Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-03 / nr. 7684

A Proletari din toate fárile, unifi-va! UEt­ri­losuli­ Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean La Combinatul avicol intercooperatist Tehnologiile moderne îşi spun cuvintul ■ Debut peste aşteptări H Se poate vorbi de acum despre o experienţă proprie valoroasă ■s Pe toate căile spre cele mai eficiente soluţii d­in coasta Iaşului, în vecinăta­tea Fabricii de antibiotice, a luat fiinţă în acest an o nouă unitate Zootehnică de tip industrial şi a­­nume Combinatul avicol Interco­operatist Aşa cum consemnam şi in ziarul nostru, popularea pri­smelor sale a început pe data de 1 ianuarie a.c. Evenimentul Inau­gural a fost consumat cu mai multe emoţii ca de obicei. Şi pe bună dreptate, căci trebuiau a­­duşi în toiul iernii cîteva zeci de m­ii de pui de o zi de la sute de kilometri depărtare, iar orice neglijenţă la transport ar fi în­semnat pierderi irecuperabile. Pri­mul examen a fost trecut însă cu bine. Fluxul tehnologic astfel început a continuat în condiţii la fel de bune, aşa că la sfîrşi­­tul lui februarie Complexul a debutat pe piaţă cu primii pui pentru carne după care au ur­mat alţii şi apoi o adevărată avalanşă spre bucuria gospodi­nelor. Din acest moment, cea mai mare „bătaie de cap“ au avut-o tovarăşii de la magazinul Inter­cooperatist şi C.LF. care, sur­prinşi cam nepregătiţi, au trebuit să ia măsuri urgente pentru a putea desface tot ce li se ofe­rea. Noua „fabrică“ intercoopera­­tistă de carne îşi continua pro­ducţia în ritm la fel de susţinut. In cele 12 hale — populate de acum Integral - hrănirea şi adă­parea puilor sunt automatizate, încălzirea se realizează cu aju­torul aerotermelor, iar primirea aerului cu electroventilatoarele. După cum se vede, instalaţii mo­derne pentru folosirea cărora în­treg personalul, în frunte cu me­dicul veterinar Eugenia Tihoviel, şefa fermei, şi tehniciană Rodica Timofte a fost instruit la I.A.S. Avicola de la Bacău şi Iaşi. După însuşirea noţiunilor de baza cu privire la tehnologiile aplicate în avicultura de stat, specialiştii combinatului au urmărit îndea­proape, îndrumînd şi controlînd permanent personalul de deser­vire, ca procesul de producţie să se desfăşoare ireproşabil. Realizările de pînă acum ates­tă că s-a reuşit. Astfel, sporul mediu de creştere în greutate puilor este de 1,4 kg. în două luni, faţă de 1 kg. la cît trebuia să ajungă, potrivit prevederilor la vîrsta de 65 de zile. Aşa se face că planul producţiei marfă pentru primul semestru a fost în­deplinit încă de la 24 mai, exis­­tind toate premisele să se livreze suplimentar până la jumătatea a­­nului curent cel puţin 60 tone de carne. Unele operatoare au reuşit să obţină rezultate mult mai frumoase. Bunăoară, Aurica Anîculăesei a adus puii din lotul ce-l are în primire la o greutate de 1,500 kg, la vîrsta de două lur­i, Ior Gela Ursu şi Maria Ancuţa, la 1,450 kg. Măsurile sanitar-veterinare se­vere luate au făcut ca mortali­taste să nu ridice probleme deo­sebite. Dovadă că și pierderile nu reprezintă, la un efectiv de aproape 290.000 de pui rulaţi pînă acum, decit­ 3 la sută faţă de 5 procente cît se admisese ca limită maximă la întocmirea pla­nului. „Privind lucrurile prin prisma e­­ficienţei economice - ne informa­tor, Mircea Barbir, economistul şef al unității­­ putem spune că nu G. GRIGORAȘ , (continuare In pag. a 2-a) u I a iâ n Una din ţesătoarele fruntaşe de la Ţesătoria de mătase „Victoria“ din Iaşi este şi muncitoarea Adela Hogaş din fotografia alăturată. Foto: B. ROTARU coresp. Uzina mecanică de material rulant Paşcani 9.500.000 de loi producţie suplimentară Colectivul de muncă al Uzinei mecanice de mate­rial rulant Paşcani a continuat să-şi amplifice rezultate­le în producţie. Astfel,, la sfîrşitul celor cinci luni din acest an a obţi­nut o producţie globală suplimen­tară de 9.506.000 de Iei, realizată, în special, pe sea­ma creşterii pro­ductivităţii mun­cii. Totodată, în luna mai a intro­dus în reparaţii capitale noi tipuri de vagoane. Este vorba de vagoane­.