Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-26 / nr. 7808
AMI XXIII, Nr. 7808 NARII 26 •CIOMDRII 1971 4 PA 0INI SR DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean [nilul IMHIiia inportinti li Irin iiIM (mill® Imagina via a programului elaborat da Congresul al X-lea al partidului şi rod al dezbaterii la scara întregii ţâri - planul cincinal de dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialista România pa perioada 1971-1975 defineste coordonatele unei importante etapa in procesul istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prin modul cum a fost elaborat şi lansat s-a evidenţiat cu multă pregnanţă adincirea democratismului orinduirii noastre, prin atragerea maselor la înfăptuirea măsurilor care decid destinele naţiunii socialiste. O cit de sumară privire de sinteză a Indicatorilor programaţi pe aceşti cinci ani scoate în evidenţă cîteva trăsături esenţiale care se armonizează şi se îmbină organic : ritmuri înalte caracteristice dinamismului socialist al României, promovarea laturilor calitative ale activităţii, modernizarea producţiei şi ridicarea eficienţei. Şi, ceea ce este esenţial pentru fiecare dintre noi la locul unde muncim, aceste deziderate vor prinde viaţă şi se întemeiază pe mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, pe reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătăţirea structurii producţiei in toate ramurile, printr-o orientare spre produse de cit mai înaltă tehnicitate şi valorificarea superioară a muncii naţionale in schimburile externa. Referindu-ne la ritmurile de creştere, este concludent să amintim că producţia Industrială va spori, in medie, anual cu 11- 12 la sută. Venitul naţional, care urmează să crească mai repede decit produsul social total, va spori intr-un ritm mediu anual de 11-12 la sută. Se prevede ca din venitul naţional să se repartizeze In aceşti ani o cotă de 30-32 la sută pentru fondul sie acumulare, ceea ce va permită Investirea In acest etheriat, din fondurile centralizate ale statului, a 470 de miliarde de lei. Este una din opţiunile esenţiale ale planului, care atestă cu prisosinţă îmbinarea intereselor prezente cu Interesele de perspectivă ale naţiunii noastre socialiste, opţiune pe care secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a subliniat-o şi a argumentat-o in repetate rinduri, pornind de la condiţiile tendinţei de adîncire a decalajelor din lumea contemporană. Menţinerea unei rate înalte a acumulării trebuie necondiţionat conjugată cu o politică de folosire judicioasă a fondurilor acumulate. Că opera de Industrializare asta continuată cu Intensitate ne-o atestă faptul că 60 la sută din volumul Investiţiilor este îndreptat spre industria. Pe drumul îmbunătăţirii repartizării forţelor de producţie pe teritoriu, la amplasarea noilor întreprinderi se va ţine seama atit de criteriile de eficienţă economică, cit şi de cele de ordin social care decurg din necesitatea ridicării zonelor mai puţin dezvoltate. Dar, ceea ce va caracteriza procesul industrializării in acest cincinal constă In intensificarea modernizării ramurilor şi subramurilor, prin promovarea cu precădere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic şi fabricarea de produse cu înalt grad de prelucrare a resurselor. Totodată, agricultura va parcurge in actualul cincinal o etapă de accelerare a procesului de dezvoltare intensivă şi modernizare, spre a valorifica mai bine marile resurse de care dispune. Fondurile de investiţii ce se alocă pentru agricultură în acest cincinal sunt de două ori mai mari decit în cincinalul precedent. In aceste condiţii, in perioada 1974 — 1975 se prevede ca producţia agricolă să crească cu 36-49 la sută faţă de media anilor 1966-1970. Desigur, sunt orientări fundamentate, care se cer îmbinate şi cu ridicarea productivităţii muncii industriale în acest cincinal cu cel puţin 42 la sută şi reducerea cu 11- 12 la sută a cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă industrială. Scopul suprem al întregii politici a partidului şi statului, raţiunea ultimă a eforturilor pe care ni le propunem constă in crearea" condiţiilor materiale, sociale şi culturale pentru afirmarea plenară a omului, a personalităţii sale. Cîteva prevederi în acest sens sunt elec(continuare în pag. a 3-a) m Pe primul plan al urgenţelor: Continuarea susţinută a campaniei agricole de toamnă la JUDEŢUL IAŞI Însămînţârile au fost încheiate In cursul zilei de ieri, lucrătorii din agricultura judeţului nostru au raportat insăminţarea ultimelor hectare din cele prevăzute în plan. Acest succes se datoreşte hărniciei şi priceperii cu care mecanizatorii, ţăranii cooperatori, specialiştii, în frunte cu comuniştii, au folosit timpul prielnic şi baza tehnico-materială existentă. Urmărind transpunerea in viaţă a Preţioaselor recomandări făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, lucrătorilor de pe ogoare, colectivele de muncă din unităţile agricole de stat şi cooperatiste ieşene au depus eforturi susţinute pentru executarea operativă şi la un înalt nivel calitativ a însămînţărilor, punind astfel bazele unor producţii şi mai bogate în anul viitor. In prezent, există posibilitatea ca mijloacele mecanice să fie concentrate la urgentarea arăturilor de toamnă. Concomitent, cooperativele agricole sunt chemate să asigure mobilizarea tuturor forţelor la strinsul, transportul şi depozitarea în bune condiţii a ultimelor cantităţi din recolta culturilor tîrzii. La fertilizarea şi aratul ogoarelor pentru culturile de primăvară încheind însămînţările de grîu şi orai fermele vegetale ale I.A.S. Iaşi şi-au, mobilizat acum forţele mecanice fa disirecţia executării arăturilor adinei şi fertilizării ogoarelor pentru însămînţările de primăvară. La aceste acţiuni participă 66 de tractoare. Normele de lucru stabilite sunt, în general, depăşite de mecanizatori. Duminică, 24 octombrie, de exemplu, zi în care s-a lucrat din plin, tractoriştii I. Doroşcan, Gheorghe Macarie şi Vasile Tanşanu s-au situat în fruntea întrecerii, executind cel mai mare volum de arături. Pînă în prezent la I.A.S. Iaşi s-au executat , 3 800 de hectare arături de toamnă, ceea ce echivalează cu 51,3 la sută din suprafaţa pilanificată. Concomitent, au fost încorporate în sol 9 000 tone gunoi de grajd şi peste 640 tone îngrășăminte chimice. •. Volumul de investiţii Creşterea producţiei globale agricole „Producţia global agricolă în 1971-1975—media perioadei — va creşte cu 36—49 la sută, faţă de media anilor 1966—1970“ Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". 1971- 1975 Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". Biiiumiiiinivimiiiimis In pagina a 4-a | \ ---------------------------------------------- | ; ■ Comunicatul comun ■ ■ iugoslavo-polonez ; ■ Puternice demonstrații * antifasciste în Italia Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Cu prilejul celei de a XXVII-a aniversări a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, duminică dimineaţa a avut loc solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori la monumentele şi mormintele eroilor români şi sovietici de la cimitirul ,,Eternitatea“. Ostaşi şi pionieri au făcut de gardă la monumentele eroilor. La solemnitatea depunerii de coroane au luat parte ofiţeri activi, şi, în rezervă, veterani din războiul antifascist, reprezentanţi ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, pionieri, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii ieşene. Ora 9. Se anunţă sosirea oficialităţilor. Participă tovarăşii Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Cilibiu, Petre Malomete, Alexandru Dumitrache, secretari ai Comitetului judeţean de partid, general maior Stelian Popescu, Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi, membri ai birourilor comitetelor judeţeane şi municipalul de partid, vicepreşedinţi ai comitetelor , executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, numeroase cadre militare, conducători de întreprinderi şi instituţii ieşene. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. In acordul emoţionant al Imnului eroilor, au fost depuse coroane la Monumentul eroilor români din partea : comitetelor judeţean şi municipal de partid, consiliilor populare judeţean şi municipal, consiliilor sindicale judeţean şi municipal, comitetelor judeţean şi municipal U.T.C., Marii unităţi militare, Institutului politehnic, Inspectoratului judeţean de securitate, Uzinei mecanice „Nicolina“, Centrului militar. La Monumentul eroilor sovietici au fost depuse coroane din partea : comitetelor judeţean şi municipal de partid, consiliilor populare judeţean şi municipal, Marii unităţi de grăniceri, Inspectoratului judeţean de miliţie, Universităţii „Al. I. Cuza“, Trustului de construcţii industriale, Uzinei metalurgice, Uzinei pentru prelucrarea maselor plastice, Uzinei de fire şi fibre sintetice. Numeroși pionieri au depuse jerbe de flori. După solemnitatea depunerii de coroane, cei prezenți au primit defilarea unei companii de onoare. Economii prin aplicarea unor inovaţii • Colectivul de muncă al Fabricii de uleiuri vegetale „Unirea“ este recunoscut pentru hărnicia şi competenţa lui, dovada cea mai eloc- ventă fiind realizările din producţie. La toate, acestea, o contribuţie deosebită au şi inovatorii. De la începutul anului şi pînă în prezent, un număr însemnat de oameni şi-au adus, prin ideile lor,, contribuţia la perfecţionarea unor utilaje şi instalaţii, la organizarea mai bună a producţiei, la uşurarea muncii. Din cele 13 propuneri de inovaţii făcute în această perioadă, 8 sunt deja aplicate aducînd o economie de 709 000 lei. Dintre autorii lor, Ii cităm pe