Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)
1971-05-08 / nr. 7662
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (punere din par. 1) exploatatoare, la eliminarea din guvern a ultimilor reprezentanti al partidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei si proclamarea Republicii Populare Române. (Aplauze puternice). Primesc adesea întrebări in legiturii cu felul in care a cîstigat partidul nostru majoritatea poporului de partea sa. încă alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat elocvent înfringerea politicii reacţionare, marea majoritate a poporului — peste 70 la sută dintre votanţi — exprimtndu-şi în mod democratic încrederea în partidul comunist şi in forţele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinţei, democratic exprimată, prin vot, a poporului român, care s-a convins pe deplin din anii cînd partidul nostru a militat neînfricat pentru interesele naţiunii şi a mobilizat toate forţele pentru salvarea poporului — că numai urmindu-i pe comunişti îşi asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (Aplauze puternice). Desigur, nu negăm — şi am mai arătat aceasta — că a existat întotdeauna o strinsă interdependenţă intre condiţiile interne şi internaţionale, că împrejurările internaţionale ne-au favorizat, dar pină la urmă, rolul hotăritor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul, tul fi mulţumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă! (Aplauze puternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoare, s-a făurit şi dezvoltat alianţa muncitorească-ţărănească; partidul a înmănuncheat într-un singur şuvoi eforturile muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor forţelor patriotice şi progresiste ale naţiunii. O importanţă deosebită pentru desfăşurarea cu succes a procesului revoluţionar a avut realizarea unităţii de acţiune între Partidul Comunist şi Partidul Social- Democrat, pe baza frontului unic creat încă în anii luptei împotriva fascismului, în condiţiile ilegalităţii. Făurirea in februarie 1948 a partidului revoluţionar unic al clasei muncitoare, pe temelia marxism-leninismului, a asigurat realizarea unităţii depline politico-organizatorice a proletariatului — condiţie a exercitării de către clasa muncitoare şi partidul ei a rolului de forţă conducătoare In societate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare in alianţă cu ţărănimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea ţării intr-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptuirea revoluţiei socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). Realizarea acestui salt calitativ In viaţa societăţii noastre impunea ca o condiţie sine qua non trecerea avuţiei naţionale In mîinile celor ce muncesc. Un rol hotăritor l-a avut în acest sens actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, şi apoi cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea şi dezvoltarea unui puternic sector socialist in economie. Pornind de la cerinţele legilor obiective, de la studierea realităţilor concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orânduiri, a organizat şi condus întreaga activitate de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socialismului, de consolidare şi generalizare a relaţiilor de producţie socialiste, de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea ţării, poporul român, condus de partidul comunist, a desfăşurat o uriaşă activitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfăţişează ca un stat socialist Înfloritor, cu o industrie dezvoltată şi o agricultură in plin proces de modernizare, cu o orinduire socială avansată care asigură condiţii de viaţă tot mai bune tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. (Vii aplauze). Exploatarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpin pe avuţia naţională, pe destinul său, liber şi suveran în propria ţară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipează traducerea in viaţă a aspiraţiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai Îndrăzneţe, nutrite de-a lungul timpurilor de minţile luminate ale poporului. Cu trei decenii In urmă cercurile conducătoare considerau că România este predestinată să rămânăeminamente agricolă”. Astăzi, geografia economică a patriei cuprinde mii și mii de Întreprinderi industriale moderne de Înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată, socialistă, industria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 12 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru înzestrarea superioară a tuturor ramurilor, pentru progresul rapid al întregii economii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului burghezo-moşieresc, este suficient să amintim că producţia industrială a fost în 1970 de cca. 17 ori mai mare decât în anul 1938. Crearea marii proprietăţi agricole socialiste. Înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat ţărănimii au deschis drumul transformării radicale a satului, creşterii producţiei agricole, schimbării condiţiilor de lucru şi ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus şi aduce o însemnată contribuţie la sporirea venitului naţional. Rezultatul principal al vertiginosului progres înregistrat in dezvoltarea forţelor de producţie. In creşterea potenţialului economic al ţării este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor de la oraşe şi sate. O uriaşă dezvoltare a cunoscut învăţămîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, ţară a 4 milioane de analfabeţi, România asigură astăzi cetăţenilor ei învăţămîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remarcabil a cunoscut activitatea ştiinţifică în care se materializează inteligenţa, geniul creator al poporului nostru, ştiinţa devenind unul din factorii esenţiali ai progresului, o uriaşă forţă materială in slujba societăţii socialiste. Perioada în care dezvoltarea societăţii noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărui bilanţ l-am făcut nu de mult, şi care a pus în evidenţă marile resurse ale orânduirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care poporul munceşte pentru înfăptuirea programului partidului, în care vede garanţia viitorului său de bunăstare şi fericire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să facem faţă multor dificultăţi, inerente unei opere de proporţiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experienţă, lipsei de pregătire, precum şi unei viziuni simpliste despre socialism care au dăunat bunului mers al construcţiei economice şi sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri şi nea-Jungtri, i-au comis multe greşeli. Se ştie că intr-o anumită perioadă au fost încălcata normele şi principiile concepţiei noastre socialiste, aceasta avlnd consecinţe negative in întreaga viaţă socială, in desfăşurarea construcţiei noii orlnduiri. Aşa cum este cunoscut, partidul nostru a acţionat cu hotărîre împotriva acestor Încălcări şi abuzuri, a făcut o analiză aprofundată cauzelor care le-au provocat şi a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activitatea de partid şi de stat, în întreaga noastră societate. Esenţial de subliniat este faptul că poporul nostru, partidul comunist au găsit întotdeauna resursele necesare pentru a înlătura greutăţile, pentru a îndrepta greşelile, pentru a depăşi dificultăţile. Linia caracteristică dominantă a epocii construcţiei socialiste in România este dezvoltarea ascendentă, neîntreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, perfecţionarea continuă a activităţii în toate domeniile. (Aplauze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conştiinţa datoriei împlinite, nu numai bilanţul glorioaselor lupte revoluţionare duse împotriva vechiului regim, ci şi bilanţul muncii încununate de succes în guvernarea ţării, în conducerea poporului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, îndelungi). In marea bătălie pentru cucerirea puterii, pentru Înfăptuirea revoluţiei socialiste şi edificarea noii orlnduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră Dragi tovarăşi, Intrăm in a doua jumătate de secol de existenţă a partidului nostru, in condiţiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălţarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe primentul României. Oamenii muncii acţionează însufleţiţi de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării ţării in perioada 1971—1975, precum şi liniile directoare plnă In anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o constituie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anului. Planul producţiei industriale a fost nu numai Îndeplinit, ci şi depăşit, realizîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcinilor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiţii a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvoltare a societăţii noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cincinale, este etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Esenţa acestei etape rezidă în construirea unei economii avansate, înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament: desfăşurarea pe un front larg a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al Corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria îşi va întări poziţia conducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului naţional. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramurilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ridicaţi, de valoare economică superioară. Sarcini deosebite revin, in această direcţie, construcţiilor de maşini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-şi sporească producţia in cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creşterii susţinute a industriei electrotehnice şi electronice, a mecanicii fine, a producţiei de nave, maşini-unelte, utilaje tehnologice. Electronica şi mecanica fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de maşini să-şi îndeplinească, în condiţii tot mai bune, rolul pe care-l are in înzestrarea superioară a tuturor ramurilor producţiei materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii economii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creşterea şi modernizarea în continuare a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel , va spori producţia la laminate, se va extinde fabricaţia de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producţiei de oţeluri aliate, care va depăşi 1 milion tone la sfirşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creştere, producţia ei mărindu-se un cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor şi fibrelor sintetice, maselor plastice, caracterizate printr-o înaltă eficienţă economică. Se va dezvolta puternic industria materialelor de construcţii. Producţia de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 