Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)
1971-06-11 / nr. 7691
PE TEME ALE MUNCII DE PARTID Cum acţionaţi pentru îndeplinirea propriilor hotărîri? Discuţia avută cu trei dintre membrii biroului Comitetului orăşenesc de partid Hîrlău s-a axat pe o singură temă : cum se asigură traducerea în viaţă a propriilor hotărîri ale organului de partid ? Formularea întrebărilor a fost făcută pe baza studiului unor documente, printre care hotărîrile adoptate în acest an şi procesele-verbale ale plenarelor comitetului orâşenesc de partid şi ale şedinţelor biroului acestuia. Aşadar, cum procedează biroul comitetului orăşenesc de partid pentru a asigura îndeplinirea măsurilor stabilite ? ION CHIRIAC , secretarul Comitetului orăşenesc de partid : In primul rînd, aş dori să subliniez faptul că la şedinţele biroului şi plenarele comitetului de partid sînt invitaţi să participe factorii de răspundere din domeniile analizate, ceea ce le dă posibilitatea să cunoască direct concluziile şi măsurile preconizate pentru înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii de viitor. Membrii biroului şi ai comitetului orăşenesc de partid merg la organizaţiile de partid vizate de măsurile adoptate, discută cu birourile acestora, asigurînd informarea comuniştilor în legătură cu conţinutul hotărîrilor, de regulă în cadrul primei adunări generale, prilej cu care se precizează anumite sarcini. Pe parcurs, membrii biroului îndrumă şi controlează organizaţiile de partid privind traducerea în viaţă a sarcinilor stabilite, informînd organul de partid, în şedinţele operative săptămînale de lucru, asupra realizării acestora. In şedinţe şi plenare obişnuim, de asemenea, ca înainte de a intra în ordinea de zi să prezentăm o scurtă informare verbală asupra modului de îndeplinire a hotărîrilor anterioare. PAUL IANCU, locţiitorul secretarului comitetului orăşenesc de partid : In această direcţie aş concretiza cu un exemplu. In luna ianuarie, biroul comitetului orăşenesc de partid a analizat modul de desfăşurare a învăţămîntului de partid, precum şi a activităţii cultural-educative de masă. Mergînd în organizaţiile de bază de la şcolile generale din Hîrlău şi Pîrcovaci şi de la Secţia de confecţii, de îndrumarea cărora răspund direct, am prezentat concluziile desprinse şi măsurile stabilite. Sprijinind în continuare birourile organizaţiilor de bază, urmărind îndeplinirea hotărîrilor am constatat cu satisfacţie îmbunătăţirea activităţii in domeniile de care pomeneam. GH. MURARU, membru al biroului Comitetului orăşenesc de partid, vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular Hîrlău . O contribuţie însemnată, atît la elaborarea măsurilor, cît şi la urmărirea îndeplinirii hotărîrilor o aduc comisiile pe probleme ale comitetului orăşenesc de partid. Ca preşedinte al comisiei economice, împreună cu un colectiv format din cîţiva membri ai acesteia şi cu unii specialişti, am pregătit, în urma unui studiu la faţa locului, materialele pentru plenara comitetului orăşenesc de partid din martie, cînd s-a analizat activitatea din sectorul zootehnic al C.A.P. Hîrlău, în lumina planului de măsuri al Comitetului judeţean de partid din decembrie 1970. Membrii comisiei economice au sprijinit în continuare organizaţia de partid din C.A.P. în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor, iar rezultatele au şi început să se vadă. — In hotărîrea biroului comitetului orăşenesc de partid privind îmbunătăţirea desfăşurării învăţămîntului de partid era preconizată măsura ca toate organizaţiile de bază să analizeze activitatea în acest domeniu. Din discuţia cu tovarăşul Gh. Muraru privitoare la tematica adunărilor generale ale organizaţiilor de bază de care răspunde a rezultat că acest lucru nu s-a realizat. Aşa este ? Gh. Muraru : Intr-adevăr, nici una din cele 3 organizaţii de bază de care răspund nu a făcut o asemenea analiză. Este, desigur, o scăpare . .. Ion Chiriac : In unele cazuri, cînd au intervenit