Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)

1971-12-01 / nr. 7839

PAGINA A ll-A TIMPUL IMPUNE: Terminarea grabnică a lucrărilor de sezon în plantaţiile viticole Măsurile stabilite de partidul nostru privind întbunătfeţirea activităţii în agri­cultură, m­unca deosebită depusă de con­ducerile cooperativelor agricole, de spe­cialişti, de membri cooperatori pentru în­grijirea mai bună a viilor au făcut ca producţia obţinuttă în acest an să fie mai bogată şi calitatea ei să fie îmbunătăţită. In această toamnă, centrele întreprinde­rii viei şi vinului au preluat de la unită­ţile cooperatiste peste 2.000 de vagoane de struguri. Mult­e cooperative agricole au reuşit să îndeplinească şi să depăşească sarcinile contrac­­uale, printre acestea a­­flindu-se C.AJ­-urile Spineni, Mgvileni, Bivolari, Băicenii, Româneşti care au reali­­zat în medie peste 8.000 kg. de struguri la hectar de pe întreaga suprafaţă culti­vată cu viţă de vie. S-ar putea aminti, de asemene,'*, despre asigurarea formaţiilor de lucru permanente, pricepute în ţinu­­ta de îngrijire a viilor, formaţii care în rănite unităţi au fost retribuite in acord glnbal ceeai ce a sporit simţitor interesul per­tru obţiinerea unor producţii sporite. Rezultatele obţinute în acest an demon­­streaz­â nece­sitatea mobilizării tuturor re­­zervelor de­­cară dispun unităţile pentru ridicarea prod­u­cţiei viticole la nivelul po­tenţialului plantaţiilor noastre. De aceea, conducerile unităţilor trebuie să se gin­­dească foarte bine la măsurile care tre­buie aplicate­­pentru ca recolta anului 1972 să fie cu mult superioară celei din 1071. Pentru aceasta, terminarea în urmă­toarele zie a furăturilor este absolut obli­gatorie: până în prezent au fost arate doar circa 6.000 hectare din cele 7.400 existen­te. Multe unităţi, printre care cele din Gropniţa, Movîşeni, Deleni, Scobinţi, Coar­nele Capitel, Bivolari, Dumeşti, Leţcani, Cozmeşti, Com­arna, Dolheşti, Scânteia, Ţi­­băneşti au terminat această lucrare pe toate suprafeţel­e. Altele însă, care au ne­glijat această importantă verigă în cadrul procesului tehnologic, fără care nu se poate conta pe o producţie viticolă supe­rioară, şi aici e cazul cooperativelor agri­cole din Stroeşti, Lungani, Hîrlău, Cîrjoa­­ia, Tansa (Belceşti), Fîntînele, Chişcăreni, Aroneanu, Tomeşti, Răducăneni se situ­ează cu însem­nate restante la arat. Pen­tru terminarea grabnică a arăturilor este necesar să se mobilizeze toate forţele. Tre­buie redistribuite tractoarele de la unită­ţile care au terminat arăturile incit şi uni­tăţile rămase în urmă să poată lichida operativ restanţele. In acelaşi timp, peste tot, să se asigure atelajele necesare pen­tru executarea arăturilor pe toate supra­feţele nemecanizabile. O dată cu arăturile, se cere să se efec­tueze şi fertilizarea folosindu-se rezervele de îngrăşăminte chimice şi naturale exis­tente în unităţi. In multe locuri, acţiunea amintită se bucură de atenţia cuvenită, in altele de loc. De exemplu, în coopera­tive agricole ca cele din Vlădeni, Răducă­neni, Belceşti, cu mari suprafeţe de vie, fertilizarea este total neglijată. Acest lu­cru se constată chiar şi la unele unităţi care au obţinut în acest an producţii spo­rite la hectar. O astfel de situaţie nu este admisă. De asemenea, este momentul să se treacă cu toate forţele la îngroparea viilor. Lucrarea impune multă atenţie din partea retor care o execută. La trebuie efectuată sub îndrumarea