Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-25 / nr. 7703

nurlii nunii in virbi ii mii vii In viaţa satului contem­poran starea de viabilitate a drumurilor prezintă o deosebită importanţă. Cum sînt ele întreţinute, ce loc ocupă în activitatea consi­liilor populare . Despre a­­ceasta ne-am propus să vorbim în rîndurile de fa­ţă, ca urmare a unui raid­­anchetă prin cîteva comu­ne. Activitate intensă Poposind la Coamele Caprei am întîlnit, deşi era trecut de amiază, o intensă activitate la între­ţinerea drumurilor. Cîteva mijloace mecanizate trans­portau piatra pe care ce­tăţenii o şi aşterneau. Al­ţii amenajau trotuare sau podeţe. Peste tot am ob­servat mina bunului gos­podar. Răspunsuri contradictorii Am constatat că între spu­sele primarului din Erbi­­ceni, Vasile Radu, şi ale se­cretarei consiliului popu­lar, Virginia Lascăr, exis­tă o totală neconcordanţă. Virginia Lascăr: Am e­­xecutat construcţii de dru­muri din pămînt pe o dis­tanţă de 3 km. ; reparaţii şi întreţineri de drumuri pe o distanţă de 4 km. Acum se lucrează la dru­mul spre Spinoasa. Vasile Radu: Am ame­najat 4 km. de drum la Totoeşti, precum şi 6 km. de drum spre comuna Focuri. Tot aici am con­struit şi şase podeţe. S-au reparat de asemenea şi unele drumuri interioare. Unde-i hiba ? Nu-i ni­mic, ne-am zis noi, în­seamnă că la Erbiceni starea de viabilitate a dru­murilor nu constituie o problemă. Dar hai să le vedem şi noi, să străba­tem aceste drumuri. — De acord, ne-a spus primarul. Dar să ştiţi că e foarte departe. Şi era aşa de departe incit n-am făcut decit 500 de m., adică pînă în faţa magazinului univer­sal. Aici se observa un fel de amenajare, dar care nu însemna mai nimic faţă de spusele anterioare ale lui Vasile Radu. — Eu am mobilizat for­ţele la drumul judeţean. Am un volum mare de lu­crări. Sarcina comunei noastre e să întreţină D.J. 281 de la şoseaua naţională şi pînă la faţa primăriei din comuna Focuri. In rest, primarul ne-a vorbit de plantatul pomi­lor şi al florilor. Realitatea este ca pe raza comunei Erbiceni D.J. 281 este sub orice critică. E un adevă­rat calvar să circuli pe acest traseu cu căruţa ori cu maşina. Este ştiut că la întreţi­nerea drumurilor trebuie să colaboreze toate unită­ţile economice din comună şi în primul rind C.A.P. Cum sprijină cooperativele agricole din comună aceas­tă acţiune , întrebarea noastră a rămas fără răs­puns. Astfel stînd lucruri­le, primarul comunei ne­primind sprijinul necesar din partea organelor în drept, rezultatele se înţe­leg de la sine. Se dovedeşte că adevărul a fost ocolit Ne continuăm drumul pe un... drum anevoios. După 5 km. de la Erbiceni observăm că pe alocuri s-a aşternut piatră, că s-au construit poduri. Despre această lucrare probabil că ne vorbea Vasile Radu. Dar n-am înţeles de ce a început să aştearnă piatră de la Focuri spre Erbiceni şi nu de la­­Podu-Iloaiei spre Erbiceni. Dar nici asta, ne-am zis ,noi, nu contează prea mult. La primăria din Focuri îi găsim pe Gheorghe Mo­­răraşu, locţiitorul secreta­rului comitetului comunal de partid, şi pe Eugen Ne­­delcu, secretarul consiliu­lui popular. — De ce nu-i ajutaţi şi dumneavoastră pe tovară­şii din Erbiceni să repare drumul judeţean ? — Dar nouă cine să ne facă drumurile 7 — Păi nu ei au cărat piatra, au făcut podurile pe porţiunea de drum de pe raza comunei Focuri 7 — E cea mai bună glu­mă pe care am auzit-o as­tăzi, ne-a răspuns Gheor­ghe Morăraşu. Cetăţenii de la noi au cărat 200 tone de piatră şi au împrăş­­tiat-o. Au construit de a­­semenea 4 poduri noi. De ce s-a lăudat prima­rul Vasile Radu, cu mun­ca altora nu putem înţe­lege. Probabil, însă, că ştia el ce ştia. Lăsînd de o parte acestea considerăm necesar să menţionăm că un număr mare de