Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-22 / nr. 7648
101 ani de la naşterea lui V. I. Lenin ÎNTÎLNIRI CU LENIN ...Re Lenin mi.| 't cunosteam, nu-l vazusent niewdate chipul. ’Oricir de popular ajunsese ire Rusia şi în lumea întreagă mai ales din morrtentul sosirii sale, in aprilie (1917, n.iv), la Petrograd şi oricit numele lui ca şef al guvernului şi capul revoluţiei era pe buzele tuturor, in toate zalele, pretutindeni, totuşi chipul lui voluntar şi hotârit lu se vedea nicăieri, nici prin ziare, nici prin magazine, nici la vitrine, nici peziduri. Pe uşa pe care dispăruse şoferul apăru un bărbat de staturile mijlociei îmbrăcat im haine obişnuite, de culoare neagră, cu fruntea, bombată şi largă, cut barbişon scurt şi cu o jumătate de coală, de herbe în mină. L-am luat drept secretarul care îmi ieşea înainte ca sâ mă conducă la Lenin. Privirile noastre se intilniră prietenos ; manile noastre se strînserâ cu căldură şi, fără să ne spunem o vorbă, intrarăm „secretarul" înainte, şi eu după el - în camera lui Lenin. Dar aici nu se afla nimeni. Atunci însemna oara că presupusul secretar era însuşi Lenin ? Se vede că da, căci, imediat ce intrarăm şi fără nici o formalitate inutilă, omul cu hirtia în mînâ, care era însuşi Lenin, se opri lingă măsuţa rotundă şi, în picioare, intră în materie, citindu-mi din hirtia aceea scrisă cîteva pasaje, incîntat de felul acesta simplu şi direct de a face cunoştinţă şi de a încinge o discuţie, i-am împărtăşit îndată, vorbind franţuzeşte, părerea mea asupra unei anumite părţi din cele citite. Lenin ţinu socoteală de cele spuse şi ■ şterse cu condeiul de pe măsuţă două-trei rînduri din rezoluţia ce-mi citise. Urmă apoi un scurt s£himb de vedere asupra situaţiei din ţară şi din Balcani. In momentul acesta, cineva intră şi raportă imediat lui Lenin că în noaptea ce trecuse o bandă atacase ambasada italiană. (Era tactica contrarevoluţionarilor de a produce nu numai dezordine, ci şi dificultăţi şi conflicte diplomatice cu puterile străine). Lenin, foarte contrariat, se aşeză pentru prima oară pe scaun, ceru amănunte şi dădu dispoziţii. îndată după aceea, prima noastră întrevedere luă sfîrşit. Eram sigur că de aci înainte nu-l voi mai lua pe Lenin drept „secretarul" său şi că voi păstra pentru totdeauna în memorie chipul preocupat de ginduri şi plin de o reţinută energie. . . .A doua oară l-am văzut pe Lenin la şedinţa istorică a Adunării constituante. .. Lenin, urmat de ceilalţi membri ai guvernului, ocupa banca luin isteria ML dar n-a luat parte direct la dezbateri. Rolul lui diriguitor era însă evident. Privirile tuturor celor din sala, ale publicului care umpluse pînă la refuz locurile şi urmărea încordat răfuiala cea mare, erau aţintite spre el. Şi tot spre el erau aţintite şi privirile meie.^ Strălucit printre străluciţii oratori, care stîrneau furtuni de aplauze şi de urale în targa, dar neîncăpătoarea sală, Lenin, la şedinţa Congresului al |||-lea al Sovietelor pe întreaga Rusie, care a luat locul Adunării constituante, încălzit şi entuziasmat şi el, anunţa constituirea formei sovietice de stat, anunţa că noul stat proletar dăduse dovadă viabilităţii lui prin aceea că întrecuse celălalt stat proletar cunoscut de istorie, Comuna din Pans, cu 15 zile. In închipuirea lui clarvăzătoare, acest® 15 zile erau chezăşia şi se prefăceau în 15 săptămîni, in 15 luni, In 15 ani, în 15 decenii, în 15 veacuri, în infinit. Pe cind Lenin cuvînta la tribună şi pe cind eu, în apropiereai tribunei, urmăream cuvîntarea oratotrului şi pe oratorul însuşi, un desenător iscusit creiona pe foile blocului slau pe Lenin la tribună în diferitele lui atitudini, poziţii şi gesturi! In timpul acestui Cdfigren ai Sovi'ftteior l-am mai întîlnit pe Lenin de citeva ori