specialiştilor şi încheiată în citeva zile. O atenţie deose­bită trebuie acordată completării goluri­lor în vii, în care scop trebuie să se pre­gătească de pe acum elementele necesare marcotajului şi materialul săditor viticol. Nu trebuie aminată nici lucrarea de plan­tare a mijloacelor de susţinere, existente în unităţi şi nici procurarea integrală a necesarului pentru plantaţiile ce trebuie ridicate în anul 1972. Pentru anul care vine se prevede extin­derea viţei de vie de încă 445 de hectare. In mare parte suprafeţele respective au fost desfundate. Problema principală care trebuie să stea în atenţia celor care înfiin­ţează plantaţiile noi este aceea a respec­tării cerinţelor mecanizării. Terenul des­fundat trebuie bine pregătit, nivelat, or­ganizat în trupuri şi parcele, de aseme­nea trebuie aplicate toate măsurile spe­ciale prevăzute în proiecte. Calitatea noi­lor plantaţii depinde în cea m­ai mare parte de materialul săditor folosit. A­­ceasta presupune ca unităţile producătoa­re să înţeleagă şi să asigure pentru plan­taţiile respective numai material a cărui calitate să fie corespunzătoare condiţiilor prevăzute in legislaţia în vigoare. Fiecare zi este preţioasă pentru consoli­darea plantaţiilor existente, pentru creşte­rea producţiei de struguri în anul viitor. De aceea trebuie mobilizate toate forţele pentru încheierea rapidă a tuturor lucră­rilor din vii. Este bine cunoscută necesitatea întoc­mirii corecte şi la timp a documentelor primare, a acelor acte care servesc atât la înregistrarea operaţiilor, cît şi la efec­tuarea controlului asupra acestora. Este o elementară îndatorire şi totuşi mai sunt destule cazuri, destui­­salariaţi, care o ne­­glijează, cu urmări, evident, păgubitoare. O demonstrează recentul control efec­tuat de organe­­le Consiliului popular judeţean şi ale Inspectoratului judeţean de miliţie asupra modu­­lui cum se efectuează _ _ transportul, recepţiona- I ' C rea şi valorificarea car- * a Vy X -A_v tofilor de toamnă livraţi de diverse cooperative agricole de producţie Centrului de legume şi fructe. S-a constatat, în majoritatea cazurilor,­­că fuseseră neglijate „amănunte* elementare, dar hotărîtoa­re pentru bunul mers al trebu­rilor. Astfel, la CA.P. Dobrovăţ şi C.A.P. Perieni, nu a fost găsit nici măcar un singur aviz de expediţie întocmit corect, deseori lipsind semnăturile celor autori­zaţi (şi obligaţi să răspundă de aceasta). La fel, în majoritatea cazurilor delegaţii erau înlocuiţi de şoferi,­­care nu au acest drept Multe aşa-zise „avize de expedi­ţie" eliberate de C.A.P. Popricani şi C­A­ P. Victoria prezentau ştersături şi modificări, în schimb data transportului, ora plecării etc. lipseau cu desăvîrşire. Iată aspecte care demonstrează lipsa de răspundere a contabililor şefi din res­­pectivele­ unităţi, neglijenţă care, în afara dezordinii pe care o produc în evidenţa lucrărilor favorizează şi abuzurile, căci — e lesne de bănuit — doi-trei saci de cartofi în minus ar trece pur şi simplu neobservaţi ! «r­ rmuri—mm ' Din păcate, aspecte care denotă neglijenţă în îndeplinirea obliga­țiilor de serviciu au fost constatate și 1® ""*"*****"* c. h F. De pildă, re­zultatele cîntăririi at­ocamioanelor în­cărcate se trec intr-un registru oarecare, fără să mai fie evidențiate can­titatea brută a transportului, tara auto­camionului, data sosirii mărfii respective ş.a.m.d., adică tocmai acele elemente care, de fapt, sunt strict necesare pentru