alte sarcini mai urgente, am dat chiar indicaţii ca tematica adunărilor să fie schimbată, aşa cum am procedat la C.A.P., unde învăţămîntul de partid se încheiase deja, iar preocuparea organizaţiilor de bază trebuia îndrumată in special în domeniul realizării sarcinilor din campania agricolă. Nu este însă mai puţin adevărat că unii membri ai biroului mai trec cu uşurinţă peste anumite măsuri, pe care le consideră poate de mai mică importanţă. ■ — Am înţeles, de asemenea, că nu s-a realizat punctul de consultaţii pentru propagandişti de pe lingă Comitetul orăşenesc de partid şi nici prevederea unei alte hotărîri mai vechi a biroului — aceea de a se înfiinţa un cabinet de informare cu ultimele noutăţi pentru cadrele didactice din oraş. Paul Iancu : In ambele cazuri, hotărîrile respective prevedeau că „se va studia posibilitatea". Probabil că ne-am lăsat prea uşor influenţaţi de unii tovarăşi care au ridicat obiecţiuni cu privire la condiţiile pe care le avem şi am considerat că nu putem realiza deocamdată aceste obieiptive. De unde şi concluzia că hotărîrile adoptate trebuie să fie cît mai concise şi mai clare. — Cum vă explicaţi, de pildă, faptul că, deşi hotărîrea plenarei Comitetului orăşenesc de partid Hîrlău din 12 martie a.c. prevede înfiinţarea unei organizaţii de bază la ferma zootehnică din C.A.P., precum şi măsuri pentru îmbunătăţirea muncii de întărire a rîndurilor partidului în organizaţia de la C.A.P., aceleaşi lucruri sînt reluate şi în hotărîrea biroului, adoptată în şedinţa din 21 mai ? Ion Chiriac : Sincer vorbind, a fost o recunoaştere directă că hotărîrea anterioară nu s-a îndeplinit. Practic, biroul comitetului orăşenesc de partid ar fi trebuit să acţioneze mai energic în aceste domenii. Dar iată că, abia cînd am analizat activitatea comitetului de partid din C.A.P. privind întărirea rîndurilor partidului şi educarea comuniştilor, ne-am dat seama de propriile noastre deficienţe. — Cu alte cuvinte, mecanismul de care aminteaţi la început, privind raportarea de către membrii biroului în şedinţele operative săptămînale asupra îndeplinirii sarcinilor, nu funcţionează totdeauna perfect. Ion Chiriac : Trebuie să recunoaştem că mai sunt defecţiuni. Cred că în situaţia aceasta nu mai era cazul să adoptăm o nouă hotărîre, dacă deja exista una. Am făcut-o însă numai cu intenţia de a reactualiza măsurile respective. Constatările noastre au evidenţiat că majoritatea hotărîrilor comitetului orăşenesc de partid şi ale biroului se îndeplinesc, de regulă, în termen. După cum se poate desprinde însă din cele de mai sus, mai există şi unele lipsuri care, cu mai multă perseverenţă, pot fi remediate. Biroul comitetului orăşenesc de partid trebuie să vegheze cu mai multă atenţie la o formulare mai concretă a măsurilor cuprinse în hotărîri, să întărească controlul îndeplinirii acestora. Şi încă ceva : propunerile constructive făcute în cadrul şedinţelor să-şi găsească locul în hotărîrile adoptate. Că altfel, unele din ele se pierd şi e păcat. ----- Aurel INDIANU li Fiecare membru al biroului, participant activ la realizarea măsurilor stabilite » Micile „scăpări“ duc la perpetuarea lipsurilor ■ Claritatea şi concizia, calităţi indispensabile în formularea sarcinilor ■ Decât două hotărîri neurmărite, mai bine una singură, dar finalizată Acţiunile de extindere a irigaţiilor (urmare din pag. 1) început de pe acum peste tot acolo unde terenurile respective nu sunt ocupate de culturi şi permit deci să se acţioneze. „Trebuie să avem în vedere — ne informa tovarăşul I. Brinzilă, inginerul şef al Oficiului de îmbunătăţiri funciare , şi faptul că la sarcinile inţiale s-au adăugat în urma analizării posibilităţilor existente încă 1.275 de hectare cu păşuni şi fineţe de amenajat tot în etapa în care am intrat. Este vorba de terenuri situate lingă Jijia, în aval de confluenţa cu Bahluiul. Aceste pajişti se află pe soluri doar parţial salinizate, dar deşi au pînza freatică între 0,5—2 m., datorită