fost distinsă cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. şi cu Steagul propriu de organizaţie fruntaşă, singura dintre întreprin­derile ieşene căreia i s-a acordat această cinste. Prin întreaga lor activitate, ti­nerii din cadrul fabricii se stră­duiesc să justifice grija de care se bucură şi încrederea cu care au fost investiţi, indicaţiile celui de al IX-lea Congres al U.T.C. consti­tuind un preţios îndrumar pentru viitor. PETRU IGNAT coresp. O­MUL DE PE SCHELE - Bănuiesc că m-aţi întrebat despre debutul meu profesional, mixînd pe faptul că o să vă spun ceva spectaculos. N-a fost insă chiar aşa. E banal, dar as­­ta-i realitatea : etajul 9 se con­struieşte după ce ai consolidat etajul 8. Aşadar, debutul a avut loc înainte de a face cunoştin­ţă cu aerul înălţimilor, intr-o vacanţă de vară, pe cind abia terminasem anul I, la Şcoala profesională de construcţii din Iaşi. Pentru mine insa, eveni­mentul în sine a însemnat o dublă satisfacţie: construiam în­­tîia oară şi, nu în al doilea rind, reţineţi vă rog, obiectivul la care am lucrat era şcoala generală din comuna mea nata­lă, Trifeşti. - Cînd v-aţi descoperit voca­ţia pentru meseria de zidar ? - Cinstit vorbind, eu nu pot alătura o dată certă la vocaţia despre care vorbiţi. Mai întîi trebuie să recunosc că, optînd pentru Şcoala profesională de construcţii, nu am făcut-o din vocaţie. De altfel, vocaţia mea alerga cu cîţiva paşi înaintea posibilităţilor mele şi înţeleg că şi azi e la fel. De pildă, în a­­cest an, după ce voi încerca să iau bacalaureatul, voi aspira la o şcoală tehnică post-liceală.­­ ...Să înţeleg că zidarului Vasiie Baraboi nu-i place mese­ria sa ? Dar atunci cum se ex­plică locul I îa concursul "Bră­ţara de aur" ?­­ N-am spus că nu-mi place. Dimpotrivă, am îndrăgit mese­ria de constructor. După păre­rea mea, poţi spune că îţi place o meserie abia du­pă ce îţi însuşeşti tainele ei. In acest sens am ezitat să răspund precis la întrebarea dumneavoastră. Iar cu premiul obţinut la concursul televizat »Brăţara de aur" mă mîndresc şi sper ca şi la viitoarele dispute profesionale să fiu printre primii. Nu mă întrebaţi ce emoţii am avut la acest concurs ! Dar am izbutit să-mi înving emo­ţia - ca să nu zic teama — şi rezultatul îl cunoaşteţi. Cred că fiecare participant la concurs a simţit, sunt sigur în ceea ce mâ priveşte, că tovarăşii de muncă sunt alături, că ţin pumnii strînşi. De altfel, eu m-au a­­jutat. Brigada condusă de Haralambie Clini este foarte disciplinată şi se numără printre fruntaşele Şantierului d—structuri şi chiar ale trustului. Harnicii mei tovarăşi, profesorii şi prietenii mei, au lucrat la zeci şi sute de edificii şi mîinile lor măiestre au contribuit din plin la tinereţea noilor cartiere ieşene. De la ei şi printre ei, acolo sus, pe schele, am învăţat şi eu să iubesc meseria de con­structor. Şi mai am multe încă de învăţat... linarul comunist ne-a vorbit mult, cu în­sufleţire, despre tovarăşii săi, despre felu! cum ei l-au ajutat în cutare sau cutare oca­zie. A uitat să ne spună, însă, că, printre a­­ceşti ‘Băieţi ’harnici şi pricepuţi, el nu este printre cei din urmă şi că de o vreme în­coace alţi învăţăcei descoperă tainele me­­seriei sub îndrumarea unui profesor doar cu cîţiva ani mai în vîrstă decit el. S. DAMIAN Un gest frumos -1*-scrisoarea pe care ne-a trimis-o, pen­sionarul George Pricop, din Iaşi, ne roagă să evidenţiem gestul unei fete, elevă la Liceul nr. 6. Autorul scrisorii a fost im­presionat de comportarea fetei în cîteva