Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)

1971-04-22 / nr. 7648

101 ani de la naşte­rea lui V. I. Lenin ÎN­TÎLNIRI CU LENIN ...Re Lenin mi.| 't cunosteam, nu-l vazusent niewdate chipul. ’Orici­r d­e popular ajunsese ire Rusia şi în lumea întreagă mai ales din morrtentul sosi­rii sale, in aprilie (1917, n.iv), la Pe­trograd şi oricit nu­mele lui ca şef al guvernului şi capul revoluţiei era pe buzele tuturor, in toate zalele, pretu­tindeni, totuşi chipul lui voluntar şi hotârit lu­ se ve­dea nicăieri, nici prin ziare, nici prin magazine, nici la vitrine, nici pe­­ziduri. Pe uşa pe care dispăruse şo­ferul apăru un băr­bat de staturile mijlociei îmbrăcat im haine obişnui­te, de culoare nea­gră, cu­ fruntea, bombată şi largă, cut barbişon scurt şi cu o jumătate de coală, de her­be în mină. L-am luat drept secre­tarul care îmi ie­şea înainte ca sâ mă conducă la Lenin. Privirile noastre se intilniră prietenos ; manile noastre se strînserâ cu căldură şi, fără să ne spunem o vorbă, intrarăm­­ „secretarul" înainte, şi eu după el - în camera lui Lenin. Dar aici nu se afla nimeni. Atunci în­semna oara că presupusul secretar era însuşi Lenin ? Se vede că da, căci, imediat ce intrarăm şi fără nici o for­­malitate inutilă, omul cu hirtia în mînâ, care era însuşi Lenin, se opri lingă măsuţa rotundă şi, în picioare, intră în materie, citindu-mi din hirtia aceea scrisă cîteva pasaje, incîntat de felul acesta simplu şi direct de a face cunoştinţă şi de a încinge o discuţie, i-am împărtăşit îndată, vorbind franţu­zeşte, părerea mea asupra unei anu­mite părţi din cele citite. Lenin ţinu socoteală de cele spuse şi ■ şterse cu condeiul de pe măsuţă două-trei rîn­­du­ri din rezoluţia ce-mi citise. Urmă apoi un scurt s£himb de vedere asu­pra situaţiei din ţară şi din Balcani. In momentul acesta, cineva intră şi raportă imediat lui Lenin că în noap­tea ce trecuse o bandă atacase am­basada italiană. (Era tactica contra­revoluţionarilor de a produce nu nu­mai dezordine, ci şi dificultăţi şi con­flicte diplomatice cu puterile străine). Lenin, foarte contrariat, se aşeză pen­tru prima oară pe scaun, ceru amă­nunte şi dădu dispoziţii. îndată după aceea, prima noastră întrevedere luă sfîrşit. Eram sigur că de aci înainte nu-l voi mai lua pe Lenin drept „secretarul" său şi că voi păstra pentru totdeauna în memorie chipul preocupat de ginduri şi plin de o reţinută energie. . . .A doua oară l-am văzut pe Le­nin la şedinţa istorică a Adunării con­stituante. .. Lenin, urmat de ceilalţi membri ai guvernului, ocupa banca luin isteria ML dar n-a luat parte direct la dezbateri. Rolul lui diriguitor era însă evident. Privirile tuturor celor din sala, ale pu­blicului care umpluse pînă la refuz locurile şi urmărea încordat răfuiala cea mare, erau aţintite spre el. Şi tot spre el erau aţintite şi privirile meie.^ Strălucit printre străluciţii oratori, care stîrneau furtuni de aplauze şi de urale în targa, dar neîncăpătoarea sală, Lenin, la şedinţa Congresului al |||-lea al Sovietelor pe întreaga Rusie, care a luat locul Adunării constituan­te, încălzit şi entuziasmat ş­i el, anun­ţa constituirea formei sovietice de stat, anunţa că noul stat proletar dăduse dovadă viabilităţii lui prin aceea că întrecuse celălalt stat proletar cunos­cut de istorie, Comuna din Pans, cu 15 zile. In închipuirea lui clarvăzătoa­re, acest® 