bătătoririi, pierd uşor prin evaporare apa de la suprafaţă aşa că la sfîrşitul lunii iunie vegetaţia e practic uscată, nemaiputînd fi păşunate. Totuşi, prin unele măsuri se poate asigura o bună producţie de masă verde şi în perioada critică dintre lunile iulie—septembrie. Pentru aceasta e necesar doar să se afineze uşor stratul superficial cu grapa, să se aplice îngrăşăminte, iar apoi să se irige prin aspersiune sau inundare. Sunt suficiente în acest interval 2—3 udări pentru a crea condiţii optime de dezvoltare a vegetaţiei. Este în interesul unităţilor din această zonă să procedeze astfel, cu atît mai mult cu cît introducerea irigării pajiştilor nu solicită decit amenajări foarte simple. In 3—4 ani de folosinţă, adică pînă la îndiguirea Prutului în incinta Ţuţora—Gorban, investiţiile făcute pot fi cu uşurinţă amortizate“. Pe alocuri, se poate trece de acum la lucru. La C.A.P. Ţuţora amplasarea unui canal menit să irige în anul viitor 100 ha. s-a făcut cu cîteva săptămini în urma, iar la Costuleni, pentru o suprafaţă la fel de întinsă, mai recent. Specialiştii Oficiului de îmbunătăţiri funciare se deplasează in continuare în unităţi predînd parţial amplasamentele, aşa incit să se poată începe neîntârziat lucrările. Deşi aceste suprafeţe din planul suplimentar sunt prevăzute a fi irigate tot în 1972 este de dorit, desigur, să se devanseze pe cît posibil termenul de dare în folosinţă şi să se aplice primele udări chiar din această vară. In parte, sarcina este uşurată de faptul că unităţile cu pajişti de-a lungul Jijiei au posibilitatea să irige cu apă direct din rîu, fiind nevoie doar de săparea unor lăcaşe în maluri pentru pompele agregatelor de aspersiune. începerea irigării pajiştilor nu e împiedicată nici de lipsa utilajelor căci necesităţile pot fi satisfăcute prin folosirea agregatelor existente. Astfel, nu e de loc greu ca agregatele de aspersiune ce deservesc ziua sistemele vechi să fie transportate în incinta păşunilor sau anetelor irigate unde să funcţioneze în continuare pe timpul nopţii. In plus, acolo unde se execută canale, irigarea pajiştilor poate începe prin inundare înainte de terminarea amenajărilor pe întreaga suprafaţă. E posibil, deci, să se treacă la udat progresiv, pe măsură ce se execută cite o porţiune de canal. Realizarea cu succes a tuturor obiectivelor din cea de a doua etapă solicita o preocupare susţinută pentru continuarea lucrărilor chiar şi în timpul campaniilor agricole. E drept că acum unităţile agricole se află în toiul întreţinerii culturilor care absorb un mare volum de forţă de muncă. Totuşi, în zilele cu mai puţine solicitări, sau cînd nu se poate prăşi din cauza ploilor, forţele trebuie dirijate la executarea lucrărilor de extindere a irigaţiilor. Aceste acţiuni nu trebuie sistate nici în perioada campaniei de seceriş şi treieriş. Să nu uităm nici un moment însă că aceeaşi atenţie se cere acordată tuturor obiectivelor de hidroamelioraţii. E lăudabilă în acest sens iniţiativa cooperatorilor din Probota care şi-au propus ca încă înainte de seceriş să execute un canal de evacuare pentru desecarea cîtorva bălţi, de unde să recupereze cel puţin 6 hectare de păşune. Din păcate, asemenea surse de creştere a suprafeţei agricole sunt, pe alocuri, neglijate. E surprinzător că la C.A.P. Răchiteni, de exemplu, o unitate cu o bogată experienţă în domeniul irigaţiilor, nu se face nimic în această direcţie. Cooperativa a solicitat anul trecut ajutor de la judeţ pentru amplasarea canalului de desecare a unei bălţi de 30 de hectare. Specialiştii au fost la faţa locului şi şi-au făcut datoria, dar de atunci şi pînă acum din vina unităţii lucrurile au rămas... baltă. Dar astfel de situaţii se întîlnesc şi la Mirceşti, Stolniceni-Prăjescu, ca şi în alte părţi. Alteori, se acţionează doar cu jumătăţi de măsură. In această primăvară, intr-o noapte, în dreptul satului Grozeşti apele Jijiei se umflaseră ameninţînd să inunde pămînturile cooperativei. In această