întocmirea unor documente corecte, a u­­nei evidenţe clare. Ca să nu mai vor­bim că, după cîntărire, cartofii sunt transportaţi fără să fie însoţiţi de vreun delegat al C.L.F. la depozite. Din nou, există posibilitatea ca orice eventuală sus­tragere să rămînă nedescoperită. Că nu e vorba de o stare de lucruri pasageră, ci de o crasă nepăsare ce do­mină stilul de muncă al lucrătorilor de la Q.L.I. o atestă şi lipsa imprimatelor tipizate necesare întocmirii unor situaţii. Aşa se explică faptul că un transport de 26.000 kg. de cartofi de la C.A.P. Popri­­cani a rămas, zile în şir, fără buletine de analiză (pentru care trebuie formulare tipizate) fapt care a dus şi la o întîrziere a plăţilor către furnizor cu circa opt zile. Am­­exemplificat pe scurt, dar — credem — suficient de elocvent, şirul de nereguli, de erori în evidenţă, pierderile materiale sau de timp ce pot izvorî din întocmirea incorectă a documentelor pri­mare. Bineînţeles că, în cazurile semna­late, cei în drept au şi luat măsurile ce se impuneau. Important însă, este că a­­cest semnal de alarmă să-i atenţioneze şi pe cei care încă mai neglijează aceste „amănunte“ cu urmări păgubitoare. C. PALTIN I. ŞCHIOPU BRAŞOV. Vechea primărie (monument istoric). Foto : AGERPRES ­in examen cu totul deosebit Şeful şantierului, Ingine­rul Gheorghe Lucache, stă­tea dus pe glnduri. La sfîr­­şit de aprilie era pus, îm­preună cu oamenii şantieru­lui, în faţa unui examen cu totul deosebit. In şase luni, Şantierul electromontaj Iaşi trebuia să execute o lucra­re care, în mod normal, a­­vea o durată de 11 luni, porţiunea de linie de 110 Kw. Paşcani-Iaşi, pentru a fi da­tă în exploatare cea de a tre­ia linie, Roman-Paşcani-Iaşi, necesară siguranţei în ali­mentarea cu energie elec­trică a bătrinului oraş mol­dovean, precum şi îmbună­tăţirii aprovizionării cu e­­nergie a localităţilor de pe traseu. Şase luni în loc de unsprezece... Ciţiva specia­lişti de la I.R.S. — Între­prinderea beneficiară — au­zind aceasta, au clătinat sceptici din cap: „Nu, nu credem că se­­ poate". Ingi­nerul îşi cunoştea bine oa­menii. Totuşi... Văzînd însă optimismul colaboratorilor săi apropiaţi, Dumitru Gheorghiu, inginerul şef­­ al şantierului, şi Mihai Moisa, inginerul şef adjunct, cutele de pe frunte au început să dispară. „Dacă este nevoie, vom face şi imposibilul"... Se gîndea la comunişti, la oamenii de bază ai şantie­rului. Şi nu o dată s-a depăşit imposibilul. II lăsăm pe maistrul Mi­hai Boghiu, şef de lucrări, să povestească... ... „Ajunsesem la Siret şi ne-am văzut în imposibili­tatea de a mai înainta. Tre­buiau bătuţi 26 de piloţi de susţinere a stilpilor. Utila­jul promis din alt colţ de ţară nu mai sosea. Zilele treceau şi noi priveam amă­râţi in jurul nostru, imobi­lizaţi. Angajamentul de a termina lucrarea pînă la 1 noiembrie părea compromis. Fiecare zi avea o importan­ţă imensă. Şi noi stăteam neputincioşi, privind albia riului... Intr-o dimineaţă, mă trezesc cu un şef de echipă, Petru Lucaci­ui spu­ne: — Ce-ar fi să nu mai aşteptăm soneta promisă ? — mi se adresează el. Să facem noi una. Berbece a­­vem... Am pornit cu înverşunare la treabă şi-n scurtă vreme soneta era pata. Cei 26 de piloţi au fost bătuţi şi con­ductorii şi-au luat zborul peste apa Siretului". (Ulte­rior, soneta a fost împru­mutată de un alt şantier, din alt colţ de ţară. Efici­enţa ei economică a reco­mandat-o cu prisosinţă).­­ Oamenii străbăteau kilo­metru cu kilometru, ocoleau localităţile, întindeau în înălţimi conductorii peste linii ferate, peste văi, pes­te alte reţele electrice, se apropiau de Iaşi. Erau zile de muncă încordată, de ui­tare de sine. Cei 12 mun­citori din echipa lui Geor­­gel Gudruman ajunseseră să monteze conductorii pe un panou (distanţa dintre doi stilpi de colţ, de bază, care includea chiar pina la 19 stilpi normali) in 4 zile in loc de 12. Au montat o trei­me din conductori din i­n­treaga distanţă. Linierii, sau zburătorii­­, cum li se mai zice, lucrau sus, pe cablu, la 20 de metri înălţime, şi cite 10 ore pe zi, coborind doar pentru a minca in fu­gă. Echipa condusă de Flo­­rea Chioreanu se speciali­zase în ridicatul stilpilor: 5-­6 stilpi pe zi, aşa era norma. Valul întrecerii so­cialiste i-a cuprins şi pe oa­menii din această echipă. Ei au ajuns să ridice cite 15 stâlpi! Am omis să no­tăm că un stîlp de beton cintăreşte circa 4.000 de ki­lograme şi că, de la Paşcani la Iaşi, au fost ridicaţi su­te de asemenea uriaşi, ne­­maivorbind de alţi 111 stilpi metalici, a câte aproa­pe 3 000 de kilograme... Mihai Moisa a fost teh­nician tot pe acest şantier. Acum este inginer şef ad­junct, secretarul organizaţi­ei de partid. Lui i s-a în­credinţat coordonarea între­gii lucrări. ... „Era o treabă nemai­pomenit de grea. Trebuia o organizare ireproşabilă, un travaliu imens. Furnizorii din ţară nu-şi planificase­ră producţia (stilpi metalici, de beton, conductori etc.) pentru lucrarea aceasta, ca­re avea un termen iniţial de dare în exploatare ceva mai îndepărtaţi Vă daţi sea­ma că, fără înţelegerea şi eforturile muncitorilor din întreprinderile furnizoare, n-am fi putut face nimic. Iar aici, pe şantierul de 68 de kilometri, oamenii ce­reau : „Trimiteţi stilpi", „Trimiteţi conductori", „Am terminat izolatorii de porţe­lan". „Cîteodată mă miram, ştiind că sunt asiguraţi stilpi pentru încă o zi — două. Aflai şi insă că erau toţi montaţi. Examenul acesta dificil mi-a întărit convin­gerea că avem nişte oameni minunaţi. Aş dori ca, ală­turi de numele lui Gudru­man, Chioreanu, Boghiu, să se afle şi cele ale comu­niştilor Alexandru Keme­­neş, Zinel Dumitru, Sorin Cost­ea, ale lui Nicolae Go­lik­, Victor Budeanu, Ştefan Ţîroi, Big­o Weiner, Mihai Ungureanu şi Ioan Mititelu". ... 1 noiembrie 1971, ora 15. La staţia de transforma­re din marginea dinspre nord-vest a Iaşului, Dumitru Gheorghiu, inginerul şef al Şantierului electr­omontaj, a­­bia îşi putea stăpîni emoţia. Alături de el se aflau de­legaţii beneficiarului, LR-E­L, veniţi să asiste la momentul punerii în funcţiune a re­ţelei. Echipe de interven­ţie erau pregătite pentru o­­rice eventualitate. La cite­va zeci de kilometri, la cea­laltă staţie, din marginea Paşcanilor, un alt delegat al J.R.E.I., asistat de ingi­nerul Mihai Moisa, era gata să efectueze cuplarea. La ora 15 şi 3 minute, linia de 110 Kv. Roman-Paşcani- Iaşi a fost pusă în func­ţiune pentru probe. Scepti­cii şi-au scos pălăria■ Con­ştiinţa muncitorească a în­vins. Gh. MATEI B Scepticii au­ zis: „Nu se poate“ . „Dacă este nevoie, vom face şi srm­o­­sibicul“ » Ideea lui Lucaci B Şase luni în joc de unsprezece ■ ...