Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)
1971-06-03 / nr. 7684
A Proletari din toate fárile, unifi-va! UEtrilosuli Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean La Combinatul avicol intercooperatist Tehnologiile moderne îşi spun cuvintul ■ Debut peste aşteptări H Se poate vorbi de acum despre o experienţă proprie valoroasă ■s Pe toate căile spre cele mai eficiente soluţii din coasta Iaşului, în vecinătatea Fabricii de antibiotice, a luat fiinţă în acest an o nouă unitate Zootehnică de tip industrial şi anume Combinatul avicol Intercooperatist Aşa cum consemnam şi in ziarul nostru, popularea prismelor sale a început pe data de 1 ianuarie a.c. Evenimentul Inaugural a fost consumat cu mai multe emoţii ca de obicei. Şi pe bună dreptate, căci trebuiau aduşi în toiul iernii cîteva zeci de mii de pui de o zi de la sute de kilometri depărtare, iar orice neglijenţă la transport ar fi însemnat pierderi irecuperabile. Primul examen a fost trecut însă cu bine. Fluxul tehnologic astfel început a continuat în condiţii la fel de bune, aşa că la sfîrşitul lui februarie Complexul a debutat pe piaţă cu primii pui pentru carne după care au urmat alţii şi apoi o adevărată avalanşă spre bucuria gospodinelor. Din acest moment, cea mai mare „bătaie de cap“ au avut-o tovarăşii de la magazinul Intercooperatist şi C.LF. care, surprinşi cam nepregătiţi, au trebuit să ia măsuri urgente pentru a putea desface tot ce li se oferea. Noua „fabrică“ intercooperatistă de carne îşi continua producţia în ritm la fel de susţinut. In cele 12 hale — populate de acum Integral - hrănirea şi adăparea puilor sunt automatizate, încălzirea se realizează cu ajutorul aerotermelor, iar primirea aerului cu electroventilatoarele. După cum se vede, instalaţii moderne pentru folosirea cărora întreg personalul, în frunte cu medicul veterinar Eugenia Tihoviel, şefa fermei, şi tehniciană Rodica Timofte a fost instruit la I.A.S. Avicola de la Bacău şi Iaşi. După însuşirea noţiunilor de baza cu privire la tehnologiile aplicate în avicultura de stat, specialiştii combinatului au urmărit îndeaproape, îndrumînd şi controlînd permanent personalul de deservire, ca procesul de producţie să se desfăşoare ireproşabil. Realizările de pînă acum atestă că s-a reuşit. Astfel, sporul mediu de creştere în greutate puilor este de 1,4 kg. în două luni, faţă de 1 kg. la cît trebuia să ajungă, potrivit prevederilor la vîrsta de 65 de zile. Aşa se face că planul producţiei marfă pentru primul semestru a fost îndeplinit încă de la 24 mai, existind toate premisele să se livreze suplimentar până la jumătatea anului curent cel puţin 60 tone de carne. Unele operatoare au reuşit să obţină rezultate mult mai frumoase. Bunăoară, Aurica Anîculăesei a adus puii din lotul ce-l are în primire la o greutate de 1,500 kg, la vîrsta de două luri, Ior Gela Ursu şi Maria Ancuţa, la 1,450 kg. Măsurile sanitar-veterinare severe luate au făcut ca mortalitaste să nu ridice probleme deosebite. Dovadă că și pierderile nu reprezintă, la un efectiv de aproape 290.000 de pui rulaţi pînă acum, decit 3 la sută faţă de 5 procente cît se admisese ca limită maximă la întocmirea planului. „Privind lucrurile prin prisma eficienţei economice - ne informator, Mircea Barbir, economistul şef al unității putem spune că nu G. GRIGORAȘ , (continuare In pag. a 2-a) u I a iâ n Una din ţesătoarele fruntaşe de la Ţesătoria de mătase „Victoria“ din Iaşi este şi muncitoarea Adela Hogaş din fotografia alăturată. Foto: B. ROTARU coresp. Uzina mecanică de material rulant Paşcani 9.500.000 de loi producţie suplimentară Colectivul de muncă al Uzinei mecanice de material rulant Paşcani a continuat să-şi amplifice rezultatele în producţie. Astfel,, la sfîrşitul celor cinci luni din acest an a obţinut o producţie globală suplimentară de 9.506.000 de Iei, realizată, în special, pe seama creşterii productivităţii muncii. Totodată, în luna mai a introdus în reparaţii capitale noi tipuri de vagoane. Este vorba de vagoane.re de marfă acoperite pe două osii, din care deja s-au executat reparaţii capitale la 25 de vagoane. Antibiotice peste prevederi După cum ne-a informat tov. B. Laufman, şeful serviciului de planificare de la Fabrica de antibiotice, unitatea şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului, cu trei zile mai devreme, pînă la sfîrşitul lunii mai realizîndu-se o producţie suplimentară de 5.850.000 de lei, materializată în principal în: 335 MUI penicilină G şi derivaţi, 117 MUI streptomicină şi derivaţi, 59 MUI aureociclină, 507 gr. vitamina B 12 şi derivaţi. Totodată, fabrica ieșeană a onorat integral şi la termenele contractuale obligaţiile față de partenerii externi. Noi tipuri de utilaje Pe planşetele proiectanţilor de la Filiala Iaşi a Centrului de cercetări şi proiectări pentru utilaje de construcţii, unitate care contribuie la acţiunea de reprofilare a Uzinei mecanice „Nicolina“, se află în lucru proiectele unor noi produse. Este vorba, în primul rînd, de topitorul de bitum şi un malaxor mecanic, ambele unificate într-un singur utilaj, ceea ce va prezenta avantaje