10,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricaţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai clasă muncitoare, care şi-a dovedit pe deplin capacitatea revoluţionară, spiritul combativ, dârzenia şi hărnicia. îndeplinindu-şi cu cinste misiunea istorică de clasă conducătoare a societăţii. (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru transformarea ţării, pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, ţărănimea din România, aliata de nădejde a clasei muncitoare — care după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială şi independenţă naţională. Ţărănimea şi-a însuşit cu devotament politica partidului comunist şi a participat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toţi oamenii muncii, intelectualitatea ţării, inţelegindu-şi înalta menire ce-i revine in noua societate, şi-a adus contribuţia preţioasă la toate marile noastre succese, la sporirea patrimoniului de valori materiale şi spirituale ale ţării, la edificarea socialismului. (Aplauze puternice). Se cuvine evidenţiată munca plină de abnegaţie a milioanelor de femei—uriaşă forţă a naţiunii—care au participat activ, alături de bărbaţii şi fiii lor, de fraţii lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, animat de un profund spirit patriotic, a răspuns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiţi de şantierele construcţiei socialiste! Ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre in această muncă, aşa ca şi pe frontul antifascist, ca In toate domeniile de activitaselor; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate ; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate In spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti; lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste, înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care şi-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe anii 1971—1975, apreciind că prevederile sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi că realizarea lor va avea un rol hotăritor pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii desfăşurate de organele de partid şi de stat, de centrale şi întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii temeinice, eficiente a acestor prevederi în unităţile economice şi ştiinţifice, la judeţe şi ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi definitivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a potenţialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naţionalee. Faţă de Directivele Congresului al X-l.eţi, •planul cincinal" prezintă îmbunătăţiri importante la toţi indicatorii principali, larg puse in valoare posibilităţile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei uşoare. Se prevede îmbogăţirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul şi preferinţele consumatorilor. Vor fi mai bine puse in valoare posibilităţile largi de creştere a producţiei bunurilor de consum în cadrul industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotăritor in dezvoltarea industriei 11 are lărgirea bazei energetice şi de materii prime. Sporirea rapidă a cerinţelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime şi combustibil, să găsim soluţii pentru sporirea potenţialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare raţională a unităţilor, de extindere a legăturilor de cooperare, in vederea utilizării intensive a capacităţilor de producţie. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale; trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime şi materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate Întreprinderile a obligaţiilor asumate prin contract. Ridicarea calităţii produselor trebuie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automatizare, care să întocmească studii şi proiecte de perfecţionare, pe baze ştiinţifice, a activităţii întreprinderilor, să taie socială! El şi-a consacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului şi propăşirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriaşei forţe creatoare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani, girbi şi de alte naţionalităţi — cărora orânduirea socialistă le-a deschis pentru prima oară un dop nelimitat de afirmare socială, o perspectivă clară de progres şi prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele obţinute de poporul român în lupta pentru eliberare naţională şi socială, pentru făurirea noii orânduiri, o contribuţie deosebită au adus comuniştii, zecile de mii de activişti de partid şi de stat, care în condiţii grele au muncit neobosit, cu dăruire şi devotament neţărmurit, neprecupeţind nimic pentru transpunerea in viaţă a politicii partidului, pentru slujirea poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, in numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi al guvernului, adresez clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tineretului, femeilor, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, comuniştilor, activiştilor de partid şi de stat cele mai calde mulţumiri şi felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României socialiste, bunăstării şi fericirii naţiunii noastre socialiste. (A'1’’''’7'’ puternice, îndelungate), elaboreze soluţii pentru automatizarea producţiei în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creşterea producţiei agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agricultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investiţiile prevăzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde Iei. Un obiectiv important îl constituie sporirea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea problemei mecanizării complexe a lucrărilor agricole. De asemenea, agricultura va primi un cincinal de 2,8 ori mai multe îngrăşăminte chimice în substanţă activă decât în perioada 1966—1970, precum şi cantităţi sporite de insecto-fungicide. O sarcină importantă este realizarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea raţională a bazei furajere, pentru îmbunătăţirea şi folosirea mai intensă a păşunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei. Actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea programului naţional de îmbunătăţiri funciare.Se va asigura în 1975 o suprafaţă iignntă, de peste 2 milioane hectare. îndeplinirea integrală a acestei, sarcini şi asigu r rarea exhioatării emiciente, a sistemelor de itrigaţii este un factor hotărîtor al creşterii producţiei agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal şi munte care dispun de importante posibilităţi de creştere a producţiei, îndeosebi în zootehnie. In pas cu evoluţia generală a economiei naţionale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai raţional, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va creşte în acest cincinal cu peste 1 milion persoane faţă de 400—500 mii cit se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din industrie şi din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populaţiei ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută in construcţii-montaj, cu 33 la sută în transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităţilor existente, necesităţilor dezvoltării rapide a economiei naţionale, cerinţelor ridicării nivelului de trai al poporului, şi de aceea trebuie depuse eforturi pentru depăşirea lor. In ce priveşte cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au adus în această direcţie unele îmbunătăţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micşorarea continuă a cheltuielilor materiale de producţie care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creştere a venitului naţional şi, implicit, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor. Volumul comerţului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a exporturilor, îmbunătăţirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producţie ale mărfurilor exportate, valorificarea acestora la preţuri avantajoase pe piaţa externă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităţilor interne de aprovizionare cu materii prime, maşini-unelte şi instalaţii. In acelaşi timp vor trebui extinse acţiunile de cooperare industrială cu alte ţări — formă superioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea formelor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organizaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socialiste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organizate incit să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.-ului, participarea în cadrul său şi a altor ţări, atît socialiste cit şi nesocialiste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu ţările membre ale C.A.E.R., precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, în spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc, conştienţi că această colaborare înlesneşte valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane ale fiecărei ţări, progresul fiecărei economii naţionale, înflorirea multilaterală a tuturor naţiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensificarea raporturilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările in curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificaţie depăşeşte sfera strictă a intereselor economice reciproce, avind şi o pregnantă însemnătate politică. Totodată, ţinînd seama de adincirea diviziunii internaţionale a muncii, extindem relaţiile pe baza respectului şi avantajului reciproc cu ţările capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a progresului economic şi social ; ponderea fondului de acumulare în venitul naţional va reprezenta 31—32 la sută. Investiţiile în economia naţională din fondurile centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 479 miliarde lei ; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcţii de locuinţe, spitale, şcoli, spaţii comerciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creşterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelungite). In vederea utilizării cu eficienţă maximă a acestui uriaş efort de investiţii va trebui asigurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcţiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici calitativi şi cantitativi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repartizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, dezvoltarea susţinută a judeţelor mai puţin industrializate — prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri anuale ale producţiei industriale de 20— 26 la sută. Politica de ridicare economică şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea generală a nivelului de trai material şi cultural al poporului, este o condiţie de bază pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre comunism, însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai important în viaţa economică şi socială. Ea este chemată să contribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice şi de materii prime, la elaborarea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale ţării, la realizarea de noi materiale şi înlocuitori, la conceperea şi asimilarea de noi maşini-unelte, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, la creşterea producţiei agricole vegetale şi animale. Soluţionarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea şi îmbunătăţirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentrarea forţelor ştiinţifice în direcţiile hotărâtoare ale progresului tehnic, economic şi social al ţării. Un rol esenţial în realizarea tuturor obiectivelor pe ori căre ni le propunem în actualul cincinal îl are dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a instrucţiei publice. Se va extinde sfera de Cuprindere , a invăţăminUliu, Invăţămîrttul superior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite faţă de cele înscrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învăţământului nostru în condiţiile de astăzi este îmbunătăţirea legăturii sale cu practica. întregul proces de instruire trebuie să pornească de la cerinţele economiei, ştiinţei şi culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile pentru îmbunătăţirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor, pentru amenajarea şi dezvoltarea atelierelor-şcoală şi îndeosebi pentru extinderea practicii elevilor şi studenţilor direct in unităţile productive, organizînd participarea lor în tot cursul procesului de invăţămînt la activitatea de producţie. .(Aplauze). Trebuie să tindem spre reunirea institutelor ştiinţifice şi de proiectare, a întreprinderilor, unităţilor şcolare şi facultăţilor, asigurînd pe această cale fuziunea directă a învăţămintului cu cercetarea şi producţia. Intre marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării cadrelor de muncitori calificaţi şi tehnicieni, de ingineri, economişti şi alţi specialişti, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activităţii economice şi sociale. Acestui fapt îi datorăm in primul rinei succesele în făurirea socialismului în patria noastră. (Aplauze puternice). In realizarea hotăririlor Congresului al X-lea o deosebită importanţă are aplicarea măsurilor privind reciclarea profesională a tuturor salariaţilor, asigurind atît împrospătarea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de exercitarea în bune condiţii a profesiei, cit şi însuşirea elementelor ştiinţei organizării şi conducerii societăţii. Este necesar să asigurăm ca in toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice şi de cultură generală, cu o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de interesele majore ale societăţii, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părţi din avuţia naţională care le-a fost încredinţată. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînţeles, devotamentul profund faţă de patrie şi partid, faţă de cauza construcţiei socialismului şi comunismului in România. (Aplauze puternice). Tovarăşi, Ampla dezvoltare a economiei naţionale in acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va creşte de la 890 lei citeste in prezent la 1.000 lei în 1972 şi la 1 100 lei la sfirşitul anului 1975. (Vii aplauze). Prin majorarea generală a salariilor, care va începe încă din 1972, se va realiza — pină la sfirşitul cincinalului—un salariu mediu pe economie de peste 1 800 lei, adică cu aproape 26 la sută mai mare decit anul trecut ; dacă ţinem seama şi de indicele preţurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu şi încadrării unui număr suplimentar de persoane în unităţile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile ţărănimii provenite din producţia agricolă vor creşte în cincinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Venii minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la muncă va creşte pînă la sfârşitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar in producţia de timp şi de la 400 la 500 lei lunar in zootehnie. O importanţă deosebită in creşterea bunăstării ţărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pentru naştere, asistenţă medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă in staţiuni balneo-climaterice şi ajutoare în caz de boală. In condiţiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va creşte, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăţi alocaţia de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, stabilindu-se sume majorate şi diferenţiate, in funcţie atît de nivelul veniturilor cit şi de numărul copiilor în familie; vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alocaţia şi se va extinde acordarea alocaţiei pină la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulţi copii, al cărei cap de familie are un salariu de pină la 1.500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea şi pentru fiecare din următorii cite 180 lei. (Aplauze). Fondurile destinate alocaţiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerţul socialist cu 46 la sută. Consumul pe locuitor va înregistra creşteri importante atît la produsele agroalimentare cit şi la confecţii, ţesături, încălţăminte, la bunuri de folosinţă îndelungată. Se vor extinde serviciile ; cincinalul prevede creşterea volumului acestora cu circa 61 la sută, dar