Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-14 / nr. 7798

PAGINA A ll-A IN DEZBA­TERE PUBLICĂ Prevenirea şi combaterea poluării mediului pe teritoriul municipiului şi judeţului Iaşi p.WW.V.V.V.W.­MW.V.SV.WiW.SWAW.1.­ ­Industrializarea în ritm rapid a ţării noastre, urba­nizata crescindă şi tot mai accelerată, dezvoltarea verti­ginoasă a transportului mecanizat, au produs modificări complexe şi profunde ale mediului ambiant (ale aerului, solului şi apei), adică ale factorilor care condiţionează viaţa omului. Tocmai de aceea atenţia organelor de partid şi de stat, a oamenilor de ştiinţă se îndreaptă tot mai mult spre detectarea şi combaterea influenţelor nefavorabile pe care procesul rapid de industrializare şi urbanizare le-ar putea avea asupra naturii înconjurătoare. Dezvoltarea con­trolată a localităţilor, amplasarea raţională a noilor în­treprinderi şi dotarea lor cu instalaţii adecvate de reţi­nere a pulberilor, de neutralizare a gazelor toxice, con­struirea de instalaţii de epurare a apelor reziduale etc. au permis stăvilirea şi reducerea poluării mediului. In aceas­tă vastă acţiune — caracteristică politicii partidului nos­tru de asigurare a celor mai bune condiţii de trai popu­laţiei ţării — rezultatele sunt din ce în ce mai bune. Inscriindu-se firesc în ansamblul dezvoltării econo­mice şi sociale a întregii ţări, industria şi urbanistica Iaşului au ţinut seama de principalele reguli de conser­vare a mediului în condiţii normale, ceea ce reflectă gri­ja organelor locale de partid şi de stat faţă de cerinţele vitale ale oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. Con­struirea a noi­ întreprinderi industriale, dezvoltarea urba­nistică a Iaşului pun însă noi probleme pentru menţine­rea unui mediu corespunzător. Ca urmare a indicaţiilor date de Comitetul judeţean de partid, Consiliul popular judeţean a iniţiat un studiu complex cu privire la poluarea mediului natural pe teri­toriul judeţului nostru. La acest studiu şi-au adus con­tribuţia oameni ai muncii din diferite sectoare de activi­tate, cadre de înaltă competenţă de la Institutul de igienă, de la alte institute de cercetări şi de învăţămînt şi din unităţile specializate. S-a constatat astfel că impurificarea aerului atmosfe­ric al municipiului Iaşi se datoreşte mai ales pulberilor provenite din sol şi depăşeşte în unele perioade ale anului (mai ales primăvara) normele igienice de concentraţii ad­mise. Modernizarea unor străzi, desfiinţarea unor centrale termice ca urmare a extinderii termoficării, amenajarea de instalaţii pentru reţinerea pulberilor la o serie de în­treprinderi industriale, cu toată dezvoltarea urbanistică şi industrială, au contribuit la scăderea conţinutului de pulberi în atmosfera oraşului. Totuşi, este necesar să se acorde o atenţie sporită atît modernizării proceselor tehnologice în întreprinderile industriale (care degajă, prin natura producţiei, pulbere) cit şi modernizării arterelor de cir­culaţie din întreg municipiul Iaşi şi întreţinerii lor in stare de curăţenie. In cursul anilor 1970—1971 s-a studiat la Iaşi şi in­tensificarea zgomotului de stradă pe diverse artere de circulaţie şi în locuinţe. S-a constatat astfel că pe unele străzi şi în apartamentele din blocuri sau clădiri indivi­duale, orientate către căile de circulaţie intensă, nivelul zgomotului este ridicat. Pentru reducerea zgomotului sunt necesare măsuri urbanistice, ca dimensionarea corespun­zătoare a sistemului stradal, amenajarea de spaţii, verzi, asigurarea distanţei reglementare între clădiri şi alte măsuri constructive privind amplasarea blocurilor faţă