Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)
1971-12-01 / nr. 7839
PAGINA A ll-A TIMPUL IMPUNE: Terminarea grabnică a lucrărilor de sezon în plantaţiile viticole Măsurile stabilite de partidul nostru privind întbunătfeţirea activităţii în agricultură, munca deosebită depusă de conducerile cooperativelor agricole, de specialişti, de membri cooperatori pentru îngrijirea mai bună a viilor au făcut ca producţia obţinuttă în acest an să fie mai bogată şi calitatea ei să fie îmbunătăţită. In această toamnă, centrele întreprinderii viei şi vinului au preluat de la unităţile cooperatiste peste 2.000 de vagoane de struguri. Multe cooperative agricole au reuşit să îndeplinească şi să depăşească sarcinile contracuale, printre acestea aflindu-se C.AJ-urile Spineni, Mgvileni, Bivolari, Băicenii, Româneşti care au realizat în medie peste 8.000 kg. de struguri la hectar de pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. S-ar putea aminti, de asemene,'*, despre asigurarea formaţiilor de lucru permanente, pricepute în ţinuta de îngrijire a viilor, formaţii care în rănite unităţi au fost retribuite in acord glnbal ceeai ce a sporit simţitor interesul pertru obţiinerea unor producţii sporite. Rezultatele obţinute în acest an demonstreazâ necesitatea mobilizării tuturor rezervelor decară dispun unităţile pentru ridicarea producţiei viticole la nivelul potenţialului plantaţiilor noastre. De aceea, conducerile unităţilor trebuie să se gindească foarte bine la măsurile care trebuie aplicatepentru ca recolta anului 1972 să fie cu mult superioară celei din 1071. Pentru aceasta, terminarea în următoarele zie a furăturilor este absolut obligatorie: până în prezent au fost arate doar circa 6.000 hectare din cele 7.400 existente. Multe unităţi, printre care cele din Gropniţa, Movîşeni, Deleni, Scobinţi, Coarnele Capitel, Bivolari, Dumeşti, Leţcani, Cozmeşti, Comarna, Dolheşti, Scânteia, Ţibăneşti au terminat această lucrare pe toate suprafeţele. Altele însă, care au neglijat această importantă verigă în cadrul procesului tehnologic, fără care nu se poate conta pe o producţie viticolă superioară, şi aici e cazul cooperativelor agricole din Stroeşti, Lungani, Hîrlău, Cîrjoaia, Tansa (Belceşti), Fîntînele, Chişcăreni, Aroneanu, Tomeşti, Răducăneni se situează cu însemnate restante la arat. Pentru terminarea grabnică a arăturilor este necesar să se mobilizeze toate forţele. Trebuie redistribuite tractoarele de la unităţile care au terminat arăturile incit şi unităţile rămase în urmă să poată lichida operativ restanţele. In acelaşi timp, peste tot, să se asigure atelajele necesare pentru executarea arăturilor pe toate suprafeţele nemecanizabile. O dată cu arăturile, se cere să se efectueze şi fertilizarea folosindu-se rezervele de îngrăşăminte chimice şi naturale existente în unităţi. In multe locuri, acţiunea amintită se bucură de atenţia cuvenită, in altele de loc. De exemplu, în cooperative agricole ca cele din Vlădeni, Răducăneni, Belceşti, cu mari suprafeţe de vie, fertilizarea este total neglijată. Acest lucru se constată chiar şi la unele unităţi care au obţinut în acest an producţii sporite la hectar. O astfel de situaţie nu este admisă. De asemenea, este momentul să se treacă cu toate forţele la îngroparea viilor. Lucrarea impune multă atenţie din partea retor care o execută. La trebuie efectuată sub îndrumarea