Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-11 / nr. 7691

PE TEME ALE MUNCII DE PARTID Cum acţionaţi pentru îndeplinirea propriilor hotărîri? Discuţia avută cu trei dintre membrii biroului Comitetului orăşenesc de partid Hîrlău s-a axat pe o singură temă : cum se asigură traducerea în viaţă a propriilor hotărîri ale organului de partid ? Formu­larea întrebărilor a fost făcută pe baza studiului unor documente, printre care hotărîrile adoptate în acest an şi proce­­sele-verbale ale plenarelor comitetului o­­râşenesc de partid şi ale şedinţelor bi­roului acestuia.­­ Aşadar, cum procedează biroul comi­tetului orăşenesc de partid pentru a asi­gura îndeplinirea măsurilor stabilite ? ION C­HIRIAC , secretarul Comitetului orăşenesc de partid : In primul rînd, aş dori să subliniez faptul că la şedinţele biroului şi plenarele comitetului de partid sînt invitaţi să participe factorii de răs­pundere din domeniile analizate, ceea ce le dă posibilitatea să cunoască direct con­cluziile şi măsurile preconizate pen­tru înlăturarea lipsurilor şi îmbu­nătăţirea muncii de viitor. Mem­brii biroului şi ai comitetului oră­şenesc de partid merg la organizaţiile de partid vizate de măsurile adoptate, discută cu birourile acestora, asigurînd informarea comuniştilor în legătură cu conţinutul hotărîrilor, de regulă în ca­drul primei adunări generale, prilej cu care se precizează anumite sarcini. Pe parcurs, membrii biroului îndrumă şi controlează organizaţiile de partid privind traducerea în viaţă a sarcinilor stabilite, informînd organul de partid, în şedinţele operative săptămînale de lucru, asupra realizării acestora. In­ şedinţe şi plenare obişnuim, de asemenea, ca înainte de a intra în ordinea de zi să prezentăm o scurtă informare verbală asupra modului de îndeplinire a hotărîrilor anterioare. PAUL IANCU, locţiitorul secretarului comitetului orăşenesc de partid : In a­­ceastă direcţie aş concretiza cu un exem­plu. In luna ianuarie, biroul comitetului orăşenesc de partid a analizat modul de desfăşurare a învăţămîntului de partid, precum şi a activităţii cultural-educative de masă. Mergînd în organizaţiile de bază de la şcolile generale din Hîrlău şi Pîrco­­vaci şi de la Secţia de confecţii, de în­drumarea cărora răspund direct, am pre­zentat concluziile desprinse şi măsurile stabilite. Sprijinind în continuare birou­rile organizaţiilor de bază, urmărind în­deplinirea hotărîrilor am constatat cu satisfacţie îmbunătăţirea activităţii in domeniile de care pomeneam.­­ GH. MURARU, membru al biroului Co­mitetului orăşenesc de partid, vicepreşe­dinte al Comitetului executiv al consi­liului popular Hîrlău . O contribuţie în­semnată, atît la elaborarea măsurilor, cît şi la urmărirea îndeplinirii hotărîrilor o aduc comisiile pe probleme ale comitetu­lui orăşenesc de partid. Ca preşedinte al comisiei economice, împreună cu un co­lectiv format din cîţiva membri ai aces­teia şi cu unii specialişti, am pregătit, în urma unui studiu la faţa locului, mate­rialele pentru plenara comitetului orăşe­nesc de partid din martie, cînd s-a ana­lizat activitatea din sectorul zootehnic al C.A.P. Hîrlău, în lumina planului de măsuri al Comitetului judeţean de partid din decembrie 1970. Membrii comisiei e­­conomice au sprijinit în continuare orga­nizaţia de partid din C.A.P. în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor, iar rezulta­tele au şi început să se vadă. — In hotărîrea biroului comitetului oră­şenesc de partid privind îmbunătăţirea desfăşurării învăţămîntului