Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)
1971-05-04 / nr. 7658
1 t i .Jl k mi xxTii Nr. 7658 MARTI 4 MAI 1971 4 PACINI 30 DANI Proletari din toate tarile, unifi-va lacuri Iosului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.Ll. şi al Consiliului popular judeţean în zilele de 1 şi 2 mai s-au produs 792 tone ţevi şi 300 tone profile îndoite Uzina metalurgică ieşeană a lucrat şi în zilele de 1 şi 2 mai, zile in care au fost produse însemnate cantităţi de ţevi şi profile îndoite. Astfel, după cum ne-a informat conducerea unităţii, în cadrul secţiei I în ziua de 1 Mai s-au produs 385 de tone ţevi, iar în ziua de 2 mai 407 tone ţevi ; de asemenea, s-au laminat"300 tone profile îndoite. Realizările din aceste zile se încadrează în ritmul mediu programat pentru luna mai. S-au evidenţiat în mod deosebit schimbul A, condus de maistrul Aurelian Bacrăuţi echipa condusă de Gheorghe Baciu. In aceste zile, inginerul Eugen Oprea, şeful secţiei I, a fost prezent în mijlocul muncitorilor, dînd Indicaţii Utile ori de câte ori a fost cazul. Cu aceste succese, metalurgiştii Ieşeni îmbogăţesc palmaresul in cinstea semicentenarului partidului. Combustibil economisit Harnicul colectiv de munci al Depoului de locomotive din Iaşi, condus de inginerul Ştefan Deciu, se străduieşte să intîmpine cu rezultate deosebite sărbătoarea semicentenarului partidului. Astfel, de la începutul anului şi pinâ In prezent, s-a reuşit să reducă consumul specific de combustibil convenţional cu 1,3 la sută, ceea ce s-a materializat într-o economie de 197 de tone combustibil. Cât de importante sunt aceste economii ne-o confirmă o comparaţie. Cu această cantitate se pot remorca un număr de 32 de trenuri de marfă pe distanţa Iaşi—Birlad şi retur. S-au evidenţiat în această acţiune: mecanicii Ionel Dumitriu, Alexandru Strecheie, Leon Gheorghiu şi fochiştii Ionel Căpitanu, Teodor Balan ş.a. IOAN BIRSAN controlor tehnic secţia L. 1 laşi (pentru concursul nostru de informaţii) Produse zootehnice livrate peste plan In ziua de 3 mai, la întreprinderea agricolă de stat Miroslava s-a încheiat bilanţul pe patru luni al întrecerii pe care lucrătorii din această unitate o desfăşoară în cinstea semicentenarului partidului pentru obţinerea unor producţii sporite şi ieftine în 1971. Dacă în sectorul producţiei vegetale, rezultatele muncii acestui colectiv vor putea fi cunoscute mai tîrziu, in sectorul creşterii animalelor, ele au putut fi măsurate zilnic. Şi, spre satisfacţia tuturor lucrătorilor de la I.A.S. Miroslava, bilanţul realizărilor din acest sector este deosebit de bogat. După cum ne-a informat tovarăşul inginer Constantin Iustin, directorul tehnic al întreprinderii, în primele patru luni ale anului în curs, unitatea a livrat peste prevederile de plan 6.010 hectolitri de lapte, precum şi 43 de tone de carne. In fruntea întrecerii s-au situat, pina in prezent, colectivele fermelor de la Dancu si Galata. Întrecere rodnică între mecanizatori Şi întrecerea dintre mecanizatorii celor 27 S.M.A. din judeţul nostru îşi măreşte din ce în ce mai mult intensitatea. In bilanţul realizărilor, obţinute pe trimestrul I, numeroase unităţi au raportat succese de prestigiu. Mecanizatorii S.M.A. Podu-I Poaiei, de pildă, care au depăşit planul de venituri cu 338.000 de lei, obţinînd concomitent şi reducerea cheltuielilor de producţie cu 240 lei la mia de lei planificată, s-au situat pe aceste criterii printre fruntaşii pe :’ judeţ. Directorul” ■ S.M.A., ing. I. Pădureanu, ne-a infor- mat că la această realizare contribuţia cea mai substanţială şi-au adus-o secţiile de mecanizare de la C.A.P.urile Totoeşti şi Româneşti, conduse de Ştefan Timofte şi N. Stegaru, precum şi colectivul de muncitori ai atelierului de reparaţii, al cărui responsabil este mecanicul C. Mălirjica. Bune rezultate de întrecere au fost , consemnate şi de la S.M.A. Şipote, director ing. Ovidiu Comănaru. Aici, planul de venituri a fost depăşit cu 79.000 lei, dar cea mai importantă realizare se apreciază a fi reducerea preţului de cost a producţiei, cu 145.000 lei față de nivelul planificat. I.A.S. Cotnari, ferma 6 Giuleşti. In clişeu , mecanizatorii Vasile Mancaş, Ioan Baltag şi Vasile Crăciun