15 zile erau chezăşia şi se prefăceau în 15 săptămîni, in 15 luni, In 15 ani, în 15 decenii, în 15 veacuri, în infinit. Pe cind Lenin cuvînta la tribună şi pe cind eu, în apropiereai tribunei, urmăream cuvîntarea oratotrului şi pe oratorul însuşi, un desenător iscusit creiona pe foile blocului slau pe Le­nin la tribună în diferitele lui atitu­dini, poziţii şi gesturi! In timpul acestui Cdfigren ai Sovi'ft­­teior l-am mai întîlnit pe Lenin de citeva ori la sfîrşitul şedinţelor, în ra­iul care ducea spre ieşire. Dte departe, faţa i se lumina de zîmbet, îmi strin­­gea mina, îmi spunea douâr-trei vor­be şi se îndrepta spre ieşire. După vreo lună şi ceva de la aclast congres , l-am văzut din nou pe Lenin. Era pe la mijlocul lunii februrarie 1918. M-am dus seara la Smolnîi. Era o şedinţă prelungită a­­Sovietului K­o­­misarilor poporului. Şedinţa aceea­ a ţinut mult. Pe la ora două noap­tea, Lenin a ieşit­,din şedinţă şi ne-a prd­us la cunoştinţă ,că s-a hotârit înfiinţarea unui înalt col­egiu care să conducă lupta împotriva­­contrarevoluţiei d­e la sud şi că în frimitea acestui colfegiu am fost ales şi eu ca unul dintre rfiem­­bri. S-a interesat din nou de sit­u­aţia din România şi de perspectivele­ vii­toarei lupte de la sud. Apoi mi-a în­­mînat decretul de numire în acerst im­portant organism, ne-am strîns noimnile şi ne-am despărţit. Era ultima dată cind mai vorbeam cu el, ultima dată cind îi mai strin­­geam mîna. Am plecat cu figur­d, cu privirea lui înţeleaptă, cu timbrul­ vocii sale, cu acel aer de bunătate şi da dragoste, cu calde stringier® de­ mină întipărite pentru totdeauna în m­emo­­ria mea. Am purtat decretul lui Lenirt asupra mea ca pe o comoară, ca pe un ta­lisman. Reciteam adesea rîndurile de­cretului, priveam iscălitura lui Lenin și toată personalitatea martorul om se redeștepta în mine. Da­r in refugiul meu în m­ica locali­tate balneară Balaclava de­ pe ţărmul Mării Negre, aproape de Sevastopol, a trebuit să-l ascund ca sa nu cadă în mina duşmanului. O ares­tare ulte­rioară a făcut ca să râmînă In ascun­zătoarea lui Dacă în acea localitate mai există un imobil, pe atunci a­ unui feroviar, şi daca în acea locuinţă mai există o oglindă oarecare, atunci în dosul ei mai zace şi astăzi, neştiut şi poate îngălbenit de vreme, acest document pe care mi l-a înmînat omul cel mai preţios al timpurilor noastre. Mihail Gh. BUJOR (Din volumul „benin văzut de români“, Editura Politică, Bucu­­reşti 1970). sport Campionatul municipal de fotbal Deoarece, după cite se pare, Politehni­ca II nu mai poate fi „detronată", sin­gurul ţel spre care mai tind alte forma­ţii „municipale" este locul doi. Deocam­dată, in lupta pentru secundariat s-au lansat, cu şanse evidente, Ceramica şi­­Victoria T. M. Cîştigînd, cu o etapă in urmă, la un scor categoric (5—1) în faţa Victoriei, Ceramica a lansat cele mai în­dreptăţite pretenţii la promovarea in campionatul judeţean. Dar mai sînt cinci etape pînă la închiderea returului... In etapa a XVII-a s-au înregistrat re­zultate normale, singura excepţie consti­­tuind-o, poate, înfrîngerea extrem de se­veră (1—6) suferită de Tăcerea în faţa uneia din „vecinele" ei de clasament, Vic­toria 1 Mai. In rest — Mobila — Cerami­ca 0—1; Victoria T. M. — Sc. sp. Unirea 2—2; A.C.G.B. — I.T.I. 2 — 0; Viitorul I.G.L.L. — Poligrafia 3—0. Ar mai fi de consemnat