de partid era preconizată măsura ca toate organizaţiile de bază să analizeze activitatea în acest domeniu. Din discuţia cu tovarăşul Gh. Muraru privitoare la tematica adunărilor generale ale organizaţiilor de bază de care răspunde a rezultat că acest lucru nu s-a realizat. Aşa este ? Gh. Muraru : Intr-adevăr, nici una din cele 3 organizaţii de bază de care răspund nu a făcut o asemenea analiză. Este, de­sigur, o scăpare . .. Ion Chiriac : In unele cazuri, cînd au intervenit alte sarcini mai urgente, am dat­ chiar indicaţii ca tematica adunărilor să fie schimbată, aşa cum am procedat la C.A.P., unde învăţămîntul de partid se încheiase deja, iar preocuparea organi­zaţiilor de bază trebuia îndrumată in special în domeniul realizării sarcinilor din campania agricolă. Nu este însă mai puţin adevărat că unii membri ai birou­lui mai trec cu uşurinţă peste anumite măsuri, pe care le consideră poate de mai mică importanţă. ■ — Am înţeles, de asemenea, că nu s-a realizat punctul de consultaţii pentru propagandişti de pe lingă Comitetul oră­şenesc de partid şi nici prevederea unei alte hotărîri mai vechi a biroului — a­­ceea de a se înfiinţa un cabinet de in­formare cu ultimele noutăţi pentru cadrele didactice din oraş. Paul Iancu : In ambele cazuri, hotărî­rile respective prevedeau că „se va stu­dia posibilitatea". Probabil că ne-am lă­sat prea uşor influenţaţi de unii tova­răşi care au ridicat obiecţiuni cu privire la condiţiile pe care le avem şi am con­siderat că nu putem realiza deocamdată aceste obieiptive. De unde şi concluzia că hotărîrile adoptate trebuie să fie cît mai concise şi mai clare. — Cum vă explicaţi, de pildă, faptul că, deşi hotărîrea plenarei Comitetului o­­răşenesc de partid Hîrlău din 12 martie a.c. prevede înfiinţarea unei organizaţii de bază la ferma zootehnică din C.A.P., precum şi măsuri pentru îmbunătăţirea muncii de întărire a rîndurilor partidului în organizaţia de la C.A.P., aceleaşi lu­cruri sînt reluate şi în hotărîrea biroului, adoptată în şedinţa din 21 mai ? Ion Chiriac : Sincer vorbind, a fost o recunoaştere directă că hotărîrea anteri­oară nu s-a îndeplinit. Practic, biroul co­mitetului orăşenesc de partid ar fi trebuit să acţioneze mai­­ energic în aceste do­menii. Dar iată că, abia cînd am analizat activitatea comitetului de partid din C.A.P. privind întărirea rîndurilor parti­dului şi educarea comuniştilor, ne-am dat seama de propriile noastre deficienţe. — Cu alte cuvinte, mecanismul de care aminteaţi la început, privind raportarea de către membrii biroului în şedinţele operative săptămînale asupra îndeplinirii sarcinilor, nu funcţionează totdeauna perfect. Ion Chiriac : Trebuie să recunoaştem că mai sunt defecţiuni. Cred că în situaţia aceasta nu mai era cazul să adoptăm o nouă hotărîre, dacă deja exista una. Am făcut-o însă numai cu intenţia de a re­actualiza măsurile respective. Constatările noastre au evidenţiat că majoritatea hotărîrilor comitetului oră­şenesc de partid şi ale biroului se înde­plinesc, de regulă, în termen. După cum se poate desprinde însă din cele de mai sus, mai există şi unele lipsuri care, cu mai multă perseverenţă, pot fi remediate. Biroul comitetului orăşenesc de partid trebuie să vegheze cu mai multă atenţie la o formulare mai concretă a măsurilor cuprinse în hotărîri, să întărească con­trolul îndeplinirii acestora. Şi încă ceva : propunerile constructive făcute în cadrul şedinţelor să-şi găsească locul în hotărî­rile adoptate. Că altfel, unele din ele se pierd­ şi e