execută arături în vie. Foto: O. PAUIS Deschiderea expoziţiei judeţene a gazetelor de perete, satirice şi a foilor volante După cum este ştiut, în cuprinsul Judeţului nostru s-a desfăşurat concursul gazetelor de perete, satirice, al foilor volante şi al staţiilor de radioamplificare iniţiat de Comitetul judeţean Iaşi al P.C.R. în cinstea aniversării semicentenarului partidului, încheierea concursului a prilejuit organizarea unei expoziţii a organelor de presă care au obţinut cele mai bune rezultate în munca de informare a maselor, de popularizare a realizărilor şi de combatere a lipsurilor, de mobilizare a celor ce muncesc la îndeplinirea exemplară a sarcinilor. In prezenţa unui numeros public, ieri a avut loc deschiderea expoziţiei gazetelor de perete, satirice şi a foilor volante, care a fost organizată în holul Palatului Culturii din Iaşi. La festivitate a luat parte: conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ioan Manciuc, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., Nicolae Manolache, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean al Sindicatelor, şi Eugen Biliuţi, secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Petre Malomete, care a felicitat colectivele de redacţie ale organelor de presă prezente în expoziţie pentru realizările înregistrate, urîndu-le noi succese In munca de viitor. Vizitarea expoziţiei de către cei prezenţi la festivitate a prilejuit o trecere In revistă a celor mai bune gazete de perete, satirice, foi volante şi programe ale staţiilor de radioficare din întreprinderi, instituţii, din unităţile agricole socialiste şi de la nivelul comunelor din judeţ. Astăzi, soseşte la Iaşi Ştafeta semicentenarului“ Astăzi, la ora 14, în Piaţa Unirii din Iaşi, va sosi „Ştafeta semicentenarului P.C.R., 1921—1971*, purtînd mesajele sportivilor din judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi adresate C.C. al P.C.R. In cadrul festivităţii, se va da citire mesajului sportivilor din județul nostru, după care ștafeta va pleca spre Vaslui. INTILNIRE CU ACTIVUL ORGANIZATIILOR DE TINERET Ieri, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a avut o întîlnire cu membrii activelor organizaţiilor U.T.C. din întreprinderile, instituţiile şi şcolile din municipiu şi ale asociaţiilor studenţeşti din Centrul universitar Iaşi. Au fost prezenţi tovarăşii Gheorghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., asist. univ. Nicolae Niculescu, preşedintele Consiliului asociaţiilor studenţeşti pe Centrul universitar, Leonid Gribincea, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C.,, membri ai comitetelor judeţean şi municipal U.T.C., muncitori, studenţi, elevi, intelectuali. In cadrul intîlnirii, tovarăşul Miu Dobrescu a ţinut expunerea „P.C.R. — conducătorul încercat al poporului român pe calea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Intîlnirea, care face parte din ciclul de acţiuni organizate în cadrul săptămînii cultural-educative pentru tineret „Mulţumim din inimă partidului*, dedicată glorioasei aniversări a semicentenarului Partidului Comunist Român, a fost urmată de un spectacol muzical-coregrafic prezentat de formaţiile artistice ale Casei de cultură a tineretului şi studenţilor. Programul a cuprins cîntece, recitări, montajul literar „Poem partidului", dansuri populare etc. Simpozioane la ernrtea aniversării semicentenarului partidului, la Moţca a avut loc, daturind, un Simposion intitulat „Rolul şi sarcinile Intelectualului In viaţa satului*. Şi-au adm contribuţie: tovarăşii Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă,conf. univ. dr. Mihai Avădănei,, precum, şi lectorii universitari Dan Iile şi Constantin Elioaia. ★ Şi la Bălţaţi, Ruginoasa şi Mirceşti s-au ţinut, recent, în cinstea aceluiaşi eveniment simpozioane cu tema: „Procesul de dezvoltare şi modernizare a agriculturii ■ judeţului Iaşi în perspectiva planului cincinal 1971 — 1975“. Expunerile au fost prezentate de către specialişti de la Institutul agronomic ieşean. A * if In pagina a 4-a Patrioţii sud-vietnamezi îşi intensifică acţiunile ofensive in legătură cu situaţia din Orientul Apropiat im». 