Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)

1971-05-08 / nr. 7662

Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (punere din par. 1) exploatatoare, la eliminarea din guvern a ultimilor reprezentanti al partidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei si pro­clamarea Republicii Populare Române. (Aplauze puternice). Primesc adesea întrebări in legiturii cu felul in care a cîstigat partidul nos­tru majoritatea poporului de partea sa. încă alegerile din noiembrie 1946 au de­monstrat elocvent înfringerea politicii reacţionare, marea majoritate a poporu­lui — peste 70 la sută dintre votanţi — exprimtndu-şi în mod democratic în­crederea în partidul comunist şi in for­ţele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinţei, democratic exprimată, prin vot, a poporului român, care s-a convins pe deplin d­in anii cînd partidul nostru a militat neînfricat pentru interesele naţiunii şi a mobilizat toate forţele pentru salvarea poporului — că numai urmindu-i pe comunişti îşi asigură un viitor fericit, perspectiva u­­nei dezvoltări independente. (Aplauze puternice). Desigur, nu negăm — şi am mai arătat aceasta — că a existat în­totdeauna o strinsă interdependenţă intre condiţiile interne şi internaţionale, că împrejurările internaţionale ne-au favo­rizat, dar pină la urmă, rolul hotăritor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul, tul fi mulţumim pen­tru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă! (Aplauze puternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit uni­tatea clasei muncitoare, s-a făurit şi dez­voltat alianţa muncitorească-ţărănească; partidul a înmănuncheat într-un singur şuvoi eforturile muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor forţelor pa­triotice şi progresiste ale naţiunii. O importanţă deosebită pentru desfă­şurarea cu succes a procesului revolu­ţionar a avut realizarea unităţii de acţiune între Partidul Comunist şi Partidul Social- Democrat, pe baza frontului unic creat încă în anii luptei împotriva fascismu­lui, în condiţiile ilegalităţii. Făurirea in februarie 1948 a partidului revoluţionar unic al clasei muncitoare, pe temelia mar­xism-leninism­ului, a asigurat realizarea unităţii depline politico-organizatorice a proletariatului — condiţie a exercitării de către clasa muncitoare şi partidul ei a rolului de forţă conducătoare In socie­tate. Cucerirea întregii puteri politice de că­tre clasa muncitoare in alianţă cu ţără­nimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea ţării in­­tr-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptui­rea revoluţiei socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). Realizarea aces­tui salt calitativ In viaţa societăţii noas­tre impunea ca o condiţie sine qua non trecerea avuţiei naţionale In mîinile ce­lor ce muncesc. Un rol hotăritor l-a avut în acest sens actul revoluţionar al naţio­nalizării principalelor mijloace de pro­ducţie, şi apoi cooperativizarea agricultu­rii, care au dus la crearea şi dezvoltarea unui puternic sector socialist in econo­mie. Pornind de la cerinţele legilor obiec­tive, de la studierea realităţilor concrete ale României, partidul a elaborat poli­tica de edificare a noii orânduiri, a or­ganizat şi condus întreaga activitate de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socialismului, de consolidare şi generali­zare a relaţiilor de producţie socialiste, de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea ţării, poporul ro­mân, condus de partidul comunist, a des­făşurat o uriaşă activitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfăţişează ca un stat socialist Înflo­ritor, cu o industrie dezvoltată şi o agri­cultură in plin proces de modernizare, cu o orinduire socială avansată care asigură condiţii de viaţă tot mai bune tuturor oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. (Vii aplau­ze). Exploatarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a de­venit stăpin pe avuţia naţională, pe des­tinul său, liber şi suveran în propria ţară. Aceasta este o cucerire epocală care în­truchipează traducerea in viaţă a aspira­ţiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai Îndrăzneţe, nutrite de-a lungul timpurilor de minţile luminate ale po­porului. Cu trei decenii In urmă cercurile con­ducătoare considerau că România este predestinată să rămână­­eminamente agri­colă”. Astăzi, geografia economică a patriei cuprinde mii și mii de Întreprinderi in­dustriale moderne de Înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată, socia­listă, industria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 12 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru înzestra­rea superioară a tuturor ramurilor, pen­tru progresul rapid al întregii economii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al re­gimului burghezo-moşieresc, este suficient să amintim că producţia industrială a fost în 1970 de cca. 17 ori mai mare decât în anul 1938. Crearea marii proprietăţi agricole so­cialiste. Înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat ţără­nimii au deschis drumul transformării radicale a satului, creşterii producţiei a­­gricole, schimbării condiţiilor de lucru şi ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus şi aduce o însemnată contribuţie la sporirea venitului naţional. Rezultatul principal al vertiginosului progres înregistrat in dezvoltarea forţelor de producţie. In creşterea potenţialului e­­conomic al ţării este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor de la oraşe şi sate. O uriaşă dezvoltare a cunoscut învăţă­­mîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, ţară a 4 mili­oane de analfabeţi, România asigură as­tăzi cetăţenilor ei învăţămîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remar­cabil a cunoscut activitatea ştiinţifică în care se materializează inteligenţa, geniul creator al poporului nostru, ştiinţa de­venind unul din factorii esenţiali ai pro­gresului, o uriaşă forţă materială in sluj­ba societăţii socialiste. Perioada în care dezvoltarea societăţii noastre a înregistrat ritmul cel mai im­petuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărui bilanţ l-am făcut nu de mult, şi care a pus în evidenţă marile resurse ale orân­duirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care poporul munceşte pentru înfăp­tuirea programului partidului, în care vede garanţia viitorului său de bunăstare şi fericire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să facem faţă multor dificultăţi, inerente unei opere de proporţiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experienţă, lipsei de pregătire, precum şi unei viziuni simpliste despre socialism care au dăunat bunului mers al construc­ţiei economice şi sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri şi nea-Jungt­ri, i-au comis multe greşeli. Se ştie că intr-o anumită perioadă au fost în­călcata normele şi principiile concepţiei noastre socialiste, aceasta avlnd consecin­ţe negative in întreaga viaţă socială, in desfăşurarea construcţiei noii orlnduiri. Aşa cum este cunoscut, partidul nostru a acţionat cu hotărîre împotriva acestor În­călcări şi abuzuri, a făcut o analiză apro­fundată cauzelor care le-au provocat şi a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activitatea de partid şi de stat, în întreaga noastră so­cietate. Esenţial de subliniat este faptul că poporul nostru, partidul comunist au găsit întotdeauna resursele necesare pentru a înlătura greutăţile, pentru a îndrepta gre­şelile, pentru a depăşi dificultăţile. Linia ca­racteristică dominantă a epocii construcţiei socialiste in România este dezvoltarea as­cendentă, neîntreruptă, clocotitoare, mer­sul înainte pe toate fronturile, perfecţio­narea continuă a activităţii în toate do­meniile. (Aplauze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conştiinţa da­toriei împlinite, nu numai bilanţul glorioa­selor lupte revoluţionare duse împotri­va vechiului regim, ci şi bilanţul muncii încununate de succes în guvernarea ţării, în conducerea poporului pe calea lumi­noasă a socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, îndelungi). In marea bătălie pentru cucerirea pu­terii, pentru Înfăptuirea revoluţiei socia­liste şi edificarea noii orlnduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră Dragi tovarăşi, Intrăm in a doua jumătate de secol de existenţă a partidului nostru, in condiţiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălţarea tot mai sus a luminosului edi­ficiu al socialismului pe primentul Româ­niei. Oamenii muncii acţionează însufleţiţi de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării ţării in perioada 1971—1975, precum şi liniile di­rectoare plnă In anul 1980. O vie expre­sie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o constituie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anului. Planul producţiei industriale a fost nu numai Îndeplinit, ci şi depăşit, realizîndu-se un ritm de dez­voltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcinilor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii po­porului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiţii a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvoltare a so­cietăţii noastre, care va cuprinde, proba­bil, cîteva cincinale, este etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvolta­te. Esenţa acestei etape rezidă în constru­irea unei economii avansate, înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament: desfăşura­rea pe un front larg a activităţii ştiinţifi­ce, a­­ instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al Corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria îşi va întări poziţia conducătoare în economie, parti­­cipînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului naţional. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orien­tarea hotărîtă a eforturilor spre dezvolta­rea rapidă a ramurilor industriale mo­derne, spre realizarea de produse cu pa­rametri calitativi ridicaţi, de valoare e­­conomică superioară. Sarcini deosebite revin, in această di­recţie, construcţiilor de maşini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-şi sporească producţia in cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creşterii susţinute a industriei elec­trotehnice şi electronice, a mecanicii fi­ne, a producţiei de nave, maşini-unelte, utilaje tehnologice. Electronica şi mecani­ca fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de maşini să-şi îndeplineas­că, în condiţii tot mai bune, rolul pe ca­­re-l are in înzestrarea superioară a tu­turor ramurilor producţiei materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii economii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creş­terea şi modernizarea în continuare a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel , va spori produc­ţia la laminate, se va extinde fabricaţia de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producţiei de oţeluri aliate, care va depăşi 1 milion to­ne la sfirşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în conti­nuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creştere, producţia ei mărindu-se un cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochi­mică, a firelor şi fibrelor sintetice, ma­selor plastice, caracterizate printr-o înal­tă eficienţă economică. Se va dezvolta puternic industria ma­terialelor de construcţii. Producţia de ci­ment se va dubla, ajungînd în 1975 la 10,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricaţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai clasă muncitoare, care şi-a dovedit pe deplin capacitatea revoluţionară, spiritul combativ, dârzenia şi hărnicia. îndepli­­nindu-şi cu cinste misiunea istorică de clasă conducătoare a societăţii. (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru transformarea ţării, pentru dez­voltarea economiei naţionale, pentru con­struirea socialismului, a adus, de ase­menea, ţărănimea din România, aliata de nădejde a clasei muncitoare — care după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială şi independenţă naţională. Ţărănimea şi-a însuşit cu de­votament politica partidului comunist şi a participat activ la realizarea ei. (Aplau­ze puternice). Alături de toţi oamenii muncii, intelectualitatea ţării, inţelegin­­du-şi înalta menire ce-i revine in noua societate, şi-a adus contribuţia preţioasă la toate marile noastre succese, la spori­rea patrimoniului de valori materiale şi spirituale ale ţării, la edificarea socialismului. (Aplauze puternice). Se cuvine evidenţiată munca plină de abnegaţie a milioanelor de femei—uriaşă forţă a naţiunii—care au participat activ, alături de bărbaţii şi fiii lor, de fraţii lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, ani­mat de un profund spirit patriotic, a răs­puns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiţi de şantierele con­strucţiei socialiste! Ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre in această muncă, aşa ca şi pe frontul an­tifascist, ca In toate domeniile de activi­taselor; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate ; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate In spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste; perfecţio­narea relaţiilor de producţie, a organiză­rii societăţii; realizarea cadrului organi­zatoric care să permită participarea lar­gă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti; lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste, înfăp­tuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperita­te, va crea condiţii pentru trecerea trep­tată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care şi-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe anii 1971—1975, apreciind că prevederile sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi că rea­lizarea lor va avea un rol hotăritor pe drumul făuririi societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Plenara a dat o apre­ciere pozitivă muncii desfăşurate de or­ganele de partid şi de stat, de centrale şi întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii temeini­ce, eficiente a acestor prevederi în unită­ţile economice şi ştiinţifice, la judeţe şi mi­nistere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi defini­tivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă­ a potenţialului eco­nomic, p­entru punerea mai­ bună în va­loare a rezervelor economiei naţionalee. Faţă de Directivele Congresului al X-l.eţi, •planul cincinal" prezintă îmbunătăţiri im­portante la toţi indicatorii principali, larg puse in valoare posibilităţile existen­te în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai sus­ţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei u­­şoare. Se prevede îmbogăţirea sortimente­­lor de mărfuri pentru a satisface mai bi­ne gustul şi preferinţele consumatorilor. Vor fi mai bine puse in valoare posibi­lităţile largi de creştere a producţiei bu­nurilor de consum în cadrul industriei lo­cale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotăritor in dezvoltarea indus­triei 11 are lărgirea bazei energetice şi de materii prime. Sporirea rapidă a cerin­ţelor economiei impune să examinăm