specialiştilor şi încheiată în citeva zile. O atenţie deosebită trebuie acordată completării golurilor în vii, în care scop trebuie să se pregătească de pe acum elementele necesare marcotajului şi materialul săditor viticol. Nu trebuie aminată nici lucrarea de plantare a mijloacelor de susţinere, existente în unităţi şi nici procurarea integrală a necesarului pentru plantaţiile ce trebuie ridicate în anul 1972. Pentru anul care vine se prevede extinderea viţei de vie de încă 445 de hectare. In mare parte suprafeţele respective au fost desfundate. Problema principală care trebuie să stea în atenţia celor care înfiinţează plantaţiile noi este aceea a respectării cerinţelor mecanizării. Terenul desfundat trebuie bine pregătit, nivelat, organizat în trupuri şi parcele, de asemenea trebuie aplicate toate măsurile speciale prevăzute în proiecte. Calitatea noilor plantaţii depinde în cea mai mare parte de materialul săditor folosit. Aceasta presupune ca unităţile producătoare să înţeleagă şi să asigure pentru plantaţiile respective numai material a cărui calitate să fie corespunzătoare condiţiilor prevăzute in legislaţia în vigoare. Fiecare zi este preţioasă pentru consolidarea plantaţiilor existente, pentru creşterea producţiei de struguri în anul viitor. De aceea trebuie mobilizate toate forţele pentru încheierea rapidă a tuturor lucrărilor din vii. Este bine cunoscută necesitatea întocmirii corecte şi la timp a documentelor primare, a acelor acte care servesc atât la înregistrarea operaţiilor, cît şi la efectuarea controlului asupra acestora. Este o elementară îndatorire şi totuşi mai sunt destule cazuri, destuisalariaţi, care o neglijează, cu urmări, evident, păgubitoare. O demonstrează recentul control efectuat de organele Consiliului popular judeţean şi ale Inspectoratului judeţean de miliţie asupra modului cum se efectuează _ _ transportul, recepţiona- I ' C rea şi valorificarea car- * a Vy X -A_v tofilor de toamnă livraţi de diverse cooperative agricole de producţie Centrului de legume şi fructe. S-a constatat, în majoritatea cazurilor,că fuseseră neglijate „amănunte* elementare, dar hotărîtoare pentru bunul mers al treburilor. Astfel, la CA.P. Dobrovăţ şi C.A.P. Perieni, nu a fost găsit nici măcar un singur aviz de expediţie întocmit corect, deseori lipsind semnăturile celor autorizaţi (şi obligaţi să răspundă de aceasta). La fel, în majoritatea cazurilor delegaţii erau înlocuiţi de şoferi,care nu au acest drept Multe aşa-zise „avize de expediţie" eliberate de C.A.P. Popricani şi CA P. Victoria prezentau ştersături şi modificări, în schimb data transportului, ora plecării etc. lipseau cu desăvîrşire. Iată aspecte care demonstrează lipsa de răspundere a contabililor şefi din respectivele unităţi, neglijenţă care, în afara dezordinii pe care o produc în evidenţa lucrărilor favorizează şi abuzurile, căci — e lesne de bănuit — doi-trei saci de cartofi în minus ar trece pur şi simplu neobservaţi ! «r rmuri—mm ' Din păcate, aspecte care denotă neglijenţă în îndeplinirea obligațiilor de serviciu au fost constatate și 1® ""*"*****"* c. h F. De pildă, rezultatele cîntăririi atocamioanelor încărcate se trec intr-un registru oarecare, fără să mai fie evidențiate cantitatea brută a transportului, tara autocamionului, data sosirii mărfii respective ş.a.m.d., adică tocmai acele elemente care, de fapt, sunt strict