situaţii. In tramvai, cum l-a observat, eleva i-a cedat locul pe scaun. Apoi, cum întim­­plător au coborât la aceeaşi staţie, autorul scrisorii a avut prilejul s-o vadă pe fetiţă oferind ajutorul unui bătrîn care nu putea merge decit sprijinit şi conducîndu-l pină acasă. Emoţionat de această frumoasă ati­tudine, George Pricop îşi încheie scrisoarea felicitînd eleva, pe părinţii ei şi cadrele didactice ale şcolii. Ne-am interesat la liceu şi am aflat nu­mele leitei. Est® Lorica Vlaşin, elevă in clasa a VI-a A. Formaţia de dansuri a Combinatu­lui textil Iaşi, în timpul evoluţiei intr-un dans moldovenesc. Foto : L. STRATULAT, coresp. Un reuşit program artistic De curînd, în satul Minăstirea, comuna Da­­giţa, tinerii artişti ama­tori au oferit membrilor cooperatori un frumos program artistic. Spectacolul a cuprins piesa de teatru .Come­die cu oltenia de Gh. Vlad, momente vesele, melodii de muzică popu- lară şi uşoară şi o sui­tă de jocuri populare, e­­xecutate de echipa de dansuri a căminului cul­tural. Simpozion in comuna Ciurea a a­­vut loc simpozionul „Ti­neretul şi legislaţia ţă­rii". Au susţinut expu­neri, pe această temă, ma­iorul Dumitru Popescu, de la Inspectoratul jude­ţean de miliţie, procu­rorul Dumitru Balan şi prof. Pintilie Penciuc, activist al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. A urmat un bogat pro­gram artistic. TINERE CONDEIE Vraja horelor Pe dealuri oamenii în hore lungi se prind şi trupurile lor în spaţii se prefac cercuri, tot cercuri albe de argint ce trec sfioase în al Patriei copac. Soarele — blîndă pasăre — coboară pe crengile copacului şi îi sărută coaja. .. şi timpul nu mai vine din vîlvătaia clară... a împietrit, văzînd pe dealuri vraja. Vasile MIHAESCU student Transhumantă Din verdele plai, sentimentul mîndrie coboară primăvara din frunze-n rădăcini şi-n vaduri de baladă, cu ochi înzăpeziţi vibrează braţul tînăr din orga de lumini. Pe fluier mioritic, sub ploile de timp însemnele dragostei — se-apleacă prelung şi cîntă izvoarele — limbi intr-un clopot de lut păsări de viață, de pace, de muncă, de gînd. Cătălin BORDEIANU elev Ateneele studenţeşti trăiesc doar cu numele ? Crearea ateneelor studen­ţeşti ca forme de desfăşu­rare a unor acţiuni cultu­ral-educative, de organiza­re a unor dezbateri politi­ce şi profesionale cu stu­denţii, reprezintă o iniţiati­vă meritorie. Interesindu-ne de felul cum işi desfăşoară activi­tatea şi dacă ateneele stu­denţeşti au devenit atrac­tive pentru studenţi, am­ constatat că acestea duc o viaţă mai mult fortunată. Astfel, la Universitatea „Al. I. Cuza“, din ciclul de expuneri propuse, prima pe acest an universitar a avut loc in luna martie. Justi­ficările directorului clubu­lui, prof. Ion Manolache, potrivit cărora pentru în­ceperea activităţii s-au aş­teptat mai iuţii alegerile în asociaţiile studenţeşti, rămîn şubrede, deoarece şi înainte de alegeri a existat un consiliu A.S. pe insti­tut, de la care se putea ce­re sprijinul necesar. Este vorba credem mai mult de­ o delăsare şi lipsă de preo­cupare. Faptul că unica ex­punere şi anume „Poetica matematică“ a fost audia­tă de un număr mic de studenţi se datorează unei slabe popularizări, dar şi amănuntului că tematica ei este restrînsă, adresindu-se exclusiv studenţilor de la Facultatea de matematică­­mecanică. NOTE Şi la Institutul politeh­nic, activitatea ateneului studenţesc este concretiza­tă pină in prezent printr-o singură acţiune. întreaga tematică este orientată­­ pe o problemă, educaţia ateis­tă a