păcat. ----- Aurel INDIANU li Fiecare membru al biroului, participant activ la realizarea măsurilor stabilite » Mi­cile „scăpări“ duc la perpetuarea lipsurilor ■ Claritatea şi concizia, calităţi indispen­sabile în formularea sarcinilor ■ Decât două hotărîri neurmărite, mai bine una singură, dar finalizată Acţiunile de extindere a irigaţiilor (urmare din pag. 1) început de pe acum peste tot acolo unde terenurile respective nu sunt ocupate de culturi şi permit deci să se acţioneze. „Trebuie să avem în vedere — ne in­forma tovarăşul I. Brinzilă, inginerul şef al Oficiului de îmbunătăţiri funciare , şi faptul că la sarcinile inţiale s-au adă­ugat în urma analizării posibilităţilor e­­xistente încă 1.275 de hectare cu păşuni şi fineţe de amenajat tot în etapa în care am intrat. Este vorba de terenuri si­tuate lingă Jijia, în aval de confluenţa cu Bahluiul. Aceste pajişti se află pe so­luri doar parţial salinizate, dar deşi au pînza freatică între 0,5—2 m., datorită bătătoririi, pierd uşor prin evaporare apa de la suprafaţă aşa că la sfîrşitul lunii iunie vegetaţia e practic uscată, nemaipu­­tînd fi păşunate. Totuşi, prin unele măsuri se poate asigura o bună producţie de ma­să verde şi în perioada critică dintre lunile iulie—septembrie. Pentru aceasta e ne­cesar doar să se afineze uşor stratul su­perficial cu grapa, să se aplice îngrăşă­minte, iar apoi să se irige prin aspersiu­­ne sau inundare. Sunt suficiente în acest interval 2—3 udări pentru a crea condi­ţii optime de dezvoltare a vegetaţiei. Este în interesul unităţilor din această zonă să procedeze astfel, cu atît mai mult cu cît introducerea irigării pajiştilor nu so­licită decit amenajări foarte simple. In 3—4 ani de folosinţă, adică pînă la îndi­guirea Prutului în incinta Ţuţora—Gorban, investiţiile făcute pot fi cu uşurinţă a­­mortizate“. Pe alocuri, se poate trece de acum la lucru. La C.A.P. Ţuţora amplasarea unui canal menit să irige în anul viitor 100 ha. s-a făcut cu cîteva săptămini în urma, iar la Costuleni, pentru o suprafaţă la fel de întinsă, mai recent. Specialiştii Oficiu­lui de îmbunătăţiri funciare se deplasea­ză in continuare în unităţi predînd parţial amplasamentele, aşa incit să se poată începe neîntârziat lucrările. Deşi aceste suprafeţe din planul supli­mentar sunt prevăzute a fi irigate tot în 1972 este de dorit, desigur, să se devan­seze pe cît posibil termenul de dare în folosinţă şi să se aplice primele udări chiar din această vară. In parte, sarcina este uşurată de faptul că unităţile cu pajişti de-a lungul Jijiei au posibilitatea să irige cu apă direct din rîu, fiind ne­voie doar de săparea unor lăcaşe în ma­luri pentru pompele agregatelor de as­­persiune. începerea irigării pajiştilor nu e împiedicată nici de lipsa utilajelor căci necesităţile pot fi satisfăcute prin folosi­rea agregatelor existente. Astfel, nu e de loc greu ca agregatele de aspersiune ce deservesc ziua sistemele vechi să fie transportate în incinta păşunilor sau ane­telor irigate unde să funcţioneze în con­tinuare pe timpul nopţii. In plus, acolo unde se execută canale, irigarea pajiştilor poate începe prin inun­dare înainte de terminarea amenajărilor pe întreaga suprafaţă. E posibil, deci, să se treacă la udat progresiv, pe măsură ce se execută cite o porţiune de canal. Realizarea cu succes a tuturor obiec­tivelor din cea de a doua etapă solicita o preocupare susţinută pentru continuarea lucrărilor chiar şi în timpul campaniilor agricole. E drept că acum unităţile agri­cole se află în toiul întreţinerii