situaţie citeva zeci de cooperatori au lucrat pînă spre dimineaţă la întărirea digului pe circa 50 m.I„ înlăturînd astfel pericolul. In acelaşi moment şi în aceeaşi comună, in dreptul satului Colţu Cornii, nu s-a intervenit la fel de prompt şi de aceea unele culturi au avut de suferit. Dezvoltarea irigaţiilor şi celorlalte acţiuni hidroameliorative cere, deci, promptitudine şi continuitate. Lucrul cel mai important e ca, paralel cu bătălia pentru executarea lucrărilor agricole curente, să se organizeze munca în aşa fel incit şi aceste obiective să fie îndeplinite exemplar. Dispunem de suficiente forţe şi dacă ele vor fi utilizate cu pricepere se va asigura, fără îndoială, realizarea la termen sau chiar înainte a tuturor sarcinilor ce ne revin pentru actuala etapă. In acest fel se va contribui la creşterea substanţială a producţiei agricole, în folosul ţărănimii cooperatiste şi al întregului popor. MB Centrul de perfecţionare a cadrelor de conducere din întreprinderi (C.E.P.E.C.A.) Bucureşti. Calculatorul electronic din unitatea de prelucrare automată a datelor. Foto : AGERPRES Plenara Comitetului municipal de partid cu activul Ieri, la Casa sindicatelor, a avut loc plenara Comitetului municipal de partid cu activul. Au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului municipal de partid, secretari ai organizaţiilor de partid din întreprinderi, instituţii, cartiere, conducători de întreprinderi şi instituţii. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul ing. Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a fost dedicată acţiunilor de muncă patriotică privind gospodărirea şi înfrumuseţarea municipiului. S-a adoptat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea muncii politice şi organizatorice de mobilizare a maselor la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului. Planul de măsuri va fi difuzat şi dezbătut în cadrul tuturor organelor şi organizaţiilor de partid subordonate. Şedinţe ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean Zilele acestea, s-au întâlnit în şedinţă de lucru comisiile permanente ale Consiliului popular judeţean care au luat în dezbatere proiectele de hotărîri ce urmează a fi supuse atenţiei deputaţilor în cea de a IX-a sesiune a Consiliului popu■ Iar județean care va avea loc în ziua de . 18 iunie a.c. *.... Comisiile permanente au avizat, cu acest prilej, proiectele de hotărîri respectave. ............... Şcoala, în pas cu dezvoltarea vieţii social-economice utunare din pag, î nind cadre preţioase ale societăţii noastră de mîine. De fapt, nu peste mult timp, toate liceele de cultură generală se vor profila şi pe o anumită specialitate : da matematică, fizică, biologie, arheologie etc. Din felul acesta se vor apropia mult de liceele de specialitate, prin caracterul lor aplicativ. Un alt element ce caracterizează Invăţămîntul de cultură generală este existenţa, la unele şcoli, a unor clase de limbi străine, unde, din prima clasă se învaţă fie limba franceză, fie germană, rusă sau engleză. Incepind cu anul şcolar viitor, însuşirea acestor limbi se va începe din clasa a ll-a. Pe o treaptă superioară, din acest punct de vedere, se situează apariţia unor licee in limbi străine. Astfel, în judeţul Iaşi, Liceul nr. 6 se va transforma în liceu cu limba de predare germană. Candidaţii din Iaşi sau din alte judeţe vor fi în primul rînd absolvenţii claselor speciale de limba germană sau cei care au învăţat limba respectivă in clasele V—VIII. Se pot prezenta însă şi cei care n-au studiat limba germană în şcoli, dar posedă cunoştinţe elementare din această limbă. Menţionăm că în primul an se vor studia toate obiectele în limba română însă studiul limbii germane va fi intens (9 ore săptămînal), urmind ca din anul al ll-lea, treptat, treptat, aproape toate obiectele să se predea in limba germană (rămîne limba română ca obiect de studiu, iar matematica va fi predată în româneşte). însuşirea temeinică a unei limbi străine