şi faptul că, nu de puţine ori, echipele programate a juca pe terenul de zgură din Copou (a cărui stare lasă foarte mult de dorit) întîmpină tot felul de greutăţi din partea administraţiei sta­dionului ,23 August". Ba nu li se des­chid vestiarele, ba nu li se asigură apă caldă pentru dușuri etc. De un singur lucru însă se îngrijesc gospodarii stadio­nului cel mai mult: de... încasarea ba­remului pentru teren... CLASAMENTUL­ 1. Politehnica II­­ 15 12 1 2 66—21 = 25 2. Ceramica 16 10 2 4 41—2­9=22 3. Victoria T. M. 15 9 3 3 24—26=21 11. Tăcerea 16 1 0 15 17—71= 2 Etapa viitoare: Poligrafia — Tăcerea ; Victoria 1 Mai — A.C.G.B.; I.T.I. — Vic­toria T. M.; Sc. sp. Unirea — Mobila 1 Ceramica — Politehnica II. 4. A. C. G. B. 46 8 2 6 33—17=18 5. Viitorul I.G.b.% 16 8 2 6 40—33=18 6. Mobila 15 T 4 4 27—24 = 18 7. Șc. sp. Unirea 16 T 2 7 33—37=16 8. Poligrafia 15 7 0 8 33—29=14 9. Victoria i Mai 15 4 3 8 28—31 = 11 10. I. T. I. 15 2 1 12 10—44= 5 fc____LA FESTIVALUL STUDENŢESC GH. ASACHI“ Cea de a treia zi a Festivalului studen­ţesc „Gh. Asachi" a oferit studenţilor de la Institutul politehnic din Iaşi numeroa­se şi interesante manifestări ştiinţifice şi sportive. Cea de a XVIII-a sesiaţiie de comunni­­cări ale cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi-a început lucrările în­tre secţii în care s-au prezentat şi se vor p­rezenta în con­tinuare sîmbătă, 24 aprilie a.c., interesan­te comunicări ştiinţifice. I d­in cadrul simpozionului „Politica P.C.R. privind dezvoltarea baz­ei tehnico-mate­­riale a socialismului în condiţiile revolu­ţiei ştiinţifico-tehnice contemporane" un colectiv de studenţi din l anul al lî-lea al Facultăţii de industrie uşoară au susţi­nut in­sula institutului referate în le­gătură cu „implicaţiile revoluţiei ştiin­­ţifico-tehnice contemporane asupra dez­voltării industriei uşoare româneşti".­­¥■ La catedra de macromolecule naturale şi sintetice a Facultăţii de chimie indus­trială, cadre didactice şi studenţi au par­ticipat la expunerea „Realizări şi perspec­tive în proiectarea şi construcţia noilor combinate de celuloză şi hîrtie în R. S. România", ţinută de ing. Gh. Gavrilescu, director general al Combinatului de ce­luloză şi hîrtie Turnu-Severin. * La Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor a avut loc o inedită manifesta­re, un dialog pe aceeaşi scenă cu tema generală „Intre teatru şi... fotbal* la care au participat George Zaharescu, regizor la Opera de stat, Virgil Raiciu, actor la Teatrul Naţional, Viniilă Mărdărescu, an­trenorul principal al echipei de fotbal „Politehnica", şi Aurelian Cupernan, că­pitanul echipei. A prezentat Grigore ni­sei. Manifestările celei de a treia zi a fes­tivalului s-au încheiat cu spectacolul ofe­rit de formaţia de teatru a Institutului politehnic care a prezentat piesa „In căutarea sensului pierdut" de Ion Băeşu, după care a urmat un recital de muzică uşoară susţinut de grupul vocal-instru­­mental al aceluiaşi institut. * Astăzi au loc următoarele manifestării la ora 17 în aula institutului tov. ing. Alexandru Dumitrache, secretar al Comi­tetului judeţean Iaşi al P.C.R., va vorbi despre „Avîntul economic şi cultural al Iaşului, rod al politicii P.C.R. de dezvol­tare a tuturor judeţelor ţării". In cadrul întîlnirilor şi meselor rotun­de cu participarea specialiştilor din in­dustrie şi institute de