studenţilor, şi aceasta ar putea fi apreciată­­ca un aspect pozitiv dacă s-ar fi ţinut măcar puţinele expu­neri programate. De ase­menea, s-ar fi putut pre­zenta filme artistice sau documentare care să vină în sprijinul educaţiei, ate­iste a studenţilor, dar ce folos că acestea au rămas doar în stadiul de proiect! Pină şi singurul film adec­vat, „Procesul maimuţelor", programat, a fost înlocuit in ultima clipă cu filmul „Zi‘. La Institutul agronomic, in schimb, nici chiar pe hîrtie nu există un astfel de ateneu studenţesc, iar din planul de muncă al clubului, in afară de te­ma „Profilul specialistului agricol în deceniul ur­mător", nu reiese că cele­lalte acţiuni se adresează studenţilor. Iată deci că deşi au mai rămas două luni pină la sesiunea de examene din vară, cînd ateneele işi vor întrerupe activitatea, unele dintre acestea abia şi-au început-o sau nici atît. Reaşezarea ateneelor stu­­denţeşti in drepturile lor legitime este o problemă pe care consiliile asociaţiilor studenţeşti din institutele ieşene de învăţămint supe­rior trebuie s-o rezolve cit mai grabnic. C. LUPU Sublim şi banal în iubire Niciodată, vîrsta plină d­e mistere a pubertăţii şi adoles­cenţei n-a fost mai mult ca azi in atenţia părinţilor, medi­cilor, psihologilor şi a tinerilor înşişi. La o „seară de întrebări şi răspunsuri" pe această te­mă organizată în cadrul Casei de cultură a sindicatelor cu tineri de vîrste, profesiuni şi opinii diferite, s-au purtat une­le discuţii interesante din care voi face spicuiri în acest articol. O primă dorinţă exprimată de cei mai mulţi cere să se preci­zeze „ce este pubertatea şi ce legătură are cu iubirea". Puber­tatea este acel stadiu tumul­tuos şi răscolitor între circa 11-15 ani, acea răscruce de drumuri ce face trecerea de la copilărie la tinereţe, provocînd, pe linia diferenţierii sexelor, o serie de modificări in structura somato-psihică, drept încorona­re a evoluţiei lente a organis­mului în drumul său obositor spre maturizare. Este vîrsta ma­rilor idealuri, dar şi a marilor deznădejdi, frămîntări, nedu­meriri, vîrsta marilor drame su­fleteşti după unii, vîrsta de aur după alţii. Oricum, o defini­ţie simplă nu poate cuprinde iureşul năvalnic de sentimen­te ce nasc şi se conturează a­­cum, printre care şi sentimentul Iubirii. Ce este iubirea, cînd este ea sublimă ? „O formulă abstractă ce nu se poate defini ?" -cum crede Petrică Bahrin, ope­rator chimist în vîrstă de 20 de ani, o amintire rătăcită in­tr-un album ? Nicicum, Iubirea este um sentiment complex de atracţie între două persoane de sex opus, sublimă prin în­crederea reciprocă, curăţenia, sinceritatea şi inocenţa ei. O dată cu maturizarea sexuală, fata doreşte tandreţe, mîngîie­­re, băiatul să aibă forţă fizi­că, să pară bărbat. Prima iu­bire iradiază intens asupra pu­berilor. Ei iubesc sublim, pla­tonic, materializîndu-şi propriile idealuri în colega de bancă sau prietenul de joacă, pină mai ieri indiferenţi. Cine răspunde de educaţia sexuală a tinerilor, întreabă e­­leva Dorina D. în vîrstă de 17 ani ? Şcoala de toate gradele, prin metode ştiinţifice şi cadre com­petente, poate aborda curajos problema, poate canaliza sim­ţămintele şi atitudinile tinerilor, stimula înţelegerea lor între bi­ne şi rău, şi urmări comportarea lor în relaţiile de familie şi so­cietate, în excursii, la specta­cole, reuniuni. Obligativitatea uniformei şcolare şi numărul matricol, în viitor poate a u­­niformei şi Insignei studenţeşti, semne distinctive ce obligă la respect şi