la sfîrşitul şedinţelor, în raiul care ducea spre ieşire. Dte departe, faţa i se lumina de zîmbet, îmi stringea mina, îmi spunea douâr-trei vorbe şi se îndrepta spre ieşire. După vreo lună şi ceva de la aclast congres , l-am văzut din nou pe Lenin. Era pe la mijlocul lunii februrarie 1918. M-am dus seara la Smolnîi. Era o şedinţă prelungită aSovietului Komisarilor poporului. Şedinţa aceea a ţinut mult. Pe la ora două noaptea, Lenin a ieşit,din şedinţă şi ne-a prdus la cunoştinţă ,că s-a hotârit înfiinţarea unui înalt colegiu care să conducă lupta împotrivacontrarevoluţiei de la sud şi că în frimitea acestui colfegiu am fost ales şi eu ca unul dintre rfiembri. S-a interesat din nou de situaţia din România şi de perspectivele viitoarei lupte de la sud. Apoi mi-a înmînat decretul de numire în acerst important organism, ne-am strîns noimnile şi ne-am despărţit. Era ultima dată cind mai vorbeam cu el, ultima dată cind îi mai stringeam mîna. Am plecat cu figurd, cu privirea lui înţeleaptă, cu timbrul vocii sale, cu acel aer de bunătate şi da dragoste, cu calde stringier® de mină întipărite pentru totdeauna în memoria mea. Am purtat decretul lui Lenirt asupra mea ca pe o comoară, ca pe un talisman. Reciteam adesea rîndurile decretului, priveam iscălitura lui Lenin și toată personalitatea martorul om se redeștepta în mine. Dar in refugiul meu în mica localitate balneară Balaclava de pe ţărmul Mării Negre, aproape de Sevastopol, a trebuit să-l ascund ca sa nu cadă în mina duşmanului. O arestare ulterioară a făcut ca să râmînă In ascunzătoarea lui Dacă în acea localitate mai există un imobil, pe atunci a unui feroviar, şi daca în acea locuinţă mai există o oglindă oarecare, atunci în dosul ei mai zace şi astăzi, neştiut şi poate îngălbenit de vreme, acest document pe care mi l-a înmînat omul cel mai preţios al timpurilor noastre. Mihail Gh. BUJOR (Din volumul „benin văzut de români“, Editura Politică, Bucureşti 1970). sport Campionatul municipal de fotbal Deoarece, după cite se pare, Politehnica II nu mai poate fi „detronată", singurul ţel spre care mai tind alte formaţii „municipale" este locul doi. Deocamdată, in lupta pentru secundariat s-au lansat, cu şanse evidente, Ceramica şiVictoria T. M. Cîştigînd, cu o etapă in urmă, la un scor categoric (5—1) în faţa Victoriei, Ceramica a lansat cele mai îndreptăţite pretenţii la promovarea in campionatul judeţean. Dar mai sînt cinci etape pînă la închiderea returului... In etapa a XVII-a s-au înregistrat rezultate normale, singura excepţie constituind-o, poate, înfrîngerea extrem de severă (1—6) suferită de Tăcerea în faţa uneia din „vecinele" ei de clasament, Victoria 1 Mai. In rest — Mobila — Ceramica 0—1; Victoria T. M. — Sc. sp. Unirea 2—2; A.C.G.B. — I.T.I. 2 — 0; Viitorul I.G.L.L. — Poligrafia 3—0. Ar mai fi de consemnat şi faptul că, nu de puţine ori, echipele programate a juca pe terenul de zgură din Copou (a cărui stare lasă foarte mult de dorit) întîmpină tot felul de greutăţi din partea administraţiei stadionului ,23 August". Ba nu li se deschid vestiarele, ba nu li se asigură apă caldă pentru dușuri etc. De un singur lucru însă se îngrijesc gospodarii stadionului cel mai mult: de... încasarea baremului pentru teren... CLASAMENTUL 1. Politehnica II 15 12 1 2 66—21 = 25 2. Ceramica 16 10 2 4 41—29=22 3. Victoria T. M. 15 9 3 3 24—26=21 11. Tăcerea 16 1 0 15 17—71= 2 Etapa viitoare: Poligrafia — Tăcerea ; Victoria 1 Mai — A.C.G.B.; I.T.I. — Victoria T. M.; Sc. sp. Unirea — Mobila 1 Ceramica — Politehnica II. 4. A. C. G. B. 46 8 2 6 33—17=18 5. Viitorul I.G.b.