Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-24 / nr. 7807

Creşterea producţiei globale industriale (în miliarde lei) Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975“. AfWWW­MK mi xxiii. 4 PiffilNI J* BANI Proletari din toate țârile, unifi-vâ! Incorp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean WAWW.WW.WAWA­­WWW. SCHITE IN CREION | Viitorii noştri cinci ani S-a pus pecetea supremă, de către cel mai autorizat for al poporului român - Marea Adunare Naţională - pe legea care conturează viitorul nostru în cincinalul 1971 - 1975. Pe­cetea supremă- deoarece pornind de la nucleele de bază ale societăţii noastre socialiste, fiecare cetăţean al României şi-a spus cuvîntul şi a aprobat programul viitorilor cinci ani ai săi, ai colectivului din care face parte, ai patriei. Acum avem un act al tuturor, pe care am şi început să-l înfăp­tuim cu succes, pentru ca la jumătatea acestui deceniu să fim mai puternici, mai bogaţi, mai calificaţi, mai luminaţi şi să trăim mai bine, muncind mai bine. Fără îndoială, predomină cifrele în argumentarea fiecărei acţiuni exprimate sintetic in Legea pentru adoptarea planu­lui cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii So­cialiste România. Datele jalonează simplu şi clar creşterile noastre de mîine, cu ritmuri mai mari decit cele stabilite prin Directivele Congresului al X-lea al partidului. Oglindind di­recţiile principale ale eforturilor, ale politicii partidului în etapa­­ actuală a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în­­ patria noastră, planul cincinal 1971 - 1975 se afirmă de la În bun început ca o platformă nouă, sensibil superioară celor cinci ani precedenţi, precum şi cincinalelor anterioare în care patria noastră a progresat neîncetat, cu toate greutăţile pe care le-a avut de înfruntat, cu toată zestrea mai mult decit modestă cu care pornise la drum. ■, îndrăzneţ dar realist, concentrînd forţele noastre şi stimu-­­ lind concomitent iniţiativele locale, ale oricui, documentul­­ principal consfinţit de marele sfat al ţării nu poate fi decit­­ respectat in spiritul şi litera sa, aşa cum s-a şi realizat în­­ primele nouă luni ale anului. El semnifică un avans bine­­ gîndit In sistemul nostru de planificare. Noi resurse au fost­­ descoperite şi antrenate, datorită clarviziunii şi insistenţei conducerii partidului, secretarului nostru general. Cu toate că am atins cote destul de înalte, în anul 1975 prevedem un spor anual al producţiei industriale de 11 — 12 la sută şi al celei agricole de 6,3 — 8,3 la sută, în ambele domenii cu circa trei procente mai mult decât în Directive, ceea ce este semnificativ pentru uriaşa muncă depusă în vederea desco­peririi izvoarelor de acumulare, pentru abnegaţia dovedită de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate în procesul de conturare a planului, o dovadă a eficacităţii majore a democraţiei socialiste în creştere continuă. Conştienţi de amploarea strădaniilor noastre, am stabilit o cotă a fondu­lui de acumulare de 30-32 la sută, pas ce ne va îngădui să investim din fondurile centralizate ale statului 470 de miliarde de lei. Numai aşa vom ajunge ca să creăm încă un milion de locuri de muncă în economia naţională, să sporim ve­niturile totale din salarii cu 50 la sută, iar salariul real va creşte cu 20 la sută. Din producţia agricolă ţărănimea va avea ciştiguri mai mari cu 22 - 30 la sută. Expresia cea mai limpede a ridicării nivelului de trai, pe calea retribuirii muncii şi a fondurilor de consum, de care beneficiem cu toţii, este sporirea veniturilor totale reale pe un locuitor al României cu 38 la sută, cu toată mărirea firească a populaţiei ţării. Cu 40 - 47 la sută mai multe mărfuri cu amănuntul, 520.000­­ de apartamente noi din fondurile de stat, 130.000 de noi locuri în