Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-14 / nr. 7798
PAGINA A ll-A IN DEZBATERE PUBLICĂ Prevenirea şi combaterea poluării mediului pe teritoriul municipiului şi judeţului Iaşi p.WW.V.V.V.W.MW.V.SV.WiW.SWAW.1. Industrializarea în ritm rapid a ţării noastre, urbanizata crescindă şi tot mai accelerată, dezvoltarea vertiginoasă a transportului mecanizat, au produs modificări complexe şi profunde ale mediului ambiant (ale aerului, solului şi apei), adică ale factorilor care condiţionează viaţa omului. Tocmai de aceea atenţia organelor de partid şi de stat, a oamenilor de ştiinţă se îndreaptă tot mai mult spre detectarea şi combaterea influenţelor nefavorabile pe care procesul rapid de industrializare şi urbanizare le-ar putea avea asupra naturii înconjurătoare. Dezvoltarea controlată a localităţilor, amplasarea raţională a noilor întreprinderi şi dotarea lor cu instalaţii adecvate de reţinere a pulberilor, de neutralizare a gazelor toxice, construirea de instalaţii de epurare a apelor reziduale etc. au permis stăvilirea şi reducerea poluării mediului. In această vastă acţiune — caracteristică politicii partidului nostru de asigurare a celor mai bune condiţii de trai populaţiei ţării — rezultatele sunt din ce în ce mai bune. Inscriindu-se firesc în ansamblul dezvoltării economice şi sociale a întregii ţări, industria şi urbanistica Iaşului au ţinut seama de principalele reguli de conservare a mediului în condiţii normale, ceea ce reflectă grija organelor locale de partid şi de stat faţă de cerinţele vitale ale oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. Construirea a noi întreprinderi industriale, dezvoltarea urbanistică a Iaşului pun însă noi probleme pentru menţinerea unui mediu corespunzător. Ca urmare a indicaţiilor date de Comitetul judeţean de partid, Consiliul popular judeţean a iniţiat un studiu complex cu privire la poluarea mediului natural pe teritoriul judeţului nostru. La acest studiu şi-au adus contribuţia oameni ai muncii din diferite sectoare de activitate, cadre de înaltă competenţă de la Institutul de igienă, de la alte institute de cercetări şi de învăţămînt şi din unităţile specializate. S-a constatat astfel că impurificarea aerului atmosferic al municipiului Iaşi se datoreşte mai ales pulberilor provenite din sol şi depăşeşte în unele perioade ale anului (mai ales primăvara) normele igienice de concentraţii admise. Modernizarea unor străzi, desfiinţarea unor centrale termice ca urmare a extinderii termoficării, amenajarea de instalaţii pentru reţinerea pulberilor la o serie de întreprinderi industriale, cu toată dezvoltarea urbanistică şi industrială, au contribuit la scăderea conţinutului de pulberi în atmosfera oraşului. Totuşi, este necesar să se acorde o atenţie sporită atît modernizării proceselor tehnologice în întreprinderile industriale (care degajă, prin natura producţiei, pulbere) cit şi modernizării arterelor de circulaţie din întreg municipiul Iaşi şi întreţinerii lor in stare de curăţenie. In cursul anilor 1970—1971 s-a studiat la Iaşi şi intensificarea zgomotului de stradă pe diverse artere de circulaţie şi în locuinţe. S-a constatat astfel că pe unele străzi şi în apartamentele din blocuri sau clădiri individuale, orientate către căile de circulaţie intensă, nivelul zgomotului este ridicat. Pentru reducerea zgomotului sunt necesare măsuri urbanistice, ca dimensionarea corespunzătoare a sistemului stradal, amenajarea de spaţii, verzi, asigurarea distanţei reglementare între clădiri şi alte măsuri constructive privind amplasarea blocurilor faţă de stradă, ameliorarea condiţiilor de izolare fonică în clădiri prin folosirea de materiale fonoizolante corespunzătoare, precum şi o serie de alte măsuri privitoare la reglementarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie, însemnate investiţii au fost acordate judeţului Iaşi pentru protecţia apelor. S-au extins reţelele de canalizare iar alte lucrări prevăzute a se executa în perioada 1971— 1975 vor conduce la o îmbunătăţire însemnată a salubrizării