­re de marfă acope­rite pe două osii, din care deja s-au executat reparaţii capitale la 25­ de vagoane. Antibiotice peste prevederi După cum ne-a informat tov. B. Lauf­man, şeful ser­viciului de planifi­care de la Fabrica de antibiotice, u­­nitatea şi-a înde­plinit sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anu­lui, cu trei zile mai devreme, pînă la sfîrşitul lunii mai realizîndu-se o producţie supli­mentară de 5.850.000 de lei, materializa­tă în principal în: 335 MUI penicili­nă G şi derivaţi, 117 MUI strepto­micină şi derivaţi, 59 MUI aureocicli­­nă, 507 gr. vita­mina B 12 şi deri­vaţi. Totodată, fa­brica ieșeană a o­­norat integral şi la termenele contrac­tuale obligaţiile fa­ță de partenerii externi. Noi tipuri de utilaje Pe planşetele proiectan­ţilor de la Filiala Iaşi a Centrului de cercetări şi proiectări pentru utilaje de construcţii, unitate ca­re contribuie la acţiunea de reprofilare a Uzinei mecanice „Nicolina“, se a­­flă în lucru­­ proiectele u­­nor noi produse. Este vor­ba, în primul rînd, de to­­pitorul de bitum şi un malaxor mecanic, ambele unificate într-un singur u­­tilaj, ceea ce va prezenta avantaje evidente (posibi­litatea lucrului cu bitum­­ solid şi cu asfalt, redu­cerea costului unei tone de bitum cu 22,10 lei fa­ţă de instalaţiile existen­te, facilitarea realizării lui în producţie de serie mare etc.). Un alt proiect se refe­ră la o staţie de preparat mixturi asfaltice R II­ — care va avea parametrii tehnico-economici îmbună­tăţiţi în direcţia uşurării condiţiilor de muncă şi a sporirii productivităţii muncii, faţă de staţiile e­­xistente. Betoniera cu a­­mestec forţat, cu o capa­citate de 750 1­, este un alt utilaj ce se proiectea­ză în prezent la acest statut pentru prima dată în ţara noastră. De ase­menea, peste puţin timp va fi terminat proiectul tea­in­fată unei maşini de despotmo­­lit şi curăţat canalele de irigaţii. Dar, în timp ce aceste noi utilaje abia se contu­rează pe hîrtia de cale a proiectanţilor, alte proiec­te prind viaţă, se mate­rializează în halele Uzi­nei mecanice „Nicolina". Amintim, astfel, de silozul de ciment de 250 t., care nu s-a mai fabricat în ţara noastră pînă în pre­zent ; standurile de pro­bă pentru cilindri hidrau­lici, pentru cilindri pneu­matici şi pentru recepţio­­narea echipamentelor de automatizări ; încărcătorul frontal I.F.S. 1500. I.A.S. Bucium. La ferma Vamășoaia se tratează pomii împotriva dăunătorilor. » ­WWWWWWWWWWWi CARNET IEŞEAN Meşterul din Todireşti In curte, un copil de-o şchioapă se necăjea să prindă un boboc de raţă. Răţuştile alergau repede şi prichindelul dădea în brînci. — Măi flăcâule, unde-i taică-tu? — Tataia e în atelier. Prin uşa mică, întredeschisă, a unei încăperi care nu semăna cu nimic a atelier, un bărbat tînăr, chiar foarte tînăr, aşezat pe-o bu­turugă lovea cu dalta intr-o curmă­tură de lemn. Aşchiile, dintr-un lemn ales cu grijă, săreau in dreapta şi in stingă. Din cind in cînd meşterul se oprea din lucru, privea atent lemnul, care începea să capete forme noi, apoi ca și cum nimic nu s-ar fi întimplat își continua lucrul. Cind ne-a observat s-a oprit din lucru, stingherit. Du­pă ce ne-am prezentat a început să ne vorbească despre pasiunea lui: — Imi place să cioplesc lemnul. De altfel, asta mi-i meseria. Cio­plesc. Fac obiecte din lemn. Abia acum am observat că pe­reţii încăperii erau tapisaţi cu ca­pete de cerbi (la început am cre­zut că sunt trofee de vinătoare), cu etajere, cu vaze, cu butoiaşe, cu... cu multe şi nenumărate obiecte­­care de care mai atrăgătoare, mai frumoase. — Sunt numai o parte. Cele mai frumoase le găsiţi la Cotnari sau la Trei lazuri, ne precizează Pe­tru Hriţcu. Noi am fost şi la Cotnari şi la Trei lazuri. Obiectele din lemn, executate de miinile pricepute ale meşterului Hriţcu, incintă privirile tuturor vizitatorilor. Am căutat să aflăm cine l-a iniţiat in această Andrei BRATU (continuare în pag. a 3-a) X ■ ■ ■a a­a­a­a­a­a­a­a A­gn In pagina a 4-a : ' a Cu ocazia vizitei în R. D.