proiectare, la fa­cultăţile de mecanică, de electrotehnică şi industrie uşoară vor avea loc dezbaterile : „Probleme actuale ale industriei construc­toare de maşini", „Aspecte privind pro­cesul de integrare a inginerului stagiar în activitatea întreprinderilor industria­le", „Probleme noi în proiectarea şi pro­ducţia industriei uşoare", la care vor par­ticipa specialişti din întreprinderi şi in­stitute de proiectare din Iaşi. La or­a 19 la Casa de cultură a tine­retului şi studenţilor echipa de teatru a Universităţii „Al. I. Cuza" va prezenta piesa de teatru „Aşteptîndu-l pe Godot“ de S. Beket, după care formaţia de muzică uşoară a Institutului de medicină şi far­macie va susţine un program de muzică uşoară. Un nou local de şcoală începerea noului trimestru a pri­lejuit pentru elevii şi cadrele di­dactice din Satul Nou, c­omuna Schitu-Duca, nu numai bucuria re­începerii cursurilor, dar şi satisfac­ţia mutării într-un nou local de şcoală cu patru săli de clasă, can­celarie şi laborator. La festivitatea de inaugurare a noului local a participat prof. eme­rit Sterie Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, părinţi ai copiilor, cadre didactice şi bineînţeles ele­vii şcolii. A avut loc un scurt program ar­tistic. IUBIŢI IAŞUL ? CUM CONTRIBUIŢI LA BUNA LUI GOSPODĂRIRE ? M­iimi iei valori, dar nu­ l­nii !­­in in urmă Se poate afirma că pă­durea şi salbele de lacuri de la Ciric sunt creaţii ale mai multor generaţii de locuitori ai municipiului Iaşi. Tineri şi vîrstnici au săpat şi plantat sute de mii de arbori, au lărgit şi adîncit cele două lacuri. Numai în această primă­vară numeroşi pionieri şi elevi au plantat în zona Ciric IV peste 15.000 de puieţi din diverse specii de arbori. Alţi copii, de la şcoli generale, au cură­ţat pădurea de frunzar şi uscături. Ciricul nu rămine însă numai un colţ frumos de natură. El devine de la un an la altul una din principalele zone de agre­ment ale oraşului, căpă­­tînd noi valori prin mo­dernizarea unor căi de ac­ces, a lucrărilor de artă la cele două lacuri, prin noile construcţii care s-au ridicat sau sunt în curs de realizare. Şi tot ce se în­făptuieşte aici este desti­nat ieşenilor, ca în zilele lor de repaus să se recon­forteze cît mai plăcut. Vizitatorii vor întîlni in acest an cîteva noutăţi ca­re vor atrage, desigur, a­­tenţia. Astfel, prin grija Uniunii Generale a Sindi­catelor din România, Con­siliul judeţean Iaşi al sin­dicatelor a primit impor­tante subvenţii cu care se finanţează construirea unui Complex sportiv şi de agrement, amplasat în zona Ciric II. Din vastul proiect au şi început a se contura cîteva obiective. Delimitarea şi împrejmui­rea unei suprafeţe de a­­proape 50.000 m.p. teren rezervat complexului, po­zarea reţelelor tehnico-e­­dilitare şi amenajări pen­tru plajă (introducerea a­­pei potabile şi canalizare) sunt lucrări deja încheiate. In poieni constructorii au şi ridicat „la roşu" citeva dintre obiectivele vastului complex sportiv şi de a­­grement. Aşa bunăoară, în apropierea­­ intrării princi­pale, în capătul de nord al terenului şi lacului II Ciric (barajul despărţitor) a fost amplasat vestiarul. Acesta se compune din patru corpuri de clădiri separate, legate între ele cu pergole. Aici se vor găsi casa de bilete, depo­zitul pentru obiecte de valoare, punctul farmaceu­tic, camera de odihnă, 50 de cabine pentru