apelor de suprafaţă. Cea mai importantă lucrare este staţia de epurare orăşenească, în curs de execuţie, care va intra în funcţiune în anul 1972. Pentru înlăturarea unor noxe şi evitarea pe viitor a poluării mediului, organele locale de partid şi de stat, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, şi-au propus o serie de măsuri pe care le supun spre dezbatere publică, urmînd ca în prima sa sesiune Consiliul popular al judeţului Iaşi să adopte hotăririle necesare. Conducerile întreprinderilor, specialiştii, toţi cetăţenii municipiului şi judeţului Iaşi sunt chemaţi să facă observaţii şi propuneri pentru îmbunătăţirea planului de măsuri, contribuind astfel la crearea unui mediu ambiant optim in condiţiile dezvoltării rapide a economiei şi Urbanisticii noastre. Opiniile vor fi trimise Consiliului popular judeţean, Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste sau redacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“, ,WA,,ViV.W,V.V.V..V.W.,,V.W.W.,,V :;SV.W.WAIAVAVAVA%%V.V.'.V.,.V.W.V .V’.VAVAV.W.W.WV.W.V.W.VVAWiV.^ Proiect de măsuri A. Pentru reducerea poluării atmosferei în întreprinderile, instituţiile, unităţile economice din oraşe şi sate, precum şi toţi cei care posedă instalaţii, utilaje sau folosesc procedee tehnologice a căror activitate este însoţită de degajări de gaze nocive, pulberi, cenuşă, funingine, au datoria să-şi prevadă instalaţii de reţinere sau atenuare a noxelor şi să le menţină in stare de bună funcţionare, astfel incit să se elimine posibilitatea poluării atmosferei. 2. Pentru a asigura eficienţa filtrelor şi a agregatelor de reţinere a prafului sau cenuşei, instalate în cursul acestei veri la Secţia de granulit, Fabrica de viței şi Fabrica de mobilă din zona industrială a Iaşului. Inspectoratul sanitar de stat va întreprinde pînă la 30 noiembrie a.c. măsurători în ceea ce priveşte parametrii de epurare realizaţi, sesizînd Comitetul executiv în cazul cînd se vor constata abateri de la normele sanitare. Periodic, se vor efectua determinări de control pentru urmărirea eficienţei funcţionării ■ agregatelor respective. 3. Staţiile de mortare şi betoane Nicolina, aparţinînd Trustului de construcţii Iaşi, vor fi dezafectate pînă la sfîrşitul trimestrului IV/1971 prin transferarea activităţii lor la baza de producţie Ţuţora. 4. Pînă la data de 31 decembrie 1971, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi va organiza identificarea tuturor instalaţiilor de încălzire, cuptoare şi altele, ce mai funcţionează prin arderea păcurii în zona centrală a municipiului Iaşi, şi va lua măsuri ca pînă la sfîrşitul anului 1973, să se elimine aceste surse de poluare. 5. în vederea combaterii prafului produs de circulaţia rutieră în municipiul Iaşi şi în oraşele din judeţ, se va intensifica acţiunea de spălare şi stropire a străzilor, trecîndu-se la utilizarea în două schimburi a utilajelor de spălat şi programîndu-se activitatea lor pe bază de grafice. Se va urmări, de asemenea, respectarea cu stricteţe a prevederilor privind menţinerea curăţeniei străzilor. Organele de ordine vor aplica cu mai multă fermitate sancţiuni pentru transportul incorect al materialelor generatoare de praf. 6. La proiectarea noilor artere de circulaţie şi la modernizarea celor existente si vor introduce, în mod obligatoriu, fîşii de spaţii verzi între trotuare şi carosabil, precum şi între trotuare şi blocurile cu partere locuite, astfel incit noxele generate de circulaţie să fie atenuate prin capacitatea vegetaţiei de a reţine zgomotul şi praful. 7. Avînd în vedere rolul determinant al vegetaţiei — în special al celei arborescente — asupra purificării atmosferei şi îmbunătăţirea microclimei, se va interzice cu desăvîrşire desfiinţarea zonelor verzi şi a parcurilor existente şi se va trece la extinderea lor şi la împădurirea versanţilor instabili de pe teritoriul şi din apropierea localităţilor. 