% 16 8 2 6 40—33=18 6. Mobila 15 T 4 4 27—24 = 18 7. Șc. sp. Unirea 16 T 2 7 33—37=16 8. Poligrafia 15 7 0 8 33—29=14 9. Victoria i Mai 15 4 3 8 28—31 = 11 10. I. T. I. 15 2 1 12 10—44= 5 fc____LA FESTIVALUL STUDENŢESC GH. ASACHI“ Cea de a treia zi a Festivalului studenţesc „Gh. Asachi" a oferit studenţilor de la Institutul politehnic din Iaşi numeroase şi interesante manifestări ştiinţifice şi sportive. Cea de a XVIII-a sesiaţiie de comunnicări ale cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi-a început lucrările între secţii în care s-au prezentat şi se vor prezenta în continuare sîmbătă, 24 aprilie a.c., interesante comunicări ştiinţifice. I din cadrul simpozionului „Politica P.C.R. privind dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului în condiţiile revoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane" un colectiv de studenţi din l anul al lî-lea al Facultăţii de industrie uşoară au susţinut insula institutului referate în legătură cu „implicaţiile revoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane asupra dezvoltării industriei uşoare româneşti".¥■ La catedra de macromolecule naturale şi sintetice a Facultăţii de chimie industrială, cadre didactice şi studenţi au participat la expunerea „Realizări şi perspective în proiectarea şi construcţia noilor combinate de celuloză şi hîrtie în R. S. România", ţinută de ing. Gh. Gavrilescu, director general al Combinatului de celuloză şi hîrtie Turnu-Severin. * La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor a avut loc o inedită manifestare, un dialog pe aceeaşi scenă cu tema generală „Intre teatru şi... fotbal* la care au participat George Zaharescu, regizor la Opera de stat, Virgil Raiciu, actor la Teatrul Naţional, Viniilă Mărdărescu, antrenorul principal al echipei de fotbal „Politehnica", şi Aurelian Cupernan, căpitanul echipei. A prezentat Grigore nisei. Manifestările celei de a treia zi a festivalului s-au încheiat cu spectacolul oferit de formaţia de teatru a Institutului politehnic care a prezentat piesa „In căutarea sensului pierdut" de Ion Băeşu, după care a urmat un recital de muzică uşoară susţinut de grupul vocal-instrumental al aceluiaşi institut. * Astăzi au loc următoarele manifestării la ora 17 în aula institutului tov. ing. Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., va vorbi despre „Avîntul economic şi cultural al Iaşului, rod al politicii P.C.R. de dezvoltare a tuturor judeţelor ţării". In cadrul întîlnirilor şi meselor rotunde cu participarea specialiştilor din industrie şi institute de proiectare, la facultăţile de mecanică, de electrotehnică şi industrie uşoară vor avea loc dezbaterile : „Probleme actuale ale industriei constructoare de maşini", „Aspecte privind procesul de integrare a inginerului stagiar în activitatea întreprinderilor industriale", „Probleme noi în proiectarea şi producţia industriei uşoare", la care vor participa specialişti din întreprinderi şi institute de proiectare din Iaşi. La ora 19 la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor echipa de teatru a Universităţii „Al. I. Cuza" va prezenta piesa de teatru „Aşteptîndu-l pe Godot“ de S. Beket, după care formaţia de muzică uşoară a Institutului de medicină şi farmacie va susţine un program de muzică uşoară. Un nou local de şcoală începerea noului trimestru a prilejuit pentru elevii şi cadrele didactice din Satul Nou, comuna Schitu-Duca, nu numai bucuria reînceperii cursurilor, dar şi satisfacţia mutării într-un nou local de şcoală cu patru săli de clasă, cancelarie şi laborator. La festivitatea de inaugurare a noului local a participat prof. emerit Sterie Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, părinţi ai copiilor, cadre didactice şi bineînţeles elevii şcolii. A avut loc un scurt program artistic. IUBIŢI IAŞUL ? CUM CONTRIBUIŢI LA BUNA LUI GOSPODĂRIRE ? Miimi iei valori, dar nu lnii !in in urmă Se poate afirma că pădurea şi salbele de