de stradă, ameliorarea condiţiilor de izolare fonică în clă­diri prin folosirea de materiale fonoizolante corespunză­toare, precum şi o serie de alte măsuri privitoare la re­glementarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie, însemnate investiţii au fost acordate judeţului Iaşi pentru protecţia apelor. S-au extins reţelele de canalizare iar alte lucrări prevăzute a se executa în perioada 1971— 1975 vor conduce la o îmbunătăţire însemnată a salu­brizării apelor de suprafaţă. Cea mai importantă lucrare este staţia de epurare orăşenească, în curs de execuţie, care va intra în funcţiune în anul 1972. Pentru înlăturarea unor noxe şi evitarea pe viitor a poluării mediului, organele locale de partid şi de stat, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, şi-au propus o serie de măsuri pe care le supun spre dezbatere publică, urmînd ca în prima sa sesiune Consiliul popular al judeţului Iaşi să adopte hotăririle necesare. Conducerile întreprinderilor, specialiştii, toţi cetăţenii municipiului şi judeţului Iaşi sunt chemaţi să facă obser­vaţii şi propuneri pentru îmbunătăţirea planului de mă­suri, contribuind astfel la crearea unui mediu ambiant optim in condiţiile dezvoltării rapide a economiei şi Urba­nisticii noastre. Opiniile vor fi trimise Consiliului popular judeţean, Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste sau redacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“, ,­WA,,ViV.W,V.V.V­.­.V.W.,,V.W.W.,,V :;SV.W.WAIAVAVAVA%%V.V.'.V.,.V.W.V .V’.VAVAV.W.W.WV.W.V.W.VVAWiV.^ Proiect de măsuri A. Pentru reducerea poluării atmosferei în întreprinderile, instituţiile, unităţile economice din oraşe şi sate, precum şi toţi cei care posedă instalaţii, utilaje sau folosesc procedee tehnologice a căror ac­tivitate este însoţită de degajări de gaze nocive, pulberi, cenuşă, funingine, au da­toria să-şi prevadă instalaţii de reţinere sau atenuare a noxelor şi să le menţină in stare de bună funcţionare, astfel incit să se elimine posibilitatea poluării atmo­sferei. 2. Pentru a asigura eficienţa filtrelor şi a agregatelor de reţinere a prafului sau cenuşei, instalate în cursul acestei veri la Secţia de granulit, Fabrica de vi­ței şi­ Fabrica de mobilă din zona indus­trială a Iaşului. Inspectoratul sanitar de stat va întreprinde pînă la 30 noiembrie a.c. măsurători în ceea ce priveşte para­metrii de epurare realizaţi, sesizînd Co­mitetul executiv în cazul cînd se vor constata abateri de la normele sanitare. Periodic, se vor efectua determinări de control pentru urmărirea eficienţei func­ţionării ■ agregatelor respective. 3. Staţiile de mortare şi betoane Ni­colina, aparţinînd Trustului de construc­ţii Iaşi, vor fi dezafectate pînă la sfîrşitul trimestrului IV/1971 prin transferarea ac­tivităţii lor la baza de producţie Ţuţo­­ra. 4. Pînă la data de 31 decembrie 1971, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi va organiza identi­ficarea tuturor instalaţiilor de încălzire, cuptoare şi altele, ce mai funcţionează prin arderea păcurii în zona centrală a municipiului Iaşi, şi va lua măsuri ca pînă la sfîrşitul anului 1973, să se elimi­ne aceste surse de poluare. 5. în vederea combaterii prafului pro­dus de circulaţia rutieră în municipiul Iaşi şi în oraşele din judeţ, se va inten­sifica acţiunea de spălare şi stropire a străzilor, trecîndu-se la utilizarea în două schimburi a utilajelor de spălat şi pro­­gramîndu-se activitatea lor pe bază de grafice. Se va urmări, de asemenea, res­pectarea cu stricteţe a prevederilor pri­vind menţinerea curăţeniei străzilor. Or­ganele de ordine vor aplica cu mai multă fermitate sancţiuni pentru transportul incorect al materialelor generatoare de praf. 6. La proiectarea noilor artere de cir­culaţie şi la modernizarea celor existente si­ vor introduce, în mod obligatoriu, fîşii de spaţii verzi între trotuare şi carosabil, precum şi între trotuare şi blocurile cu partere locuite, astfel incit noxele gene­rate de circulaţie să fie atenuate prin ca­pacitatea vegetaţiei de a reţine zgomotul şi praful. 