8. La folosirea îngrăşămintelor, inseemfungicidelor şi ierbicidelor, se vor respecta cu stricteţe măsurile de precauţiune impuse de normele sanitare şi tehnologice pentru a preîntîmpina difuzarea necontrolată și contaminarea mediu lui. B. Pentru reducerea zgomotului urban 1, întreprinderile de transporturi și celelalte unități posesoare de mijloace auto vor organiza, pînă la sfîrșitul lunii noiembrie a.c., o verificare riguroasă a autovertgulelor (ori special a autobuzelor şi lamioanelor) la Eeogrifii diliminării cauzelor care duc la o funcţionare zgomotoasă. Comisiile interne de verificare vor fi constituite în cadrul unităţilor, prin decizia comitetului de direcţie. La nivelul municipiului Iaşi, se va constitui o comisie alcătuită din reprezentanți ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, Inspectoratului de miliţie, Inspectoratului sanitar și a unităților mari de tranreporturi, care vor controla vehiculele în circulație, începînd de la data de 1 noiembrie a.c., aplicînd măsuri corespunzătoare în funcţie de situaţiile constatate. 2. întreprinderea de transporturi Iaşi va îmbunătăţi controlul căilor de rulare a tramvaielor şi starea materialului rulant, intervenind prompt la înlăturarea defecţiunilor producătoare de zgomot. Utilizarea mijloacelor de transport în comun se va organiza astfel încât după ora 22 să rămână în circulaţie numai vehiculele în cea mai perfectă stare de funcţionare, pentru a reduce la minimum zgomotele străzii în timpul nopţii. Comisia internă, constituită conform punctului 1, va urmări aplicarea acestor măsuri. "1l. Întrucît actualele vagoane de tramvai de tip vechi constituie una dintre sursele importante de zgomot, este necesar să se facă demersuri pentru a se obţine, încă din anul 1973, livrarea tramvaielor silenţioase prevăzute pentru anii 1974—1975. Pe măsura dotării unităţii cu noul tip de tramvai, întreprinderea de transporturi Iași va înlocui actualele trenuri zgomotoase de pe traseele centrale. 4. Pînă la 31 decembrie a.c., Comitetul executiv al Consiliului popular municipal va reanaliza actualele trasee de autobuze şi va lua măsuri pentru devierea unora din ele de pe străzile centrale şi în special de pe strada Ştefan cel Mare, în vederea reducerii zgomotului, poluării aerului şi aglomeraţiei pe arterele prea solicitate. 5. Avînd în vedere creşterea inevitabilă în viitor a zgomotului generat de intensificarea rapidă a circulaţiei citadine, la proiectarea ansamblelor urbane se va acorda o deosebită atenţie acestui aspect. Se va ţine seama de constatările şi recomandările studiului cu privire la zgomotul din municipiul Iaşi, întocmit de un colectiv al Institutului politehnic Iaşi şi de determinările recente ale Institutului de igienă şi ale Inspectoratului sanitar de stat. La elaborarea proiectelor de sistematizare se vor adopta soluţii în care locuinţele să fie cît mai ferite de zgomotul arterelor de circulaţie (separarea traficului principal de zonele rezidenţiale, prevederea de spaţii verzi şi clădiri ecran, orientarea favorabilă a apartamentelor faţă de undele sonore etc.). La proiectarea clădirilor de locuit se vor studia şi urmări în mod deosebit realizarea, în limita costurilor curente, a unor soluţii constructive cu proprietăţi fonoizolante sporite. C. Pentru reducerea poluării apelor 1, întreprinderile şi unităţile care posedă staţii sau instalaţii de epurare a apelor uzate vor trece deindată la revizuirea şi completarea instalaţiilor respective pentru ca, pînă la 30 noiembrie a.c., acestea să funcţioneze conform normelor impuse de legislaţia în vigoare. Oficiul de gospodărie a apelor va interzice deversarea apelor uzate, întreprinderilor ale căror instalaţii de epuraţie vor funcţiona defectuos, după termenul stabilit. 2. Se vor urgenta lucrările staţiilor de epuraţie la unităţile în curs de construcţie, astfel încît acestea să fie puse în funcţiune concomitent cu obiectivele respective. Oficiul de gospodărie a apelor va interzice punerea în funcţiune a unităţilor cu instalaţiile de epuraţie neterminate sau cu capacităţi diminuate nejustificat față de valorile proiectate. 