necesare pentru întocmirea unor documente corecte, a unei evidenţe clare. Ca să nu mai vorbim că, după cîntărire, cartofii sunt transportaţi fără să fie însoţiţi de vreun delegat al C.L.F. la depozite. Din nou, există posibilitatea ca orice eventuală sustragere să rămînă nedescoperită. Că nu e vorba de o stare de lucruri pasageră, ci de o crasă nepăsare ce domină stilul de muncă al lucrătorilor de la Q.L.I. o atestă şi lipsa imprimatelor tipizate necesare întocmirii unor situaţii. Aşa se explică faptul că un transport de 26.000 kg. de cartofi de la C.A.P. Popricani a rămas, zile în şir, fără buletine de analiză (pentru care trebuie formulare tipizate) fapt care a dus şi la o întîrziere a plăţilor către furnizor cu circa opt zile. Amexemplificat pe scurt, dar — credem — suficient de elocvent, şirul de nereguli, de erori în evidenţă, pierderile materiale sau de timp ce pot izvorî din întocmirea incorectă a documentelor primare. Bineînţeles că, în cazurile semnalate, cei în drept au şi luat măsurile ce se impuneau. Important însă, este că acest semnal de alarmă să-i atenţioneze şi pe cei care încă mai neglijează aceste „amănunte“ cu urmări păgubitoare. C. PALTIN I. ŞCHIOPU BRAŞOV. Vechea primărie (monument istoric). Foto : AGERPRES in examen cu totul deosebit Şeful şantierului, Inginerul Gheorghe Lucache, stătea dus pe glnduri. La sfîrşit de aprilie era pus, împreună cu oamenii şantierului, în faţa unui examen cu totul deosebit. In şase luni, Şantierul electromontaj Iaşi trebuia să execute o lucrare care, în mod normal, avea o durată de 11 luni, porţiunea de linie de 110 Kw. Paşcani-Iaşi, pentru a fi dată în exploatare cea de a treia linie, Roman-Paşcani-Iaşi, necesară siguranţei în alimentarea cu energie electrică a bătrinului oraş moldovean, precum şi îmbunătăţirii aprovizionării cu energie a localităţilor de pe traseu. Şase luni în loc de unsprezece... Ciţiva specialişti de la I.R.S. — Întreprinderea beneficiară — auzind aceasta, au clătinat sceptici din cap: „Nu, nu credem că se poate". Inginerul îşi cunoştea bine oamenii. Totuşi... Văzînd însă optimismul colaboratorilor săi apropiaţi, Dumitru Gheorghiu, inginerul şef al şantierului, şi Mihai Moisa, inginerul şef adjunct, cutele de pe frunte au început să dispară. „Dacă este nevoie, vom face şi imposibilul"... Se gîndea la comunişti, la oamenii de bază ai şantierului. Şi nu o dată s-a depăşit imposibilul. II lăsăm pe maistrul Mihai Boghiu, şef de lucrări, să povestească... ... „Ajunsesem la Siret şi ne-am văzut în imposibilitatea de a mai înainta. Trebuiau bătuţi 26 de piloţi de susţinere a stilpilor. Utilajul promis din alt colţ de ţară nu mai sosea. Zilele treceau şi noi priveam amărâţi in jurul nostru, imobilizaţi. Angajamentul de a termina lucrarea pînă la 1 noiembrie părea compromis. Fiecare zi avea o importanţă imensă. Şi noi stăteam neputincioşi, privind albia riului... Intr-o dimineaţă, mă trezesc cu un şef de echipă, Petru Lucaciui spune: — Ce-ar fi să nu mai aşteptăm soneta promisă ? — mi se adresează el. Să facem noi una. Berbece avem... Am pornit cu înverşunare la treabă şi-n scurtă vreme soneta era pata. Cei 26 de piloţi au fost bătuţi şi conductorii şi-au luat zborul peste apa Siretului". (Ulterior, soneta a fost împrumutată de un alt şantier, din alt colţ de ţară. Eficienţa ei economică a recomandat-o cu prisosinţă). Oamenii străbăteau