7. Avînd în vedere rolul determinant al vegetaţiei — în special al celei arbores­cente — asupra purificării atmosferei şi îmbunătăţirea microclimei, se va inter­zice cu desăvîrşire desfiinţarea zonelor verzi şi a parcurilor existente şi se va trece la extinderea lor şi la împădurirea versanţilor instabili de pe teritoriul şi din apropierea localităţilor. 8. La folosirea îngrăşămintelor, inseem­­­fungicidelor şi ierbicidelor, se vor res­pecta cu stricteţe măsurile de precauţiu­­ne impuse de normele sanitare şi teh­nologice pentru a preîntîm­pina difuza­rea necontrolată și contaminarea mediu­­ lui. B. Pentru reducerea zgomotului urban 1, întreprinderile de transporturi și ce­lelalte unități posesoare de mijloace auto vor organiza, pînă la sfîrșitul lunii no­iembrie a.c., o verificare riguroasă a au­­tovert­gulelor (ori special a autobuzelor şi lam­ioanelor) la Eeogrifi­­i dili­minării cauzelor care duc la o funcţio­nare zgomotoasă. Comisiile interne de ve­rificare vor fi constituite în cadrul uni­tăţilor, prin decizia comitetului de di­recţie. La nivelul municipiului Iaşi, se va constitui o comisie alcătuită din repre­zentanți ai Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, Inspectoratului de miliţie, Inspectoratului sanitar și a u­­nităților mari de tran­reporturi, care vor controla vehiculele în circulație, înce­­pînd de la data de 1 noiembrie a.c., a­­plicînd măsuri corespunzătoare în funcţie de situaţiile constatate. 2. întreprinderea de transporturi Iaşi va îmbunătăţi controlul căilor de rulare a tramvaielor şi starea materialului ru­lant, intervenind prompt la înlăturarea defecţiunilor producătoare de zgomot. U­­tilizarea mijloacelor de transport în co­mun se va organiza astfel încât după ora 22 să răm­ână în circulaţie numai vehi­culele în cea mai perfectă stare de func­ţionare, pentru a reduce la minimum zgomotele străzii în timpul nopţii. Comi­sia internă, constituită conform punctului 1, va urmări aplicarea acestor măsuri. "1l. Întrucît actualele vagoane de tram­vai de tip vechi constituie una dintre sursele importante de zgomot, este nece­sar să se facă demersuri pentru a se ob­ţine, încă din anul 1973, livrarea tram­vaielor silenţioase prevăzute pentru anii 1974—1975. Pe măsura dotării unităţii cu noul tip de tramvai, întreprinderea de transporturi Iași va înlocui actualele tre­nuri zgomotoase de pe traseele centrale. 4. Pînă la 31 decembrie a.c., Comite­tul executiv al Consiliului popular muni­cipal va reanaliza actualele trasee de autobuze şi va lua măsuri pentru devie­rea unora din ele de pe străzile centrale şi în special de pe strada Ştefan cel Mare, în vederea reducerii zgomotului, poluării aerului şi aglomeraţiei pe arterele prea so­licitate. 