3. Se vor lua măsuri ca, pînă la 31 decembrie 1972, la unitățile S.M.A. care posedă instalații de canalizare cu staţii de epurare necorespunzătoare din punct de vedere al capacității sau treptelor de epurare, să se execute lucrările de extindere necesare. La unitățile S.M.A. nou constituite, atelierele și grupurile sociale administrative ce se vor executa vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu instalații de epimare corespunzătoare, avizate de Oficiul de gospodărie a apelor. 4. Se vor lua toate măsurile necesare ca cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul trimestrului IV a.c., să se dea în funcţiune staţia de epuraţie a Complexului porcin de la Tomeşti. 5. Direcţia sanitară judeţeană va lua măsuri şi prevedea fonduri în aşa fel incit pînă la sfîrşitul anului 1973 să se construiască staţii de epuraţie la Sanatoriul T. B. C. Deleni şi Preventoriul Poeni. 6. întreprinderea comunală apă — canal — gaze — băi Iaşi va lua măsuri ca, pînă la sfîrşitul anului 1972, o dată cu intrarea în funcţiune a staţiei de epuraţie a municipiului Iaşi, să se racordeze la colectoarele generale toate canalizările de ape uzate. După această dată nu se vor mai admite pe teritoriul muniicipiului Iaşi nici un fel de descărcări de ape uzate neepurate. 7. întrucît capacitatea staţiei de epuraţie a municipiului Iaşi, ce urmează a se da în funcţiune în 1972, va asigura la limită debitul apelor uzate din acest an. Direcţia judeţeană de gospodărie comunală şi locativă se va îngriji pentru asigurarea documentaţiilor, astfel incît din 1973 să se înceapă realizarea etapei a II-a a staţiei (prevăzută în proiect) din fondurile de cooperare. O dată cu realizarea extinderii staţiei de epuraţie se va prevedea şi un separator de grăsimi. 8. Ţinînd seama de faptul că în zona Bucium există o seamă de unităţi şi instituţii (printre care Spitalul de neuropsihiatrie nr. 7, Casa de copii, întreprinderea „Progresul” şi altele) este necesar ca, pînă la sfîrşitul anului 1975, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi să asigure, din beneficii peste plan, fondurile pentru realizarea şi punerea în funcţiune cel puţin a canalizării apelor uzate din această zonă, apele pluviale putind fi în continuare evacuate prin cursurile de suprafaţă. 9. Pentru a asigura o depozitare organizată şi controlată a reziduurilor vâscoase sau lichide, cît şi a reziduurilor industriale solide care nu pot fi compostate, provenite de la diferite unităţi industriale şi din staţiile de preepurare de pe teritoriul municipiului, serviciul de gospodărie comunală al municipiului Iaşi, împreună cu Inspectoratul sanitar, Oficiul de gospodărie a apelor şi principalele unităţi generatoare de reziduuri necompostabile vor stabili, pînă la 30 noiembrie a.c., un loc de evacuare în conformitate cu legislaţia sanitară şi de protecţia apelor. 10. Pentru a evita punerea în funcţiune a unor extinderi sau a unor reţele noi de canalizare fără instalaţii de epurare, Direcţia de sistematizare, arhitectură şi control nu va elibera autorizaţii de construcţii pentru documentaţiile care nu au avizele organului de gospodărire a apelor. 11. Pentru salubrizarea rîului Bahlui in zona municipiului Iaşi, în special în perioadele secetoase, Oficiul de gospodărie a apelor va studia posibilitatea măririi debitului minim al rîului şi va informa Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, pină la 31 ianuarie 1972, asupra condiţiilor tehnice şi economice de realizare. FLACĂRA IAȘULUI Cabana de vînătoare de la Poeni. Foto: h. STRATULAT coresp. BUENOS AIRES 13 (Agerpres). — Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în partida precedentă arbitrii au consemnat remiza, astfel că scorul se menţine egal : 2—2. Petrosian, cu albele, ajucat deschiderea engleză, dar, prin transpunere de mutări, s-a ajuns la varianta Maroczy a apărării siciliene. De obicei, albul are avantaj de spaţiu în această variantă, însă analiza a arătat că şansele celor două părţi sunt egale. Schimbul damelor, survenit într-o fază timpurie a partidei, urmat de cel al turnurilor şi cailor, a dus inevitabil la simplificarea partidei. Se credea totuşi că Fischer va căuta o cale spre cîştig în final, dar la mutarea a 20-a, marele maestru american a propus remiza, care a fost acceptată de Petrosian. Următoarea partidă va avea loc la 14 octombrie. MILANO 13 (Agerpres). — Cunoscutul fotbalist Gianmilo Faccheti, în vîrstă de 29 de ani, a stabilit un record în ţara sa. Fotbalistul italian (fundaş stînga în echipa Internazionale din Milano) a jucat în meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul în echipa Italiei la 27 martie 1963. * BERNA 13 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al uniunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R. D. Germană s-a retras din „Cupa U.E.F.A." După cum se ştie, în cursul unui incendiu mai mulţi jucători ai acestei echipe au fost accidentaţi, iar un membru al formaţiei a decedat. Pentru turul doi al competiţiei s-a calificat astfel, fără joc, echipa olandeză Eindhoven, care urma să întîlnească formaţia Chemie Halle. SPORT ■ Viaţa bate la uşă. De ce nu deschideţi? Clinici de serviciu (urmare din pag. 1) Au venit şi la noi tineri care ne-au cerut de lucru, ne spunea tehnicianul Nicolae Chiosac, secretarul comitetului de partid de la Uzina mecanică „Nicolina". Dar cînd i-am îndrumat spre forjă sau spre strungari© au început să strîmbe din nas. Dorinţa lor de a hiberna într-un birou nu le-am putut-o satisface şi au închis atunci poarta uzinei pe dinafară. Dar absenţa acestor tineri din angrenajul social, oricit ni s-ar părea lipsită de importanţă, a devenit în societatea noastră o problemă de inechitate. Cei frustraţi nu sunt numai ei, ci şi ceilalţi membri ai societăţii care trebuie să susţină prin eforturile lor şi existenţele parazitare. Pe Angela Sânduleanu (şoseaua Albineţ nr. 13) am trezito din somn. Era ora 10. - Ce faci ? - Stau. N-o interesează că timpul curge. Cînd îi amorţesc oasele de atîta şedere iese în oraş, se plimbă puţin. Apoi se întoarce din nou la şedere. Angela S. a dat de mai multe ori examen de admitere la facultate şi n-a reuşit. De la Oficiul de recrutare şi repartizare a forţelor de muncă i s-au oferit diferite servicii. Le-a refuzat însă, pe toate, mulţumindu-se în postura de „pensionarul familiei". La anii ei n-a dat încă nimic societăţii, în schimb a primit de la societate cu vîrf şi îndesat şi încă mai pretinde. Cît va mai pretinde oare fără ca să dea nimic ? Pe Şoseaua Naţională, la nr. 184, scara D, locuieşte Maria Elena Pulpan. Ca şi Angela S. şi Maria Elena Pulpan este de profesie „pensionara familiei“. A terminat liceul de mai mulţi ani şi de atunci se îndeletniceşte cu examenele de admitere la facultate. Să ştiţi însă că am lucrat două luni la un laborator de chimie organică ! a încercat ea să se apere. - Eşti de profesie laborantă ? - Nu, dar cunosc pe cineva care poate să-mi ofere oricînd un asemenea post. O vină serioasă au, de fapt, şi părinţii. Unuia dintre aceştia i-am solicitat părerea. Nici o deosebire în modul de a gîndi al acestor părinţi şi al copiilor. Unde mănîncă unul, poate mînca şi al doilea. Şi apoi tură de noapte îi trebuie ? Las-o să stea acasă, că mă descurc eu. ■ Comentariile sînt de prisos. Dar care sînt urmările unui asemenea mod de a gîndi ? Gheoghe Vieru, la vremea tinereţii sale ignora şi el munca. Viaţa parazitară, însă, l-a condus la fapte antisociale. La început a reuşit să se sustragă rigorilor legii. Intr-o zi, însă, a fost prins şi a luat drumul detenţiunii. Infirmitatea morală s-a accentuat din ce în ce mai mult. Ce face astăzi Gheorghe Vieru ? Este tot un parazit. II găseşti în restaurante cerşind băutură. Desigur este un caz extrem. Dar el demonstrează că de la parazitism pînă la a intra în conflict cu legea nu e decit un pas. In timp ce forjorul lucrează încordat în fața cuptoarelor încinse, turnătorul vrea să topească mai repede fonta, constructorul a terminat de turnat fundaţia la un alt bloc - tineri avizi de lîncezeală bat la porţile întreprinderilor solicitînd un post călduţ de funcţionar. Acest locuşor călduţ, acest trist