cetă­ţeni lucrau la întreţinerea drumurilor. — Vrem să amenajăm cît mai repede drumul, ne spunea Nicolae Păduraru, primarul comunei, pentru ca autobuzele I.T.A. să poată intra şi în comuna noastră. Este o acţiune în sprijinul tuturor cetăţeni­lor. Intr-adevăr, o acţiune demnă de toată lauda. Dar cu o floare, vorba prover­bului, nu se face primă­vară. Aşa cum ne-a rela­tat Nicolae Păduraru toa­te forţele au fost mobili­zate la efectuarea lucrări­lor de întreţinere a dru­mului judeţean. In schimb starea de viabilitate a dru­murilor comunale este sub orice critică, ceea ce pe timp ploios face inaccesi­bilă circulaţia nu numai a atelajelor, dar chiar şi a cetăţenilor. Această si­tuaţie nemulţumeşte pe mulţi dintre cetăţeni, de aceea o mai justă repar­tizare a forţelor se impu­ne cu acuitate. Nu are cine împrăştia piatra Pe principalele artere de circulaţie din comuna Sco­­binţi s-a transportat piatră din cariera locală. Trea­bă bună. Numai că piatra stă în grămezi cam de multişor şi în loc să facă mai accesibilă circulaţia, o îngreuiază, deoarece a fost imobilizată aproape jumătate din lăţimea dru­murilor. Cine împrăştie piatra ? Iată o întrebare la care aşteptăm răspuns din par­tea consiliului popular co­munal. Dar cît mai repede, fiindcă în curînd va începe campania agricolă de re­coltări care va necesita un volum sporit de transport. * Am prezentat cîteva as­pecte din modul în care se înţelege în unele loca­lităţi rurale să se efec­tueze lucrările de construc­ţie şi întreţinere a dru­murilor. Deficienţele sem­nalate se datoresc lipsei de iniţiativă a factorilor de răspundere. Mobilizarea cetăţenilor la lucru nu este o treabă grea. Dar a­­ceastă mobilizare nu se fa­ce de la sine. Dan VALERIU NOTE Este, oare, numai in interesul cercetării balneologice ? S-au făcut importanţi paşi In di­recţia valorificării fondului bal­near al judeţului Iaşi. Preocupările îmbrăţişează acum un larg timp de activitate, se prospectează viito­rul. Băile Nicolina sunt luate cu asalt In zilele călduroase. Se cere nă­mol, mult, calitativ. Pacienţii au o­­biectat incă de anul trecut că o parte din nămol este nisipos, se u­­sucă repede, jenează. Balneologi şi chimişti s-au oferit să afle modul de formare a nămolului pentru a se putea dirija procesul obţinerii unei cantităţi optime, să identifice so­lurile cele mai potrivite in scopul ridicării calităţii fizico-chimice a a­­cestuia. Cercetătorii de la I.M.F., sub conducerea prof. Ghimicescu, au renunţat sau şi-au amânat concedi­ile de odihnă pentru a rezolva o problemă de larg interes cetăţenesc. Au cerut sprijin. Li s-a promis. In prezent este nevoie de o simplă țeavă de 20 m, pentru a fi montată. N-a fost găsită... Să considerăm o neglijență, sau o totală desconside­rare ? S-a afirmat că la Grădina bota­nică se află un izvor cu minunate ape minerale. , S-a impus identifi­carea izvorului curativ, conducerea lui la zi, măsurarea debitului. S-a cerut golirea finim­ii, fără lucrări de­ investiţie. Trebuia numai bună­voinţă. Dar nu s-a trecut nici acum la concretizarea unor lucrări. Nu­meroasele demersuri de a fi captate izvoarele au rămas infructuoase. Este oare numai in interesul cer­cetării balneologice ? Suntem­ infor­maţi că s-au fixat răspunderi pe anumite întreprinderi, că s-a mani­festat un acord unanim pentru pu­nerea in valoare a acestor bogăţii. Şi atunci... ? Consiliul popular mu­nicipal ar putea să ne dea un răs­puns concret. Al. M. A In aşteptarea iniţiativei Problema combaterii ţînţarilor, ne scrie Inspectoratul sanitar al judeţului Iaşi după publicarea no­tei din "Flacăra Iaşului" (5 iunie a.c.) depinde în special de asocia­ţiile de locatari. Pentru că locurile de înmulţire preferate ale ţînţari­lor sunt subsolurile