5. Avînd în vedere creşterea inevita­bilă în viitor a zgomotului generat de intensificarea rapidă a circulaţiei cita­dine, la proiectarea ansamblelor urbane se va acorda o deosebită atenţie aces­tui aspect. Se va ţine seama de consta­tările şi recomandările studiului cu pri­vire la zgomotul din municipiul Iaşi, întocmit de un colectiv al Institutului politehnic Iaşi şi de determinările recente ale Institutului de igienă şi ale Inspec­toratului sanitar de stat. La elaborarea proiectelor de sistemati­zare se vor adopta soluţii în care locu­inţele să fie cît mai ferite de zgomotul arterelor de circulaţie (separarea trafi­cului principal de zonele rezidenţiale, prevederea de spaţii verzi şi clădiri e­­cran, orientarea favorabilă a apartamen­telor faţă de undele sonore etc.). La proiectarea clădirilor de locuit se vor studia şi urmări în mod deosebit rea­lizarea, în limita costurilor curente, a unor soluţii constructive cu proprietăţi fonoizolante sporite. C. Pentru reducerea poluării apelor 1, întreprinderile şi unităţile care po­sedă staţii sau instalaţii de epurare a apelor uzate vor trece deindată la revi­zuirea şi completarea instalaţiilor res­pective pentru ca, pînă la 30 noiembrie a.c., acestea să funcţioneze conform nor­melor impuse de legislaţia în vigoare. Oficiul de gospodărie a apelor va inter­zice deversarea apelor uzate, întreprin­derilor ale căror instalaţii de epuraţie vor funcţiona defectuos, după termenul stabilit. 2. Se vor urgenta lucrările staţiilor de epuraţie la unităţile în curs de construc­ţie, astfel încît acestea să fie puse în funcţiune concomitent cu obiectivele res­pective. Oficiul de gospodărie a apelor va interzice punerea în funcţiune a uni­tăţilor cu instalaţiile de epuraţie neter­minate sau cu capacităţi diminuate ne­justificat față de valorile proiectate. 3. Se vor lua măsuri ca, pînă la 31 decembrie 1972, la unitățile S.M.A. care posedă instalații de canalizare cu staţii de epurare necorespunzătoare din punct de vedere al capacității sau treptelor de epurare, să se execute lucrările de extin­dere necesare. La unitățile S.M.A. nou constituite, atelierele și grupurile sociale administrative ce se vor executa vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu instalații de epimare corespunzătoare, avizate de Oficiul de gospodărie a apelor. 4. Se vor lua toate măsurile necesare ca cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul tri­mestrului IV a.c., să se dea în funcţiune staţia de epuraţie a Complexului porcin de la Tomeşti. 5. Direcţia sanitară judeţeană va lua măsuri şi prevedea fonduri în a­şa fel incit pînă la sfîrşitul anului 1973 să se construiască staţii de epuraţie la Sana­toriul T. B. C. Deleni şi Preventoriul Poeni. 6. întreprinderea comunală apă — ca­nal — gaze — băi Iaşi va lua măsuri ca, pînă la sfîrşitul anului 1972, o dată cu intrarea în funcţiune a staţiei de epu­raţie a municipiului Iaşi, să se racor­deze la colectoarele generale toate cana­lizările de ape uzate. După această dată nu se vor mai admite pe teritoriul muni­i­cipiului Iaşi nici un fel de descărcări de ape uzate neepurate. 7. întrucît capacitatea staţiei de epu­­raţie a municipiului Iaşi, ce urmează a se da în funcţiune în 1972, va asigura la limită debitul apelor uzate din acest an. Direcţia judeţeană de gospodărie co­munală şi locativă se va îngriji pentru asigurarea documentaţiilor, astfel incît din 1973 să se înceapă realizarea etapei a II-a a staţiei (prevăzută în proiect) din fondurile de cooperare. O dată cu realizarea extinderii staţiei de epuraţie se va prevedea şi un separator de grăsimi. 8. Ţinînd seama de faptul că în zona Bucium există o seamă de unităţi şi in­stituţii (printre care Spitalul de neuro­­psihiatrie nr. 7, Casa de copii, întreprin­derea „Progresul” şi altele) este necesar ca, pînă la sfîrşitul anului 1975, Comi­tetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi să asigure, din beneficii peste plan, fondurile pentru realizarea şi punerea în funcţiune cel puţin a ca­nalizării apelor uzate din această zonă, apele pluviale putind fi în continuare evacuate prin cursurile de suprafaţă. 