seriozitate, uşurează această muncă. Orele de diri­gense, de dorit organizate pe sexe, să vizeze direct viaţa a­­fectiv-erotică a tinerilor, iar ma­nualele de anatomie, educaţie cetăţenească, psihologie, să a­­nalizeze in capitole separate structura anatomică, igienică, educaţia sexuală, sentimentul iubirii şi consecinţele abuzului erotic timpuriu. Familia, în mod cu totul de­licat - cum observa profesoa­ra Maria G. de 28 ani, să dis­cute cu tinerii aceste probleme, cit mai deschis şi mai apro­piat. Totodată, să înlăture fac­torii ce îndeamnă la precocita­tea sexuală, căldura moleşitoa­­re şi tendinţa de renevire in pat, alimentaţia abundentă in lichide şi condimente, lenjeria prea fixă şi moda excentrică. Alcoolismul soţilor sau în cu­plu, scenele de gelozie în re­laţiile părinţilor, sărutările şi îmbrăţişările pătimaşe, explica­ţiile obscene asupra actului reproducerii aţâţă curiozitatea sexuală prin forţa lor suges­tivă. Unii părinţi înlesnesc pre­cocitatea sexuală a tinerilor, impunîndu-le relaţii amoroase nedorite, utilitariste, căsătorii pripite, pentru a scăpa de gri­ja lor, distrugînd astfel în ei cele mai sublime sentimente. Alţii, dimpotrivă, remarca su­dorul Axene I, de 19 ani, fac din aceste relaţii un mister, trecîndu-le sub tăcere şi oco­­lindu-le ca pe o fatalitate. E­­ducaţi în astfel de concepţii, tinerii capătă aversiune faţă de sexul opus, neîncredere în si­ne şi teama de a nu reuşi să închege un cămin sau să re­zolve probleme ce le implică viaţa de familie. Tinerii investigaţi, printre ca­re Vasile Rusu, muncitor la U­­zina mecanică „Nicolina", în vîrstă de 111 ani, fac responsa­bilă în problema respectivă persoana însăşi. Băiatul şi fata, interesaţi de viitorul lor, trebuie să se prefigureze în persoana iubită la modul ideal, contribu­ind astfel la automodelarea pro­priului eu. Cum contribuie mediul so­cial şi mijloacele de cultură la educarea sentimentelor eroti­ce ? - doreşte să afle eleva Carmen H., de 17 ani. Organi­zaţiile de tineret, colectivul de muncă polarizează viaţa a­­fectiv erotică a tinerilor, creîndu-ie posibilităţi de re­fulare în preocupări pe plan ştiinţific şi psihodramatic , literar, muzical, coregrafic, pic­tural, sportiv, favorizînd canali­zarea şi dozarea conştientă a întregului potenţial psihoener­­getic, cultivarea sentimentelor de pudoare, stimă, sinceritate, bun simţ. Opinia publică poa­te interveni la fel de eficient în dizolvarea unor cercuri de­­prietenie, în combaterea unor scene şi discuţii amoroase, e­­talate spectacular ca situaţii de extremă. La rîndul lor, tele­vizorul, filmul, literatura, presa, inspirate din realitatea obiecti­vă, pot crea tinerilor emoţii şi sentimente erotice pozitive, da­că aceştia ştiu să selecteze par­tea lor bună. Reflectînd asupra acestor pro­bleme, tinerii trebuie să înţe­leagă că morala socialistă in­clude într-o formă elevată pro­blemele iubirii şi relaţiilor se­xuale, ele avînd implicaţii so­ciale multiple. Ei trebuie să se încadreze în normele etice, ştiind să analizeze, să amine, să prefere şi să aleagă între iubirea banală şi cea sublimă. M. HODOROABA psiholog DE VORBĂ ■mqfNAni.! Exclamaţii primăverm­e (urmare din pag. 1) pentru ceea ce e frumos, ca şi strguinţa dovedită, precum ne asi­gură Ecaterina Stafe, directoarea şcolii, la învăţătură. Pe urmă, du­pă serbare, stăm la cuvint cu pro­fesorii V. Şurubaru şi Vrin­­ceanu, cu Ion Stafe, locţiito­rul secretarului organizaţiei de partid, cu contabilul de la co­operativa agricolă de producţie şi cu