blocurilor. Dacă lucrurile stau aşa, n-ar fi cazul ca Inspectoratul sanitar să întreprin­dă o acţiune de suprimare a con­diţiilor de înmulţire a ţînţarilor de la subsolurile blocurilor . In a­­celaşi răspuns ni se comunică şi alte sfaturi necesare pentru com­baterea ţînţarilor. Dar cine le pune în practică ? Inspectoratul sanitar precizează că nu are fonduri, iar instituţiile care dispun de bani nu au iniţiativă. Care sunt acestea 7 Ni le indică tot Inspectoratul sa­nitar , Consiliul popular municipal, asociaţiile de locatari, regionala C.F.R. Deci totul este limpede. Se ştie unde îşi duc viaţa ţînţarii, se ştie cum pot fi combătuţi, se ştie şi cine trebuie să-i combată, dar... ţînţarii nu se tem de vorbe. Poate apare de undeva o iniţiativă, mai practică . O vom consemna ime­diat. Grija faţă de om poate urca trepte superioare Este binecunoscut că Ţesăto­­ria de mătase „Victoria" a fost utilată cu maşini, agregate, a­­paratură de înaltă tehnicitate. Se lucrează în prezent cu în­treaga capacitate prevăzută în etapa întîi. întreprinderea se ex­tinde. In prezent se montează maşini — războaie hidraulice pentru ţesut­­ şi se comple­tează cu noi agregate secţiile de producţie în vederea desă­­vîrşirii celei de a doua etape de dezvoltare. Concomitent cu asemenea acţiuni, sporirea gra­dului de calificare conform ce­rinţelor industriei moderne, a ţinut să ne precizeze tov. Elena Gudaş, secretara comitetului de sindicat, nu poate fi separată de măsurile ce se impun pentru protejarea sănătăţii omului, stă­­pîn şi beneficiar direct al mun­cii sale. Prin însuşi proiectul de execuţie, completa tov. Mihai Grigoraş, şeful compartimentu­lui protecţia muncii, întreprin­derea a fost prevăzută cu a­­paratura necesară creării unui climat cît mai propice muncii. Spre exemplu, secţiile de pro­ducţie sunt înzestrate cu sisteme de aer condiţionat. Uzinele de condiţionarea aerului asigură, totodată, controlul asupra tem­peraturii şi umidităţii, creîndu­­se un microclimat favorabil, constant, impus de însuşi pro­cesul tehnologic. Majoritatea secţiilor sunt ilu­minate artificial - fluorescent. La început se iviseră unele greutăţi. Din cauza iluminatu­lui necorespunzător se înregis­trau scăderi ale productivităţii muncii, la sesizările unor mun­citori, tehnicieni şi specialişti conducerea administrativă a trecut la rezolvarea îndreptăţi­­telor cereri creîndu-se ilumina­tul prevăzut de proiectant, înlă­­turîndu-se astfel şi scăderea productivităţii muncii, precum şi unele cauze ale unor îmbol­năviri profesionale. Se ştie că în marea majori­tate a uzinelor, maşinile produc mult zgomot. Cu atît mai mult în camerele de tip blindat cum sînt cele de la Ţesătoria de mătase „Victoria”. Cercetările şi concluziile specialiştilor au tre­cut zgomotul industrial în cate­goria factorilor nocivi, iată şi de ce atenuarea zgomotului stă în atenţia conducerii întreprin­derii, a organizaţiei de partid şi cea de sindicat. Cu spriji­nul specialiştilor de la Institu­tul politehnic „Gh. Asachi", a celor de la Institutul de cerce­tări pentru protecţia muncii din Bucureşti, s-au făcut determi­nări la secţia ţesătorie, ajun­­gîndu-se la concluzia că se de­­­­păşeşte limita maximă admisă. Ca urmare s-a trecut la con­struirea unui plafon fonoabsor­bant care va intra în funcţiu­ne în viitoarele luni. Grija faţă de om nu se o­­preşte aici. Muncitorii care se prezentau la consultaţie, ne re­lata medicul întreprinderii, indi­cau că în anumite ateliere se depăşeşte limita admisă la di­ferite noxe : hidrocarburi vola­tile. S-au făcut determinări toxi­cologice. Rezultatele au impus la unele ateliere asigurarea u­nei ventilaţii corespunzătoare, dotarea lucrătorilor cu echipa­ment de protecţie adecvat, con­trol