­­ Vietnam a delegaţiei poporului 5 laoţian Mitingul de la Hanoi Demisia cabinetului columbian lila Itleialiti lit pârlii Si gimlali rarint, It Itiarisil mulat Ituststi, la Hllta Papilara litri Convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală română şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză Miercuri după-a­miază, la palatul Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză, condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comite­tului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capi­talei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, s­ecretar al­ C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al G.C. al P.C.R., ambasadorul României 14 Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au participat tovarăşii Huan Jun-seni, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Mares­lui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iaai Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Politic, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetului pentru relaţii economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerţu­­lui exterior, Cian Hai-fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti, precum şi Li Lien-cin, Liu Ka-min şi Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfă­șurat intr-o atmosferă deosebit de cordială. La Universitatea politehnică Cinhna Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşii Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Ion Iliescu, George Macoves­cu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universita­tea politehnică Cinhua din Pekin, impor­tant centru de pregătire a viitorilor spe­cialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Iun­­sen, membru al Biroului Politic al Comi­tetului Central al P.C. Chinez, şeful Ma­relui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai­­fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de pri­mire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Ni­­cifilae Ceauşescu, cu soţia şi membrii dele­gaţiei sînt întîmpinaţi de Si­bion, locţii­torul secretarului de partid, membru prin­cipal al Comitetului Permanent al Comite­tului Revoluţionar şi al conducerii uni­versităţii, Sie Tiu­i, membru al Comitetu­lui Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Comi­tetului Permanent al Comitetului de par­tid, vicepreşedinte al Comitetului Revolu­ţionar al universităţii, Liu Pin, membru de conducere al Comitetului Revoluţionar, Yi Sien-jun, membru al conducerii Comi­tetului Revoluţionar al universităţii. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Cion adresează, în numele conducerii universităţii, al stu­denţilor şi profesorilor, al Comitetului Re­voluţionar şi al Comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universi­tate păstrează vie în amintire vizita fă­cută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activitatea universităţii, în­temeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăţi — printre care de electronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu peste 50 de spe­cialităţi. Aici învaţă­ 2.800 de studenţi pro­veniţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi militarilor. Ei sunt selecţionaţi dintre oa­menii cu o bogată experienţă în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însuşirea mai rapidă a cunoştinţelor teoretice. După ab­solvire, ei se reîntorc la locurile de mun­că de unde au venit. Sistemul de învă­­ţămînt este, în etapa actuală, în plin pro­ces de reorganizare, avînd drept scop îm­pletirea a trei preocupări : studiul, cer­cetarea ştiinţifică şi activitatea directă, ne­mijlocită, în producţie. Prin aplicarea a­­cestui principiu, universitatea s-a transfor­mat într-un complex care, în afară de am­fiteatre şi săii de cursuri, include cinci fa­brici, numeroase ateliere de producţie, o bază de cercetări ştiinţifice şi o fermă agricolă. In acelaşi timp, ea întreţine le­gături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale ţării, unde studen­ţii lucrează efectiv anumite perioade. Scopul nostru — a spus Si Cion — este pregătirea unor cadre cu înaltă conştiinţă socialistă şi cu un grad ridicat de civili­zaţie şi cultură. Noul sistem de învăţă­mînt este în curs de experimentare. Am dori să arătăm sincer tovarăşilor români — a spus vorbitorul — că mai există unele greutăţi şi lipsuri, dar suntem­ hotărîţi să căutăm căile cele mai potrivite pentru perfecţionarea lui. In cadrul discuţiei care a