şi şubred adăpost care prin nimic nu se poate transforma în ceea ce numim astăzi dăruire, trebuie să dispară din conştiinţa celor ce mai cred că se mai poate trăi astfel. Este datoria tuturor oamenilor cinstiţi, a întregii opinii publice să contribuie prin toate mijloacele la purificarea societăţii de asemenea concepţii şi practici. Rezervele existente pot amplifica rezultatele (urmare (din pag. 1) al lucrărilor de reparaţii şi întreţinere. După cum ne spunea ing. Periele Docare, şeful serviciului mecanic-şef, în anul 1971 a fost tratată, pentru prima dată, în modul cel mai serios, problema reviziilor planificate. La aceasta a contribuit, evident, ridicarea nivelului profesional al celor care le execută, alcătuirea echipelor de lucru, Colaborarea dintre secţiile productive şi cea de întreţinere. Un succes al acestei secţii, recent dotată şi cu o nouă hală de producţie, îl constituie confecţionarea unor piese de schimb ce erau deficitare, în special din cele care solicitau importuri, fapt care a contribuit din plin atît la obţinerea unor însemnate economii de valută, cit şi la scurtarea duratei reparaţiilor. Aceasta însă nu înseamnă că nu mai sunt probleme de rezolvat ; se simte încă o lipsă acută de piese de schimb pentru unele utilaje (în special echipamente electrice şi rulmenţi),“ nu s-au găsit încă furnizori de piese, ori colaboratori, pentru efectuarea reparaţiilor capitale în bune condiţiuni, lipsesc încă documentaţiile tehnice necesare executării unor lucrări şi altele. Cu toate acestea, după cum am subliniat încă de la început, rezultatele obţinuteîn cele 9 luni trecute din acest an sunt bune, ele favorizînd, in continuare, desfăşurarea activităţii în bune condiţiu şi Şi îrttr-un ritm susţinut. De pildă, executarea containerelor prevăzute de planul anual în numai trei trimestre a descongestionat circa 50 la sută din posibilităţile de producţie ale sectorului respectiv. Aceasta permite să se treacă, mai devreme decât era prevăzut, la alte lucrări de maximă importanţă pentru economia naţională. Este vorba de repartizatorul de mixturi asfaltice (utilaj ce constituie un preţios ajutor pentru constructorii de drumuri), desene pentru autobasculante S.R. 113 (în sprijinul altor unităţi de reparaţii auto din ţară), dar mai ales de transcontainerul de 20 de tone pentru C.F.R., utilaj care, în anul viitor, va avea o pondere ridicată în producţia uzinei. Au fost deja executate prototipurile, iar testarea lor dă rezultate îmbucurătoare. Şi totuşi, adevăratele probleme abia de acum, din acest trimestru, se ridică. In anul ce vine, producţia uzinei se va reprofila pe repararea autocamionului S.R. 113 „Bucegi“, aceasta cu continuarea, în paralel, a reparării autocamionului S.R. 101. In prezent, pe linia de reparaţii se află deja primele autoşasiuri S.R. 113, iar pînă la sfîrşitul anului circa 200 de bucăţi vor fi reparate. Se fac eforturi deosebite pentru însuşirea tehnologiei necesare acestor reparaţii cu totul deosebite de cele efectuate pînă acum dar sînt de prevăzut unele greutăţi, deoarece cele două tipuri se vor repara simultan. De aceea va trebui reorganizat complet fluxul tehnologic al noii hale pentru reparaţii capitale, în aşa fel încît să-şi poată găsi locul firesc şi linia tehnologică a noului autovehicul. între timp, a fost elaborat planul de măsuri privind dotarea cu utilajele, dispozitivele şi bancurile de probă necesare. Insă, după cum sublinia ing. Ion Nimitan, şeful serviciului tehnologic, fără standuri de probă speciale pentru tipul S.R. 113 nu se va putea desfăşura o activitate normală, de aceea s-a prevăzut şi executarea lor cu forţe proprii. Muncitori şi tehnicieni din uzină au fost la Suceava şi Cîmpina în această perioadă, la unităţi care repară noul tip şi au învăţat destule. Mai sunt necesare încă utilaje şi, mai ales, piese de schimb. Ar trebui, credem noi, să se acorde o atenţie specială recondiţionării pieselor cu care vin autovehiculele, pentru a se apela cît mai puţin cu putinţă la soluţii din afară. Aceasta, ca şi alte soluţii