kilometru cu kilometru, ocoleau localităţile, întindeau în înălţimi conductorii peste linii ferate, peste văi, peste alte reţele electrice, se apropiau de Iaşi. Erau zile de muncă încordată, de uitare de sine. Cei 12 muncitori din echipa lui Georgel Gudruman ajunseseră să monteze conductorii pe un panou (distanţa dintre doi stilpi de colţ, de bază, care includea chiar pina la 19 stilpi normali) in 4 zile in loc de 12. Au montat o treime din conductori din intreaga distanţă. Linierii, sau zburătorii, cum li se mai zice, lucrau sus, pe cablu, la 20 de metri înălţime, şi cite 10 ore pe zi, coborind doar pentru a minca in fugă. Echipa condusă de Florea Chioreanu se specializase în ridicatul stilpilor: 5-6 stilpi pe zi, aşa era norma. Valul întrecerii socialiste i-a cuprins şi pe oamenii din această echipă. Ei au ajuns să ridice cite 15 stâlpi! Am omis să notăm că un stîlp de beton cintăreşte circa 4.000 de kilograme şi că, de la Paşcani la Iaşi, au fost ridicaţi sute de asemenea uriaşi, nemaivorbind de alţi 111 stilpi metalici, a câte aproape 3 000 de kilograme... Mihai Moisa a fost tehnician tot pe acest şantier. Acum este inginer şef adjunct, secretarul organizaţiei de partid. Lui i s-a încredinţat coordonarea întregii lucrări. ... „Era o treabă nemaipomenit de grea. Trebuia o organizare ireproşabilă, un travaliu imens. Furnizorii din ţară nu-şi planificaseră producţia (stilpi metalici, de beton, conductori etc.) pentru lucrarea aceasta, care avea un termen iniţial de dare în exploatare ceva mai îndepărtaţi Vă daţi seama că, fără înţelegerea şi eforturile muncitorilor din întreprinderile furnizoare, n-am fi putut face nimic. Iar aici, pe şantierul de 68 de kilometri, oamenii cereau : „Trimiteţi stilpi", „Trimiteţi conductori", „Am terminat izolatorii de porţelan". „Cîteodată mă miram, ştiind că sunt asiguraţi stilpi pentru încă o zi — două. Aflai şi insă că erau toţi montaţi. Examenul acesta dificil mi-a întărit convingerea că avem nişte oameni minunaţi. Aş dori ca, alături de numele lui Gudruman, Chioreanu, Boghiu, să se afle şi cele ale comuniştilor Alexandru Kemeneş, Zinel Dumitru, Sorin Costea, ale lui Nicolae Golik, Victor Budeanu, Ştefan Ţîroi, Bigo Weiner, Mihai Ungureanu şi Ioan Mititelu". ... 1 noiembrie 1971, ora 15. La staţia de transformare din marginea dinspre nord-vest a Iaşului, Dumitru Gheorghiu, inginerul şef al Şantierului electromontaj, abia îşi putea stăpîni emoţia. Alături de el se aflau delegaţii beneficiarului, LR-EL, veniţi să asiste la momentul punerii în funcţiune a reţelei. Echipe de intervenţie erau pregătite pentru orice eventualitate. La citeva zeci de kilometri, la cealaltă staţie, din marginea Paşcanilor, un alt delegat al J.R.E.I., asistat de inginerul Mihai Moisa, era gata să efectueze cuplarea. La ora 15 şi 3 minute, linia de 110 Kv. Roman-Paşcani- Iaşi a fost pusă în funcţiune pentru probe. Scepticii şi-au scos pălăria■ Conştiinţa muncitorească a învins. Gh. MATEI B Scepticii au zis: „Nu se poate“ . „Dacă este nevoie, vom face şi srmosibicul“ » Ideea lui Lucaci B Şase luni în joc de unsprezece ■ ...