de circuit mondial este o cerinţă a epocii noastre şi ca atare ideea de mai sus corespunde pe deplin acestei cerinţe-Tot pentru prima dată va funcţiona in Iaşi, ca şi in alte trei centre din ţară, un liceu de informatică. Aceste licee vor avea menirea să pregătească un mare număr de Informaţionişti, necesari economiei noastre naţionale şi care vor putea intra direct în producţie sau vor urma cursurile facultăţilor de Informatică. Organizarea ştiinţifică a producţiei In toate sectoarele, concentrarea in mari unităţi a economiei, nu poate fi făcută fără prezenţa acestor specialişti şi a calculatoarelor — de unde rezultă importanţa vl-boarelor cadre şi rolul propulsor al şcolii noastre de azi, strîns legată de viaţa socială. Cum cerinţele pentru astfel de specialişti vor fi foarte mari, va trebui să găsim şi alte forme prin care să cultivăm la elevi intresul pentru informatică , fie prin clasa speciale, fie prin cercuri etc. Şi la acest liceu se pot prezenta elevi din alte judeţe, iar condiţiile de admitere vor fi anunţate la timp. La cele expuse mai sus se pot adăuga şi alte caracteristici care au menirea să-şi aducă o mare contribuţie la ridicarea calităţii procesului de învăţămint, la pregătirea cadrelor de specialitate etc. Am putea enumera organizarea învăţămîntului pe zile întregi (Liceul nr. 3 laşi), o clasă pentru pregătirea învăţătorilor-maeştri (Liceul pedagogic Iaşi), extinderea şcolilor de 10 ani, a reţelei preşcolare etc. La această dinamică impusă şcolii noastre trebuie adăugate măsuri organizatorice din partea inspectoratului şcolar şi a conducerilor de şcoli, dar mai ales se cere multă receptivitate faţă de aceste elemente noi nu numai din partea elevilor şi părinţilor, ci şi din partea cadrelor didactice. Suntem convinşi că toţi profesorii vor milita cu dăruire pentru realizarea politicii partidului în domeniul învăţămîntului, orientând şi instruind pe absolvenţii şcolilor generale în aşa fel incit să formeze cadrele necesare vieţii social-economice de azi şi de miine, la nivelul cel mai înalt. Expoziţie consacrată memoriei lui N. Iorga în holul Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“ din Iaşi, a avut loc, ieri, deschiderea unei expoziţii de artă plastică şi documente istorice, consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga. Expoziţia este organizată de Casa judeţeană a creaţiei populare şi biblioteca municipală. Lucrările de pictură ilustrează imagini din viaţa marelui cărturar român care au fost executate de pictorul amator Teodor Istrate. Cu prilejul deschiderii expoziţiei a luat cuvîntul prof. Maria Huminic, şef de secţie la Muzeul de istorie a Moldovei, care a evocat figura lui Nicolae Iorga. în dezbatere Proiectul legii privind Încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat CADRU LEGAI, ŞTIINŢIFIC FUNDAMENTAT, PENTRU PROMOVAREA IN FUNCŢII Activitatea noastră, a tuturor, este angrenată într-un proces de continuă înnoire, de neîntreruptă perfecţionare a întregului mecanism economico-social. Aceasta îşi găseşte expresia şi în proiectul de lege privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat dat publicităţii şi care conturează aşezarea pe baze echitabile a modului de încadrare şi promovare a personalului, ţinîndu-se seama de capacitatea şi pregătirea profesională, de calităţile şi aptitudinile sale, precum şi de nevoile colectivului în care urmează să-şi desfăşoare activitatea. Proiectul de lege, supus dezbaterii largi în scopul îmbunătăţirii şi definitivării lui, conturează realismul, caracterul ştiinţific pe care conducerea partidului şi statului nostru îl întronează şiîn acest deosebit de important sector al economiei naţionale: încadrarea şi promovarea cadrelor. ‘Personal, am studiat cu multă atenţie şi interes proiectul de lege şi din multitudinea prevederilor pe care le cuprinde în capitolele sale, am desprins cîteva probleme care au făcut obiectul unor analize şi discuţii în etapele precedente şi care se