culturilor care absorb un mare volum de forţă de muncă. Totuşi, în zilele cu mai puţine solicitări, sau cînd nu se poate prăşi din cauza ploilor, forţele trebuie dirijate la executarea lucrărilor de extindere a iri­gaţiilor. Aceste acţiuni nu trebuie sistate nici în perioada campaniei de seceriş şi treieriş. Să nu uităm nici un moment însă că aceeaşi atenţie se cere acordată tuturor obiectivelor de hidroamelioraţii. E lăudabilă în acest sens iniţiativa co­operatorilor din Probota care şi-au pro­pus ca încă înainte de seceriş să execute un canal de evacuare pentru desecarea cîtorva bălţi, de unde să recupereze cel puţin 6 hectare de păşune. Din păcate, asemenea surse de creştere a suprafeţei agricole sunt, pe alocuri, ne­glijate. E surprinzător că la C.A.P. Ră­­chiteni, de exemplu, o unitate cu o bo­gată experienţă în domeniul irigaţiilor, nu se face nimic în această direcţie. Co­operativa a solicitat anul trecut ajutor de la judeţ pentru amplasarea canalului de desecare a unei bălţi de 30 de hectare. Specialiştii au fost la faţa locului şi şi-au făcut datoria, dar de atunci şi pînă acum din vina unităţii lucrurile au rămas... baltă. Dar astfel de situaţii se întîlnesc şi la Mirceşti, Stolniceni-Prăjescu, ca şi în alte părţi. Alteori, se acţionează doar cu jumătăţi de măsură. In această primăvară, intr-o noapte, în drep­tul satului Grozeşti apele Jijiei se umflaseră ameninţînd să inunde pă­­mînturile cooperativei. In această si­tuaţie citeva zeci de cooperatori au lucrat pînă spre dimineaţă la întărirea digului pe circa 50 m.I„ înlăturînd astfel peri­colul. In acelaşi moment şi în aceeaşi comună, in dreptul satului Colţu Cornii, nu s-a intervenit la fel de prompt şi de aceea unele culturi au avut de suferit. Dezvoltarea irigaţiilor şi celorlalte ac­ţiuni hidroameliorative cere, deci, prom­ptitudine şi continuitate. Lucrul cel mai important e ca, paralel cu bătălia pentru executarea lucrărilor agricole curente, să se organizeze munca în aşa fel incit şi aceste obiective să fie îndeplinite exem­plar. Dispunem de suficiente forţe şi dacă ele vor fi utilizate cu pricepere se va a­­sigura, fără îndoială, realizarea la ter­men sau chiar înainte a tuturor sarcinilor ce ne revin pentru actuala etapă. In acest fel se va contribui la creşterea substan­ţială a producţiei agricole, în folosul ţă­rănimii cooperatiste şi al întregului popor. MB Centrul de perfecţionare a cadrelor de conducere din întreprinderi (C.E.P.E.C.A.) Bucureşti. Calculatorul electronic din uni­tatea de prelucrare automată a datelor. Foto : AGERPRES Plenara Comitetului municipal de partid cu activul Ieri, la Casa sindicatelor, a avut loc plenara Comitetului municipal de partid cu activul. Au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului muni­cipal de partid, secretari ai organizaţii­lor de partid din întreprinderi, institu­ţii, cartiere, conducători de întreprin­deri şi instituţii. La lucrările plenarei a luat parte to­varăşul ing. Alexandru Dumitrache, se­cretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a fost dedicată acţiunilor de muncă patriotică privind gospodărirea şi înfrumuseţarea municipiului. S-a adop­tat un plan de măsuri privind îmbună­tăţirea muncii politice şi organizatorice de mobilizare a maselor la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a munici­piului. Planul de măsuri va fi difuzat şi dezbătut în cadrul tuturor organelor şi organizaţiilor de partid subordonate. Şedinţe ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean Zilele acestea, s-au întâlnit în şedinţă de lucru comisiile permanente ale Con­siliului popular judeţean care au luat în dezbatere proiectele de hotărîri ce ur­mează a fi supuse atenţiei deputaţilor în cea de a IX-a sesiune a Consiliului popu­­■ Iar județean care va avea loc în ziua de . 