evidente (posibilitatea lucrului cu bitum solid şi cu asfalt, reducerea costului unei tone de bitum cu 22,10 lei faţă de instalaţiile existente, facilitarea realizării lui în producţie de serie mare etc.). Un alt proiect se referă la o staţie de preparat mixturi asfaltice R II — care va avea parametrii tehnico-economici îmbunătăţiţi în direcţia uşurării condiţiilor de muncă şi a sporirii productivităţii muncii, faţă de staţiile existente. Betoniera cu amestec forţat, cu o capacitate de 750 1, este un alt utilaj ce se proiectează în prezent la acest statut pentru prima dată în ţara noastră. De asemenea, peste puţin timp va fi terminat proiectul teainfată unei maşini de despotmolit şi curăţat canalele de irigaţii. Dar, în timp ce aceste noi utilaje abia se conturează pe hîrtia de cale a proiectanţilor, alte proiecte prind viaţă, se materializează în halele Uzinei mecanice „Nicolina". Amintim, astfel, de silozul de ciment de 250 t., care nu s-a mai fabricat în ţara noastră pînă în prezent ; standurile de probă pentru cilindri hidraulici, pentru cilindri pneumatici şi pentru recepţionarea echipamentelor de automatizări ; încărcătorul frontal I.F.S. 1500. I.A.S. Bucium. La ferma Vamășoaia se tratează pomii împotriva dăunătorilor. » WWWWWWWWWWWi CARNET IEŞEAN Meşterul din Todireşti In curte, un copil de-o şchioapă se necăjea să prindă un boboc de raţă. Răţuştile alergau repede şi prichindelul dădea în brînci. — Măi flăcâule, unde-i taică-tu? — Tataia e în atelier. Prin uşa mică, întredeschisă, a unei încăperi care nu semăna cu nimic a atelier, un bărbat tînăr, chiar foarte tînăr, aşezat pe-o buturugă lovea cu dalta intr-o curmătură de lemn. Aşchiile, dintr-un lemn ales cu grijă, săreau in dreapta şi in stingă. Din cind in cînd meşterul se oprea din lucru, privea atent lemnul, care începea să capete forme noi, apoi ca și cum nimic nu s-ar fi întimplat își continua lucrul. Cind ne-a observat s-a oprit din lucru, stingherit. După ce ne-am prezentat a început să ne vorbească despre pasiunea lui: — Imi place să cioplesc lemnul. De altfel, asta mi-i meseria. Cioplesc. Fac obiecte din lemn. Abia acum am observat că pereţii încăperii erau tapisaţi cu capete de cerbi (la început am crezut că sunt trofee de vinătoare), cu etajere, cu vaze, cu butoiaşe, cu... cu multe şi nenumărate obiectecare de care mai atrăgătoare, mai frumoase. — Sunt numai o parte. Cele mai frumoase le găsiţi la Cotnari sau la Trei lazuri, ne precizează Petru Hriţcu. Noi am fost şi la Cotnari şi la Trei lazuri. Obiectele din lemn, executate de miinile pricepute ale meşterului Hriţcu, incintă privirile tuturor vizitatorilor. Am căutat să aflăm cine l-a iniţiat in această Andrei BRATU (continuare în pag. a 3-a) X ■ ■ ■a aaaaaaaa Agn In pagina a 4-a : ' a Cu ocazia vizitei în R. D. Vietnam a delegaţiei poporului 5 laoţian Mitingul de la Hanoi Demisia cabinetului columbian lila Itleialiti lit pârlii Si gimlali rarint, It Itiarisil mulat Ituststi, la Hllta Papilara litri Convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală română şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză, condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al G.C. al P.C.R., ambasadorul României 14 Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au participat tovarăşii Huan Jun-seni, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Mareslui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iaai Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Politic, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetului pentru relaţii economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cian Hai-fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Lien-cin, Liu Ka-min şi Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat intr-o atmosferă deosebit de cordială. La Universitatea politehnică Cinhna Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Iunsen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Haifun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicifilae Ceauşescu, cu soţia şi membrii delegaţiei sînt întîmpinaţi de Sibion, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluţionar şi al conducerii universităţii, Sie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Comitetului Permanent al Comitetului de partid, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al universităţii, Liu Pin, membru de conducere al Comitetului Revoluţionar, Yi Sien-jun, membru al conducerii Comitetului Revoluţionar al universităţii. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Cion adresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al Comitetului Revoluţionar şi al Comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activitatea universităţii, întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăţi — printre care de electronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu peste 50 de specialităţi. Aici învaţă 2.800 de studenţi proveniţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi militarilor. Ei sunt selecţionaţi dintre oamenii cu o bogată experienţă în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însuşirea mai rapidă a cunoştinţelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învăţămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări : studiul, cercetarea ştiinţifică şi activitatea directă, nemijlocită, în producţie. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a transformat într-un complex care, în afară de amfiteatre şi săii de cursuri, include cinci fabrici, numeroase ateliere de producţie, o bază de cercetări ştiinţifice şi o fermă agricolă. In acelaşi timp, ea întreţine legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale ţării, unde studenţii lucrează efectiv anumite perioade. Scopul nostru — a spus Si Cion — este pregătirea unor cadre cu înaltă conştiinţă socialistă şi cu un grad ridicat de civilizaţie şi cultură. Noul sistem de învăţămînt este în curs de experimentare. Am dori să arătăm sincer tovarăşilor români — a spus vorbitorul — că mai există unele greutăţi şi lipsuri, dar suntem hotărîţi să căutăm căile cele mai potrivite pentru perfecţionarea lui. In cadrul discuţiei care a avut loc, studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai organizaţiei de partid şi ai Comitetului Revoluţionar au relatat despre preocupările lor, despre bogata activitate care se desfăşoară aici pentru educarea comunistă a tineretului, în scopul pregătirii lui temeinice pentru muncă şi viaţă, pentru a fi cît mai util societăţii. Luînd cuvintul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, după ce a mulţumit pentru primirea făcută, a salutat călduros gazdele în numele întregii delegaţii de partid şi guvernamentale române, precum şi din partea studenţilor şi cadrelor didactice din ţara noastră. După cum ştiţi, a spus vorbitorul, ne aflăm într-o vizită de prietenie, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Suntem deosebit de satisfăcuţi de faptul că, în cadrul acestei vizite, avem posibilitatea să cunoaştem activitatea universităţii dv., preocupările privind dezvoltarea învăţămîntului şi legarea sa de viaţă, de practică. Am auzit multe despre Universitatea Crihna, care este renumită prin preocuparea de a desfăşura întreaga activitate în strinsă legătură cu interesele poporului, ale construirii socialismului. Desigur, dezvoltarea invăţămîntului, a ştiinţei este o problemă de bază a societăţii socialiste, a spus tovarăşul Ceauşescu. Numai slujirea intereselor clasei muncitoare, ale maselor revoluţionare le asigură acest rol important, aşa cum aţi arătat, de altfel, şi în expunerile dv. împărtăşind celor prezenţi preocupările existente în ţara noastră în vederea îmbinării studiului cu activitatea practică de producţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat că aceasta contribuie, totodată, la stinsa unitate între clasa muncitoare şi intelectualitate. In încheiere, secretarul general al P.C.R. a menţionat utilitatea unor contacte strînse între Universitatea Crihna şi Universitatea din Bucureşti, a urat studenţilor şi corpului didactic succese în activitatea pe care o desfăşoară în însuşirea şi aplicarea marxism-leninismului. Toţi cei prezenţi aplaudă cu însufleţire. In continuare, oaspeţii români sunt invitaţi să viziteze cîteva din facultăţile universităţii. Pe un platou din apropierea Facultăţii de construcţii auto se află mai multe camioane de patru tone, în stadiu de prototip. Ele au fost concepute şi realizate în întregime de studenţi şi cadre didactice, în colaborare cu muncitorii. Membrilor delegaţiei le sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-funcţionale ale acestor prototipuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această realizare obţinută de colectivul Facultăţii de construcţii auto, căruia îi urează noi succese în activitatea de viitor. In timpul discuţiei dintre membrii delegaţiei şi gazde, un student, adresîndu-se tovarăşului Ceauşescu, spune: „Ştim că industria constructoare de autocamioane din România a atins un înalt nivel de dezvoltare şi am dori să ne împărtăşim reciproc experienţa“. Este o propunere bună , remarcă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intr-adevăr, putem stabili o fructuoasă colaborare. La Facultatea de mecanică fină, oaspeţilor le este prezentată o maşină de aşchiere cu comandă program, realizată prin mijloace proprii. Datorită caracteristicilor sale tehnice superioare, s-a putut obţine un spor al productivităţii de peste 10 ori. „Cînd ne-aţivizitat prima dată, 5$ 4£64. *• (continuare în pag.«ii|-a) * Convorbiri între preşedintele Nicolae Ce şi prinţul Norodom Sianuk Miercuri, seara, au avut loc, la reşedinţa oficială a delegaţiei române, convorbiri între Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi Norodom Sianuk, şeful statului şi preşedintele Frontului naţional unit al Cambodgiei. Din partea română au participat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu şi ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiană — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, T'Khhon şi Thiounn Prasith, miniştri, Sisowath Methavi, director de cabinet, şi Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească.