Flacăra Iaşului, august 1971 (Anul 27, nr. 7735-7760)
1971-08-05 / nr. 7738
mi xxvii, 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate tarile, unifi-vă? Incurn visului Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in staţiunile din zona Mangalia Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a încetnit din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4.630 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi, oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn“ ; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn“, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea „Saturn“, în felul acesta urmând să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cît şi al coloritului, în bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate, de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată, condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem seama, de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum , înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează marele complex de magazine din centrul staţiunii. La acea oră de după-amiază, toate unităţile complexului erau pline de cumpărători ; unităţile sunt bine aprovizionate. Adresîndu-se reprezentanţilor organelor comerciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea unităţilor cu mărfurile cele maisolicitate. La Venus, o altă tînără şi originală staţiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. Continuă şi aici discuţiile privind noile amenajări de pe litoral. La Venus, de exemplu, au fost date în funcţiune, în ultimul an, noi hoteluri cu o capacitate de 1.000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva încăperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcţii. In aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primire calda şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeţii ajung apoi în staţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5.000 de locuri. Este vizitată o originală cramă, făcînd parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bălan“. întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fantezie şi artă. La Neptun se vizitează, de asemenea, complexul de mijloace de agrement „Prichindel“ şi terenul de minigolf. Intre oaspeţi şi gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crearea a cît mai multe amenajări în care turiştii să poată practica jocuri distractive, să se poată recrea într-un mod cît mai plăcut. în toate staţiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor asemenea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcţiilor de la Neptun, în ultimul an au apărut numeroase hoteluri de ample dimensiuni ca „Arad“, „Galaţi“, „Sibiu“ „Slatina“, „Craiova“, numeroase vile cochete compuse din apartamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste vile şi se apreciază nu numai concepţia arhitectonică, ci şi gradul de funcţionalitate, execuţia îngrijită a lucrărilor. Dar cele mai impunătoare construcţii din această zonă a staţiunii Neptun le constituie cele şapte hoteluri de pe cornişa mării. Construcţia lor a început în vara anului trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat au fost oaspeţi ai constructorilor de pe acest şantier în chiar zilele cînd se efectuau primele lucrări. In prezenţa secretarului general al partidului s-au analizat atunci soluţiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor şi a celorlalte baze turistice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare hoteluri, creaţii ale arhitecţilor, inginerilor, materializate prin hărnicia şi priceperea unei armate de constructori angajaţi cu hotărîre, potrivit indicaţiilor partidului, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai redus şi într-un timp cît mai scurt. Acest nou complex de hoteluri şi amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte staţiuni din zona Mangalia Nord, va avea în final peste 7.000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele.. Cinci dintre acestea au şi fost date în folosinţă, avînd o capacitate de 3.300 de locuri. Fiecare din noile construcţii întregeşte frumuseţile litoralului prin varietatea arhitectonică în care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat în circuitul turistic într-un timp record — mai puţin de un an de zile. Grăbirea lucrărilora fost uşurată de folosirea uinei- utilaje moderne, atît la lucrările de escavaţii şi de turnare a betoanelor pen- tru fundaţii, cît şi la cele pentru înălţarea construcţiilor. Se vor executa alte construcţii însumînd circa 2.500 de locuri. La unele din aceste obiective, lucrările vor începe în cursul acestui an. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi vila scriitorilor. In noua lor casă de odihnă, dată în folosinţă în cursul acestui an, scriitorii aflaţi la odihnă la Neptun fac o călduroasă primire, oaspeţilor. Vila, formată din apartamente şi garsoniere elegante, frumos dotate, are o capacitate de 100 de locuri, în numele scriitorilor prezenţi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat, calde cuvinte de bun sosit şi exprimă bucuria mânuitorilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. La club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc o întîlnire a oaspeţilor cu scriitorii. în numele tuturor oamenilor de litere din ţara noastră, preşedintele Uniunii Scriitorilor mulţumeşte conducerii partidului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de viaţă şi de creaţie de care se bucură, şi exprimă hotărîrea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăţi neîncetat tezaurul literaturii române cu noi şi noi opere de valoare. Dialogul dintre secretarul general al partidului şi scriitori a relevat încă odată înalta menire socială a prozatorului, a poetului, a dramaturgului în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al literaturii ca factor formativ, necesitatea ca opera literară să se inspire nemijlocit din viaţa poporului, să oglindească procesul viu, dinamic, de continuă transformare a societăţii noastre, conştiinţa omului nou al zilelor noastre. Numai o literatură care se inspiră din viaţa poporului — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se adresează cu adevărat poporului şi numai o astfel de literatură are durabilitate, vatrăi multă vreme. Scriitorii îşi afirmă adeziunea la acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei : sala clubului din Neptun. Aici, edilii staţiunilor de pe litoral, constructorii, reprezentanţii organelor judeţene şi municipale Constanţa ale P.C.R. prezintă secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat imaginea actuală, precum şi configuraţia viitoare a litoralului. Prin intermediul unor hărţi, planşe şi machete prind contur, în ansamblu şi detalii, înfăptuirile din ultimul an, de la discuţia avută în acelaşi cadru cu secretarul general al partidului, precum și dezvoltarea zonelor turistice ce vor fi construite în următorii ani. Se prezintă diferite variante de amplasare a viitoarelor hoteluri, restaurante, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază turistică a Mării Negre. Se subliniază că toate indicaţiile primite din partea secretarului general cu prilejul vizitei anterioare în staţiunile de pe litoral au fost înfăptuite întocmai. In construcţii au fost valorificate materii prime ieftine, autohtone. Se evidenţiază căutarea de soluţii pentru înlocuirea unor materiale ce se procură din import şi pe care cercetarea şi industria noastră au posibilitatea să le realizeze. Se arată că pe litoral vor fi date în folosinţă, în perioada 1971—1975, noi construcţii hoteliere cu o capacitate de aproximativ 30 000 de locuri, dintre care 16 000 în zona Mangaliei. Se recomandă celor de faţă să acorde prioritate acelor amenajări pentru care există în prezent reţele de canalizare, căi de transport, putîndu-se realiza astfel o eficienţă sporită a investiţiilor. Se insistă asupra necesităţii de a se spori densitatea construcţiilor, de a se extinde staţiunile existente. In legătură cu problema formării cadrelor de lucrători din industria hotelieră şi turism, ministrul turismului prezintă schiţa şi proiectul de construcţie a centrului de perfecţionare a cadrelor de turism prevăzut a fi construit la Bucureşti. Condiţiile existente pe litoralul Mării Negre, cerinţele turismului modern au relevat necesitatea îmbunătăţirii posibilităţilor de odihnă şi cară, prin construirea de bazine acoperite în care să se poată practica înotul, să se facă baie în orice condiţii atmosferice. Pornind de la această constatare, a fost elaborat un plan de amenajări de piscine, a căror amplasare în linii generale a fost înfăţişată secretarului general, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Se subliniază eficienţa piscinelor, construite pînă acum, şi se arată că pentru anii următori există un program de realizare a încă 23 de piscine. In încheierea discuţiei, specialiştii sunt felicitaţi pentru rezultatele obţinute şi li se recomandă ca, plecând de la experienţa acumulată, să realizeze în termen cît mai scurt prevederile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat prin noile staţiuni turistice din zona Mangalia Nord, discuţiile de lucru avute cu factorii care colaborează pentru îmbogăţirea continuă a bazei turistice din această zonă, recomandările şi indicaţiile formulate cu acest prilej constituie un nou stimulent în activitatea proiectanţilor, arhitecţilor şi constructorilor, în înfăptuirea măreţelor sarcini prevăzute pentru actualul cincinal. Pretutindeni în locurile vizitate, constructorii, oamenii muncii aflaţi la odihnă au făcut oaspeţilor o caldă şi entuziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului nostru se află în continuă şi rapidă dezvoltare, fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, în staţiunile din zona Mangalia Nord. N. Popescu-BOGDANEŞTI Mircea S. IONESCU Uzina de fibre sintetice, una din modernele unități din zona industriala a Iașului. s In paginile 2-3: ---------------------------------------------------- | ■ ANCHETA NOASTRĂ | Ce dorim și ce ni se