consider că există posibilităţi pentru a depăşi cu mult această cifră, urmînd să se elaboreze un program special in acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971— 1975, sfi continuăm un ritm susţinut construcţia de locuinţe. Din fondurile sau cu sprijinul statului, se vor realiza 520 mii apartamente fizice ; se estimează, de asemenea, că populaţia işi va construi în regie proprie circa 270 de mii de locuinţe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiţii ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute in case noi. In perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri in creţe faţă de 29.000 cite avem astăzi şi circa 60 mii locuri în grădiniţe şi case de copii. La aceasta se adaugă creşele şi grădiniţele care se vor construi la sate de către cooperativele agricole de producţie şi cooperativele de consum, precum şi cele care se vor construi la oraşe de către cooperativele meşteşugăreşti. Statul nostru va aloca in continuare fonduri însemnate pentru finanţarea acţiunilor social-culturale. Volumul cheltuielilor pentru invăţămînt, cultură şi artă, sănătate, sport, asistenţă şi asigurări sociale, se ridică pe cincinal la uriaşa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult decit întregul venit naţional al ţării din anul 1970. Pe un locuitor, cheltuielile social-culturale suportate de stat se măresc de la 1 680 lei în 1970 la 2 265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale populaţiei. In perspectiva dezvoltării societăţii noastre, fondurile sociale de consum capătă un rol tot mai însemnat în efortul partidului şi statului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Am schiţat, tovarăşi, in mod sumar, liniile directoare de dezvoltare a ţării noastre în noul cincinal. înfăptuirea acestui vast program de costrucţie economică şi socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe drumul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forţelor de producţie, cu creşterea producţiei de bunuri materiale şi spirituale, se va ridica şi mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăţi viaţa fiecărui cetăţean, înfăptuindu-se astfel obiectivul central al construcţiei socialiste, ţelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea şi fericirea omului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, După cum este cunoscut, Congresul al X-lea al partidului, o dată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orientările de bază ale dezvoltării României pe întreg deceniul 1971—1980. In cursul îmbunătăţirii sarcinilor de plan pe perioada 1971—1975 au fost revăzuţi şi indicatorii creşterii economiei pină în anul 1980. De asemenea, s-au stabilit unele linii orientative cu privire la evoluţia economico-socială a ţării în perioada 1980— 1990. Aceste prevederi pornesc de la necesitatea asigurării în continuare a unui avînt susţinut al forţelor de producţie, pe baza aplicării largi a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne în întreaga economie. Ne propunem ca pînă în anii 1985— 1990 să creăm o industrie puternică la nivelul tehnicii şi ştiinţei moderne, o agricultură intensivă de mare randament, să obţinem în toate domeniile o creştere substanţială a productivităţii muncii, astfel incit România să ajungă la nivelul statelor dezvoltate atît în ce priveşte producţia şi venitul naţional pe locuitor cit şi condiţiile de viaţă ale populaţiei. (Aplauze puternice, prelungite). Asigurind, şi după actualul cincinal, o rată înaltă a acumulării — de circa 28 la sută — şi un ritm mediu anual de creştere industrială de 8—9 la sută, producţia industriei va putea spori, faţă de 1970, de 2,7 ori în 1980 şi de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor avea loc în bazatehnico-materială a agriculturii. Astfel, in perioada următoare se va asigura mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole. Din 1980 agricultura noastră va dispune de îngrăşăminte chimice la nivelul cerinţelor agrotehnicii moderne. In cadrul programului de îmbunătăţiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga suprafaţă care se justifică din punct de vedere economic. Ţinînd seama de influenţele deosebit de favorabile pe care le va avea asupra agriculturii crearea acestor condiţii, se poate sconta pe o creştere a producţiei agricole, comparativ cu cincinalul 1966—1970, de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981—1985 şi de peste 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării accelerate a ţării, la sfirşitul următoarelor, două decenii, circa 80 la sută din populaţia ocupată a ţării va lucra în ramurile neagricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriaşă — aş putea spune chiar revoluţionară — în structura socială a României, cu repercusiuni profunde în gradul de productivitate a muncii sociale, în condiţiile de viaţă materială şi culturală ale întregului nostru popor. (Aplauze puternice). Pe baza dezvoltării susţinute a economiei, venitul naţional va depăşi nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 şi de 5,7 ori in 1990. Avînd în vedere că populaţia se estimează să ajungă la 22,4 milioane locuitori in 1980 şi 24 milioane în 1990, se poate aprecia că venitul naţional pe locuitor, în preţuri constante, va fi de circa 25 mii lei in 1980 şi 50 mii lei în 1990. Ceea (continuare In pag. a 3-a) Programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate INDICATORII