po­sibilitatea folosirii mai intense a resur­selor proprii de materii prime şi combus­tibil, să găsim soluţii pentru sporirea po­tenţialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvolta­rea specializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare raţională a unităţilor, de extindere a le­găturilor de cooperare, in vederea utili­zării intensive a capacităţilor de produc­ţie. Se impune, de asemenea, o preocu­pare sporită pentru îmbunătăţirea apro­vizionării tehnico-materiale; trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de ma­terii prime şi materiale, îndeplinirea ri­guroasă de către toate Întreprinderile a obligaţiilor asumate prin contract. Ridicarea calităţii produselor trebuie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a pro­duselor noi, modernizarea celor existen­te. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automatizare, care să întocmească studii şi proiecte d­e perfecţionare, pe baze şti­inţifice, a activităţii întreprinderilor, să taie socială! El şi-a consacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului şi propăşirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriaşei forţe crea­toare a întregului popor, a tuturor ce­lor ce muncesc de la oraşe şi sate — ro­mâni, maghiari, germani, girbi şi de alte naţionalităţi — cărora orânduirea socia­listă le-a deschis pentru prima oară un dop nelimitat de afirmare socială, o per­spectivă clară de progres şi prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele ob­ţinute de poporul român în lupta pentru eliberare naţională şi socială, pentru fău­rirea noii orânduiri, o contribuţie deose­bită au adus comuniştii, zecile de mii de activişti de partid şi de stat, care în con­diţii grele au muncit neobosit, cu dăruire şi devotament neţărmurit, neprecupeţind nimic pentru transpunerea in viaţă a po­liticii partidului, pentru slujirea poporu­lui. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, in numele Comitetului Cen­tral, al Consiliului de Stat şi al guvernu­lui, adresez clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tineretului, femeilor, tu­turor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, comuniştilor, activiştilor de partid şi de stat cele mai calde mulţu­miri şi felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României socialiste, bunăstării şi fericirii naţiunii noastre so­cialiste. (A'1’’''’7'’ puternice, îndelungate), elaboreze soluţii pentru automatizarea producţiei în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creşte­rea producţiei agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agricultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investiţiile prevăzute pentru agricultură însumează circa 80 mi­liarde Iei. Un obiectiv important îl con­stituie sporirea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea proble­mei mecanizării complexe a lucrărilor a­­gricole. De asemenea, agricultura va pri­mi un cincinal de 2,8 ori mai multe în­grăşăminte chimice în substanţă activă decât în perioada 1966—1970, precum şi cantităţi sporite de insecto-fungicide. O sarcină importantă este realizarea programului naţional de dezvoltare a zo­otehniei şi creştere a producţiei animalie­re. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea raţională a bazei furajere, pentru îmbunătăţirea şi fo­losirea mai intensă a păşunilor. S-au sta­bilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei. Actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea progra­mului naţional de îmbunătăţiri funciare.­­Se va asigura în 1975 o suprafaţă i­ign­­n­tă, de peste 2 milioane hectare. îndepli­nirea integrală a­ acestei, sarcini şi asigu­ r rarea exhi­oatării emiciente, a sistemelor de itriga­ţii este un factor hotărîtor al creşte­rii producţiei agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal şi munte care dis­pun de importante posibilităţi de creşte­re a producţiei, îndeosebi în zootehnie. In pas cu evoluţia generală a econo­miei naţionale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în conti­nuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a trans­portului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai raţional, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va creşte în acest cincinal cu peste 1 milion per­soane faţă de 400—500 mii cit se stabi­lise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din industrie şi din celelalte ramuri neagricole va a­­junge la aproape 60 la sută din totalul populaţiei ocupate. Se prevede ca pro­ductivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută in con­­strucţii-montaj, cu 33 la sută în trans­porturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităţilor existente, necesităţilor dez­voltării rapide a economiei naţionale, cerinţelor ridicării nivelului de trai al poporului, şi de aceea trebuie depuse e­­forturi pentru depăşirea lor. In ce priveşte cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social ur­mează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au adus în această direcţie unele îm­bunătăţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru mic­şorarea continuă a cheltuielilor mate­riale de producţie care în economia noastră continuă încă să fie mari. A­­ceasta este o cale principală de creştere a venitului naţional şi, implicit, de îm­bunătăţire a condiţiilor de viaţă ale ma­selor. Volumul comerţului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu pes­te 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a exportu­rilor, îmbunătăţirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producţie ale mărfurilor exportate, valorificarea acesto­ra la preţuri avantajoase pe piaţa exter­nă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităţilor interne de apro­vizionare cu materii prime, maşini-unel­­te şi instalaţii. In acelaşi timp vor tre­bui extinse acţiunile de cooperare indus­trială cu alte ţări — formă superioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea formelor de coopera­re dintre ele. Avînd în vedere că aceas­tă organizaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socialiste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel orga­nizate incit să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.-ului, participarea în cadrul său şi a altor ţări, atît socialiste cit şi neso­­cialiste. Vom extinde în continuare cola­borarea noastră cu ţările membre ale C.A.E.R., precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, în spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc, conştienţi că această colaborare înlesneşte valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane ale fie­cărei ţări, progresul fiecărei economii naţionale, înflorirea multilaterală a tu­turor naţiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensificarea ra­porturilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările in curs de dezvoltare, cu tinerele state independen­te — raporturi a căror semnificaţie de­păşeşte sfera strictă a intereselor eco­nomice reciproce, avind şi o pregnantă însemnătate politică. Totodată, ţinînd seama de adincirea diviziunii internaţio­nale a muncii, extindem relaţiile pe ba­za respectului şi avantajului reciproc cu ţările capitaliste dezvoltate. România con­sideră că dezvoltarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la co­laborarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede reali­zarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a pro­gresului economic şi social ; ponderea fondului de acumulare în venitul naţio­nal va reprezenta 31—32 la sută. Inves­tiţiile în economia naţională din fondu­rile centralizate ale statului se vor ridi­ca, pe întreaga perioadă, la circa 479 miliarde lei ; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru con­strucţii de locuinţe, spitale, şcoli, spaţii comerciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răs­­frîng în mod nemijlocit asupra creşte­rii nivelului de trai al poporului. (A­­plauze prelungite). In vederea utilizării cu eficienţă maximă a acestui uriaş e­­fort de investiţii va trebui asigurată in­tensificarea ritmului de executare a o­­biectivelor stabilite, intrarea lor în func­ţiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-econo­­mici calitativi şi cantitativi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repar­tizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, dezvoltarea susţinută a ju­deţelor mai puţin industrializate — pre­­văzîndu-se, pentru acestea, sporuri a­­nuale ale producţiei industriale de 20— 26 la sută. Politica de ridicare economică şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea generală a nivelului de trai material şi cultural al poporului, este o condiţie de bază pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre co­munism, însemnate sarcini revin în acest cin­cinal cercetării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai important în viaţa economi­că şi socială. Ea este chemată să con­tribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice şi de materii prime, la elaborarea tehnologiilor de utilizare efi­cientă a resurselor naturale ale ţării, la realizarea de noi materiale şi înlocuitori, la conceperea şi asimilarea de noi ma­­şini-unelte, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, la creşterea producţiei agri­cole vegetale şi animale. Soluţionarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea şi îmbunătăţirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentra­rea forţelor ştiinţifice în direcţiile hotă­râtoare ale progresului tehnic, economic şi social al ţării. Un rol esenţial în realizarea tuturor obiectivelor pe ori căre ni le­ p­r­opunem în actualul cincinal îl are dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a instrucţiei pu­­­blice. Se va extinde sfera de­ Cuprinde­­re , a invăţăm­inUl­iu, Invăţămîrttul supe­­­rior tehnic u­rmînd să fie dezvoltat la di­mensiuni sporite faţă de cele înscrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învăţământului nostru în con­diţiile de astăzi este îmbunătăţirea legă­turii sale cu practica. întregul proces de instruire trebuie să pornească de la ce­rinţele economiei, ştiinţei şi culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile pentru îmbunătăţirea dotării cu aparatură mo­dernă a laboratoarelor, pentru amena­jarea şi dezvoltarea atelierelor-şcoală şi îndeosebi pentru extinderea practicii e­­levilor şi studenţilor direct in unităţile productive, organizînd participarea lor în tot cursul procesului de invăţămînt la activitatea de producţie. .