avut loc, studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai organizaţiei de partid şi ai Comite­tului Revoluţionar au relatat despre preocupările lor, despre bogata activi­tate care se desfăşoară aici pentru edu­carea comunistă a tineretului, în scopul pregătirii lui temeinice pentru muncă şi viaţă, pentru a fi cît mai util socie­tăţii. Luînd cuvintul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, după ce a mulţumit pentru primirea făcută, a salutat căl­duros gazdele în numele întregii de­legaţii de partid şi guvernamentale ro­mâne, precum şi din partea studenţi­lor şi cadrelor didactice din ţara noas­tră. După cum ştiţi, a spus vorbitorul, ne aflăm într-o vizită de prietenie, la invitaţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Suntem­ deosebit de satisfăcuţi de faptul că, în cadrul acestei vizite, avem posibilitatea să cunoaştem activitatea universităţii dv., preocupările privind dezvoltarea în­­văţămîntului şi legarea sa de viaţă, de practică. Am auzit multe despre Universitatea Crihna, care este renumită prin preo­cuparea de a desfăşura întreaga activi­tate în strinsă legătură cu interesele poporului, ale construirii socialismului. Desigur, dezvoltarea invăţămîntului, a ştiinţei este o problemă de bază a so­cietăţii socialiste, a spus tovarăşul Ceauşescu. Numai slujirea intereselor clasei muncitoare, ale maselor revoluţio­nare le asigură acest rol important, aşa cum aţi arătat, de altfel, şi în expuneri­le dv. împărtăşind celor prezenţi preocu­pările existente în ţara noastră în ve­derea îmbinării studiului cu activitatea practică de producţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat că aceasta contri­buie, totodată, la stinsa unitate între clasa muncitoare şi intelectualitate. In încheiere, secretarul general al P.C.R. a menţionat utilitatea unor con­tacte strînse între Universitatea Crihna şi Universitatea din Bucureşti, a urat studenţilor şi corpului didactic succese în activitatea pe care o desfăşoară în însuşirea şi aplicarea marxism-leninis­­mului. Toţi cei prezenţi aplaudă cu însufleţire. In continuare, oaspeţii români sunt invi­taţi să viziteze cîteva din facultăţile uni­versităţii. Pe un platou din apropierea Fa­cultăţii de construcţii auto se află mai multe camioane de patru tone, în stadiu de prototip. Ele au fost concepute şi rea­lizate în întregime de studenţi şi cadre didactice, în colaborare cu muncitorii. Membrilor delegaţiei le sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-funcţio­­nale ale acestor prototipuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această realizare obţinută de colectivul Fa­cultăţii de construcţii auto, căruia îi urează noi succese în activitatea de viitor. In timpul discuţiei dintre membrii dele­gaţiei şi gazde, un student, adresîndu-se tovarăşului Ceauşescu, spune: „Ştim că industria constructoare de autocamioane din România a atins un înalt nivel de dez­voltare şi am dori să ne împărtăşim reci­proc experienţa“. Este o propunere bună , remarcă to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Intr-adevăr, putem stabili o fructuoasă colaborare. La Facultatea de mecanică fină, oaspeţi­lor le este prezentată o­ maşină de aş­­chiere cu comandă program, realizată prin mijloace proprii. Datorită caracteristicilor sale tehnice superioare, s-a putut obţine un spor al productivităţii de peste 10 ori. „Cînd ne-aţi­­vizitat prima dată, 5$ 4£64. *• (continuare în pag.«ii|-a) * C­on­vorbiri între preşedintele Nicolae Ce şi prinţul Norodom Sianuk Miercuri, seara, au avut loc, la reşe­dinţa oficială a delegaţiei române, con­vorbiri între Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, şi Norodom Sia­nuk, şeful statului şi preşedintele Fron­tului naţional unit al Cambodgiei. Din partea română au participat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, George Macovescu şi amba­sadorul României la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiană — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, T'Khhon şi Thiounn Prasith, miniştri, Sisowath Methavi, director de cabinet, şi Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o at­mosferă cordială, prietenească.

Next