9. Pentru a asigura o depozitare orga­nizată şi controlată a reziduurilor vâscoa­se sau lichide, cît şi a reziduurilor in­dustriale solide care nu pot fi compos­tate, provenite de la diferite unităţi in­dustriale şi din staţiile de preepurare de pe teritoriul municipiului, serviciul de gospodărie comunală al municipiului Iaşi, împreună cu Inspectoratul sanitar, Ofi­ciul de gospodărie a apelor şi principa­lele unităţi generatoare de reziduuri ne­­compostabile vor stabili, pînă la 30 no­iembrie a.c., un loc de evacuare în con­formitate cu legislaţia sanitară şi de pro­tecţia apelor. 10. Pentru a evita punerea în funcţiu­ne a unor extinderi sau a unor reţele noi de canalizare fără instalaţii de epu­rare, Direcţia de sistematizare, arhitec­tură şi control nu va elibera autoriza­ţii de construcţii pentru documentaţiile care nu au avizele organului de gospo­dărire a apelor. 11. Pentru salubrizarea rîu­lui Bahlui in zona municipiului Iaşi, în special în perioadele secetoase, Oficiul de gospodă­rie a apelor va studia posibilitatea mă­ririi debitului minim al rîului şi va in­forma Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, pină la 31 ianuarie 1972, asupra condiţiilor tehnice şi eco­nomice de realizare. FLACĂRA IAȘULUI Cabana de vînătoare de la Poeni. Foto: h. STRATULAT coresp. BUENOS AIRES 13 (Agerpres). — Meciul de şah din­tre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în par­tida precedentă ar­bitrii au consemnat remiza, astfel că scorul se menţine egal : 2—2. Petro­sian, cu albele, a­­jucat deschiderea engleză, dar, prin transpunere de mu­tări, s-a ajuns la varianta Maroczy a apărării siciliene. De obicei, albul a­­re avantaj de spa­ţiu în această va­riantă, însă anali­za a arătat că şan­sele celor două părţi sunt egale. Schimbul damelor, survenit într-o fa­ză timpurie a par­tidei, urmat de cel al turnurilor şi cailor, a dus inevi­tabil la simplifica­rea partidei. Se credea totuşi că Fischer va căuta o cale spre cîştig în final, dar la muta­rea a 20-a, marele maestru american a propus remiza, care a fost accep­tată de Petrosian. Următoarea partidă va avea loc la 14 octombrie. MILANO 13 (A­­gerpres). — Cunos­cutul fotbalist Gia­­nmilo Faccheti, în vîrstă de 29 de ani, a stabilit un record în ţara sa. Fotbalistul italian (fundaş stînga în echipa Internazio­­nale din Milano) a jucat în meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecu­tiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul în echipa Italiei la 27 mar­tie 1963. * BERNA 13 (Ager­­pres). — Un pur­tător de cuvînt al uniunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R. D. Germană s-a retras din „Cupa U.E.F.A." După cum se ştie, în cursul unui in­cendiu mai mulţi jucători ai acestei echipe au fost ac­cidentaţi, iar un membru al forma­ţiei a decedat. Pen­tru turul doi al competiţiei s-a cali­ficat astfel, fără joc, echipa olande­ză Eindhoven, care urma să întîlnească formaţia Chemie Halle. S­PORT ■ Viaţa bate la uşă. De ce nu deschideţi? Clinici de serviciu (urmare din pag. 1)­ ­ Au venit şi la noi tineri care ne-au cer­ut de lucru, ne spunea tehnicianul Ni­­colae Chiosac, secretarul comitetului de par­tid de la Uzina mecanică „Nicolina". Dar cînd i-am îndrumat spre forjă sau spre strungari© au început să strîmbe din nas. Dorinţa lor de a hiberna într-un birou nu le-am putut-o satisface şi au închis atunci poarta uzinei pe dinafară. Dar absenţa acestor tineri din angrena­jul social, oricit ni s-ar părea lipsită de im­portanţă, a devenit în societatea noastră o