Şi scepticii şi-au scos pălăria Condiţii optime (urmare din pag I) trin îmbunătăţirea activităţii noastre, ■vresu să mă opresc şi asupra autoutilării. Deşi în prezent, crea 85 la sută din piesele de schimb care sînt necesare le confecţionăm cu mijloace proprii, ba chiar facem asemenea piese şi pentru alte unităţi, similare, suntcondiţii pentru extinderea acestei activităţi. Tot cu forţele noastre, interne, am executat şi numeroase mijloace de transport rucioare de diverse tipuri, containere etc.), fapt care a făcut ca transportul intern să nu mai constituie o problemă pentru noi. Acţiunea va fi, desigur, continuată; în sfîrşit, urmează o serie de măsuri menite să ieftinească costul producţiei (economii de materiale, eliminarea pierderilor de flux, la transport şi manipulare, reproiectarea ţesăturilor prin „uşurarea“ lor etc.), să conducă la îmbunătăţirea aspectului şi calităţilor. Modul în care s-a muncit pipă acum, rezultatele obţinute, ca şi descoperirea şi valorificarea tuturor rezervelor interne posibile, constituie pentru noi, fără îndoială, garanţia succeselor lor viitoare. Gheorghe Neobosit activist politic şi ziarist de frunte in perioada de avint a mişcării revoluţionare şi democratice din ţara noastră, Gheorghe M. Vasilescu-Vasia şi-a înscris numele printre cei căzuţi in lupta pentru libertatea şi fericirea poporului nostru. Neputind, din cauza lipsurilor materiale, să urmeze cursurile gimnaziului din Călăraşi, pe care le începuse, Gh. M. Vasilescu a fost nevoit să-şi cîştige existenţa lucrînd ca funcţionar pe la diferite birouri şi magazine. Din fragedă tinereţe aflăm mai întîi din organele de presă ale mişcării muncitoreşti - iar apoi din legătura directă ce-a avut-o cu militanţii de frunte ai acestei mişcări - despre învăţătura marxist-jeninistă, despre obiectivele luptei clase muncitoare împotriva exploatatorilor, a regimului burghez. Din cititor pasionat al presei muncitoreşti din ţara noastră („România Muncitoare", „Tribuna Transporturilor") el devine, treptat, şi corespondent, iar mai apoi lucrător în redacţie, încredinţindu-i-se, ulterior, şi conducerea unor organe de presă muncitoreşti. De numele lui Gh. M. Vasilescu este legat „Cercul cultural al muncitorilor", înfiinţat, din iniţiativa lui, în 1911 la Călăraşi. Din cindurile „Cercului" s-au ridicat citeva elemente împreuna cu care Gh. M. Vasilescu a pus bazele sindicatului mixt al muncitorilor din Călăraşi. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie îl găseşte pe Gh. M. Vasilescu membru al Partidului socialist din ţara noastră. Fiind in acea perioadă conducător al Editurii Socialiste, înfruntînd teroarea Siguranţei, el înlesneşte publicarea şi difuzarea unor lucrări care făceau cunoscute poporului nostru evenimentele din Republica Sovietelor. EVOCĂRI Prezent ca delegat la Congresul General al Partidului Socialist din România, din 8 mai 1921, cînd se constituie Partidul Comunist Român, Gh. M. Vasilescu, împreună cu toţi cei 270 de tovarăşi care votaseră pentru afilierea la Internaţionala Comunistă, au fost arestaţi şi întemniţaţi la Jilava, în timpul detenţiunii, neînfricatul şi neobositul publicist Gh. M. Vasilescu scria articole prin care denunţa regimul de exterminare din închisorile în care erau întemniţaţi eroii clasei muncitoare, infierind, totodată, teroarea împotriva organizaţiilor muncitoreşti. Articolele lui, scoase din închisoare cu concursul tovarăşilor care veneau duminica la „vorbitor", erau aduse la cunoştinţa clasei muncitoare prin inserarea lor în publicaţiile „Tineretul Socialist", „Luptătorul" ş.a. Anul 1924, cînd Partidul Comunist Român este scos in afara legii, îl găseşte pe