muncitorii C. Rusu, N. Andronescu, St. Cojocaru, V. Ciolan și pe inginerii Gherasim Crusos, Mihai Petru și N. Pătraşcu. ..V.V.V.V.V.VAV.V.V.VWVAV.VVh Sesiune ştiinţifică Astăzi, la ora 11:30, va începe la Universitatea „Al. Cuza“ din Iaşi, cea de-a XVIII-a sesiune ştiinţifică anuală a cadrelor didactice care de astă dată poartă denumirea de „Sesiunea. Nicolae Torga“ în semn de ormagiu adus amintirii marelui nostru istoric de curînd comemorat. De altfel, în cadrulşedinţei festive va fi prezentat un referat intitulat „Nicolae Iorga şi continuitatea elementului băştinaş în regiunile norddunărene“. Apoi se vor desfăşura şedinţe pe secţii unde se vor susţine comunicări de specialitate, multe dintre ele cu caracter strîns legat de producţie, de activitatea socială din ţara noastră. Lucrările sesiunii se desfășoară în zilele de la 26 la 30 octombrie. în curînd Premiere la Opera de stat din Iaşi Opera de stat din Iaşi şi-a făcut un titlu de cinste din promovarea lucrărilor româneşti în premieră pe ţară. Consecventă pe această linie şi în dorinţa de a contribui la educarea muzicală a celor mai tinere vlăstare, conducerea acestei instituţii de artă a inclus în repertoriu „împărăţia Ozanei“ pe muzică de l• compozitorul ieşean Vasile Spătărelu şi avînd un libret de Ion Omescu după „Amintiri din copilărie“. De asemenea, opţiunile repertoriale s-au oprit asupra operei comice „Punguţa cu doi bani“, realizată de Teodor Bratu după povestea cu acelaşi titlu a marelui nostru scriitor Ion Creangă. Cea dinţii a prins viaţă scenică Intr-un spectacol de cuvlnt, sunet şi mişcare In regia Mihailei Atanasiu, iar cea de a doua e realizată in direcţia de scenă a lui George Zaharescu (asistent, Mihai Zaborilă), conducerea muzicală a lui Cornel Calistru (maestru de cor Anton Bisoc, iar maestră de balet Mihaela Atanasiu). Ambele au scenografia semnată de George Doroşenco. Alcătuind uri singur spectacol, ele vor fi prezentate în premieră, duminică, 31 octombrie, ora 30 dimineaţa. în pagina a 2-a Sport Fotbal • Voleim Baschet CARNET IEŞEAN A recunoaşte... A recunoaşte înseamnă a respecta adevărul şi a cinsti pe cei ce-l propagă. Şi a te respecta pe tine însuţi. Indiferent dacă te priveşte toi sau nu (părerea noastră este că, in orice situaţie, adevărul trebuie să ne privească pe toţi, deopotrivă), a recunoaşte este o puternică trăsătură definitorie a caracterului uman. Poporul nostru are o vorbă uluitor de înţeleaptă: „Recunoaşte adevărul, căci nimeni nu-ţi va tăia capul". Esenţial este să ai curajul de a privi adevărul in mod deschis, uman. Recent, mi-a fost dat să citesc un fel de protest la adresa unei critici publice. Un protest rehesment, demagogic alcătuit, încheiat cu lozinca „Onoare muncii" şi întocmit de o persoană care nu prea iubea munca cinstită. Ulterior, cînd respectivul a simţit că dreptatea nu se află de partea sa, a schimbat tactica: „Am fost criticat, să-mi fie de bine. Mortul de la groapă nu se mai întoarce. Dar, doresc să fiu ajutat...“. Deci, curajul răspunderii a fost înlocuit de calculul meschin: „Să rămîn numai cu critica". Ceea ce, evident, e la fel de grav cu a fugi de la locul faptei, după accident, în materie de critică, însă, reacţiile sunt diverse: unele sănătoase, dar altele vehemente şi ameninţătoare ; altele diplomatic concepute; unele pe căi ocolite; altele directe şi jignitoare; etc., etc. Tot recent, persoane investite cu răspundere în domeniul culturii au reacţionat meschin in legătură cu o critică adusăîn ziarul nostru. Mai concret, în loc să se adreseze direct autorului sau redacţiei, au preferat — din motive lesne de înţeles — ocolişul. Evident, nu expresiile străine bagajului sintactic al unei persoane chemate să contribuie la modul onorabil la culturalizarea altora intrigă, în primul rîndcazul nu e unici, ci argumentarea extrem de naivă, care trădea- fază o gravă nestăpinire de sine. î" Mărturisesc că nu asemenea atitudini m-au determinat să scriu rîndurile de faţă. Ci tocmai poziţia contrară celor descrise pina acum. Poziţie ilustrată de numeroşi con- ducători de întreprinderi şi insti- t iuţii sau, de exemplu (şi nu prima dată), de. Costache Puiu, secreta- a rul Comitetului orăşenesc de par- tid Tg. Frumos, tot în legătură cu o critică publică, adusă de data a- ! ceasta activităţii culturale din lo- [ calitate. Deşi critica viza o latură ■ !• a muncii de partid de care răspun- ! 5 de direct, omul a declarat deschis, principial, sincer: „Da, aveţi drep- ta tate“. Şi nu a făcut-o la modul de- i i magogic. ■ !• Desigur, oameni de felul lui Cost- tache Puiu am. mai intilnit mulţi. « J (Repet: concepţia lor despre criti- 5 că m-a determinat să scriu rîndu- ji rile de faţă). Dureros este, insă, că ■ îj mm există şi atitudini cu totul [ S străine spiritului dreptăţii. 5. V. FILIP : :* : .WiV.S'.V.V.V.V.ViWăViViVAViV/,