1 III /Idem şi valoare socială — atribute ale literaturii noastre Adevărul că o operă literară viabilă nu poate exista în afara atitudinii şi a angajării, că tocmai acestea definesc actul creator, îi asigură vitalitatea şi eficacitatea socială, a devenit în momentul de faţă moment al exigenţei calitative în toate domeniile de activitate umană, un fapt incontestabil. O artă, o literatură apolitică e văduvită de orice valoare socială; izolat de etic, esteticul nu se poate cristaliza, rămîne un scop în sine, fiind gratuit şi inutil pe plan omenesc. Literatura noastră a fost şi este, in general o literatură realistă, o literatură cu un profund caracter umanist. Scriitorul român e, prin structură şi istorie, un scriitor angajat. Interesaţi de împre- ————— jurările sociale şi politice in care au trăit şi au scris, condiţionaţi de ele, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Sadoveanu, Arghezi, Călinescu s-au simţit răspunzători de soarta celorlalţi, au descoperit şi redescoperit că asta-i menirea creaţiei şi că numai pe temeiul vieţii îşi pot împlini vocaţia. In literatura de după eliberare, procesul de angajare şi atitudine implicat in scrierile lui Zaharia Stancu, Marin Freda, Eugen Barbu sau Cornelia Ştefanache, Mircea Radu Iacoban, Ion Istrati, D. Ognea, nu este altceva decit o întoarcere, de pe alte coordonate şi cu alte sensuri şi necesităţi, la tradiţia realistă ce a impus şi definit literele noastre de-a lungul timpului. Condiţia modernităţii producţiilor literare constă, în această perspectivă, din concentrarea asupra problemelor contemporane, asupra marilor fenomene sociale din viaţă, neocolindu-se nici umbrele, nici luminile. Marele pas Înainte al literaturii este marcat, în primul rînd, de atmosfera creatoare in care scriitorii şi-au ■ desfăşurat activitatea. Ceea ce a apărut nou In această perioadă este înlocuirea treptată a tendinţei literare de a „ilustra" pur şi simplu societatea, cu pătrunderea în profunzimea fenomenelor, cu analiza lor. O atestă, de pildă, „Mioromeţii", volumul II, şi „Intrusul", de Marin Preda, „Păsările“ de Al. Ivasiuc, „Moartea lui Iou“, de Titus Popovici, „Dincolo* sau „Paralele* de Corneliu Ştefanache, ca să menţionăm doar cîteva dintre cele mai reprezentative creaţii în proză tipărite în anii din urmă. Şi în poezie se remarcă acelaşi lucru. In versurile lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Geo Dumitrescu ori Horia Zilieru, Corneliu Sturzu, Ion Chiriac, Vasile Constantinescu, omul capătă relief inedit şi-şi arată într-o formă originală acordul dinamic la fenomenul dinamic social. Scriitorii de talent aduc din mozaicul mm——— existenţei sociale evenimentul ce scoate în relief frămîntările, viaţa de zi cu o zi, într-un mod original. “ Fără o perseverentă pledoarie în favoarea unei literaturi vii, ancorate în viaţă, militantă şi activă, ar putea lectorul înţelege efervescenţa creatoare din mişcarea literară a momentului de faţă ? Acordînd o atenţie deosebită semnificaţiilor ideologice, scriitorul răspunde unor cerinţe pe care le implică însuşi procesul de creaţie artistică. In procesul cunoaşterii şi transformării realităţii, omul contemporan este îndemnat să coste în cele mai variate fenomenealei vieţii semnificaţiile lor — politic®, etice, filozofice — profund progresiste, pentru a putea înfăptui cu succes năzuinţei şi idealuri umane fundamentale. Teme diverse sociale sau de conştiinţă Intîlneşte cititorul, cum e şi firesc sa ne aşteptăm, în literatura scriitorilor din Iaşi. Ion Istrati se apropie, în timpul din urmă, de lumea copiilor, Cornelia Ştefanache se ocupă de zone mai puţin lă- Valeriu NESTIAN (continuare In pag. a 3-a) , Puncte de vedere Legalitate şi responsabilitate socială Caracteristica dezvoltării noastre sociale o constituie faptul că în centrul preocupărilor factorilor de conducere în toate sectoarele vieţii sociale şi statale se găseşte omul - individ cu o personalitate multilateral dezvoltată, membru al unei societăţi clădită pe cele mai înalte principii ale unei etici superioare, socialiste. In Republica Socialistă România - se spune In articolul 13 al Constituţiei - întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii şi înflorirea naţiunii socialiste, creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertăţii şi demnităţii omului, afirmarea multilaterală a personalităţii umane. Dezvoltarea plenară şi manifestarea liberă a personalităţii poate avea loc numai in condiţiile unui climat de strictă legalitate care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi a unei conştiinţe civice privind răspunderea socială a fiecărui individ faţă Prof. univ. dr. I. BENDITER de colectivitatea umană din care face parte întărirea legalităţii şi dezvoltarea sentimentului de înaltă răspundere a fiecărui cetăţean faţă de societate se condiţionează reciproc şi constituie aspecte importante ale procesului de continuă perfecţionare a democraţiei socialiste. De la înfiinţarea sa, Partidul Comunist Român a militat pentru formarea unei conştiinţe politice şi juridice înaintate a maselor, a unei atitudini demascatoare şi de luptă împotriva legislaţiei burgheze, împotriva măsurilor represive îndreptate contra oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Dacă în condiţiile dictaturii burgheziei, Partidul Comunist Român lupta împotriva legalităţii burgheze, în principal, prin demascarea caracterului limitat şi fals al democraţiei burgheze şi prin educarea maselor in spiritul luptei şi opoziţiei faţă de legile reacţionare antimuncitoreşti şi a măsurilor represive luate de administraţia statului burghezo-moşieresc, în noile împrejurări istorice de după eliberarea patriei, partidul s-a orientat în direcţia creării unei legislaţii noi, democratice, şi făuririi unei noi conştiinţe juridice, socialiste, a unei noi atitudini faţă de lege, radical modificate faţă de trecut. Deosebit de importante sunt măsurile stabilite de congresele al IX- lea şi al X-lea ale partidului în direcţia dezvoltării legalităţii socialiste, a perfecţionării activităţii legislative şi a întregii activităţi juridice a organelor noastre de stat. Exprimind voinţa şi interesele poporului, legea trebuie să fie aplicată şi respectată întocmai. Partidul este promotorul principal şi consecvent al instaurării în toate sectoarele vieţii a respectului faţă de lege şi a celorlalte acte normative bazate pe lege. Respectarea legii trebuie să asigure acel climat de siguranță şi stabilitate (continuare in pag. a 2-a! IAȘI — oraș industrial. Premiile Asociaţiei scriitorilor din Iaşi pe anul 1970 întruniţi în şedinţă de lucru, în ziua de 3 mai a.c., membrii juriului pentru decernarea premiilor literare ale Asociaţiei scriitorilor din Iaşi pe anul 1970 au hotărît acordarea următoarelor premii . Poezie : Corneliu Sturzu — „Duhul pietrelor“ și „Cantilene". Dramaturgie: Mircea Radu Iacoban — „Tango la Nisa". NUNTA STUDENŢEASCĂ » Dacă nu zilnic, cel puţin o dată pe săptămină mulţi dintre cetăţenii Iaşului au posibilitatea să întîlnească pe străzile din centrul oraşului grupuri zgomotoase de studenţi care-şi însoţesc colegii spre Oficiul stării civile. Dacă în drum spre Casa căsătoriei aceştia trec oarecum neobservaţi, la întoarcere în schimb, sărbătorind evenimentul de mare importanţă al colegilor sau prietenilor (gustind mai mult sau mai puţin din licoarea bachircă) îşi „dau ... drumul", cum se spune de obicei, încep cu încetăţenita melodie, la astfel de ocazii, „Mulţi ani trăiască“ şi continuă pînă la epuizare şi răguşire cu o serie de cîntece care mai de care mai deocheate, ca să nu folosim alt cuvînt. Prin plin centrul oraşului, cu un aer dezinvolt flutură sticlele şi canistrele cu vin care au devenit suratele „la modă" ale tradiţionalele plosce. Nimic rău in asta, s-ar putea spune, o nuntă cu tot ritualul. Numai că acest alai de nuntă, cu ritual cu tot, nu oferă un spectacol întotdeauna agreabil. In afară de fluturarea sticlelor şi reluarea la nesfîrşit a acelei melodii, aşa-zis studenţeşti, „Suflecată pin la brîu“ nu mai poţi auzi sau vedea nimic altceva. Se mai poate vedea doar faptul că unii tineri îşi mai pierd din cînd în cînd echilibrul şi punctul de sprijin fie din cauza emoţiilor create de moment sau din ... alte motive. Dar să vedem cum se termină acest pelerinaj matrimonial. Ajunşi în dealul Copoului, gălăgioşii nuntaşi se răspîndesc care pe unde pot, deoarece proaspeţii căsătoriţi pot să-şi invite prietenii doar la un C. LUPU (continuare In pag. a 3-a) *