18 iunie a.c. *.... Comisiile permanente au avizat, cu a­­cest prilej, proiectele de hotărîri respec­ta­­ve. ............... Şcoala, în pas cu dezvoltarea vieţii social-economice­­ ­utunare din pag, î­­ nind cadre preţioase ale societăţii noastră de mîine. De fapt, nu peste mult timp, toate liceele de cultură generală se vor profila şi pe o anumită specialitate : da matematică, fizică, biologie, arheologie etc. D­in felul acesta se vor apropia mult de liceele de specialita­­te, prin caracterul lor aplicativ. Un alt element ce caracterizează Invăţă­­mîntul de cultură generală este existenţa, la unele şcoli, a unor clase de limbi străine, unde, din prima clasă se învaţă fie limba franceză, fie germană,­ rusă sau engleză. In­­cepind cu anul şcolar viitor, însuşirea aces­tor limbi se va începe din clasa a ll-a. Pe o treaptă superioară, din acest punct de vedere, se situează apariţia unor licee in limbi străine. Astfel, în judeţul Iaşi, Liceul nr. 6 se va transforma în liceu cu limba de predare germană. Candidaţii din Iaşi sau din alte judeţe vor fi în primul rînd absolvenţii claselor speciale de limba germană sau cei care au învăţat limba respectivă in clasele V—VIII. Se pot prezenta însă şi cei care n-au studiat limba germană în şcoli, dar posedă cunoştinţe elementare din această limbă. Menţionăm că în primul an se vor studia toate obiectele în limba română însă studiul limbii germane va fi intens (9 ore săptămî­­nal), urmind ca din anul al ll-lea, treptat, treptat, aproape toate obiectele să se predea in limba germană (rămîne limba română ca obiect de studiu, iar matematica va fi pre­dată în româneşte). însuşirea temeinică a unei limbi străine de circuit mondial este o cerinţă a epocii noastre şi ca atare ideea de mai sus corespunde pe deplin acestei cerin­ţe-Tot pentru prima dată va funcţiona in Iaşi, ca şi in alte trei centre din ţară, un li­ceu de informatică. Aceste licee vor avea menirea să pregătească un mare număr de Informaţionişti, necesari economiei noastre naţionale şi care vor putea intra direct în producţie sau vor urma cursurile facultăţilor de Informatică. Organizarea ştiinţifică a pro­ducţiei In toate sectoarele, concentrarea in mari unităţi a economiei, nu poate fi făcută fără prezenţa acestor specialişti şi a calcu­latoarelor — de unde rezultă importanţa vl-boarelor cadre şi rolul propulsor al şcolii noastre de azi, strîns legată de viaţa socia­lă. Cum cerinţele pentru astfel de specia­lişti vor fi foarte mari, va trebui să găsim şi alte forme prin care să cultivăm la elevi intresul pentru informatică , fie prin cla­sa speciale, fie prin cercuri etc. Şi la acest liceu se pot prezenta elevi din alte judeţe, iar condiţiile de admitere vor fi anunţate la timp. La cele expuse mai sus se pot adăuga şi alte caracteristici care au menirea să-şi adu­că o mare contribuţie la ridicarea calităţii procesului de învăţămint, la pregătirea ca­drelor de specialitate etc. Am putea enume­ra organizarea învăţămîntului pe zile întregi (Liceul nr. 3 laşi), o clasă pentru pregătirea învăţătorilor-maeştri (Liceul pedagogic Iaşi), extinderea şcolilor de 10 ani, a reţelei pre­şcolare etc. La această dinamică impusă şcolii noastre trebuie adăugate măsuri organizatorice