alţii, şi trecem in revistă noută­ţile campestre de sezon. La Voi­­neşti, pe cite putem lua aminte, primăvara pulsează tot mai acce­lerat, podgoriile şi pomeţurile, in care deja s-a intrat cu btrleţul şi foarfecă, redeşteptindu-se o dată cu întreaga fire, iar in terenurile ara­te de cu toamnă pornindu-se grăpa­­tul, după cum, pe alocuri, in spe­cial, prin grădini, s-a trecut la se­mănat. De­ altfel, mai pretutindeni pe aci, mugurii copacilor au prins să se umfle şi chiar să plesnească exclamind veseli spre binefacerea luminii, iar ici-colo, pe pajişti mai zvintate, ori pe costişe, scoate colţ verde iarba şi se întrec la zbur­dat, cu roş-albe cana­furi agăţate in urechi, mieluţe şi berbecuţi Învio­raţi de aerul pur care pluteşte tot mai cald peste pacea Întinsurilor cimpeneşti. Intre acestea, văzduhul se­ scutură de uşoara posomorâtă a norilor şi treptat cerul işi şterge faţa, recomandindu-se din ce in ce mai albastru şi mai îmbucurat de mîngîierea soarelui spre care rid sincer, cu ale lor prime podoabe vegetale, păminturile acestea mol­dave din care tresaltă, biruitoare şi dulce, primăvara! Expunere Aflat în ţara noastră, în cadrul schim­bului de lectori între Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Comi­tetul Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, dr. docent Wieslaw Iskra, lector al C.C. al P.M.U.P., a ţinut ieri, la Iaşi, o expunere cu tema: „Din proble­mele dezvoltării economice a Poloniei populare“. Au participat lectori ai Comitetului ju­deţean de partid, activişti ai Comitetelor judeţean şi municipal de partid, activişti ai Consiliului popular judeţean, cadre di­dactice de la catedrele de ştiinţe sociale din învăţămîntul superior şi mediu, con­ducători de întreprinderi şi instituţii. Expunerea, ca şi răspunsurile la între­bările puse, s-au bucurat de interes din partea auditoriului. JOCURI Primăvară ORIZONTAL: 1. Timpurie; 2. Crenguţe — Autorul poeziei „Nopţi de primăvară“; 3. Pămînt cu apă — Drum — Cetate le­gendară — In ploaie­­ ; 4. Senin în zilele de primăvară — In afară; 5. Vestă — Transpiră — Cu ; 6. O floare de primă­vară — Aproximativ; 7. In hectar I — Agăţat de creangă — Rețetă ; 8. De cu­loarea rozelor ; 9. Tras după sine — Țe­sătură sintetică; 10. In rondul de flori ! — Rădăcinoase comestibile — Sau — In vînt ! ; 11. Bătută de vîntul primăverii — Comune la păsări, fluturi, gîze ; 12. Vre­me înnorată — Scot primăvara oile la păscut — Din primăvară-n primăvară (pl.) ; 13. Şi primăvara pleacă-n drumeţie. VERTICAL: 1. Cîntăreaţa primăverii­ 2. Creangă (poet.) — întindere mare de apă stătătoare — Tablă de materii ; 3. Pe imaş ! — Plantă din familia gramineelor — Perete ! — Animal rumegător din Ti­bet ; 4. Ţigară neterminată — înfloresc primăvara în renumita pădure a Vadului; 5. Operaţie agricolă de primăvară — In­dicator ; 6. Preceda un titlu boieresc (înv.) — Arbust cu fructe comestibile — Rămas după treierat ; 7. Mare scriitor român, autorul poeziei „Vestitorii primă­verii“ — Pronume ; 8. Notă muzicală —­­Subsemnatul — Din mişcare! — Marcă românească de autovehicule; 9. Brînză dulce — Nume... înflorit ; 10. Premergător al sezonului fotbalistic de primăvară — Păsări întâlnite la noi în toate anotimpu­rile ; 11. Spetează — In corn ! — Trecă­toare intîlnită în excursiile din munţi ; 12. Renumiţi interpreţi ai unui dans popular la fel de cunoscut — Adie cald primăvara. 