loveau de inexistenţa unui cadru fundamentat ştiinţific, care să prezinte bazele reale, echitabile, ale soluţionării problemelor de încadrare şi promovare a personalului Dintre acestea, mi-a reţinut în mod deosebit atenţia prevederea potrivit căreia ocuparea posturilor de conducere se va face pe bază de concurs, lucru care în reglementările anterioare era prevăzut doar pentru un număr restrîns de funcţii. Ocuparea posturilor pe bază de examen sau concurs stabileşte un cadru nou de promovare, în sprijinul democraţiei socialiste ce caracterizează întreaga viaţă politică, economică şi socială a ţării, asigurînd o conducere competentă, de către cadre cu nivel ridicat de pregătire şi cultură, cu calităţi organizatorice şi spirit de iniţiativă şi, totodată, cu o comportare demnă în societate. Aceste atribute ce trebuie să le deţină orice conducător constituie cerinţe indispensabile procesului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Este, de asemenea, binevenită prevederea ca directorii în funcţie la data apariţiei prezentei legi, din toate unităţile socialiste de stat, să fie obligaţi să absolve un curs de perfecţionare a pregătirii in domeniul conducerii şi organizării producţiei şi a muncii. în legătură însă cu această prevedere înscrisă la art. 66, propun ca termenul pînă la care directorii de unităţi să fie obligaţi să absolve un astfel de curs să fie devansat cu un an, adică 31 decembrie 1972, un loc de 1973. Aceasta întrucît apreciez că problemele organizării conducerii producţiei în prezentul cincinal nu suportă amînare, de acest lucru depinzînd în bună măsură realizarea imperativului major al producţiei calitatea Ireproşabilă. Tehnicile moderne de conducere, organizarea sistemelor informaţionale asimilate în practica conducerii în cincinalul trecut şi continuate pe o scară mai largă, în acest cincinal impun, pe lingă perfecţionarea calităţii de conducător ale directorului şi perfecţionarea pregătirii celorlalţi membri ai conducerii colective. Aş menţiona în mod deosebit necesitatea perfecţionării conducerii compartimentului financiar contabil (contabil-şef), aceasta fiind justificată de introducerea rapidă a metodelor moderne de organizare şi conducere în acest sector, precum şi de introducerea tehnicilor de calcul moderne care necesită programarea pe calculatoare a tuturor operaţiunilor financiar-contabile. Situat în muncă de conducător, am o misiune nu tocmai uşoară deoarece în activitatea ce o desfăşor trebuie să folosesc un ansamblu de metode care să-mi permită să conduc efectiv atît propria mea activitate, cît şi cea a colectivului subordonat. în procesul cunoaşterii acestor metode, m-am gîndit, nu de puţine ori, la fluctuaţia de personal înregistrată pînă în prezent de uzină, încercînd să aflu cauzele acesteia. Să fie ele urmarea procesului de reprofilare a uzinei, a practicii greşită, uneori, de încadrare şi promovare a personalului, inexistenţei unui act normativ care să precizeze condiţiile de încadrare şi promovare sau urmarea practicii subiective în procesul de selectare și de promovare a personalului? Din toate acestea cite ceva. Or, astfel de neajunsuri au concurat la plecarea din uzină a unor cadre valoroase ceea ce a impietat, firește, asupra bunului mers al unor compartimente de activitate. Noul cadru ce va fi creat prin legea supusă astăzi dezbaterii largi ne va permite a nu mai spune că menţinem în posturi oameni nepregătiţi sau pregătiţi, dar greu de urnit din loc, pentru că nu avem cu cine-i înlocui. Existenţa în cadrul uzinei noastre a peste 100 de cadre tehnice şi economice cu pregătire superioară — în proporţie de 80 la sută tineri — ne va permite să selectăm dintre ei conducători destoinici, dornici de muncă, capabili, ataşaţi trup şi suflet realizărilor noastre şi care, supuşi testelor de aptitudini şi competenţă, pot deveni conducători compleţi. Cadrul legii dă linia directoare în acest sens, ne spune cum şi ce avem de făcut, pe cine şi