dezbră­cat, garderobă etc. Un alt obiectiv este biblioteca, cu săli de lectură pentru a­­dulţi şi copii, terase de lecturi, depozit de cărţi. Sălile de lectură sunt ast­fel concepute încît să per­mită deschiderea comple­tă spre terase, făcînd corp comun cu acestea, ambele fiind orientate spre oglin­da de apă a lacului. Con­strucţia este prevăzută şi cu un foişor-belvedere, la al cărui platformă se a­­junge de la terasele de lectură, printr-o scară ex­terioară. Amenajîndu-se mai multe terenuri spor­tive pentru tenis de cîmp, handbal, volei, gimnasti­că, popicării închise şi des­chise, co­­struindu-se un nou debarcader cu chei de acostare şi bac-antrena­­ment, s-a prevăzut şi ri­dicarea unei magazii de unde se pot împrumuta diverse obiecte sportive. Corpul B al magaziei a fost rezervat pentru alte 14 cabine destinate deser­virii sportivilor amatori şi populaţiei. Clădirea debar­caderului va avea la par­ter plangarul de ambarca­ţiuni, atelierul de repara­ţii, casa de bilete, iar la etaj, biroul administrativ şi camera de odihnă care vor fi folosite şi ca punct de prim ajutor. Ceea ce merită de reţinut este faptul că toate aceste o­­biective sunt ridicate de către constructori, peste sarcinile lor de plan. A­­vînd toată stima pentru destoinicii constructori, am dori ca aceştia­ accele­reze finalizarea obiective­lor începute, pentru ca o dată cu sosirea sezonului estival să ne bucurăm din plin de avantajele create. Un alt obiectiv, despre care v-am informat la timpul cuvenit, este cel al construirii de către Agen­ţia judeţeană de turism a unui restaurant pescăresc, care se încadrează în zona lacului Ciric I. Frumoasa şi impunătoarea construc­ţie este într-un stadiu a­­vansat. Păcat însă că la cest obiectiv, care trebuia să fie dat în folosinţă, lu­crările de finisaj bat pasul pe loc, dintr-o, su­medenie de motive: de proiectare, finanţare etc. Se apropie perioada cînd Ciricul va fi luat cu asalt de mii de cetăţeni, în zi­lele de repaus. Or, dintr-o vizită făcută recent, con­statăm că o serie de lu­crări prevăzute a se exe­cuta se amînă mereu. De pildă, la intrarea în pădu­rea Ciric, I.A.S. Bucium avea sarcina să planteze un gard viu cu liane. La capătul traseului de auto­buze — Aroneanu —­ se preconizase nivelarea te­renului. Au fost de ase­menea cuprinse în plan u­­nele lucrări de terasamen­­te pentru trotuare de care să se ocupe T.C.C.F., cît şi unele drenuri pentru sta­bilirea versanţilor. Colec­tivele de muncă de la Fa­brica de ulei „Unirea“ şi I.R.I.C. s-au angajat că vor executa terasamente­­le pentru unele drumuri de acces. Deşi unele din aceste lucrări au termenul de realizare în prima eta­pă, stadiul lor este pe de­parte de a fi mulţumitor. Trebuie să arătăm că pe lîngă consolidarea maluri­lor celor două lacuri se impune şi decolmatarea. Nu ar strica, desigur, a­­menajarea fundului lacu­lui II, măcar în apropierea malului sting, acolo unde de obicei se avîntă în apă numeroşi cetăţeni care vor să se răcorească. Al. MONTEORU Loc de parcare? !