cămine şi creşe pentru cei ce se vor naşte şi pensii mai mari pentru cei vîrstnici, iată cum grija partidului se ma­nifestă faţă de toate generaţiile. Judeţul Iaşi, cu un ritm superior mediei pe ţară de dez-­­­voltare a industriei, a întregii sale economii, creînd noi între­prinderi, în noi ramuri de producţie, beneficiind de 10 mili­arde de lei Investiţii, înnoind faţa oraşelor sale cu 16.100 de noi apartamente, începînd construcţia a noii cetăţi uni-­­ versitare, terminînd electrificarea satelor şi modernizarea le­găturilor rutiere cu toate comunele, va fi în 1975 simţitor mai aproape de nivelul de dezvoltare al judeţelor emancipate e­­conomiceşte cu mult înaintea noastră, va consolida prestigiul ştiinţific şi cultural al cunoscutei noastre cetăţi a luminii şi frumosului. Fără a subestima eforturile ce ne aşteaptă, cunoscînd forţa organizaţiei noastre judeţene de partid, calităţile incontesta­bile ale populaţiei acestui colţ de ţară odinioară vitregit, sun­tem­ siguri că în 1975 vom fi mai aproape de împlinirea do­rinţelor noastre, a idealurilor umanitare, comuniste, de bună­starea spre care năzuim fiecare cu hărnicie şi cinste. Mihai DUMITRIU ^AVW.W.W/W.'.V.W.W.VAV.WAVA'WWAW.V, Creşte indicele de utilizare a maşinilor Colectivul Uzinei de prelucrare a maselor plastice din Iaşi şi-a pro­pus să îmbunătă­ţească simţitor mo­dul de utilizare a capacităţilor în funcţiune. Pe to­tal maşini produc­tive, a fost prevă­zută pentru acest an realizarea unui indice de utilizare de circa 78 la su­tă. Iată însă că, acţionînd cu fermi­tate pentru buna a­­provizionare cu ma­terii prime şi ma­teriale şi asigura­rea cu comenzi la nivelul capacităţii instalate, precum şi pentru elimina­rea altor cauze in­terne ce conduceau la staţionări de u­­tilaje , defecţiuni accidentale, absen­ţe şi întîrzieri de la serviciu etc. — sarcina stabilită a fost cu mult depă­şită. în primele trei trimestre, co­eficientul de uti­lizare a fost ridi­cat la 84,5 la su­tă, la multe grupe de maşini şi in­stalaţii creşterile fiind de 10—14 procente faţă de perioada similară a anului trecut. Pe această cale, s-au obţinut mari sporuri de produc­ţie, care se cifrea­ză, la sfîrşitul pri­melor 9 luni ale anului, la circa 22 milioane de lei. Unul dintre fruntaşii Complexului industrial de onorărit şi panificaţie din Iaşi este şi Mihai Ciucă, vălţar din secţia onorărit. Foto : G. PAUR ta ■ ■ * ■ ■ ■ ■ ■ ■ *In pagina a 4-a Ziua Naţiunilor Unite Rezoluţia Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Argentina La Iaşi Adunarea festivă consacrată Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Ieri seara, a avut loc, la Casa tineretu­lui şi studenţilor din municipiul Iaşi, a­­dunarea festivă consacrată celei de a XXVII-a aniversări a Zilei Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România. La adunare au luat parte ofiţeri activi şi in rezervă, veterani din războiul anti­fascist, soldaţi, vechi militanţi ai luptei antifasciste, reprezentanţi ai gărzilor pa­triotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, oa­meni ai muncii din întreprinderi şi in­stituţii ieşene, familii ale cadrelor mili­tare, pionieri. La adunarea festivă a participat tova­răşul Gheorghe Cilibiu, secretar al Comi­tetului judeţean de partid. Despre semnificaţia Zilei Forţelor Ar­mate a vorbit general maior Stelian Po­­pescu. In încheierea adunării festive a fost prezentat spectacolul intitulat „Dintot­­deauna te-am apărat“, in care s-a evocat figura ostaşului român, de-a lungul veacu­rilor, aspecte din pregătirea de luptă şi de muncă. Cea de a doua parte a spec­tacolului a constituit un omagiu adus par­tidului şi conducerii lui. Spectacolul, sus­ţinut de formaţii artistice din garnizoana militară Iaşi, s-a bucurat de un deosebit succes. în pagina a 3-a 25 octombrie- Ziua