Gh. M. Vasilescu în funcţia de secretar al Secţiunii Bucureşti a P.C.R. Alături de alţi fruntaşi ai partidului, este şi el arestat şi aruncat din nou in aceeaşi închisoare de la Jilava. Eliberaţi ulterior, sub presiunea protestelor din ţară şi străinătate, comuniştii, printre care şi Gh. M. Vasilescu, au continuat, cu şi mai multă înverşunare, lupta pentru revendicările clasei muncitoare, pentru triumful învăţăturii marxist-leniniste. Fiind urmărit, pas cu pas, de Siguranţă, pentru activitatea sa politică şi publicistică, Gh. M. Vasilescu este azvîrlit din nou, în 1927, în închisoare. Regimul la care a fost supus in timpul detenţiunii l-a zdruncinat serios sănătatea, grăbindu-i, după citeva luni de spitalizare. In 1929, cînd avea doar vîrsta de 38 de ani, sfîrşitul vieţii. O viaţă scurtă, dar pe care Gh. M. Vasilescu-Vasia şi-a inchinat-o pe de-a-ntregul clasei muncitoare, poporului său. Alice OUATU III. Vasilescu—Vasia (1891-1929) Astăzi, la Iaşi Universitatea întîlneşte campioana ţării la baschet. Politehnica Bucureşti Astăzi este fixată o etapă intermediară în campionatul diviziei A de baschet feminin. Revelaţia actualei ediţii a întrecerii, Universitatea, întîlneşte la Iaşi valoroasa formaţie Politehnica Bucureşti, multiplă campioană naţională. După cum ne-a anunţat prof. Gh. Luca, antrenorul ieşencelor, partida va începe în sala Voinţa la ora 18.30. SPORT BASCHET, DIV. B Duminică, In sala Voinţa au fost programate două partide de baschet. In primul meci s-au întîlnit echipele Politehnica Iaşi şi Farul Constanţa. Meciul a fost frumos, echilibrat, ieşenii cîştigînd cu greu la diferenţă de numai un coş. Scor final 72—70. In meciul al doilea, s-au prezentat la start echipele C.S.M. Iaşi ş. A.S.A. Bacău. începînd frumos partida, baschetbaliştii militari deschid scorul dar riposta ieşenilor nu întîrzie. Preluînd conducerea, ieşenii sunt egalaţi abia la scoru de 50—50, apoi rezultatul se menţine strins pînă în final. Ambele echipe au practicat un joc spectaculos combinativ. S-au evidențiat de la învingătorii Chioreanu și Scutaru, iar de la învinșii Coman. Scorul a fost de 67—65 pentru C.S.M. Iași. ELENA TOMOZEI coresp. La Oradea Crişul—Politehnica, la fotbal Tot astăzi se dispută o nouă etapă în campionatul primei divizii la fotbal. La Oradea are loc un derbi al echipelor care încearcă să evite locul 15 în clasament : Crişul — Politehnica Iaşi. Meciul se anunţă interesant şi este deschis oricărui rezultat In numărul nostru de inline veți putea citi cronicile și rezultatele meciurilor de azi. Stagiarul este inginer (urmare din pag. 1) pondere. Cu cine să rezolvăm atunci problemele producţiei, să îndeplinim cifrele de plan ? Aş crede că stagiarii trebuie să participe după posibilităţile lor, evident, la rezolvarea treburilor întreprinderii. Astfel, noi am antrenat-o pe tovarăşa Cristina Ioan la realizarea unui proiect pentru separarea apei potabile de cea industrială, la îmbunătăţirea funcţionării unor utilaje. La început, ne mărturiseşte tînăra ingineră, mă plimbam de la serviciu la serviciu, chipurile să cunosc fabrica, dar nefăcind nimic concret nu depuneam prea mult efort în acest sens. Inginerul, fie el şi la început, nu este un simplu organizator, cu toate că şi aceasta este o sarcină importantă. Misiunea sa esenţială este să dea soluţii tehnice, să aducă îmbunătăţiri unui proces tehnologic etc. Pentru