din partea inspectoratului şcolar şi a conduceri­lor de şcoli, dar mai ales se cere multă re­ceptivitate faţă de aceste elemente noi nu numai din partea elevilor şi părinţilor, ci şi din partea cadrelor didactice. Suntem­ con­vinşi că toţi profesorii vor milita cu dăruire pentru realizarea politicii partidului în do­meniul învăţămîntului, orientând şi instruind pe absolvenţii şcolilor generale în aşa fel incit să formeze cadrele necesare vieţii so­­cial-economice de azi şi de miine, la nivelul cel mai înalt. Expoziţie consacrată memoriei lui N. Iorga în holul Bibliotecii mu­nicipale „Gh. Asachi“ din Iaşi, a avut loc, ieri, des­chiderea unei expoziţii de artă plastică şi documente istorice, consacrată aniver­sării a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga. Expoziţia este organizată de Casa judeţeană a cre­aţiei populare şi biblioteca municipală. Lucrările de pictură ilus­trează imagini din viaţa marelui cărturar român care au fost executate de pictorul amator Teodor Istrate. Cu prilejul deschiderii expoziţiei a luat cuvîntul prof. Maria Huminic, şef de secţie la Muzeul de is­torie a Moldovei, care a evocat figura lui Nicolae Iorga. în dezbatere Proiectul legii privind Încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat CADRU LEGAI, ŞTIINŢIFIC FUNDAMENTAT, PENTRU PROMOVAREA IN FUNCŢII­­ Activitatea noas­­tră, a tuturor, este angrenată în­­tr-un proces de continuă înnoire, de neîntreruptă perfecţionare a întregului meca­nism economico-social. Aceasta îşi găseşte expresia şi în proiectul de lege privind încadrarea şi pro­movarea în muncă a personalului din u­­nităţile socialiste de stat dat publicităţii şi care conturează aşezarea pe baze echi­tabile a modului de încadrare şi pro­movare a personalului, ţinîndu-se seama de capacitatea şi pregătirea profesională, de calităţile şi aptitudinile sale, precum şi de nevoile colectivului în care urmea­ză să-şi desfăşoare activitatea. Proiectul de lege, supus dezbaterii largi în scopul îmbunătăţirii şi definitivării lui, conturează realismul, caracterul şti­inţific pe care conducerea partidului şi statului nostru îl întronează şi­­în acest deosebit de important sector al econo­miei naţionale: încadrarea şi promova­rea cadrelor. ‘Personal, am studiat cu multă atenţie şi interes proiectul de lege şi din multi­tudinea prevederilor pe care le cuprinde în capitolele sale, am desprins cîteva pro­bleme care au făcut obiectul unor ana­lize şi discuţii în etapele precedente şi care se loveau de inexistenţa unui cadru fundamentat ştiinţific, care să prezinte bazele reale, echitabile, ale soluţionării problemelor de încadrare şi promovare a personalului Dintre acestea, mi-a reţinut în mod deosebit atenţia prevederea po­trivit căreia ocuparea posturilor de condu­cere se va face pe bază de concurs, lucru care în reglementările anterioare era pre­văzut doar pentru un număr restrîns de funcţii. Ocuparea posturilor pe bază de examen sau concurs stabileşte un cadru nou de promovare, în sprijinul democra­ţiei socialiste ce caracterizează întreaga viaţă politică, economică şi socială a ţării, asigurînd o conducere competentă, de că­tre cadre cu nivel ridicat de pregătire şi­ cultură, cu calităţi organizatorice şi spi­rit de iniţiativă şi, totodată, cu o com­portare demnă în societate. Aceste atri­bute ce trebuie să le deţină orice condu­cător constituie cerinţe indispensabile procesului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Este, de asemenea, binevenită preve­derea ca directorii