Forţelor noastre Armate de General-maior Stelian POPESC!? Lei C. A. P■ Scmteia Haltei ne pe in drumul porumbului spre pătule ■ Tăiatul strujenilor pe sfîrşite, iar depănuşatul abia la început ■ Mobilizarea cooperatorilor la lucru continuă să lase de dorit In aceste zile frumoase de toamnă se poate încă lucra din plin, de dimineaţă pînă tîrziu seara, la desfăcutul porum­bului, la căratul recoltei în păture şi li­vrarea cantităţilor contractate pentru fondul de stat. Un popas la baza de re­cepţie Scinteia ne sesizează însă o si­tuaţie nepermisă. E ora 9 dimineaţa şi personalul de aici stă aproape degeaba. Doar un singur autocamion descarcă la pătule porumb la contract, trimis însă de C.A.P. Draxeni din judeţul Vaslui. Ce fac unităţile cooperatiste din jude­ţul nostru — Şcheia, Drăguşeni, Graj­duri, Mironeasa şi Scînteia ? — Trimit şi ele — încearcă parcă să te scuze, gestionarul bazei de recepţie C. Cozma. Dar mai puţin. Mă refer în special la C.A.P. Scînteia, care deşi si­tuată la o „palmă“ de pătulele noastre, n-a adus pînă acum nici un kilogram de porumb în contul obligaţiilor la con­tract. .. Mergînd pe urmele acestei relatări, iată justificările primite de la tov. D. Condurache, inginerul şef al cooperati­vei. — Prioritară pentru noi a fost pînă a­­cum recoltarea sfeclei de zahăr de pe 80 hectare cultivate. Acţiunea este însă pe sfîrşite, aşa că forţele disponibile sînt în­dreptate acum la transportul porumbului de pe cîmp şi desfăcutul ştiuleţilor. In acest sens, la toate cele trei ferme ve­getale au fost luate măsuri adecvate ca­re vor duce la recuperarea întirzierilor. Dorind să vedem dacă afirmaţia e sus­ţinută de fapte, ne deplasăm pe teren la ferma Bodeşti, condusă de ing. Aglaia Turcu. Atelajele aduc la arie porumbul tăiat de pe cîmp, dar prea puţini coope­ratori sunt prezenţi la desfăcutul ştiule­ţilor. Din cele 183 hectare cultivate s-a depănuşat doar recolta de pe 35 hectare. In satul Tufeşti, numărul cooperatorilor care participă la această treabă nu trece de 15. Dacă nu se asigură o mobilizare masivă, ferma va tărăgăna acţiunea pî­nă la venirea iernii. ..Ar trebui să vină la lucru nu numai cooperatorii care răs­pund de plan, ci şi ceilalţi oameni din sat "­­— ne spune moş Ion Ilade, pensio­nar cooperator, care a luat singur pentru desfăcut 0,64 hectare de porumb. Că timpul sileşte şi mîine nu­ se ştie cum va fi vremea“. Desigur, aluzia lui Ion Ilade se referă la satul lui, dar părerea noastră este că măsura ar trebui să fie aplicată în toa­tă comuna. Pentru că­­ treaba merge ex­trem de anevoios şi la celelalte ferme a­le cooperativei. La ferma Boroseşti, con­dusă de ing. N. Aștefanei, s-a desfăcut porumbul de pe numai 30 hectare din cele 202 ha, iar la ferma Scînteia, con­dusă de ing. Eugenia Banea, nici­ nu­­s-a început această lucrare. La aceasta din urmă, lipsa aproape permanentă de la lu­cru a unor cooperatori trebuie să dea mai mult de gîndit, nu numai conduce­rii de fermă, ci şi consiliului de conduce­re al C.A.P. şi organelor de partid şi de stat locale. Am cita în acest sens doar citeva nume de oameni certaţi cu dis­ciplina muncii cooperatiste! M. Anicu­­lăesui, Anica Burghelea, D. Murgescu. Analizînd acest caz şi luind măsurile ce se impun, consiliul de conducere al cooperativei ar trebui să discute urgent activitatea ce-o desfăşoară în aceste zile şi­­ conducerile fermelor respective. Noi credem că din tren sau din autobuz este greu să conduci practic treburile unei ferme, şi la C.A.P. Scînteia există, din păcate, şi o astfel de anomalie. Nu toţi fermierii sunt efectiv pe teren şi aceasta în contrazicere flagrantă cu obligaţia ce­­revine specialiştilor, de a fi perma­nent la locul unde se hotărăşte soarta producţiei, alături de mecanizatori şi membri cooperatori. P. COSTIN