pe care specialiştii uzinei fără îndoiala că le vor găsi, va contribui, alături de organizarea precisă şi judicioasă a producţiei şi a muncii, de dăruirea cu care întreg colectivul lucrează, la amplificarea rezultatelor prezente. In 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de seară (14 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Cântecul care mi-e drag; 17.30 România; Orizont ’75; 17.45 Patrie, pămînt străbun (program de cîntece); 18.00 Din viaţa muzicală a judeţului Suceava ; 18 30 Cotidian sonor ; 19.30 File din istoria patriei; 19.45 Interpreţi români de operă : Arta Florescu şi Mihail Arnautu ; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.30 Teatru la microfon : „Jocul de-a vacanţa“, de Mihail Sebastian ; 21.45 De pe deal şi de pe vale (melodii populare) ; 22.10 Revista melodiilor (reluare). Programul de dimineaţă (15 octombrie) ; 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea in agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti (continuare) ; 6.30 Ritmuri matinale ; 0.45 Cîntece populare româneşti ; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiunea In limba maghiară; 18.30 ha volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18.50 Timp și anotimp in agricultură ; 19.10 Pentru sănătatea dr. Regimul de viaţă al bolnavilor cardiaci ; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 Reflector ! 20.15 Interpretul săptămînii Anca Agemolu î 20.30 Pagini de umor. „Stan şi Bran delincvenţi" ; 21.20 Cadran internaţional ; 22.10 Serenade, canţonete şi arii din operete ; 22.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe Victoria, orele 9 . 14 s 17.15 - 20.30 „Articolul 420“. Republica, orele 9 ; 11.10 ; 14.30 ; 16.40; 18.50 ; 21 „Boxerul“. Copou, orele 9 ; 11.10; 14.30 ; 16.40 ; 18.50 ; 21 „Simon Bolivar“. Arta, orele 9 ; 11.40 15 î 17.45 i 20.30 „Columna“, ambele serii. Nicolina, orele 16 j 18 ) 20 „Cinci milioane de martori“. In judet I Casa de cultură Paşcani „Apa ca un bivol negru“. Clubul „Unirea“ — Paşcani „Secretul planetei maimuţelor“, cinemascop. Tg. Frumos „Pe luciul gheţii“, cinemascop. Hîrlău „Băieţi in haine de piele“. Podu-Iloaiei „Un film cu o fată fermecătoare“. Hăbăuceşti „Cinci pentru infern“, cinemascop. Teatrul Naţional la ora 19.30, va fi prezentat un spectacol intitulat „Momente de teatru românesc“ A III- a. „ 4. Azi, 14 octombrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica a lll-a chirurgie, clinica I medicală de la :Spitalul clinic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov) şi clinica I de obstetrică şi ginecologie (Spitalul Maternitatea, str. Cuza Vodă). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pentru timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (lingă restaurantul Cotnari) care deservesc numai reţetele de urgenţă, pină la ora 6 dimineaţa. Expoziţie In sala „Victoria“ din Piaţa Unirii intre orele 10—13 şi 17^20 poate fi vizitată expoziţia „Portul popular moldovenesc“. Pronoexpres la tragerea PRONOEXPRES nr. 41 din 13 X 1971 au fost extrase următoarele numere :■ Extragerea I : 29 37 9 41 35 3 Fond de cîştiguri lei I 263.580 Extragerea a II-a : 32 25 23 6 18 Fond de cîştiguri lei 611.117. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic, apoi din sectorul vest, nord-vest. Temperatura aerului va fi uşor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 3 şi 8 grade, iar maximele între 15 şi 20 grade, bocul, dimineaţa şi seara, se va produce ceaţă. JOCURINAVIGAŢIE ORIZONTAL : 1. Nave ce merg şi pe sub apă ; 2. Conduc corăbiile ; 3. Rîu în^fsFTiT ţării; 4. Se zăreşte farul ! — Localitate în Dobrogea, pe malul lacului SiProiectează nave (prese.) — Mijloc de transport pe apă. VERTICAL: 1. Cercetători subacvatici ; 2. Două picături de rouă I — Fluviu în America ; 3. Trei dintr-o barcă! — în navigaţie ! — Curg pe margini ! ; 4. Navigatori; 5. Gropi oceanice ; 6. In gogosile de ristic! — La fel ; 7. Port ! în rută ! — Prenume masculin ; 8. Nori ... împrăştiaţi — Cal dobrogean ; 9. Dînşii — Simbol marinăresc. M. BIGLIGIU 1