Şi scepticii şi-au scos pălăria Condiţii optime (urmare din pag I) trin îmbunătăţirea activităţii noastre, ■vresu să mă opresc şi asupra autouti­­lării. Deşi în prezent, crea 85 la sută din piesele de schimb care sînt ne­cesare le confecţionăm cu mijloace pro­prii, ba chiar facem asemenea piese şi pentru alte unităţi, similare, sunt­­condiţii pentru extinderea acestei activităţi. Tot cu forţele noastre, interne, am executat şi numeroase mijloace de transport rucioare de diverse tipuri, containere etc.), fapt care a făcut ca transportul intern să nu mai constituie o problemă pentru noi. Acţiunea va fi, desigur, con­tinuată; în sfîrşit, urmează o serie de măsuri menite să ieftinească costul producţiei (economii de materiale, eliminarea pier­derilor de flux, la transport şi manipu­lare, reproiectarea ţesăturilor prin „u­­şurarea“ lor etc.), să conducă la îmbu­nătăţirea aspectului şi calităţi­­lor. Modul în care s-a muncit pipă acum, rezultatele obţinute, ca şi descoperirea şi valorificarea tuturor rezervelor interne posibile, constituie pentru noi, fără în­doială, garanţia succeselor lor viitoare. Gheorghe Neobosit activist politic şi ziarist de frunte in perioada de avint a mişcării revolu­ţionare şi democratice din ţara noastră, Gheorghe M. Vasilescu-Vasia şi-a înscris numele printre cei căzuţi in lupta pentru libertatea şi fericirea poporului nostru. Neputind, din cauza lipsu­rilor materiale, să urmeze cursurile gimnaziului din Călăraşi, pe care le înce­puse, Gh. M. Vasilescu a fost nevoit să-şi cîştige e­­xistenţa lucrînd ca funcţio­nar pe la diferite birouri şi magazine. Din fragedă ti­nereţe află­m mai întîi din organele de presă ale miş­cării muncitoreşti - iar apoi din legătura directă ce-a a­­vut-o cu militanţii de frunte ai acestei mişcări - despre învăţătura marxist-jeninistă, despre obiectivele luptei clase­ muncitoare împotriva exploatatorilor, a regimului burghez. Din cititor pasio­nat al presei muncitoreşti din ţara noastră („România Muncitoare", „Tribuna Trans­porturilor") el devine, trep­tat, şi corespondent, iar mai apoi lucrător în redacţie, încredinţindu-i-se, ulterior, şi conducerea unor organe de presă muncitoreşti. De numele lui Gh. M. Vasilescu este legat „Cercul cultural al muncitorilor", în­fiinţat, din iniţiativa lui, în 1911 la Călăraşi. Din cin­­durile „Cercului" s-au ridi­cat citeva elemente împre­una cu care Gh. M. Vasi­lescu a pus bazele sindica­tului mixt al muncitorilor din Călăraşi. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie îl găseşte pe Gh. M. Vasiles­cu membru al Partidului so­cialist din ţara noastră. Fi­ind in acea perioadă con­ducător al Editurii Socialiste, înfruntînd teroarea Siguran­ţei, el înlesneşte publicarea şi difuzarea unor lucrări care făceau cunoscute po­porului nostru evenimentele din Republica Sovietelor. EVOCĂRI Prezent ca delegat la Con­gresul General al Partidului Socialist din România, din 8 mai 1921, cînd se consti­tuie Partidul Comunist Ro­mân, Gh. M. Vasilescu, îm­preună cu toţi cei 270 de to­varăşi care votaseră pentru afilierea la Internaţionala Comunistă, au fost arestaţi şi întemniţaţi la Jilava, în timpul detenţiunii, neînfrica­tul şi neobositul publicist Gh. M. Vasilescu scria ar­ticole prin care denunţa re­gimul de exterminare din închisorile în care erau în­temniţaţi eroii clasei mun­citoare, infierind, totodată, teroarea împotriva organiza­ţiilor muncitoreşti. Articolele lui, scoase din închisoare cu concursul tovarăşilor ca­re veneau duminica la „vor­bitor", erau­­ aduse la cu­noştinţa clasei muncitoare prin inserarea lor în publi­caţiile „Tineretul Socialist", „Luptătorul" ş.a. Anul 1924, cînd Partidul Comunist Român este scos in afara legii, îl găseş­te pe Gh. M. Vasiles­cu în funcţia de secre­tar al Secţiunii Bucureşti a P.C.R. Alături de alţi frun­taşi ai partidului, este şi el arestat şi aruncat din nou in aceeaşi închisoare de la Jilava. Eliberaţi ulterior, sub presiunea protestelor din ţară şi străinătate, co­muniştii, printre care şi Gh. M. Vasilescu, au continuat, cu şi mai multă înverşuna­re, lupta pentru revendică­rile clasei muncitoare, pen­tru triumful învăţăturii mar­­xist-leniniste. Fiind urmărit, pas cu pas, de Siguranţă, pentru activi­tatea sa politică şi publi­cistică, Gh. M. Vasilescu este azvîrlit din nou, în 1927, în închisoare. Regimul la care a fost supus in timpul detenţiunii l-a zdrun­cinat serios sănătatea, gră­­bindu-i, după citeva luni de spitalizare. In 1929, cînd avea doar vîrsta de 38 de ani, sfîrşitul vieţii. O viaţă scurtă, dar pe ca­re Gh. M. Vasilescu-Vasia şi-a inchinat-o pe de-a-n­­tregul clasei muncitoare, poporului său. Alice OUATU III. Vasilescu—Vasia (1891-1929) Astăzi, la Iaşi Universitatea întîlneşte campioana ţării la baschet. Politehnica Bucureşti Astăzi este fixată o etapă intermediară în campionatul diviziei A de baschet fe­minin. Revelaţia actualei ediţii a într­ecerii, U­­niversitatea, întîlneşte la Iaşi valoroasa formaţie Politehnica Bucureşti, multiplă campioană naţională. După cum ne-a anunţat prof. Gh. Lu­ca, antrenorul ieşencelor, partida va în­cepe în sala Voinţa la ora 18.30. S­PORT BASCHET, DIV. B Duminică, In sala Voinţa au fost pro­gramate două partide de baschet. In primul meci s-au întîlnit echipele Poli­tehnica Iaşi şi Farul Constanţa. Meciul a fost frumos, echilibrat, ieşenii cîşti­­gînd cu greu la diferenţă de numai un coş. Scor final­­ 72—70. In meciul al doilea, s-au prezentat la start echipele C.S.M. Iaşi ş­. A.S.A. Bacău. începînd frumos partida, baschet­­baliştii militari deschid scorul dar ri­posta ieşenilor nu întîrzie. Preluînd con­ducerea, ieşenii sunt egalaţi abia la sco­ru­­ de 50—50, apoi rezultatul se men­ţine strins pînă în final. Ambele echipe au practicat un joc spectaculos combina­ti­v. S-au evidențiat de la învingători­i Chioreanu și Scutaru, iar de la învinși­i Coman. Scorul a fost de 67—65 pentru C.S.M. Iași. ELENA TOMOZEI coresp. La Oradea Crişu­l—Politehnica, la fotbal Tot astăzi se dispută o nouă etapă în campionatul primei divizii la fotbal. La Oradea are loc un derbi al echipe­lor care încearcă să evite locul 15 în clasament : Crişul — Politehnica Iaşi. Meciul se anunţă interesant şi este des­chis oricărui rezultat In numărul nostru de inline veți putea citi cronicile și rezultatele meciurilor de azi. Stagiarul este inginer (urmare din pag. 1) pondere. Cu cine să rezolvăm atunci pro­blemele producţiei, să îndeplinim cifrele de plan ? Aş crede că stagiarii trebuie să par­ticipe după posibilităţile lor, evident, la re­zolvarea treburilor întreprinderii. Astfel, noi am antrenat-o pe tovarăşa Cristina Ioan la realizarea unui proiect pentru separarea a­­pei potabile de cea industrială, la îmbună­tăţirea funcţionării unor utilaje.­­ La început, ne mărturiseşte tînăra in­gineră, mă plimbam de la serviciu la ser­viciu, chipurile să cunosc fabrica, dar ne­­făcind nimic concret nu depuneam prea mult efort în acest sens. Inginerul, fie el şi la început, nu este un simplu organizator, cu toate că şi a­­ceasta este o sarcină importantă. Misiunea sa esenţială este să dea soluţii tehnice, să aducă îmbunătăţiri unui proces tehnologic etc. Pentru aceasta, aşa cum sublinia ing. Florin Neamţu, de la Fabrica de confecţii, cadrele inginereşti nu trebuie să se piardă în amănunte, să se limiteze la întocmirea de tabele şi situaţii statistice. Dar fără o pregătire permanentă şi continuă nu-i po­sibilă o activitate tehnică de creaţie, iată un exemplu : la un moment dat, la un u­­tilaj a apărut o defecţiune şi muncitorul care o deservea mi-a cerut indicaţii. Ne­­cunoscînd în profiunzime maşina respectivă, am scos-o din producţie şi am trimis-o la reparet, în atelier. Defecţiunea s-ar fi pu­tut remedia pe loc dacă aş fi cunoscut mai bine agregatul respectiv, eliminînd astfel stagnarea procesului de producţie. Acest lueru nu se învaţă numai din tratate ori privind cum funcţionează o maşină. Din opiniile interlocutorilor noştri reiese că str­gigtura este utilă şi necesară, dar nu trebuie considerată în nici un caz ca o pe­rioadă de practică studenţească pe stil vechi (cum se desfăşura pînă acum), deoarece tînărul specialist este chemat, chiar de la venirea sa în întreprindere, să justifice in­vestiţiile materiale şi spirituale care s-au făcut pentru el în facultate, să folosească potenţialul său intelectual la ridicarea ni­velului şi calităţii producţiei. Pentru aceasta e necesar, aşa cum re­iese din recentele documente de partid, ca studentul să lucreze chiar de la începutul facultăţii atît în atelierele institutelor de în­­văţămînt superior, cit şi în întreprinderile industriale, trecînd prin toate verigile pro­ducţiei începînd cu îndeplinirea sarcinilor unui muncitor, ajutor de maistru, maistru şi terminînd cu cele ale unui inginer. „In acest fel­­ arăta tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, cu prilejul deschiderii anului univer­sitar­­ cînd termină universitatea sau poli­tehnica, absolventul va şti să conducă ne­mijlocit un sector de activitate. Atunci vom avea ingineri şi specialişti buni, şi noi a­­semenea cadre vrem să avem”. jocul! instantaneu ORIZONTAL ! î. la prima vacanță, în această lună — înţepător ; 2. Poe­tul român care ne-a făcut să ve­dem cum este „Pe ploaie“; 3. Fructe de sezon — Căma­ră la superlativ; 4. păşune cu otavă grasă — Interme­diară în drumul grînelor spre pîine (pl.); 5. N­ tpec a­­pele; 6. Grefe ve­getale ; 7. Alexan­dru Odobescu — Exclamaţie — Ce­tate legendară ; 8. Amintire estivală care ne încălzeşte inima în zilele ce­ţoase ; 9. Pui de crap, pretenţie mo­destă a pescarului amator. VERTICAL! 1. Încolţeşte de pe a­­cum în brazde, pre­­figurînd recolta vi­itoare ; 2. Popas de sezon cu butoaie şi poloboace pînte­­coase! — Rîu ro­mânesc ; 3. Plină de orătănii — Po­­madă; 4. Exclama­ţie — Armă albă ; 5. Mortăciune — Lacrima morilor; 6. Pîinişoară; 7. Sclavi spartani — In vază! ; 8. Sau — A desfăşura ; 9. Poetă ieşeană, au­toarea volumului „Lumini şi umbre“. M. IORDA IN 24 DE OSE Radio laşi Programul de seară 11 decembrie):? 17,00 Buletin de ştiri ! 17,03 Ctoteeul care mi-­e drag? ;17,30 Pănorsmb­ economic; 17,45 Imn parti­­ciujul (program de cîntece) ? Muzică uşoară; 18,60 Cute­­rezători.1; 18,15 Muzică u­­şoară ; 18,30 Cotidian sonor ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20,6ţ) Descripţie Moldavia­: in­scripţii contemporane la Paşcani; 20,V Te cîntăm, Românie.; 20.15 Pe-un picior de plai; Pagini alese din folclorul contemporan; 20,30 Jurnal literar ; 21,00 Univers muzical; 21.40 Din crite­rie serii. Programul de dimineaţă (2 decembrie) : 6,00 Buletin de ştiri ; 6,05 Jocuri popu­lare româneşti; 5,19 Actua­litate d­in agriculturi ? 