FETELE DE IA ROTATIVE Cu cttva timp in urmă, rtrecind pe la Fabrica de tricotaje , Mol­dova", am auzit vorbind­u-se de „rotativele" din secţia de confec­ţii. Treburile nepermiţindu - mi a­­tunci să stau mai mult şi, să aflu despre ce e vorba, m-am înapoiat — sint cîteva zile de atun­ci­­— in această secţie, gata să-mi satisfac curiozitatea reportericească. Prima întrebare o adresez inginerului tehnolog Bruno Schnitzel: — Ştiu că sunteţi cel care a con­ceput rotativele, de altfel şi cel ca­re, în prezent, printre altele, le co­ordonaţi activitatea. Ce ne puteţi, spune despre ele ? — Rotativa nu este de fapt o­ in­stalaţie, ci un sistem de lucru, da­că vreţi, o nouă formă de organi­zare a producţiei. In principiu, es­te vorba de o formaţiune die lucru, compusă din numai 8 oameni, dis­puşi in formă de cerc. In prelun­girea razelor acestui cerc se află maşinile. In mijloc, un suport ro­tativ pe care fiecare muncitoare de­pune semifabricatul la care a lu­crat şi care, apoi, ajuunge la urmă­toarea, care continuă cu operaţiile ce i revin, în aşa fel m­ort ultima depune, alături, produsul finit. — Este adevărat că acest sistem­ de lucru nu se mai întâlneşte la ţară ? — După cite suntem­ noi informaţi, intr-adevăr, nu se mai foloseşte ni­căieri, deşi prezintă avantaje incon­testabile. — Care sunt acestea ? — Sistemul clasic de lucru, pre­supune agregate mari, complexe, cu câte 40 de oameni între care circulă semifabricatele. Este o for­maţie cu un randament ridicat în­ producţia de serie mare, cînd pro­dusele nu necesită lucrări prea di­ficile, sau cînd piesele au numitat 2—3 culori. Contrar, randamentul ei scade foarte mult, însăşi schim­barea unui sortiment durează o zi­­două, maşinile n-ar fi folosite la maximum etc. Rotativa elimină, toate aceste deficienţe. Intr-un spa­ţiu redus stau 8 lucrătoare, care pot prelua in cel mult o oră orice sortiment nou, cu orice, grad de dificultate sau număr de culori. — Cele 4 rotative pe care le a­­vem, intervine Elena Opincaru­, şe­fa de sală, sunt extrem de folosi­toare, şi la ele se apelează, mai a­­les atunci cînd avem de executat comenzi mici şi pretenţioase pen­tru export. Fetele noastre sunt foarte pricepute. De altfel, ca­­ să lucrezi la rotative trebuie să fii o muncitoare harnică, bine ■,pregă­tită. Priviţi-o pe fata aceea, Stati­­vă. Trandafiru ii spune, ştie să lu­creze la 6 maşini! Şi ca ea sunt multe. Stăm de vorbă şi cu Paraschiva Const. PALADUŢĂ (continuare in pag. a 8-a) Autocritica nu ţine locul timpului pierdut din producţie şi s-a semnalat că unii sa­lariaţi ai întreprinderilor ie­şene îşi petrec o parte a timpului destinat activităţii productive prin bufete sau restaurante, începînd să con­sume alcool chiar în primele ore de lucru. Redacţia noas­tră, în colaborare cu Inspec­toratul judeţean de miliţie (lt. mj. Ioan Şchiopu­, de la ser­viciul economic), Miliţia mu­nicipiului Iaşi (lt. Alexandru Dorohoi, de la brigada judici­ară) şi Consiliul municipal al sindicatelor (tov. Mihai Făl­­ticeanu — secretar) a organi­zat, în ana din dimineţile trecute, un raid-anchetă prin cîteva bufete şi restaurante din oraş. Publicăm cazurile întîlnite nu numai ca să le afle lumea, ci şi pentru a atrage celor în drept luarea aminte asupra pierderii de timp şi asupra pericolului, ce-l prezintă consumul de alcool în orele de serviciu. Printre puţinii consumatori din bufetul „Bradul" îl găsim şi pe Petru Alexa, şef de tură la „ Expediţii-cam­­iona­­" din cadrul Regionalei, C.F.R., delectîndu-se cu 150 gr. de votcă. Şi cum abia a început tura de zi, el încearcă să ne înşele : ba că-i în tura lui li­beră, ba că-i în concediu şi încă medical. In cele din ur­mă mărturiseşte că este de serviciu şi cu... „am greşit venind la bufet“. Dar năra­vul, nărav rămîne. Nu trece mai mult de o