aceasta, aşa cum sublinia ing. Florin Neamţu, de la Fabrica de confecţii, cadrele inginereşti nu trebuie să se piardă în amănunte, să se limiteze la întocmirea de tabele şi situaţii statistice. Dar fără o pregătire permanentă şi continuă nu-i posibilă o activitate tehnică de creaţie, iată un exemplu : la un moment dat, la un utilaj a apărut o defecţiune şi muncitorul care o deservea mi-a cerut indicaţii. Necunoscînd în profiunzime maşina respectivă, am scos-o din producţie şi am trimis-o la reparet, în atelier. Defecţiunea s-ar fi putut remedia pe loc dacă aş fi cunoscut mai bine agregatul respectiv, eliminînd astfel stagnarea procesului de producţie. Acest lueru nu se învaţă numai din tratate ori privind cum funcţionează o maşină. Din opiniile interlocutorilor noştri reiese că strgigtura este utilă şi necesară, dar nu trebuie considerată în nici un caz ca o perioadă de practică studenţească pe stil vechi (cum se desfăşura pînă acum), deoarece tînărul specialist este chemat, chiar de la venirea sa în întreprindere, să justifice investiţiile materiale şi spirituale care s-au făcut pentru el în facultate, să folosească potenţialul său intelectual la ridicarea nivelului şi calităţii producţiei. Pentru aceasta e necesar, aşa cum reiese din recentele documente de partid, ca studentul să lucreze chiar de la începutul facultăţii atît în atelierele institutelor de învăţămînt superior, cit şi în întreprinderile industriale, trecînd prin toate verigile producţiei începînd cu îndeplinirea sarcinilor unui muncitor, ajutor de maistru, maistru şi terminînd cu cele ale unui inginer. „In acest fel arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul deschiderii anului universitar cînd termină universitatea sau politehnica, absolventul va şti să conducă nemijlocit un sector de activitate. Atunci vom avea ingineri şi specialişti buni, şi noi asemenea cadre vrem să avem”. jocul! instantaneu ORIZONTAL ! î. la prima vacanță, în această lună — înţepător ; 2. Poetul român care ne-a făcut să vedem cum este „Pe ploaie“; 3. Fructe de sezon — Cămară la superlativ; 4. păşune cu otavă grasă — Intermediară în drumul grînelor spre pîine (pl.); 5. N tpec apele; 6. Grefe vegetale ; 7. Alexandru Odobescu — Exclamaţie — Cetate legendară ; 8. Amintire estivală care ne încălzeşte inima în zilele ceţoase ; 9. Pui de crap, pretenţie modestă a pescarului amator. VERTICAL! 1. Încolţeşte de pe acum în brazde, prefigurînd recolta viitoare ; 2. Popas de sezon cu butoaie şi poloboace pîntecoase! — Rîu românesc ; 3. Plină de orătănii — Pomadă; 4. Exclamaţie — Armă albă ; 5. Mortăciune — Lacrima morilor; 6. Pîinişoară; 7. Sclavi spartani — In vază! ; 8. Sau — A desfăşura ; 9. Poetă ieşeană, autoarea volumului „Lumini şi umbre“. M. IORDA IN 24 DE OSE Radio laşi Programul de seară 11 decembrie):? 17,00 Buletin de ştiri ! 17,03 Ctoteeul care mi-e drag? ;17,30 Pănorsmb economic; 17,45 Imn particiujul (program de cîntece) ? Muzică uşoară; 18,60 Cuterezători.1; 18,15 Muzică uşoară ; 18,30 Cotidian sonor ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20,6ţ) Descripţie Moldavia: inscripţii contemporane la Paşcani; 20,V Te cîntăm, Românie.; 20.15 Pe-un picior de plai; Pagini alese din folclorul contemporan; 20,30 Jurnal literar ; 21,00 Univers muzical; 21.40 Din criterie serii. Programul de dimineaţă (2 decembrie) : 6,00 Buletin de ştiri ; 6,05 Jocuri populare româneşti; 5,19 Actualitate din agriculturi ? 