13. Şi, din nou, primăvara (pl.) — Bluze înflorate de primăvară. Mihai BIGLIGIU M­ 24 DE mmmmBaBsemm Radio Iaşi Programul de «««/a (t apn-11t) ; 17.90 Buletin de »Unu­i Pu­­blicitat» radio I 17.10 La porta­tivul undelor — melodia prefe­raţi ; 17.45 Preocupări cotidie­ne I 18.00 De le mujica uşoară la Jazz I 18.30 Prezenţe româneşti pe glob I 18.90 dotare Români­ei socialiste I 10.00 Radiojurnal i 18.15 Muzică populară româneas­că I 10.3« Orizonturi i 10.49 Pin crești» corală românească ; 20 00 Șapte «rt« : Serile musicals d is Studioului I 20.30 Pagini litere* rs 11» pause csacertului) i 211.45 Partea « doija * cotaoft?' tului »ImfoDlc din studio i 22.10 De 1« caîfe-concert la . . . ravnsic­­h&U* Programul 4« dimineaţă (3 *~ prill*) : 6.00 Buletin «4* f&rl­­ 6.05—8.00 Radio­natiisau : Piese clasice îs interpretări moderne s Actualitatea în agricultură » Cin­­tece din toată țara , Sport , Mi­­croemisiune pentru pietoni «1 a­utomobili&fci­­ Melodii d© muzică uşoară. Televiziune 17.68 PeisUlarea «misiunii , Te. Uşcoală. Limba română. — Şcoa­la ardeleană . Mecanică (cinema­tică, legile dinamicii) » 18.00 Că­minul I 18.50 Lumea copiilor . Glu­me de aprilie. Emisiune veselă, cu cintece, alume şi păcăleli de a­­prilie, cu Daniela, Afchtaţi »1 in­vitaţii lor . 19.10 Tragerea Loto ? 19.20 1001 de seri , 19.30 Telejur­nalul de seară ! 20.00 50 de ani in 50 d­e evocări. Anul 1939 ; 20.10 Film artistic : „Bună z­iua, docto­re I* cu Non­ Noel. Premieră pe ţari ; 21.35 Parieranic »tetinftiic i 20.00 Telejurnalul de noapte . 22.10 Wandbal masculin. V.F.J. Gummersbach — Steagh­­ (Finala Cupei campionilor euro­peni) . Transmisiune de la Dort­mund. Comentator Cristian Topea­­cu­­ 23.15 închiderea emisiunii. Cinematografe REPUBLICA, d­eie 8­­ 12.30­­ 16.30­­ 20.30 ; „Mihai Viteazul", e­­cran panoramic j VICTORIA, o­­rele 0 ; 11.10 ; 14.30 ; 16.40 i 18.50 i 21 : .Un italian în America“, ci­nemascop j COPOU, orele 9.00 ; 11 I IS­­ 17 j 19 ; 21 . „Omul din Sierra", cinemascop. ARTA, orele 9; 11.40 i 15.00; 17 45; 20.30: .Depart© de lumea dezlănțuiți", sorii ; TâT£-RA$L ®r®^ le 15 ; tfi ; 20 : .Soarele alb al pustiului". NICOLINA, orele 16 . 18 . 20 : „Dreptul de» « la naşte". Filarmonica de stat „Moldova" La ora 20.00, concert simfonic. Dirijor : Francesco de Masi (I­­ talia). In program : Boccherini — Simfonia 5n Re ; Vivaldi — Con­ cert pentru două oboe, doi corni, fagot, violină, cembale şi corzi . Ceaikovschi — Simfonia a V-a. Simt valabile abonamentele cu litera A. Seară de filme franceze Azi, 2 aprilie, la ora 20.15, în amfiteatrul I al Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi va avea loc o seară de filme franceze în cadrul căreia va fi prezentat do­cumentarul „Actualităţi franceze", precum şi spectacolul cinemato­grafic „Regula jocului", film de Jean Renoir. Telefoane utile 13673 — Agenţia de voiaj C.F.R.; 12020 şi 14199 — Deranjamente la instalaţii la reţele electrice; 14308 -­ Magazinul cu autoservire „Unic“ serviciul de comenzi la domi­ciliu ; 14532 — Dispecer taximetre (Piaţa Unirii) ; 14418 — Agenţia de bilete pentru teatru ; 16820 — Miliţia municipiului Iaşi ; 16120 — Spitalul de obstetrică şi ginecolo­gie (Maternitatea) ; 15436 — Ma­gazinul de flori din Piaţa Unirii ; 15091 — Casa de modă ; 13932 — Cooperativa „Igiena* — servicii casnice la domiciliu. Timpul probabil Vremea va continua să se încăl­zească, iar cerul va fi mai mult noros dimineaţa cînd locul se va semnala ceaţă. Vîntul va sufla slab la potrivit din sud. Temperatura aerului în creştere uşoară , mi­nimele vor fi cuprinse între 2 şi 5 grade, iar maximei® între 11 şi 16 grade. S35-B 1

Next