lacuri de la Ciric sunt creaţii ale mai multor generaţii de locuitori ai municipiului Iaşi. Tineri şi vîrstnici au săpat şi plantat sute de mii de arbori, au lărgit şi adîncit cele două lacuri. Numai în această primăvară numeroşi pionieri şi elevi au plantat în zona Ciric IV peste 15.000 de puieţi din diverse specii de arbori. Alţi copii, de la şcoli generale, au curăţat pădurea de frunzar şi uscături. Ciricul nu rămine însă numai un colţ frumos de natură. El devine de la un an la altul una din principalele zone de agrement ale oraşului, căpătînd noi valori prin modernizarea unor căi de acces, a lucrărilor de artă la cele două lacuri, prin noile construcţii care s-au ridicat sau sunt în curs de realizare. Şi tot ce se înfăptuieşte aici este destinat ieşenilor, ca în zilele lor de repaus să se reconforteze cît mai plăcut. Vizitatorii vor întîlni in acest an cîteva noutăţi care vor atrage, desigur, atenţia. Astfel, prin grija Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Consiliul judeţean Iaşi al sindicatelor a primit importante subvenţii cu care se finanţează construirea unui Complex sportiv şi de agrement, amplasat în zona Ciric II. Din vastul proiect au şi început a se contura cîteva obiective. Delimitarea şi împrejmuirea unei suprafeţe de aproape 50.000 m.p. teren rezervat complexului, pozarea reţelelor tehnico-edilitare şi amenajări pentru plajă (introducerea apei potabile şi canalizare) sunt lucrări deja încheiate. In poieni constructorii au şi ridicat „la roşu" citeva dintre obiectivele vastului complex sportiv şi de agrement. Aşa bunăoară, în apropierea intrării principale, în capătul de nord al terenului şi lacului II Ciric (barajul despărţitor) a fost amplasat vestiarul. Acesta se compune din patru corpuri de clădiri separate, legate între ele cu pergole. Aici se vor găsi casa de bilete, depozitul pentru obiecte de valoare, punctul farmaceutic, camera de odihnă, 50 de cabine pentru dezbrăcat, garderobă etc. Un alt obiectiv este biblioteca, cu săli de lectură pentru adulţi şi copii, terase de lecturi, depozit de cărţi. Sălile de lectură sunt astfel concepute încît să permită deschiderea completă spre terase, făcînd corp comun cu acestea, ambele fiind orientate spre oglinda de apă a lacului. Construcţia este prevăzută şi cu un foişor-belvedere, la al cărui platformă se ajunge de la terasele de lectură, printr-o scară exterioară. Amenajîndu-se mai multe terenuri sportive pentru tenis de cîmp, handbal, volei, gimnastică, popicării închise şi deschise, costruindu-se un nou debarcader cu chei de acostare şi bac-antrenament, s-a prevăzut şi ridicarea unei magazii de unde se pot împrumuta diverse obiecte sportive. Corpul B al magaziei a fost rezervat pentru alte 14 cabine destinate deservirii sportivilor amatori şi populaţiei. Clădirea debarcaderului va avea la parter plangarul de ambarcaţiuni, atelierul de reparaţii, casa de bilete, iar la etaj, biroul administrativ şi camera de odihnă care vor fi folosite şi ca punct de prim ajutor. Ceea ce merită de reţinut este faptul că toate aceste obiective sunt ridicate de către constructori, peste sarcinile lor de plan. Avînd toată stima pentru destoinicii constructori, am dori ca aceştia accelereze finalizarea obiectivelor începute, pentru ca o dată cu sosirea sezonului estival să ne bucurăm din plin de avantajele create. Un alt obiectiv, despre care v-am informat la timpul cuvenit, este cel al construirii de către Agenţia judeţeană de turism a unui restaurant pescăresc, care se încadrează în zona lacului Ciric I. Frumoasa şi impunătoarea construcţie este într-un stadiu avansat. Păcat însă că la cest obiectiv, care trebuia să fie dat în folosinţă, lucrările de finisaj bat pasul pe loc, dintr-o, sumedenie de motive: de