(Aplauze). Trebuie să tindem spre reunirea institute­lor ştiinţifice şi de proiectare, a întreprin­derilor, unităţilor şcolare şi facultăţilor, a­­sigurînd pe această cale fuziunea directă a învăţămintului cu cercetarea şi produc­ţia. Intre marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării cadrelor de muncitori calificaţi şi tehnicieni, de ingineri, economişti şi alţi specialişti, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activităţii economice şi sociale. Acestui fapt îi datorăm in primul rinei succesele în făurirea socialismului în patria noastră. (Aplauze puternice). In re­alizarea hotăririlor Congresului al X-lea o deosebită importanţă are aplicarea mă­surilor privind reciclarea profesională a tuturor salariaţilor, asigurind atît împros­pătarea şi aprofundarea cunoştinţelor le­gate de exercitarea în bune condiţii a profesiei, cit şi însuşirea elementelor ştiinţei organizării şi conducerii socie­tăţii. Este necesar să asigurăm ca in toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profe­sionale, ştiinţifice şi de cultură generală, cu o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de interesele majore ale societăţii, cu un înalt spirit de răspundere în gospodări­rea acelei părţi din avuţia naţională care le-a fost încredinţată. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînţeles, devotamentul profund faţă de patrie şi partid, faţă de cauza construcţiei socialismului şi comunismului in Româ­nia. (Aplauze puternice). Tovarăşi, Ampla dezvoltare a economiei naţiona­le in acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. F­ondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va creşte de la 890 lei cit­este in prezent la 1.000 lei în 1972 şi la 1 100 lei la sfirşitul a­­nului 1975. (Vii aplauze). Prin majorarea generală a salariilor, care va începe încă din 1972, se va realiza — pină la sfirşitul cincinalului—un salariu mediu pe econo­mie de peste 1 800 lei, adică cu aproape 26 la sută mai mare decit anul trecut ; dacă ţinem seama şi de indicele preţurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu şi încadrării unui număr suplimentar de persoane în unităţile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 mi­liarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile ţărănimii provenite din producţia agricolă vor creşte în cin­cinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Veni­i­ minim garantat pen­tru cooperatorii care participă cu regu­laritate la muncă va creşte pînă la sfâr­şitul cincinalului de la 300 la 400 lei lu­nar in producţia de timp şi de la 400 la 500 lei lunar in zootehnie. O importanţă deosebită in creşterea bunăstării ţărăni­mii au recentele măsuri adoptate de Co­mitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, aju­toare pentru naştere, asistenţă medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă in staţiuni balneo-climaterice şi ajutoare în caz de boală. In condiţiile sporirii numărului pensio­narilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va creş­te, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăţi alocaţia de stat pen­tru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, stabilindu-se sume majo­rate şi diferenţiate, in funcţie atît de ni­velul veniturilor cit şi de numărul copi­ilor în familie; vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alocaţia şi se va extinde acordarea a­­locaţiei pină la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulţi copii, al cărei cap de familie are un salariu de pină la 1.500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea şi pentru fiecare din următorii cite 180 lei. (Aplauze). Fondurile destinate alocaţiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Va spori volumul desfacerilor de măr­furi prin comerţul socialist cu 46 la su­tă. Consumul pe locuitor va înregistra creşteri importante atît la produsele a­­groalimentare cit şi la confecţii, ţesături, încălţăminte, la bunuri de folosinţă înde­lungată. Se vor extinde serviciile ; cincinalul prevede creşterea volumului acestora cu circa 61 la sută, dar consider că există posibilităţi pentru a depăşi cu mult a­­ceastă cifră, urmînd să se elaboreze un program special in acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971— 1975, sfi continuăm un ritm susţinut con­strucţia de locuinţe. Din fondurile sau cu sprijinul statului, se vor realiza 520 mii apartamente fizice ; se estimează, de asemenea, că populaţia işi va construi în regie proprie circa 270 de mii de locuinţe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel con­diţii ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute in case noi. In perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri in creţe faţă de 29.000 cite avem astăzi şi circa 60 mii locuri în grădiniţe şi case de copii. La aceas­ta se adaugă creşele şi grădiniţele care se vor construi la sate de către coopera­tivele agricole de producţie şi cooperati­vele de consum, precum şi cele care se vor construi la oraşe de către cooperati­vele meşteşugăreşti. Statul nostru va aloca in continuare fonduri însemnate pentru finanţarea ac­ţiunilor social-culturale. Volumul chel­tuielilor pentru invăţămînt, cultură şi artă, sănătate, sport, asistenţă şi asigu­rări sociale, se ridică pe cincinal la uria­şa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult decit întregul venit naţional al ţă­rii din anul 1970. Pe un locuitor, chel­tuielile social-culturale suportate de stat se măresc de la 1 680 lei în 1970 la 2 265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă im­portantă de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale populaţiei. In perspectiva dez­voltării societăţii noastre, fondurile soci­ale de consum capătă un rol tot mai în­semnat în efortul partidului şi statului pentru ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii.­­ Am schiţat, tovarăşi, in mod sumar, li­niile directoare de dezvoltare a ţării noas­tre în noul cincinal. înfăptuirea acestui vast­ program­­ de­ co­­strucţie economică şi socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie, va mar­ca parcurgerea unei noi şi însemnate eta­pe pe drumul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dez­voltarea forţelor de producţie, cu creşte­rea producţiei de bunuri materiale şi spi­rituale, se va ridica şi mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăţi viaţa fiecărui cetăţean, înfăptuindu-se astfel obiectivul central al construcţiei socialiste, ţelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bună­starea şi fericirea omului. (Aplauze puter­nice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, După cum este cunoscut, Congresul al X-lea al partidului, o dată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orien­tările de bază ale dezvoltării României pe întreg deceniul 1971—1980. In cursul îmbunătăţirii sarcinilor de plan pe pe­rioada 1971—1975 au fost revăzuţi şi in­dicatorii creşterii economiei pină în anul 1980. De asemenea, s-au stabilit unele li­nii orientative cu privire la evoluţia eco­­nomico-socială a ţării în perioada 1980— 1990. Aceste prevederi pornesc de la ne­cesitatea asigurării în continuare a unui avînt susţinut al forţelor de producţie, pe baza aplicării largi a cuceririlor ştiin­ţei şi tehnicii moderne în întreaga econo­mie. Ne propunem ca pînă în anii 1985— 1990 să creăm o industrie puternică la ni­velul tehnicii şi ştiinţei moderne, o agricultură intensivă de mare ran­dament, să obţinem în toate domeniile o creştere substanţială a productivităţii muncii, astfel incit România să ajungă la nivelul statelor dezvoltate atît în ce pri­veşte producţia şi venitul naţional pe locuitor cit şi condiţiile de viaţă ale populaţiei. (Aplauze puternice, prelun­gite). Asigurind, şi după actualul cincinal, o rată înaltă a acumulării — de circa 28 la sută — şi un ritm mediu anual de creştere industrială de 8—9 la sută, pro­ducţia industriei va putea spori, faţă de 1970, de 2,7 ori în 1980 şi de aproape 6­ ori în 1990. Modificări radicale vor avea loc în baza­­tehnico-materială a agriculturii. Astfel, in perioada următoare se va asigura meca­nizarea complexă a tuturor lucrărilor a­­gricole. Din 1980 agricultura noastră va dispune de îngrăşăminte chimice la nive­lul cerinţelor agrotehnicii moderne. In cadrul programului de îmbunătăţiri fun­ciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga suprafaţă care se justifică din punct de vedere economic. Ţinînd seama de influenţele deosebit de favorabile pe care le va avea asupra agriculturii crea­rea acestor condiţii, se poate sconta pe o creştere a producţiei agricole, comparativ cu cincinalul 1966—1970, de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981—1985 şi de peste 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării accelerate a ţării, la sfirşitul următoarelor, două de­cenii, circa 80 la sută din populaţia ocu­pată a ţării va lucra în ramurile neagri­cole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriaşă — aş putea spune chiar revoluţionară — în structura socială a României, cu repercusiuni profunde în gradul de productivitate a muncii socia­le, în condiţiile de viaţă materială şi cul­turală ale întregului nostru popor. (A­­plauze puternice). Pe baza dezvoltării susţinute a econo­miei, venitul naţional va depăşi nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 şi de 5,7 ori in 1990. Avînd în vedere că populaţia se estimează să ajungă la 22,4 milioane locuitori in 1980 şi 24 milioane în 1990, se poate aprecia că venitul naţional pe locuitor, în preţuri constante, va fi de circa 25 mii lei in 1980 şi 50 mii lei în 1990. Ceea (continuare In pag. a 3-a) Programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate INDICATORII

Next