jumătate de oră şi, în timp ce discutăm cu un alt salariat de la „Ex­­pediţii-camionaj", Vasile A­­xinte, care-şi bea cafeaua la restaurantul gării şi tot în timpul serviciului, în uşa restaurantului apare acelaşi Petru , Alexa. Se vede treaba că nu-şi făcuse încă „plinul“ de alcool de dimineaţă. Dar cum ne vede, face stînga-mpre­­jur şi dispare. La bufetul „Păcureţ" dăm de gestionarul de materiale Du­mitru Cobzaru­, de la I.R.C. Iaşi. Deşi este numai ora 8.30 şi se cunoaşte că a mai băut, încă mai cere 100 gr. de li­chior. Ceva mai tîrziu, la bu­fetul din Tg. Cucului dăm de lăcătuşul Die Rîmbu, de la unitatea nr. 84 de mecanică fină a Cooperativei „Frestaţi­­unea", tocmai cînd pune pe tejghea paharul golit de 100 gr. de coniac. „Mă­­ doare ... ficatul !“ — ne spune el. — Şi beţi coniac ? De ce nu mergeţi la medic ? — Mde ... ! La bufetul „Doi băieţi" ne întîlnim cu factorul poştal Aurel Căuleţ. In taşcă are­ cî­­te­va telegrame nepredate, iar afară îl aşteaptă bicicleta. El „înghite şi sughiţe" ca semn că nu-i la prima lui halbă cu bere. O şi recunoaşte de alt­fel, după cum nu crede că va mai putea merge cu bici­cleta. Iar telegramele ? . Cine ştie cînd vor ajunge la des­tinaţie­ ! Este ora 9. Sudorul Ion Ro­tariu şi şeful de brigadă Ni­­colae Pădure, de la Şantierul de construcţii nr. 3 finisaje, intră la bufetul „Caraiman“, de lingă Staţia C.F.R. Iaşi, şi cer barmanului un sfert de coniac pe care-l­ beau la..rer­pezeală. Cu o oră mai , tîrziu, la bufetul „Salcia" din apro­pierea rampei Nicolina, zida­rul Alexandru Agape (pose­sorul mărcii nr. 1166) şi şeful lui de brigadă Ştefan Pasni­­ciuc, de la Şantierul nr. 2 construcţii, discutau liniştiţi în faţa a două porţii de coniac a cite 200 de grame fiecare. — La ora asta, locul dum­neavoastră nu este aici, ci pe şantiere ! — Ce să mai lungim vorba? Recunoaştem că am greşit! Numai că autocritica nu ţi­ne locul activităţii pe şantier­ . Cînd să, trecem prin faţa Uzinei de fabricaţii, reparaţii şi montaj în agricultură, ofi­ţerii de miliţie ne atrag a­­tenţia asupra unui grup de ce­tăţeni care staţionau lingă bă­cănia nr. 28 din colţul străzii Uzinei. Sunt trei salariaţi ai I.R.C. : Vasile Martiniuc— e­­lectrician, Dumitru Pirîu — lăcătuş,, şi, Veile Raer — insta­lator. Toţi suntt într-o stare avansată de­ ebrietate, îndeo­sebi primii doi. Şi ei... .recu­nosc­ că au greşit, dar în fe­lul agresiv al individului tur­mentat. La restaurantul „Podu-Roş" discutăm cu mecanicul de ma­cara Simion Andrioaiei de la I.C.T. Iaşi, lot Sărărie. El, a fost trimis de maistrul Du­mitru Grădinaru la secţia Ni­colina pentru a duce cîteva formulare-tip, numite centra­lizatoare. La întoarcere s-a o­­prit însă la restaurant pentru a lua „o căniţă“ de un kilo­gram cu tulburel. Cum s-o mai fi descurcat el pe urmă cu macaraua, e de mirare. In aceeaşi unitate ne atrage aten­ţia şi zidarul Ioan Rupu de la I.G.C.L. Iaşi. După cum ne declară chiar el, cu o seară înainte băuse nu mai puţin de „o juma’ de rachiu", iar acum se dregea cu un sfert de rom. Ba, în timp ce discută cu noi, mai cere „o sutică". Interlocutorul nostru ţine sub braţ cîteva foi de geam gros şi nu se ştie dacă ulte­rior a ajuns cu ele întregi la destinaţie. Cu prilejul raidului-anchetă întreprins dăm şi de altfel de cazuri. Iată cîteva ! Intr-un grup de consuma­tori de la bufetul „Stejar“ se află și tînărul Mihai Puiu, un­­gător-carde la Fabrica „Țesă­tura", cu un pahar cu 100 gr. de votcă. După felul cum ne răspunde nu prea pare să fie la primul lui pahar cu băutu­ră. Ne oprim însă la un alt fapt. Este aproape ora 12 și urmează ca după două ore, tî­nărul ungător să fie prezent la locul lui de muncă, îşi va Al. SEVERIN Doru ŢIGĂU (continuare în pag. a 3-a) Raid-anchetă: dimineaţa prin cîteva bufete şi restaurante ieşene

Next