proiectare, finanţare etc. Se apropie perioada cînd Ciricul va fi luat cu asalt de mii de cetăţeni, în zilele de repaus. Or, dintr-o vizită făcută recent, constatăm că o serie de lucrări prevăzute a se executa se amînă mereu. De pildă, la intrarea în pădurea Ciric, I.A.S. Bucium avea sarcina să planteze un gard viu cu liane. La capătul traseului de autobuze — Aroneanu — se preconizase nivelarea terenului. Au fost de asemenea cuprinse în plan unele lucrări de terasamente pentru trotuare de care să se ocupe T.C.C.F., cît şi unele drenuri pentru stabilirea versanţilor. Colectivele de muncă de la Fabrica de ulei „Unirea“ şi I.R.I.C. s-au angajat că vor executa terasamentele pentru unele drumuri de acces. Deşi unele din aceste lucrări au termenul de realizare în prima etapă, stadiul lor este pe departe de a fi mulţumitor. Trebuie să arătăm că pe lîngă consolidarea malurilor celor două lacuri se impune şi decolmatarea. Nu ar strica, desigur, amenajarea fundului lacului II, măcar în apropierea malului sting, acolo unde de obicei se avîntă în apă numeroşi cetăţeni care vor să se răcorească. Al. MONTEORU Loc de parcare? !e cum au sosit zilele însorite, pe spaţiul din faţa redacţiilor ziarului „Flacăra Iaşului", revistei „Cronica“ şi a sediului Filialei Uniunii artiştilor plastici şi-au făcut apariţia autocarele Agenţiei judeţene de turism. Ele au transformat acest scuar în loc de garare. Nu o dată şoferii efectuează şi toaleta maşinilor aici. Pe vremea cînd în clădire se afla sediul Consiliului popular municipal, parcarea unor astfel de autovehicule era interzisă. De ce a fost ridicată interdicţia ? De ce autocarele nu sunt adăpostite în garajul agenţiei? I 24 DE ORE Expoziţia „50 de ani de lupte şi victorii“ Expoziţia jubiliară „50 de fni de lupte şi Actorii“, organizată in holul central al Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, poate fi vizitată Intre orele 10—13 şi 17—20. Casa meitorială „Ilie Pintilie“ Casa memorială „Hie Pintilie“, situată pe șoseaua Iași — Ciurea nr. 28, poate fi vizitată între orele 10—18. mmmmmmamm i FLACĂRA Zilele dramaturgiei originale Miercuri, sala Comedia a găzduit, în cadrul Zilelor dramaturgiei originale, două spectacole ale Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi. După-amiază, juriul şi asistenţa au vizionat poemul dramatic „Drumul încrederii“ de Paul Cornel Chitic, în viziunea regizorală a Cătălinei Buzoianu şi în cea scenografică a lui George Doroşenco. Un alt colectiv ieşean a interpretat, în spectacolul de seară, piesa „Duet“ în care autorul Andi Andrieş surprinde momente din existenţa unei perechi de tineri intelectuali dintr-un sat de azi. Regia şi scenografia spectacolului sunt semnate de doi clujeni : Victor Tudor Popa şi T. Th. Ciupe. (Agerpres) Ziarişti bulgari în vizită la Iaşi La invitaţia Uniunii ziariştilor din Republica Socialistă România, o delegaţie de ziarişti din Republica Populară Bulgaria face o vizită în ţara noastră. Delegaţia este compusă din Kiril Petkov, redactor şef al ziarului „Zname na Komunizma" din Tîrgovişte şi Radka Ivanova Vasileva, redactor al ziarului „Trud“ din Sofia. In cursul zilelor de 20 şi 21 aprilie, ziariştii bulgari au fost oaspeţii oraşului Iaşi, însoţiţi de membri ai Filialei Iaşi a Uniunii ziariştilor, ei au vizitat Uzina de fibre sintetice şi Uzina metalurgică. Complexul muzeistic de la Palatul Culturii, Casa Dosoftei, biserica Trei Ierarhi şi alte instituţii de cultură şi artă, au fost primiţi de conducerea Universităţii „Al. I. Cuza“ şi au participat la un spectacol al Teatrului Naţional. La sediul Filialei Iaşi a Uniunii ziariştilor a avut loc o întâlnire între conducerea ieşeană a filialei şi colegii din ţara prietenă. Ieri, ziariştii bulgari au plecat la P. Neamţ. Sesiune ştiinţifică