6,20 Jocuri populara româneşti; 6,39 Ritmuri matinale­­ 5,45 Cîntect populara româneşti; 7,00 Radiometrieu. Televiziune 14,00—15,40 Fotbal? Dina­mo — Steaua (Divizia A). Transmisiune directă de la stadionul Dinamo. Crainic comentator ? Cristian Ţo­­pescu ; 18,00 „Danubius *71“. Reportaj de la cea de-a IV-a ediţie a acestui fes­tival folcloric; 18,15 „Mult e dulce şi frumoasă.. .“ ; 18,30 Confruntări. Faţă în faţă i propriile angaja­mente (anchetă în întreprin­deri constructoare de ma­şini) . 18,50 Luminile ram­pei, întonîre cu opereta.., le Bretov . js.ro Tragerea Pronoexpres *, 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ? ftoleri şi Bolile în va­canţă- Cantonamentul­­ 19,3­0 Telejurnalul de seară ? 20.10 Dragoste supremă, România- Emisiune de versuri şi cin­­tece patriotice. 20,30 Tele­ cinemateca ? „In numele legii".­ 22,15 Avanpremieră; 22,20 Teleglob. Republica A­­frica Centrală; 22,40 Canţo­nete cu Ion Fălculete şi Ştefan Pirjat; 22,55 Tele­jurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 8,45; 11,85; 14,46; 17,35; 20,30 „Aeroportul“; REPUBLICA, orele 9; 11; 15 ; 17; 19, 21 : „Parada circului" (ecran pa­noramic); COPOU, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21: „Se­rata“ ; ARTA, orele 9 ; 11,40 ; 15; 17,45; 20,30: „Unghiul de tădere". Completare: „Oaspeţi din Valea Neagră" ; TĂTARA»!, orele ÎS; 18: 20; „Brigada diversă în a­­lertă" ? NICONNA, orele 16; 18: 26; „Adio, prieteni". Completare: „Omul mic, o­­raşul mare". In judeţ: CASA DE CUL­TURA PAŞCANI, „îl cunoaş­teţi pe Urban?“; CLUBUL „UNIREA" — PAŞCANI, Meridianul Zero" ; HÎRLĂU, „ Apa ca un bivol ne­gru * ; TG. FRUMOS, „Gio­­conda fără surîs" ;­ PODU­­ÎLOAIEÎ, „Două lozuri"; HALAUCEŞTI, „Circ fără frontieră". Opera de stat La ora 19,30, va fi prezen­tat un spectacol cu „My fair lady“. Sínt valabile biletele eu seria B/I02. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20, la clubul arte­lor va avea loc expunerea „Ideologia romantică revo­luţionară şi muzica : Liszt şi Schumann“. Prezintă prof. univ. George Pascu. In con­tinuare va avea loc un re­cital susţinut de Corina Chi­­riacescu, soprană, şi Corina Condrea, pian. La orele 17 şi 20, in sala de spectacole. Teatrul Nord din­­Satu Mare va prezenta două spectacole cu piesa „Cînd revolverele tac“, de Tudor Negoiţă. Seară de filme germane la ora 20:15, în amfiteatrul 1/1 de la Universitatea „Al­ I. Cuza“,­­oa avea loc o­­seară de filme germane. Cu acest prilej va putea fi vizionat filmul artistic „Băieţel“, ca­re va fi prezentat de lecto­rul universitar dr. Klaus Steinke. Clinici de serviciu Azi, 1 decembrie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă Clinica a III-a chi­rurgie, Clinica­­ medicală de la Spitalul clinic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), Clinica I de obstetrică şi ginecologie Spitalul Maternitatea (str. Cuza Vodă), Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Timpil probabil Vremea se menţine în ge­neral închisă şi umedă cu cerul m­ai mult acoperit. Lo­cal şi temporar, se vor sem­nala precipitaţii slabe sub formă de ploaie şi lapoviţă, iar în zona de deal şi mun­te sub formă de ninsoare Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sudic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade şi minus 1 grad, iar maximele între 0 grade și plus 4 grade. Se va produce ceață în cea mai mare par­te a Moldovei. nt i V

Next