în funcţie la data a­­pariţiei prezentei legi, din toate unită­ţile socialiste de stat, să fie obligaţi să absolve un curs de perfecţionare a pre­gătirii in domeniul conducerii şi organi­zării producţiei şi a muncii. în legătură însă cu această prevedere înscrisă la art. 66, propun ca termenul pînă la care di­rectorii de unităţi să fie obligaţi să absolve un astfel de curs să fie devan­sat cu un an, adică 31 decembrie 1972, un loc de 1973. Aceasta întrucît apreciez că problemele organizării conducerii producţiei în prezentul cincinal nu su­portă amînare, de acest lucru depinzînd în bună măsu­ră realizarea im­perativului ma­jor al produc­ţiei­­ calitatea I­­reproşabilă. Tehnicile moderne de conducere, orga­nizarea sistemelor informaţionale asimi­late în practica conducerii în cincinalul trecut şi continuate pe o scară mai largă, în acest cincinal impun, pe lingă perfec­ţionarea calităţii de conducător ale di­rectorului şi perfecţionarea pregătirii celorlalţi membri ai conducerii colective. Aş menţiona în mod deosebit necesitatea perfecţionării conducerii compartimentu­lui financiar contabil (contabil-şef), aceas­ta fiind justificată de introducerea rapi­dă a metodelor moderne de organizare şi conducere în acest sector, precum şi de introducerea tehnicilor de calcul moderne care necesită programarea pe calculatoare a tuturor operaţiunilor fi­­nanciar-contabile. Situat în muncă de conducător, am o misiune nu tocmai uşoară deoarece în activitatea ce o desfăşor trebuie să fo­losesc un ansamblu de metode care să-mi permită să conduc efectiv atît propria mea activitate, cît şi cea a colectivului subordonat. în procesul cunoaşterii a­­cestor metode, m-am gîndit, nu de pu­ţine ori, la fluctuaţia de personal înre­gistrată pînă în prezent de uzină, în­­cercînd să aflu cauzele acesteia. Să fie ele urmarea procesului de reprofilare a uzinei, a practicii greşită, uneori, de în­cadrare şi promovare a personalului, ine­xistenţei unui act normativ care să pre­cizeze condiţiile de încadrare şi promo­vare sau urmarea practicii subiective în procesul de selectare și de promovare a personalului? Din toate acestea cite ceva. Or, astfel de neajunsuri au concurat la plecarea din uzină a unor cadre valo­roase ceea ce a impietat, firește, asupra bunului mers al unor compartimente de activitate. Noul cadru ce va fi creat prin legea supusă astăzi dezbaterii largi ne va per­mite a nu mai spune că menţinem în posturi oameni nepregătiţi sau pregătiţi, dar greu de urnit din loc, pentru că nu avem cu cine-i înlocui. Existenţa în ca­drul uzinei noastre a peste 100 de cadre tehnice şi economice cu pregătire supe­rioară — în proporţie de 80 la sută ti­neri — ne va permite să selectăm din­tre ei conducători destoinici, dornici de muncă, capabili, ataşaţi trup şi suflet realizărilor noastre şi care, supuşi teste­lor de aptitudini şi competenţă, pot de­veni conducători compleţi. Cadrul legii dă linia directoare în acest sens, ne spu­ne cum şi ce avem de făcut, pe cine şi cum să-l promovăm pentru ca să con­ducă cu competenţă sectorul de activi­tate încredinţat. Altă prevedere a proiectului legii şi care înlătură un neajuns al vechilor acte normative este şi aceea potrivit căreia vechimea în specialitate pentru ocuparea funcţiilor de conducere din unităţile e­­conomice este diferenţiată, în funcţie de gradul întreprinderii şi de complexitatea problemelor pe care le ridică conducerea unor compartimente. Reglementări ale acestei probleme sunt făcute şi pentru încadrarea în muncă a