medical periodic. Se impu­ne însă o atenţie mai mare la sistemul de ventilaţie în ate­lierul de cuprare-cromare, unde se confecţionează valţuri pentru imprimat, deşi gradul de toxi­citate nu depăşeşte limita ma­ximă admisă. Proiectantul nu prevăzuse şi o spălătorie pen­tru echipamentul de protecţie şi de lucru. Asemenea măsură a fost luată ulterior la cererea lucrătorilor, montîndu-se acum aparatura necesară. Eforturile pentru crearea unor condiţii optime de muncă sunt întregite şi de grija pentru con­diţiile de strai. Am reţinut o cifră : media de vîrstă a colec­tivului Ţesătoriei de mătase este de 20 de ani. Aşadar, tineri, mulţi tineri. Pentru nefamilişti s-au construit cămine înzestra­te cu tot mobilierul necesar. 300 de locuri au fost rezervate fe­telor şi tinerelor familii. Intr-o asemenea mare fabrică predo­mină însă fetele. După cum e şi normal se întemeiază noi fa­milii. Apar moştenitori. Necesi­tatea înfiinţării unor creşe pen­tru copii se impune cu acuitate. S-a prevăzut amenajarea unor creşe în imediata apropiere a întreprinderii. Se pare însă că problema nu e încă rezolvată decît în mică măsură. Avem în vedere extinderea fabricii, creş­terea numărului salariaţilor. Ci­frele statistice de la cabinetul medical pledează în favoarea accelerării soluţionării proble­mei creţelor pentru copii. Fiind vorba de genul feminin dăm curs cerinţei exprimate de că­tre medicul unităţii - urgenţa înfiinţării unor camere de igie­nă intimă a femeii. Un sfat al medicului, o cerinţă a lucră­toarelor care trebuie să fie ma­terializată cît mai degrabă. Scoțînd în relief realizările înfăptuite la Țesătoria de mă­tase, trebuie să arătăm că aici există încă loc pentru mai bi­ne, pentru rezolvarea competen­tă a propunerilor izvorîte din cadrul colectivului de muncă. Nici lucrurile așa-zise mărunte, nu trebuie scăpate din vedere. AL MONTEORU Țesătoria de mătase „Victoria“ Întreprinderea de prefabricate din beton Iaşi recrutează absolvenţi a 8 şi 10 clase pentru con­cursul de admitere la calificare prin Şcoala pro­fesională de materiale de construcţii Iaşi, în urmă­toarele meserii­­ — lăcătuş — electrician — operator prefabricate — laborant — strungar — sudor înscrierile se fac la Şcoala profesională de ma­teriale de construcţii Iaşi din str. Manta Roşie nr. 5, telefon 31986, pînă la data de 5 iulie 1971. Informaţii suplimentare se pot lua de la secre­tariatul şcolii. Combinatul textil Iaşi prin Serviciul învăţămînt primeşte înscrieri pînă la data de 30 iunie 1971 pentru examenul de admitere la Şcoala profesională şi Ucenicie la locul de muncă, absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani, fete (din judeţul Iaşi), băieţi din toate judeţele în vîrstă de 16—18 ani pentru următoarele meserii s­e filatori — electricieni — confecţioneri — ţesători — lăcătuşi — tricoteri — finisori — tîmplari Actele necesare : — certificat de naştere (copie şi original) — certificat de absolvire a şcolii generale — fişa copilului sau certificat medical eliberat de circumscripţie — buletin de analiza sîngelui şi radioscopie pulmo­nară.­­ Pentru meseriile filator, ţesător, lăcătuş, tîmplar, confecţioner, tricoteur, vor da examen la i — matematică — scris şi oral — fizică — scris şi oral (mecanică şi căldură). Pentru meseria de finisor produse textile: — matematică — scris şi oral — chimie — scris şi oral. Pentru meseria de electrician­­ — matematică — scris şi oral — fizică — scris şi oral (capitolul electricitate). Examenul va avea loc în perioada 6—14 iulie 1971 la Şcoala profesională textilă din str. Socola nr. 51—53 Iaşi, iar vizita medicală se va face în momentul înscri­erii elevului. Menţionăm că pentru secţia de confecţie din oraşul Hîrlău, recrutăm din împrejurimi