Astăzi la ora 8.30, la Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi va avea loc o sesiune ştiinţifică dedicată semicentenarului partidului, manifestare organizată de institutul respectiv în colaborare cu Societatea de medici şi naturalişti, Direcţia sanitară judeţeană şi Oficiul regional farmaceutic. Cu acest prilej vor fi prezentate referate privind politica partidului nostru în opera de construire a Socialismului, dezvoltarea învăţămîntului şi ştiinţelor medicale, precum şi progresele înregistrate în ocrotirea sănătăţii publice. După-amiază vor avea loc şedinţe pe secţii, în cadrul cărora vor fi susţinute comunicări de specialitate. Statul a fost păgubit (urmare din pag. 1) și a preferat în schimb jocul interminabil de-a hîrtiile ? Am adresat această întrebare unuia dintre semnatarii „ultimatumurilor" date Judecătoriei, respectiv inginerului A. Negulescu, directorul întreprinderii. Despre acest joc al hîrtiilor directorul I.T.I. nu cunoştea nimic. — După fiecare înştiinţare trimisă de judecătorie, ne-a declarat tov. A. Negulescu, dădeam dispoziţie să se repartizeze un mijloc de transport. Dar vă pun în legătură cu jurisconsultul nostru. Jurisconsultul I.T.I., pe lingă alte justificări, s-a scuzat și prin aceea că dacă ar fi pus la dispoziție mijloc de transport, executorul judecătoresc s-ar fi folosit de el și pentru rezolvarea altor cazuri... Cu această opinie nu putem fi de acord. Considerăm că ea a fost enunțată doar pentru a transfera răspunderea asupra altuia. Trebuie să spunem că atitudinea reprezentanţilor I.T.I. contravine legii. A trimite adrese de avertizare sau chiar de luare la cunoştinţă nu înseamnă nici pe departe că ţi-ai făcut datoria. Nu ştim, dar ar fi interesant să cunoaştem, la ce capitol a fost înregistrat acest debit. Şi fiindcă I.T.I. nu este singura organizaţie socialistă căreia, se pare (cel puţin aşa a demonstrat pînă acum) că-i este indiferent dacă statul pierde sau nu, ne vom referi în rîndurile ce urmează şi la alte asemenea aspecte. CAZUL 2. Rezumat Mihai Iordache de la Ocolul silvic Dobrovăţ a fost găsit la controalele parţiale şi de fond cu o lipsă de 91.301 lei. Instanţa de judecată îşi spune cuvîntul. Prima scrisoare, adresată Ocolului silvic, datează din 23 decembrie 1968. Din acest moment ca şi în primul caz începe jocul de-a adresele. La 17 iunie 1909, executorul judecătoresc Ion Seceanu se deplasează singur la faţa locului, aplicînd sechestru asiguratoriu pe bunuri. Ocolul silvic continuă să trimită avertismente. Executorul se deplasează din nou la faţa locului. Jocul continuă. Timp în care debitorul îşi vede liniştit de treabă, se foloseşte în voie de bunurile care de fapt nu-i mai aparţin de mult. Şi aceasta fiindcă nişte oameni, care prin natura funcţiei trebuie să aibă grijă de avutul obştesc, nu-şi fac datoria. Abia după doi ani de zile Ocolul silvic Dobrovăţ catadicseşte să pună la dispoziţie mijloace de transport pentru preluarea bunurilor. Debitul n-a fost însă în întregime lichidat. A rămas aproape acelaşi, adică 9.810 lei. CAZUL 3. Rezumat: Ioan losub din comuna Costuleni a cauzat I.L.F. un prejudiciu de aproape 17.000 de lei. La 21 aprilie 1970, I.L.F. se adresează executorului judecătoresc cu următoarea adresă : „Vă rugăm a urmări bunurile materiale ale debitorului losub Ioan din comuna Costuleni..." semnează O. Iliescu, şef de centru, şi C. Luca, contabil şef. Dar deşi judecătoria a anunţat pe respectivul creditor (deşi legea este cunoscută — fiecare întreprindere fiind încadrată şi cu un jurisconsult) de nici mai mult nici mai puţin de patru ori în decurs de numai 8 luni despre necesitatea punerii la dispoziţie a mijloacelor de transport, I.L.F. a rămas stană de piatră. In cele din urmă judecătoria este din nou somată pentru a urmări lichidarea debitului de 9.010 lei, fiindcă între timp Ioan losub a plătit o parte din bani. Cerem explicaţii în legătură cu această problemă contabilului şef al centrului de legume şi fructe, tov. C. Luca. „ Nu avem ce face cu bunurile debitorului nostru Ioan losub. „Nu avem ce face" de parcă ele n-ar putea fi valorificate. — Nu avem nici măcar unde să le depozităm, a continuat să ne spună tov. C. Luca. Noi am zice că nici nu e nevoie de depozitarea lor, licitația putînd fi organizată chiar la domiciliul debitorului. Este inadmisibil ca, în contextul continuei întăriri a legalităţii socialiste, apariţia unor asemenea cazuri să nu constituie pentru cei în drept un motiv de promptă intervenţie. Mai ales dacă ne gîndim că amînarea sine die a executării hotăririi judecătorești poate alimenta falsa iluzie pe care unii cetăţeni certaţi cu ordinea o au despre posibilitatea de a „păcăli“ legea, de a se sustrage rigorilor e. Recapitulînd socotim că dincolo de deficienţele mai sus semnalate trebuie să avem în vedere faptul că : — o hotărîre judecătorească trebuie executată (ceea ce nu se întîmplă în aceste cazuri) Nu are nimeni dreptul să prejudicieze economia naţională. Radio Iaşi Programul de seară (22 aprilie): 17.00 Buletin de ştiri 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Panoramic economic 18.00 Fonoteca melomanilor. Invitatul emisiunii : medicul Paul Trosc din Iaşi 18.30 Odă limbii române* 19.00 Radiojurnal* 19.15 Piese executate de fanfară* 19.30 Estudiantina ; 20.00 Șapte arte : Univers muzical Armonii corale; 21.20 Voci din fonoteca de aur. Mihail Sadoveanu citind din „Amintiri din copilăria". Concert de muzică populară; 22.00 Melodii club (reluare). Programul ele dimineață. (26 aprilie): 6.00 Buletin de știrii A-05 Radiomatinau5.30 Actualitatea in agricultură; 7.00 Medicul vă sfătuiește 17.30 Breviar legislativ . Radiomatineu (continuare). Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto i 18.50 Multă dulce şi frumoasă . 19.15 Publicitate , 19.20 1001 de seri , 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 50 de ani In 50 de evocări j 20.20 România în lume. In circuitul economic şi tehnico-ştiinţific mondial . 20..50 Jocul salbelor. Cintece si dansuri populare din zona de şes a Banatului in interpretarea artiştilor amatori din comuna Dragoteşti , 21.05 Planeta se grăbeşte-Film documentar de montaj , 21.45 Emisiune literară , 22.05 Tele-divertisment. Selecţiuni din muzical-urila Romeo şi Julieta de A. Giroveanu, Alcor şi Mona de C. Dăscălescu și Poveste din Cartierul de vest de L. Bernstein » 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9, 11.20 , 14 i 16.20 ( 18.40 [ 21 : „Ciacul sicilienilor". REPUBLICA, orele 8.40 , 11.00, 15.15 ; 18.00; 20.30; .Renege!«" COPOU, orele 9 . 11 ; 15 , 12 ; 19 . 21 : „Genoveva de Brabant". ARTA, orele 9;15 ; 11;15; 15; 1?i 19; 21 : .B. D. intră în actiunet, producţie a Casei de filme .Bucureşti". TATARASI, orele 16; 18; 20: „învăţătorul". NICOLINA, orele 16; 18; 20: „Departe în apus“, cinemascop. Teatrul Naţional ". La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Bolnavul închipuit". Sunt valabile biletele cu seria 70. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 16 din 21.IV.1971, au fost extrase următoarele numere : EXTRAGEREA II 16 33 30 44 27 23 Fond de premii, 1 803 883 lei. EXTRAGEREA A II-A i 1 24 43 21 28 Fond de premii, 1 125 321 lei. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă , relativ caldă. Cerul va fi variabil, temporar noroi în timpul după-amiezii, ctnol izolat se vor produce everse slabe de ploaie. Vint slab din direcţii diferite. Temperatura aerului uşor variabilă ; minimele vor fi cuprinse litre 1 grad Si 5 grade, la maximele latre 15 și 20 grade. á