­e cum au sosit zilele însorite, pe spaţiul din faţa redacţiilor zia­rului „Flacăra Iaşului", revistei „Cronica“ şi a sediului Filialei U­­niunii artiştilor plastici şi-au făcut apariţia autocarele Agenţiei jude­ţene de turism. Ele au transfor­mat acest scuar în loc de garare. Nu o dată şoferii efectuează şi toa­leta maşinilor aici. Pe vremea cînd în clădire se afla sediul Consiliului popular mu­nicipal, parcarea unor astfel de au­tovehicule era interzisă. De ce a fost ridicată interdicţia ? De ce au­tocarele nu sunt adăpostite în ga­rajul agenţiei? I 24 DE ORE Expoziţia „50 de ani de lupte şi victorii“ Expoziţia jubiliară „50 de fni de lupte şi Ac­torii“, organizată in holul central al Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, poate fi vizitată Intre orele 10—13 şi 17—20. Casa m­eit­orială „Ilie Pintilie“ Casa memorială „Hie Pintilie“, situată pe șo­­seaua Iași — Ciur­ea n­r. 28, poate fi vizitată în­tre orele 10—18. mmmmmmamm i FLACĂRA Zilele dramaturgiei originale Miercuri, sala Comedia a găzduit, în cadrul Zilelor dramaturgiei originale, două spectacole ale Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi. După-amiază, juriul şi asistenţa au vi­zionat poemul dramatic „Drumul încre­derii“ de Paul Cornel Chitic, în viziu­nea regizorală a Cătălinei Buzoianu şi în cea scenografică a lui George Doro­­şenco. Un alt colectiv ieşean a interpretat, în spectacolul de seară, piesa „Duet“ în care autorul Andi Andrieş surprinde momente din existenţa unei perechi de tineri intelectuali dintr-un sat de azi. Regia şi scenografia spectacolului sunt semnate de doi clujeni : Victor Tudor Popa şi T. Th. Ciupe. (Agerpres) Ziarişti bulgari în vizită la Iaşi La invitaţia U­­niunii ziariştilor din Republica So­cialistă România, o delegaţie de zia­rişti din Republi­ca Populară Bulga­ria face o vizită în ţara noastră. Delegaţia este compusă din Kiril Petkov, redactor şef al ziarului „Zname na Komu­­nizma" din Tîrgo­­vişte şi Radka Iva­nova Vasileva, re­dactor al ziarului „Trud“ din Sofia. In cursul zilelor de 20 şi 21 aprilie, ziariştii bulgari au fost oaspeţii ora­şului Iaşi, însoţiţi de membri ai Fili­alei Iaşi a Uniu­nii ziariştilor, ei au vizitat Uzina de fibre sintetice şi Uzina metalurgi­­că. Complexul mu­zeistic de la Pala­tul Culturii, Casa Dosoftei, biserica Trei Ierarhi şi alte instituţii de cultură şi artă, au fost pri­miţi de conducerea Universităţii „Al. I. Cuza“ şi au par­ticipat la un spec­tacol al Teatrului Naţional. La sediul Filia­lei Iaşi a Uniunii ziariştilor a avut loc o întâlnire în­tre conducerea ie­şeană a filialei şi colegii din ţara prietenă. Ieri, ziariştii bul­gari au plecat la P. Neamţ. Sesiune ştiinţifică Astăzi la ora 8.30, la Institutul de me­dicină şi farmacie din Iaşi va avea loc o sesiune ştiinţifică dedicată semicente­narului partidului, manifestare organiza­tă de institutul respectiv în colaborar­e cu Societatea de medici şi naturalişti, Di­recţia sanitară judeţeană şi Oficiul re­gional farmaceutic. Cu acest prilej vor fi prezentate refe­rate privind politica partidului nostru în opera de construire a Socialismului, dez­voltarea învăţămîntului şi ştiinţelor me­dicale, precum şi progresele înregistrate în ocrotirea sănătăţii publice. După-amiază vor avea loc şedinţe pe secţii, în cadrul cărora vor fi susţinute comunicări de specialitate. Statul a fost păgubit (urmare din pag. 1) și a preferat în schimb jocul intermina­bil de-a hîrtiile ? Am adresat această în­trebare unuia dintre semnatarii „ultima­tumurilor" date Judecătoriei, respectiv in­ginerului A. Negulescu, directorul între­prinderii. Despre acest joc al hîrtiilor directorul I.T.I. nu cunoştea nimic. — După fiecare înştiinţare