absolvente a 10 clase. De asemenea, anunţăm că pentru Fabrica de tricotaje mătase şi perdele Paşcani vom recruta în perioada 35—30 august 1971 absolvenţi a 8 clase, fete şi băieţi din oraşul Paşcani şi împrejurimi. Ministerul Construcţiilor Industriale Grupul şcolar de construcţii Piteşti strada Războieni nr. 35, telefon 31830 organizează concurs de admitere între 6—14 iulie 1971 pentru următoarele meserii : Ucenicie la locul de muncă —­ izolator în construcţii — zugrav-vopsitor — instalator instalaţii încălziri centrale — mecanic utilaje construcţii — dulgher — zidar-betonist înscrierile se fac la centrul din Iaşi, Grupul şcolar de construcţii, strada Bucium nr. 17, telefon 12488. Se pot înscrie la concurs promovaţii clasei a VIII-a a şcolii generale, cît şi absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani, care au împlinit vîrstă de cel mult 18 ani în anul 1971. După terminarea şcolii absolvenţii vor lucra în ju­deţele din care au fost recrutaţi. întreprinderea de transporturi auto Iaşi str. Cuza Vodă nr. 56 anunţă că, cu începere de la data de 14 iunie 1971 , a pus în circulaţie curse de COLETA­­RIE RAPIDĂ pentru transportul de mărfuri pe rutele : IAŞI — BUCUREŞTI. — Cu plecările din Iaşi . In fiecare luni, ora 15.00, avînd sosirea în Bucureşti marţi, ora 16.00, în fiecare vineri, ora 15.00, avînd sosirea în Bucureşti sîmbătă, ora 16.00. IAŞI — PLOIEŞTI. — Cu plecarea din Iaşi în fiecare marţi, ora 16.30, sosirea în Ploieşti miercuri, ora 14.30. IAŞI — CONSTANŢA . — Cu plecarea din Iaşi în fiecare vineri, ora 11.30, sosirea în Constanta simbătă, ora 15.30. Se primesc la transport: — Mărfuri ambalate în greutate de la 12 kg. exclusiv — pînă la 500 kg. de fiecare colet, cu condiţia ca să nu depăşească greutatea totală de 1.500 kg. de predător sau destinatar. — Mărfuri neambalate în condiţiile arătate mai sus dacă nu există în timpul transportului şi manipulaţiei pericolul împrăştierii sau pierderii din conţinut. — Mărfuri neambalate susceptibile de împrăş­­tiere sau conţinut dacă sunt în legături sau ba­loturi care nu depăşesc condiţiile de greutate arătate mai sus. Pentru transporturile executate prin cursele de coletărie rapidă se aplică tariful prevăzut în H.C.M. 1279/1968. întreprinderile de stat, unităţile economice, organizaţiile de orice fel şi persoanele parti­culare ce doresc a beneficia de aceste trans­porturi se pot adresa, zilnic, între orele 7.00— 22.00, la Stafia de colectare şi expediere a măr­furilor (S.C.E.M.) Iaşi, din str. Aurel Vlaicu nr. 77, telefon 16­809, care primeşte comenzile şi poate da relaţiile necesare. Mărfurile se ridică la cerere direct de la se­diul expeditorilor sau se pot depozita de către aceştia la magazia de mărfuri a S.C.E.M. Iaşi. Orice alte informaţii în legătură cu transpor­turile de coletărie rapidă se pot obţine zilnic între orele 7.00—15.00 şi de la întreprinderea de transporturi auto Iaşi, str. Cuza Vodă 56, telefon 17234—17235, sau 204 interurban, ser­viciul transport marfă. II­.­ «'ITII »II. — 'I HIIIIIMM—■ ­ şoferi pentru autobasculante „Bucegi" a­n­ga­j­e­a­z­ă întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi Şoferii angajaţi vor beneficia de cazare gratuită la dormitoarele co­mune din blocurile întreprinderii. UZINA DE FABRICAŢII, ÎNTREPRINDEREA -REPARAŢII ŞI MONTAJ JUDEŢEANĂ PENTRU IN AGRICULTURA Iaşi, combustibililor cu sediul în Iaşi, str. SOLIZI Pavlov nr. 14, telefon 15420 ŞI MATERIALELOR recrutează candidaţi pen- DE CONSTRUCŢIE IAŞI tru calificare în meseria desface către populaţie de­­ prin unităţile sale din str.