personalului de execuţie, ceea ce constituie un preţios ajutor în activitatea de încadrare şi pro­movare în muncă. După adoptarea ei de către Marea A­­dunare Naţională, prezenta lege — acum sub formă de proiect — ce se înscrie în ansamblul acţiunilor iniţiate de Congresul al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea conducerii activităţii economice va con­tribui, fără îndoială, la amplificarea suc­ceselor pe calea făuririi societăţii socia-­­­liste multilateral dezvoltate. Ing. Gh. CIOACA directorul Uzinei mecanice .Nicolina“ — Iaşi Radio Iaşi Programul de seară (it iunie­ i 17.00 Buletin 4« »Uri , 17.10 Pe portativa r­undelor, melodie prefe­re« I 17. 45 Preocupări cotidiene I 10.00 Pe le mujic» uşoară le jazz I 10.30 Protest» româneţe pe glob I 18.50 Cântare României so­cialiste I 19.00 Radiojurnal I 19.15 Muzică populară românească . 19.30 Orizonturi­­ 19.45 Din croaţia co­rală românească . 20.00 Şapte arte. Serile muzicale ale studioului. In pauza concertului Pagini litera­re. ‘ Fragmente din romanul „Francisca" de N. Breban . Serile oniricele ale studioului (continua­re). De la cafée-concert la... music-ball. Programul de dimineaţă (12 iunie) 1 6.00 Buletin de ştirl I 6.05 Radiomatineu 1 6.30 Actualitatea In agricultură. Radiomatineu (con­­tinuare). Televiziune 1­4.31­ Deschiderea emisiunii, m­s ds dmp­­ România — Iugosla­via , 18.50 lumea copiilor » 19.10 Tragerea Loto­­ 19-20 1001 d« seri — emisiune pentru cei mici » 19 30 Telejurnalul da seară. Sport­­ 20.19 Reflector­i 20.25 Panoramic ştiinţifici 21.10 Film artistic : „Oglinda cu două feţe“, o producţie a studiou­rilor franceze. In rolurile princi­­pale : Michele Morgan şi Bourvil» 22.45 Filmul documentar .Imagini din Londra' i 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.15 i 14.15i 16.30­ 18.45­ 21: „ Prețul puterii“. REPUBLICA, orele 9 , 11 , 15 , 17 i 19, 21: „Eu, . Franciak Skorina“. COPOU, orele 9 , 11 , 15 , 17 , 19 , 21 : „Pe cornet*’. TATARASI, orele 16 . 18 . 20 : „Subiect pentru o »chit*“. ARTA, orele 9.15 » 11.15; 18.30 » 20.30 : „Castelul condamna­ţilor“. NICOLINA, orele 16 . 18 » 20 . ..Doi bărbaţi pentru o moar­te". IN JUDEŢ : Casa de cultură Paşcani : „Renegata". Clubul C.P.R. Paşcani, „Povestirile piticului Bipabo“. Tg. Frumos : „Mihai Vi­teazul“, cinemascop, ambele serii, Hîrlău­­­ă,Lea Tarantos“. * Filarmonica de stat Moldovae ff La orele 17 şi 20, va avea loc un concert extraordinar de muzică pop, dat de formaţia „Roşu şi Negru“. Conducerea muzicală a­­­parţine lu­ Nancy Brandes. Solişti : Cornel Constantiniu, laureat al concursului „Steaua fără nume". Prezentator şi momente vesele : Radu Athanasiu. Teatrul de vară La ora 20, orchestra de muzică populară „Carnegura" din Piatra Neamţ prezintă un concert-specta­­col intitulat „ Jie pe plaiuri bistri­­tana“. La acest spectacol tel dau concursul Coama Brajoveanu, Fă­­rtuniţă Lambru, Octavian Huianu. „Casa Pogor“ La ora 19, la Muzeul de Istoria literaturii române moderne „Casa Pogor" (situat în str. I. C. Primu nr. 4), scriitorul Aurel Leon va evoca scena memorabile din Salo­nul Junimii. Casa de cultură Hîrlău Zi culturală închinată femeii ’ Timpul probabil .Vremea va fi călduroasă, dar u­­­şor instabilă. Cerul va fi variabil. Se vor semnala averse slabe şi temporare Însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla aleb plnă la moderat din sectorul vestic. Temperatura aerului se menține ri­dicat* I minimele vor fi cuprinse între 11 și 16 grade, iar maximele intre 22 și 29 grad*

Next