cum să-l promovăm pentru ca să conducă cu competenţă sectorul de activitate încredinţat. Altă prevedere a proiectului legii şi care înlătură un neajuns al vechilor acte normative este şi aceea potrivit căreia vechimea în specialitate pentru ocuparea funcţiilor de conducere din unităţile economice este diferenţiată, în funcţie de gradul întreprinderii şi de complexitatea problemelor pe care le ridică conducerea unor compartimente. Reglementări ale acestei probleme sunt făcute şi pentru încadrarea în muncă a personalului de execuţie, ceea ce constituie un preţios ajutor în activitatea de încadrare şi promovare în muncă. După adoptarea ei de către Marea Adunare Naţională, prezenta lege — acum sub formă de proiect — ce se înscrie în ansamblul acţiunilor iniţiate de Congresul al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea conducerii activităţii economice va contribui, fără îndoială, la amplificarea succeselor pe calea făuririi societăţii socia-liste multilateral dezvoltate. Ing. Gh. CIOACA directorul Uzinei mecanice .Nicolina“ — Iaşi Radio Iaşi Programul de seară (it iunie i 17.00 Buletin 4« »Uri , 17.10 Pe portativa rundelor, melodie prefere« I 17. 45 Preocupări cotidiene I 10.00 Pe le mujic» uşoară le jazz I 10.30 Protest» româneţe pe glob I 18.50 Cântare României socialiste I 19.00 Radiojurnal I 19.15 Muzică populară românească . 19.30 Orizonturi 19.45 Din croaţia corală românească . 20.00 Şapte arte. Serile muzicale ale studioului. In pauza concertului Pagini literare. ‘ Fragmente din romanul „Francisca" de N. Breban . Serile oniricele ale studioului (continuare). De la cafée-concert la... music-ball. Programul de dimineaţă (12 iunie) 1 6.00 Buletin de ştirl I 6.05 Radiomatineu 1 6.30 Actualitatea In agricultură. Radiomatineu (continuare). Televiziune 14.31 Deschiderea emisiunii, ms ds dmp România — Iugoslavia , 18.50 lumea copiilor » 19.10 Tragerea Loto 19-20 1001 d« seri — emisiune pentru cei mici » 19 30 Telejurnalul da seară. Sport 20.19 Reflectori 20.25 Panoramic ştiinţifici 21.10 Film artistic : „Oglinda cu două feţe“, o producţie a studiourilor franceze. In rolurile principale : Michele Morgan şi Bourvil» 22.45 Filmul documentar .Imagini din Londra' i 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.15 i 14.15i 16.30 18.45 21: „ Prețul puterii“. REPUBLICA, orele 9 , 11 , 15 , 17 i 19, 21: „Eu, . Franciak Skorina“. COPOU, orele 9 , 11 , 15 , 17 , 19 , 21 : „Pe cornet*’. TATARASI, orele 16 . 18 . 20 : „Subiect pentru o »chit*“. ARTA, orele 9.15 » 11.15; 18.30 » 20.30 : „Castelul condamnaţilor“. NICOLINA, orele 16 . 18 » 20 . ..Doi bărbaţi pentru o moarte". IN JUDEŢ : Casa de cultură Paşcani : „Renegata". Clubul C.P.R. Paşcani, „Povestirile piticului Bipabo“. Tg. Frumos : „Mihai Viteazul“, cinemascop, ambele serii, Hîrlăuă,Lea Tarantos“. * Filarmonica de stat Moldovae ff La orele 17 şi 20, va avea loc un concert extraordinar de muzică pop, dat de formaţia „Roşu şi Negru“. Conducerea muzicală aparţine lu Nancy Brandes. Solişti : Cornel Constantiniu, laureat al concursului „Steaua fără nume". Prezentator şi momente vesele : Radu Athanasiu. Teatrul de vară La ora 20, orchestra de muzică populară „Carnegura" din Piatra Neamţ prezintă un concert-spectacol intitulat „ Jie pe plaiuri bistritana“. La acest spectacol tel dau concursul Coama Brajoveanu, Fărtuniţă Lambru, Octavian Huianu. „Casa Pogor“ La ora 19, la Muzeul de Istoria literaturii române moderne „Casa Pogor" (situat în str. I. C. Primu nr. 4), scriitorul Aurel Leon va evoca scena memorabile din Salonul Junimii. Casa de cultură Hîrlău Zi culturală închinată femeii ’ Timpul probabil .Vremea va fi călduroasă, dar uşor instabilă. Cerul va fi variabil. Se vor semnala averse slabe şi temporare Însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla aleb plnă la moderat din sectorul vestic. Temperatura aerului se menține ridicat* I minimele vor fi cuprinse între 11 și 16 grade, iar maximele intre 22 și 29 grad*