problemă de inechitate. Cei frustraţi nu sunt numai ei, ci şi ceilalţi membri ai societăţii care trebuie să susţină prin eforturile lor şi existenţele parazitare. Pe Angela Sânduleanu (şoseaua Albineţ nr. 13) am trezito din somn. Era ora 10. - Ce faci ? - Stau. N-o interesează că timpul curge. Cînd îi amorţesc oasele de atîta şedere iese în oraş, se plimbă puţin. Apoi se întoarce din nou la şedere. Angela S. a dat de mai multe ori examen de admitere la facultate şi n-a reuşit. De la Oficiul de recrutare şi reparti­zare a forţelor de muncă i s-au oferit dife­rite servicii. Le-a refuzat însă, pe toate, mul­­ţumindu-se în postura de „pensionarul fa­miliei". La anii ei n-a dat încă nimic socie­tăţii, în schimb a primit de la societate cu vîrf şi îndesat şi încă mai pretinde. Cît va mai pretinde oare fără ca să dea nimic ? Pe Şoseaua Naţională, la nr. 184, scara D, locuieşte Maria Elena Pulpan. Ca şi An­gela S. şi Maria Elena Pulpan este de pro­fesie „pensionara familiei“. A terminat li­ceul de mai mulţi ani şi de atunci se înde­letniceşte cu examenele de admitere la fa­cultate.­­ Să ştiţi însă că am lucrat două luni la un laborator de chimie organică ! a în­cercat ea să se apere. - Eşti de profesie laborantă ? - Nu, dar cunosc pe cineva care poate să-mi ofere oricînd un asemenea post. O vină serioasă au, de fapt, şi părinţii. Unuia dintre aceştia i-am solicitat părerea. Nici o deosebire în modul de a gîndi al acestor părinţi şi al copiilor.­­ Unde mănîncă unul, poate mînca şi al doilea. Şi apoi tură de noapte îi trebuie ? Las-o să stea acasă, că mă descurc eu. ■ Comentariile sînt de prisos. Dar care sînt urmările unui asemenea mod de a gîndi ? Gheoghe Vieru, la vremea tinereţii sale ig­nora şi el munca. Viaţa parazitară, însă, l-a condus la fapte antisociale. La început a reuşit să se sustragă rigorilor legii. Intr-o zi, însă, a fost prins şi a luat drumul deten­ţiunii. Infirmitatea morală s-a accentuat din ce în ce mai mult. Ce face astăzi Gheorghe Vieru ? Este tot un parazit. II găseşti în restaurante cerşind băutură. Desigur este un caz extrem. Dar el demonstrează că de la parazitism pînă la a intra în conflict cu legea nu e decit un pas. In timp ce forjorul lucrează încordat în fața cuptoarelor încinse, turnătorul vrea să topească mai repede fonta, constructorul a terminat de turnat fundaţia la un alt bloc - tineri avizi de lîncezeală bat la porţile în­treprinderilor solicitînd un post călduţ de funcţionar. Acest locuşor călduţ, acest trist şi şubred adăpost care prin nimic nu se poate transforma în ceea ce numim astăzi dăruire, trebuie să dispară din conştiinţa ce­lor ce mai cred că se mai poate trăi ast­fel. Este datoria tuturor oamenilor cinstiţi, a întregii opinii publice să contribuie prin toate mijloacele la purificarea societăţii de asemenea concepţii şi practici. Rezervele existente pot amplifica rezultatele (urmare (din pag. 1) al lucrărilor de reparaţii şi întreţinere. După cum ne spunea ing. Periele Docare, şeful serviciului mecanic-şef, în anul 1971 a fost tratată, pentru prima dată, în modul cel mai serios, problema reviziilor planificate. La aceasta a contribuit, evi­dent, ridicarea nivelului profesional al celor care le execută, alcătuirea echipelor de lucru, Colaborarea dintre secţiile pro­ductive şi cea de întreţinere. Un succes al acestei secţii, recent dotată şi cu o nouă hală de producţie, îl constituie con­fecţionarea unor piese de schimb ce erau­ deficitare, în special d­in cele care soli­citau importuri, fapt care a contribuit din plin atît la obţinerea unor însemnate e­­conomii de valută, cit şi la scurtarea