trimisă de judecătorie, ne-a declarat tov. A. Negu­lescu, dădeam dispoziţie să se reparti­zeze un mijloc de transport. Dar vă pun în legătură cu jurisconsultul nostru. Jurisconsultul I.T.I., pe lingă alte jus­tificări, s-a scuzat și prin aceea că dacă ar fi pus la dispoziție mijloc de transport, executorul judecătoresc s-ar fi folosit de el și pentru rezolvarea altor cazuri... Cu această opinie nu putem fi de a­­cord. Considerăm că ea a fost enunțată doar pentru a transfera răspunderea a­­supra altuia. Trebuie să spunem că atitudinea re­prezentanţilor I.T.I. contravine legii. A trimite adrese de avertizare sau chiar de luare la cunoştinţă nu înseamnă nici pe departe că ţi-ai făcut datoria. Nu ştim, dar ar fi interesant să cunoaştem, la ce capitol a fost înregistrat acest debit. Şi fiindcă I.T.I. nu este singura organiza­ţie socialistă căreia, se pare (cel puţin aşa a demonstrat pînă acum) că-i este indiferent dacă statul pierde sau nu, ne vom referi în rîndurile ce urmează şi la alte asemenea aspecte. CAZUL 2. Rezumat­­ Mihai Iordache de la Ocolul silvic Dobrovăţ a fost găsit la controalele parţiale şi de fond cu o lipsă de 91.301 lei. Instanţa de judecată îşi spune cuvîntul. Prima scrisoare, adre­sată Ocolului silvic, datează din 23 de­cembrie 1968. Din acest moment ca şi în primul caz începe jocul de-a adresele. La 17 iunie 1909, executorul judecătoresc Ion Seceanu se deplasează singur la faţa locului, aplicînd sechestru asiguratoriu pe bunuri. Ocolul silvic continuă să trimită avertismente. Executorul se deplasează din nou la faţa locului. Jocul continuă. Timp în care debitorul îşi vede liniştit de treabă, se foloseşte în voie de bunu­rile care de fapt nu-i mai aparţin de mult. Şi aceasta fiindcă nişte oameni, care prin natura funcţiei trebuie să aibă grijă de avutul obştesc, nu-şi fac dato­ria. Abia după doi ani de zile Ocolul silvic Dobrovăţ catadicseşte să pună la dispoziţie mijloace de transport pentru preluarea bunurilor. Debitul n-a fost însă în întregime lichidat. A rămas aproape acelaşi, adică 9.810 lei. CAZUL 3. Rezumat: Ioan losub din comuna Costuleni a cauzat I.L.F. un pre­judiciu de aproape 17.000 de lei. La 21 aprilie 1970, I.L.F. se adresează execu­torului judecătoresc cu următoarea a­­dresă : „Vă rugăm a urmări bunurile ma­teriale ale debitorului losub Ioan din co­muna Costuleni..." semnează O. Iliescu, şef de centru, şi C. Luca, contabil şef. Dar deşi judecătoria a anunţat pe res­pectivul creditor (deşi legea este cunos­cută — fiecare întreprindere fiind înca­drată şi cu un jurisconsult) de nici mai mult nici mai puţin de patru ori în de­curs de numai 8 luni despre necesitatea punerii la dispoziţie a mijloacelor de transport, I.L.F. a rămas stană de piatră. In cele din urmă judecătoria este din nou somată pentru a urmări lichidarea debitului de 9.010 lei, fiindcă între timp Ioan losub a plătit o parte din bani. Ce­rem explicaţii în legătură cu această pro­blemă contabilului şef al centrului de le­gume şi fructe, tov. C. Luca. „ Nu avem ce face cu bunurile debi­torului nostru Ioan losub. „Nu avem ce face" de parcă ele n-ar putea fi valorificate. — Nu avem nici măcar unde să le depozităm, a continuat să ne spună tov. C. Luca. Noi am zice că nici nu e nevoie de de­pozitarea lor, licitația putînd fi organiza­tă chiar la domiciliul debitorului. Este inadmisibil