­­strungari Otrav Băncilă nr. 2 nr­.. . . ... mătoarele marfon­­ — lăcătuşi construcţii me- — P . b. dur tan­ce _ p.F.b. melaminat — sudori. — placaj ..... — uşi celulare tip bloc Condiţii i ^ aitg moc2eîe — vîrstă maximă 18 ani — ferestre _ — domiciliul în Iaşi sau — cărămizi şamot raza oraşului Iaşi. — ţiglă • Candidaţii vor prezenta următoarele acte : .... . — dovada de absolvire a ” 8­­ De la C.E.C. — actul de naştere; w întreprinderea de transport Iaşi str. UZINEI nr. 12, telefon 15422­12120 angajează de urgenţă ŞOFERI în vederea specializării pentru CONDUCEREA AUTOBUZELOR. Specializarea se face prin cursuri pe durata a trei luni cu scoatere din producţie. Pe durata specializării angajaţii primesc o in­demnizaţie lunară de 1.132 lei. CONDIŢII DE ANGAJARE — vîrstă cel puţin 22 ani — vechime efectivă mai mare de un an de con­ducător de autovehicule de categoria „C“ care să rezulte din carnetul de muncă. In vederea angajării, solicitanţii vor prezenta următoarele acte în original : — buletin de identitate — livret militar — permis de conducere categ. UG“ — act de căsătorie — act de naştere — certificat de naştere al copiilor — certificat de absolvire a unei şcoli de stat — carnetul de muncă — nota de lichidare cu ultima unitate — fişa medicală — repartiţie de la Oficiul forţei de muncă CURSURILE ÎNCEP LA 1 IULIE 1971 DUPĂ ABSOLVIREA CURSURILOR, CONDIŢII AVANTAJOASE DE SALARIZARE De asemenea mai angajăm urgent : — ŞOFERI AUTOBU21E permis categoria „Da — ŞOFERI pe autovehicule categ. „C“, care au o vechime mai mare de 3 ani pentru­ a fi pregătiţi în vederea conducerii autobuzelor. — STRUNGARI IN FIER — LĂCĂTUŞI MECANICI (AUTO) — ELECTRICIENI STAŢII REDRESARE — VOPSITORI DUCO (AUTO) Salarizarea conform H.G.M. 914/1968. Să aibă şcoală profesională în specialitate. Relaţii suplimentare in legătură cu formele de angajare se pot obţine zilnic la serviciul personal In str. Uzinei nr. 12 Iaşi. Se angajează de urgenţă — economişti (merceologi) — revizori gestiuni UGCCSC — gestionar depozit texti­­g. Familia îndurerată anunţă în­ne-încălţăminte cetarea din viaţă a scumpului lor — remizieri pentru desfa- IOAN DUMITRU Cere îngheţată în mini- înmormântarea are loc sîmbă­cioul Iaşi. Că, 26 iunie, ora 14, la cimitirul Condiţii de angajare : Eternitatea. Cortegiul porneşte din conform H.C.M. nr. 914/968 strada Malu 4. şi Legea nr. 22/1969. „ Soţia, copiii, nepoţii şi la-Relaţii suplimentare : stra­dele apropiate anunţă încetarea Ştefan cel Mare nr. 40, la din viaţă a scumpului lor compartimentul personal şi LEHADUŞ GHIEORGHE serv. alimentaţie publică, pensionar, telefon nr. 16412, interior Inmormintarea va avea loc 93 şi 909 — întreprinderea astăzi, 25 iunie, ora 14, la cimi­economică judeţeană a CO- 1 tirul Eternitatea. Cortegiul va operativelor de consum, porni din Fundacul Călăraşi 7, II,II ________——— MICA PUBLICITATE — certificatul medical cu ..... « analiza sîngelui şi ra- . Direcţia judeţeană C.E£ ___informează că în vederea dioscopia pulmonară. narti­nării la tragerea la Candidaţii vor fi admişi participării la tragerea la prin concurs­­ iar cei re- “ft Pan,trut rhraftrul 111 hşiţi vor fi şcolarizaţi timp 1971 a de.e.cono. de 3 ani astfel : dobindă şi «st.gun a) lăcătuşi construcţii me- în autoturisme sumele ne­­t­e­cesare pot fi depuse pina - Liceul mecanici a- la data de 30 iunie a c‘ in* gricoli — Oradea — clusiv. iv * t- De asemenea, pină la a­- Școala profesională ceea/ dată.se P°* efectua _ Dorohoi — Si depunerile pe libretele c) strungari de economii pentru turism,­ ­Liceul agricol Ro- necesare participam Ia tra­ man _ gerea la sorți pentru al Concursul de admitere treilea trimestru al anului va avea loc în perioada 6— in curs. 14 iulie 1971 In afara câștigurilor. Ca-Inscrierile ‘ se fac pînă sa de economii și consem­la 3 iulie 1971 inclusiv, națiuni acordă titularilor acestor librete și dobînzi.

Next