du­ratei reparaţiilor. Aceasta însă nu înseamnă că nu mai sunt probleme de­ rezolvat ; se simte încă o lipsă acută de piese de schimb pentru unele utilaje (în special echipamente e­­lectrice şi rulmenţi),“ nu s-au găsit încă furnizori de piese, ori colaboratori, pentru efectuarea reparaţiilor capitale în bune­ condiţiuni, lipsesc încă documentaţiile tehnice necesare executării unor lucrări şi altele. Cu toate acestea, după cum­ am subli­niat încă de la început, rezultatele obţi­nute­­în cele 9 luni trecute din acest an sunt bune, ele favorizînd, in continuare, desfăşurarea activităţii în bune condiţi­­u şi Şi îrttr-un ritm susţinut. De pildă, executarea containerelor prevăzute de planul anual în numai trei trimestre a descongestionat circa 50 la sută din po­sibilităţile de producţie ale sectorului respectiv. Aceasta permite să se treacă, mai devreme decât era prevăzut, la alte lucrări de maximă importanţă pentru e­­conomia naţională. Este vorba de repar­­tizatorul de mixturi asfaltice (utilaj ce constituie un preţios ajutor pentru con­structorii de drumuri), de­sene pentru autobasculante S.R. 113 (în sprijinul altor unităţi de reparaţii auto din ţară), dar mai ales de transcontainerul de 20 de tone pentru C.F.R., utilaj care, în anul viitor, va avea o pondere ridicată în pro­ducţia uzinei. Au fost deja executate pro­totipurile, iar testarea lor dă rezultate îmbucurătoare. Şi totuşi, adevăratele probleme abia de acum, din acest trimestru, se ridică. In anul ce vine, producţia uzinei se va re­profila pe repararea autocamionului S.R. 113 „Bucegi“, aceasta cu continuarea, în paralel, a reparării autocamionului S.R. 101. In prezent, pe linia de reparaţii se află deja primele autoşasiuri S.R. 113, iar pînă la sfîrşitul anului circa 200 de bucăţi vor fi reparate. Se fac eforturi deosebite pentru însuşirea tehnologiei ne­cesare acestor reparaţii cu totul deosebi­te de cele efectuate pînă acum dar sînt de prevăzut unele greutăţi, deoarece cele două tipuri se vor repara simultan. De aceea va trebui reorganizat complet flu­xul tehnologic al noii hale pentru repa­raţii capitale, în aşa fel încît să-şi poată găsi locul firesc şi linia tehnologică a noului autovehicul. între timp, a fost e­­laborat planul de măsuri privind dotarea cu utilajele, dispozitivele şi bancurile de probă necesare. Insă, după cum sublinia ing. Ion Nimi­­tan, şeful serviciului tehnologic, fără standuri de probă speciale pentru tipul S.R. 113 nu se va putea desfăşura o ac­tivitate normală, de aceea s-a prevăzut şi executarea lor cu forţe proprii. Mun­citori şi tehnicieni din uzină au fost la Suceava şi Cîmpina în această perioadă, la unităţi care repară noul tip şi au în­văţat destule. Mai sunt necesare încă utilaje şi, mai ales, piese de schimb. Ar trebui, credem noi, să se acorde o atenţie specială re­­condiţionării pieselor cu care vin auto­­vehiculele, pentru a se apela cît mai puţin cu putinţă la soluţii din afară. Aceasta, ca şi alte soluţii pe care specialiştii u­­zinei fără îndoiala că le vor găsi, va contribui, alături de organizarea precisă şi judicioasă a producţiei şi a muncii, de dăruirea cu care întreg colectivul lucrea­ză, la amplificarea rezultatelor prezente. In 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de seară (14 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Cântecul care mi-e drag; 17.30 România; Orizont ’75; 17.45 Pa­trie, pămînt străbun (program de cîntece); 18.00 Din viaţa muzicală a judeţului Su­ceava ; 18 30 Cotidian sonor ; 19.30 File din istoria patriei; 19.45 Interpreţi români de operă : Arta Florescu şi Mihail Arnau­­tu ; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.30 Teatru la microfon : „Jo­cul de-a vacanţa“, de Mihail Sebastian ; 21.45 De pe deal şi de pe­ vale (melodii populare) ; 22.10 Revista melodiilor (re­luare). Programul de dimineaţă (15 octombrie) ; 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea in agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti (continua­re) ; 6.30 Ritmuri matinale ; 0.45 Cîntece populare româneşti ; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiunea In limba maghiară; 18.30 ha volan — emi­siune pentru conducătorii auto ; 18.50 Timp și anotimp in agricultură ; 19.10 Pentru sănătatea dr. Regimul de viaţă al bol­navilor cardiaci ; 19.20 1001 de seri — emi­siune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 Reflector ! 20.15 Interpretul săptămînii­­ Anca Agemolu î 20.30 Pagini de umor. „Stan şi Bran delincvenţi" ; 21.20 Cadran internaţional ; 22.10 Serenade, can­ţonete şi arii din operete ; 22.45 Telejurna­lul de noapte. Cinematografe Victoria, orele 9 . 14 s 17.15 - 20.30 „Arti­colul 420“. Republica, orele 9 ; 11.10 ; 14.30 ; 16.40; 18.50 ; 21 „Boxerul“. Copou, orele 9 ; 11.10; 14.30 ; 16.40 ; 18.50 ; 21 „Simon Bolivar“. Arta, orele 9 ; 11.40 15 î 17.45 i 20.30 „Columna“, ambele serii. Nicolina, orele 16 j 18 ) 20 „Cinci milioane de mar­tori“. In judet I Casa de cultură Paşcani „Apa ca un bivol negru“. Clubul „Unirea“ — Paşcani „Secretul planetei maimuţelor“, cinemascop. Tg. Frumos „Pe luciul gheţii“, cinemascop. Hîrlău „Băieţi in haine de pie­le“. Podu-Iloaiei „Un film cu o fată fer­mecătoare“. Hăbăuceşti „Cinci pentru in­fern“, cinemascop. Teatrul Naţional la ora 19.30, va fi prezentat un spectacol intitulat „Momente de teatru românesc“ A II­­I- a. „ 4. Azi, 14 octombrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica a lll-a chi­rurgie, clinica I medicală de la :­Spitalul clinic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov) şi clinica I de obstetrică şi ginecologie (Spitalul Maternitatea, str. Cuza Vodă). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi.­­ Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pentru timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farma­ciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (lingă restaurantul Cotnari) care deservesc numai reţetele de urgenţă, pină la ora 6 dimineaţa. Expoziţie In sala „Victoria“ din Piaţa Unirii intre orele 10—13 şi 17­^20 poate fi vizitată ex­poziţia „Portul popular moldovenesc“. Pronoexpres la tragerea PRONOEXPRES nr. 41 din 13 X 1971 au fost extrase următoa­rele numere :■ Extragerea I : 29 37 9 41 35 3 Fond de cîştiguri lei I 263.580 Extragerea a II-a : 32 25 23 6 18 Fond de cîştiguri lei 611.117. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pînă la potri­vit din sectorul sud-vestic, apoi din sec­torul vest, nord-vest. Temperatura aerului va fi uşor variabilă ; minimele­ vor fi cu­prinse între 3 şi 8 grade, iar maximele între 15 şi 20 grade, bocul, dimineaţa şi seara, se va produce ceaţă. JOCURINAVIGAŢIE ORIZONTAL : 1. Nave ce merg şi pe sub apă ; 2. Con­duc corăbiile ; 3. Rîu în^fsFTiT ţării; 4. Se zăreşte fa­rul ! — Localitate în Dobrogea, pe malul lacului Si­Proiectează nave (prese.) — Mijloc de transport pe apă. VERTICAL: 1. Cercetători subac­vatici ; 2. Două pi­cături de rouă I — Fluviu în Ameri­ca ; 3. Trei dintr-o barcă! — în na­vigaţie ! — Curg pe margini ! ; 4. Navigatori; 5. Gropi oceanice ; 6. In gogosile de ristic! — La fel ; 7. Port ! în rută ! —­ Prenu­me masculin ; 8. Nori ... împrăşti­aţi — Cal dobro­gean ; 9. Dînşii — Simbol marinăresc. M. BIGLIGIU 1

Next