ca, în contextul con­tinuei întăriri a legalităţii socialiste, a­­pariţia unor asemenea cazuri să nu con­stituie pentru cei în drept un motiv de promptă intervenţie. Mai ales dacă ne gîndim că amînarea sine die a execută­rii hotăririi judecătorești poate alimen­ta falsa iluzie pe care unii cetăţeni cer­taţi cu ordinea o au despre posibilita­tea de a „păcăli“ legea, de a se sustrage rigorilor e. Recapitulînd­­ socotim că dincolo de deficienţele mai sus semnalate trebuie să avem în vedere faptul că : — o hotărîre judecătorească trebuie executată (ceea ce nu se întîmplă în a­­ceste cazuri) Nu are nimeni dreptul să prejudicieze economia naţională. Radio Iaşi Programul de seară (22 aprilie): 17.00 Buletin de ştiri­ 17.10 Pe por­tativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Panoramic economic­­ 18.00 Fonoteca melomanilor. Invitatul e­­misiunii : medicul Paul Trosc din Iaşi­­ 18.30 Odă limbii române* 19.00 Radiojurnal* 19.15 Piese executate de fanfară* 19.30 Estudiantina ; 20.00 Șapte arte : Univers muzical­ Ar­monii corale; 21.20 Voci din fo­noteca de aur. Mihail Sadoveanu citind din „Amintiri din copilăria". Concert de muzică populară; 22.00 Melodii club (reluare). Programul ele dimineață. (26 apri­­lie): 6.00 Buletin de știrii A-05 Ra­­diomatin­au­­­5.30 Actualitatea in a­gricultură; 7.00 Medicul vă sfă­tuiește 1­7.30 Breviar legislativ . Radiomatineu (continuare). Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. E­­misiune în limba maghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto i 18.50 Mult­ă dul­ce şi frumoasă . 19.15 Publicita­te , 19.20 1001 de seri , 19.30 Te­lejurnalul de seară ! 20.00 50 de ani In 50 de evocări j 20.20 Româ­nia în lume. In circuitul econo­mic şi tehnico-ştiinţific mondial . 20..50 Jocul salbelor. Cintece si dansuri populare din zona de şes a Banatului in­­ interpretarea artiş­tilor amatori din comuna Drago­­teşti , 21.05 Planeta se grăbeşte-Film documentar de montaj , 21.45 Emisiune literară , 22.05 Tele-diver­­tisment. Selecţiuni din muzical-uri­­la Romeo şi Julieta de A. Giro­­veanu, Alcor şi Mona de C. Dăs­­călescu și Poveste din Cartierul de vest de L. Bernstein » 22.50 Te­lejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9, 11.20 , 14 i 16.20 ( 18.40 [ 21 : „Ciacul sicilie­nilor". REPUBLICA, orele 8.40 , 11.00, 15.15 ; 18.00; 20.30; .Re­nege!«" COPOU, orele 9 . 11 ; 15 , 12 ; 19 . 21 : „Genoveva de Bra­bant". ARTA, orele 9;15 ; 11;15; 15; 1?i 19; 21 : .B. D. intră în ac­­tiunet, producţie a Casei de filme .Bucureşti". TATARASI, orele 16; 18; 20: „învăţătorul". NICOLINA, o­­rele 16; 18; 20: „Departe în apus“, cinemascop. Teatrul Naţional ". La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Bolnavul închipuit". Sunt valabile biletele cu seria 70. Pronoexpres La concursul Pronoex­­pres nr. 16 din 21.IV.1971, au fost extrase următoare­le numere : EXTRAGEREA II 16 33 30 44 27 23 Fond de premii, 1 803 883 lei. EXTRAGEREA A II-A i 1 24 43 21 28 Fond de premii, 1 125 321 lei. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă ,­ relativ caldă. Cerul va fi variabil, temporar noroi în timpul după-amiezii, ctnol izolat se vor produce everse slabe de ploaie. Vint slab din direcţii di­ferite. Temperatura aerului uşor variabilă ; minimele vor fi cuprin­se litre 1 grad Si 5 grade, la­ maximele latre 15 și 20 grade. á

Next