6,20 Jocuri populara româneşti; 6,39 Ritmuri matinale 5,45 Cîntect populara româneşti; 7,00 Radiometrieu. Televiziune 14,00—15,40 Fotbal? Dinamo — Steaua (Divizia A). Transmisiune directă de la stadionul Dinamo. Crainic comentator ? Cristian Ţopescu ; 18,00 „Danubius *71“. Reportaj de la cea de-a IV-a ediţie a acestui festival folcloric; 18,15 „Mult e dulce şi frumoasă.. .“ ; 18,30 Confruntări. Faţă în faţă i propriile angajamente (anchetă în întreprinderi constructoare de maşini) . 18,50 Luminile rampei, întonîre cu opereta.., le Bretov . js.ro Tragerea Pronoexpres *, 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ? ftoleri şi Bolile în vacanţă- Cantonamentul 19,30 Telejurnalul de seară ? 20.10 Dragoste supremă, România- Emisiune de versuri şi cintece patriotice. 20,30 Tele cinemateca ? „In numele legii". 22,15 Avanpremieră; 22,20 Teleglob. Republica Africa Centrală; 22,40 Canţonete cu Ion Fălculete şi Ştefan Pirjat; 22,55 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 8,45; 11,85; 14,46; 17,35; 20,30 „Aeroportul“; REPUBLICA, orele 9; 11; 15 ; 17; 19, 21 : „Parada circului" (ecran panoramic); COPOU, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21: „Serata“ ; ARTA, orele 9 ; 11,40 ; 15; 17,45; 20,30: „Unghiul de tădere". Completare: „Oaspeţi din Valea Neagră" ; TĂTARA»!, orele ÎS; 18: 20; „Brigada diversă în alertă" ? NICONNA, orele 16; 18: 26; „Adio, prieteni". Completare: „Omul mic, oraşul mare". In judeţ: CASA DE CULTURA PAŞCANI, „îl cunoaşteţi pe Urban?“; CLUBUL „UNIREA" — PAŞCANI, Meridianul Zero" ; HÎRLĂU, „ Apa ca un bivol negru * ; TG. FRUMOS, „Gioconda fără surîs" ; PODUÎLOAIEÎ, „Două lozuri"; HALAUCEŞTI, „Circ fără frontieră". Opera de stat La ora 19,30, va fi prezentat un spectacol cu „My fair lady“. Sínt valabile biletele eu seria B/I02. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20, la clubul artelor va avea loc expunerea „Ideologia romantică revoluţionară şi muzica : Liszt şi Schumann“. Prezintă prof. univ. George Pascu. In continuare va avea loc un recital susţinut de Corina Chiriacescu, soprană, şi Corina Condrea, pian. La orele 17 şi 20, in sala de spectacole. Teatrul Nord dinSatu Mare va prezenta două spectacole cu piesa „Cînd revolverele tac“, de Tudor Negoiţă. Seară de filme germane la ora 20:15, în amfiteatrul 1/1 de la Universitatea „Al I. Cuza“,oa avea loc oseară de filme germane. Cu acest prilej va putea fi vizionat filmul artistic „Băieţel“, care va fi prezentat de lectorul universitar dr. Klaus Steinke. Clinici de serviciu Azi, 1 decembrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă Clinica a III-a chirurgie, Clinica medicală de la Spitalul clinic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), Clinica I de obstetrică şi ginecologie Spitalul Maternitatea (str. Cuza Vodă), Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Timpil probabil Vremea se menţine în general închisă şi umedă cu cerul mai mult acoperit. Local şi temporar, se vor semnala precipitaţii slabe sub formă de ploaie şi lapoviţă, iar în zona de deal şi munte sub formă de ninsoare Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sudic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade şi minus 1 grad, iar maximele între 0 grade și plus 4 grade. Se va produce ceață în cea mai mare parte a Moldovei. nt i V