oferă la căminul cultural ■ Adunările generale | ale salariaților | Dezbateri fructuoase, măsuri realiste n pagina a 4-a Declaraţia comună cubanezo-chiliană COMENTARIU EXTERN Norvegia şi Danemarca în faţa problemei aderării la Piaţa comună Avantaje incerte, dezavantaje sigure ÎN ÎNTÂMPINAREA MARII SĂRBĂTORI O bogată gamă de sortimente Şi colectivul de muncă al Fabricii de confecţii din Iaşi întâmpină marea sărbătoare a eliberării patriei cu importante realizări. Astfel, după cum ne-a informat inginerul şef al unităţii, Iorgu Mihoci, planul producţiei globale pe şapte luni a fost depăşit cu 1,7 lasută. Sarcinile de export Eu fost onorate integral şi la timp, livrîndu-se, peste prevederi, 60.000 de cămăşi şi 10.000 de sorturi pentru sport. In această perioadă, colectivul de creatori al fabricii s-a străduit să îmbogăţească gama de sortimente, reuşind să proiecteze şi să realizeze 240 de modele noi pentru piaţa internă şi 203 modele ce urmează a fi oferite partenerilor externi. Dintre acestea, 75 de modele s-au şi introdus în fabricaţie ,la primul-semestru. Intensa activitate a creatorilor de la fabrica ieşeană le va permite o participare substanţială la Expoziţia realizărilor economiei naţionale. Tehnologii avansate In dorinţa de a întîmpina măreţul eveniment cu un palmares de realizări cît mai bogat, muncitorii, tehnicienii şi inginerii Trustului de construcţii depun eforturi susţinute pentru accelerarea ritmului de execuţie pe toate şantierele judeţului. Una din căile prin care au reuşit să obţină succese deosebite este introducereatehnologiilor de lucru avansate. De pildă, blocul V 1, cu 11 nivele, din Podu Roş, se execută aplicîndu-se pentru prima dată o nouă metodă. Este vorba de executarea pereţilor din beton monolit prin turnarea în cofraje plane metalice, sistem prin care se reduce substanţial consumul de material lemnos, asigurîndu-se, totodată, o viteză de execuţie de peste un apartament pe zi. Prin iniţierea unor măsuri de îmbunătăţire , a tehnologiei de lucru (prefabricarea pereţilor de faţadă ş. a.), se poate ajunge, prin această metodă, chiar la două apartamente pe zi. După cum ne relata ing. Mircea Dumitraşcu, directorul general al Trustului de construcţii, prin această tehnologie se preconizează ca numai cu un set de astfel de cofraje să se execute anual circa 300—400 de apartamente. La Complexul industrial de morărit şi panificaţie de la începutul anului şi pînă in prezent au fost produse peste prevederi 178 tone de biscuiţi — ca să ne referim doar la unul dintre produsele de bază. Paralel cu îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor şi a angajamentelor in întrecerea socialistă, o preocupare de bază a acestui harnic colectiv este şi diversificarea gamei sortimentelor. Astfel, primul semestru al anului a însemnat crearea de trei noi sortimente de paste făinoase, a făinii speciale de patiserie şi a patru noi sortimente de biscuiţi , care au primit bune aprecieri din partea consumatorilor. In clişeu: aspect de la probele tehnologice ale biscuiţilor „Marie“. Foto : h. STRATULAT — coresp. Concentrarea atenţiei spre unităţile rămase în urmă B Debut nesatisfăcător la treierişul staţionar ■ Miriştile neeliberate de paie intîrzie executarea arăturilor ■ Forţele disponibile—urgent transferate acolo unde e nevoie de ele De la zonă la zonă şi de la unitate la unitate, rezultatele de pînă acum, atît la înmagazinarea recoltei cît şi la pregătirea viitoarei producţii, continuă să rămînă extrem de diferenţiate. Poposind prin cîteva cooperative agricole am avut din nou prilejul să consemnăm situaţii cu totul opuse. Iată-ne la C.A.P. Drăguşeni. Pe tarlaua „Ţărîncă“, trei combine „Gloria", iar în lanurile de pe „Podiş” alte patru combine tractate lucrau de dimineaţă, fără întrerupere. „Pînă diseară — ne informa tov. C. Pristavu, preşedintele unităţii — vor fi practic recoltate şi ultimele din cele 400 hectare cultivate cu grîu". Ştiind că secerişul e aproape terminat mai în tot judeţul ne-am interesat mai ales de stadiul treierişului. Se stătea bine şi în această privinţă , 340 de hectare fiind culese mecanizat, recolta de pe ele fusese concomitent şi treierată. Snopii de pe majoritatea restului de 60 hectare, unde s-a secerat manual, erau deja clădiţi ingirezi, urmînd ca de a doua zi să se înceapă treierişul staţionar. Intrucît e vorba de o suprafaţă relativ mică nu mai este de lucru decît pentru cîteva zile. In drum spre lanuri, ne-am încrucişat cu cîteva remorci care duceau griul fie spre magaziile cooperativei, fie spre baza de recepţie. Am aflat că obligaţiile pentru fondul centralizat ce totalizează 380 de tone erau deja achitate. Obţinînd o producţie peste prevederi, cooperatorii de aici, au hotărît însă să suplimenteze contractul cu statul cu încă 90 tone de grîu din care cea mai mare parte erau și expediate. Se poate aprecia că la strînsul recol- tei s-a înregistrat un ritm corespunzător la care, după cum am văzut, au contribuit în bună măsură mecanizatorii. Şi C. GRIGORAŞ (continuare în pag. a 2-a)