Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)

1971-12-04 / nr. 7842

Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (urm ar» din pag. I) partid ; sunt, de asemenea, în­ uzină, 6.000 de membri ai Uniunii Tineretului Comu­nist. Iată ce forţă politică uriaşă repre­zintă uzina dumneavoastră ! Eu aş spune că, de fapt, întregul colectiv, de 15.000 de oameni, reprezintă o forță unitară , fie că sunt sau nu sunt membri ai partidului, membrii colectivului dumneavoastră În­făptuiesc neabătut politica partidului nostru, pentru că această politică cores­punde năzuințelor clasei muncitoare, în­tregului popor, asigură dezvoltarea liberă, independentă a patriei, bunăstarea po­porului. (Aplauze puternice, îndelungate). Iată de ce doresc să afirm cu tărie că întregul dumneavoastră colectiv, — la fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul popor, — va şti să-şi aducă contribuţia activă şi în domeniul muncii de educare, de formare a conştiinţei so­cialiste a omului nou. Acest minunat co­lectiv de oameni ai muncii să devină un colectiv model in muncă, In­ viaţă, In aportul la dezvoltarea întregii noastre so­cietăţi socialiste, (Aplauze puternice). De altfel, aşă cum ara spus şi la ple­nara Comitetului Central, clasa noastră muncitoare, întregul popor au primit cu adeziune unanimă programul ideologic elaborat de partid, parte integrantă a întregii activităţi de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Nu în­­timplător, partidul a pus şi în această privinţă In centru clasa muncitoare, pen­tru că reprezintă forţa cea mai avan­sată a societăţii noastre, îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de conducere a întregii naţiuni, are menirea să asigu­re înfăptuirea programului de dezvoltare socialistă a patriei, de făurire a comunis­mului In România. (Aplauze puternice ,■ se scandează: „P.C.fr.*). In Braşov locuiesc români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi. In uzina dumneavoastră lucrează oameni ai mun­cii de diferite naţionalităţi. împreună, prin muncă unită, ei dezvoltă uzina. Nici nu se poate concepe alt fel de viaţă, alt fel de relaţii In uzină decit o strînsă unitate, o participare activă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate,­ la realizarea politicii parti­dului, a planului de stat. Egalitatea In drepturi înseamnă tocmai posibilitatea ca fiecare să participe activ la muncă, la conducerea activităţii sociale, a societă­ţii noastre, să acţioneze cu toată forţa pentru întărirea unităţii şi coeziunii tu­turor celor ce muncesc. Tot ceea ce facem noi şi tot ceea ce ne propunem să în­făptuim este chemat să asigura tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de na­ţionalitate, condiţiuni egale de muncă şi de viaţă, de participare la conducerea societăţii. Aceasta înseamnă în fond re­szolvarea marxist-leninistă a problemei naţionale ! Putem spune că în anii so­cialismului, partidul nostru comunist a rezolvat minunat această problemă, că Intr-adevăr, întregul popor, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, se prezintă Intr-o strînsă unitate In jurul Partidului Comunist Român — forţa po­litică conducătoare a Întregii naţiuni So­cialiste. (Aplauze puternice ; se scandea­ză : ,P.C.R.“). Pentru toţi a devenit astăzi limpede că fără conducerea de către partid, fără o politică generală clară, marxist-leni­­nistă, fără aplicarea adevărurilor gene­rale la condiţiunile concrete ale construc­ţiei socialiste din România nu este posi­bilă dezvoltarea societăţii noastre. Parti­dul nostru ştie să călăuzească întregul popor pe acest drum, să aplice în mod creator legile generale ale socialismului la condiţiile României, ţinînd seama de particularităţile ei specifice, mergînd ferm pe linia înfăptuirii principiilor eticii şi echităţii socialiste. Acţionăm pentru ca socialismul să asigure condiţiile cele mai bune pentru dezvoltare — atît materială cît şi spirituală — a poporului, pentru participarea lui conştientă la conducerea societăţii astfel ca socialismul să se afir­me ca societatea cea mai avansată, cea mai modernă, ca un model de realizare a aspiraţiilor vitale ale celor ce mun­cesc. (Aplauze puternice). Am vorbit mai înainte de organizaţia dumneavoastră de partid. Aş mai dori să menţionez şi faptul că în municipiul Braşov şi în judeţ avem în general or­ganizaţii puternice, un detaşament pu­­ternic al partidului nostru care îşi reali­zează în bune condiţiuni sarcinile, în­făptuind neabătut politica generală a partidului. Activitatea colectivului dum­neavoastră este strins legată de felul cum comitetele judeţean şi municipal, cum organizaţia de partid îşi indepli­­nesc rolul. De aceea, aş dori ca la acest miting să adresez felicitări attt Organi­zaţiei de partid din uzina dumnea­voastră, cit şi organizaţiilor de par­tid municipale şi judeţene, comitetu­lui de partid din uzină, comitete­lor municipal şi judeţean. (Aplauze puternice, prelungite). Cred că tovară­şii au înţeles că atunci cînd am vorbit despre anumite lipsuri, ele s-au referit şi la unele deficienţe existente în mun­ca organelor şi organizaţiilor de partid — de aceea nu mai vreau să mă refer acum la ele; ei vor înţelege că felicită­rile pe­ care le adresez la acest miting înseamnă totodată şi un Îndemn de a munci mai bine pentru Înfăptuirea ho­­tărlrilor Congresului al X-lea, ale Co­mitetului nostru Central, de a conduce în aşa fel activitatea oamenilor muncii din uzină, din municipiu şi din judeţ, Incit contribuţia la înfăptuirea noului cincinal să­ fie pe măsura forţei indus­triale, a capacităţii clasei muncitoare şi a oamenilor muncii din acest municipiu şi judeţ, a forţei organizaţiilor de partid. (Aplauze puternice, se scandează: „P.C.R.“). După cum cunoaşteţi, tovarăşi, punem un accent deosebit pe soluţionarea în condiţii cît mai corespunzătoare a pro­blemelor multiple ce se ridică In pro­cesul de înaintare a ţârii noastre pe dru­mul construcţiei socialiste. Făcind­ aceas­ta, ne realizăm In primul rind îndato­rirea fundamentală faţă de propriul popor; dar Ceea ce facem noi In Româ­nia reprezintă In acelaşi timp şi o con­tribuţie la cauza generală a socialismu­lui, a luptei antiimperialiste pentru pa­ce în întreaga lume. Pentru că, cu cit se construieşte mai bine socialismul în fie­care ţară, cu cit rezultatele sînt mai mari, cu cît creşte şi se dezvoltă econo­mia, ştiinţa, cultura fiecărei ţări socia­liste, cu atît se întăreşte forţa întregu­lui sistem socialist, sporeşte influenţa şi autoritatea socialismului în lume. De a­­ceea, prin activitatea noastră, noi răs­pundem atît îndatoririlor naţionale, cît şi îndatoririlor internaţionale, între care există o strînsă unitate dialectică. Vom continua şi în viitor să acţionăm in a­­cest fel, fiind convinşi ca numai pe a­­ceastă cale ne îndeplinim îndatoririle noastre de comunişti, atît faţă de poporul nostru, cît şi faţă de clasa muncitoare, de forţele antiimperialiste din întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Nu doresc, tovarăşi, să mă refer acum pe larg la problemele internaţionale. Cu­noaşteţi politica externă a partidului şi statului nostru, am expus unele consi­derente la plenara recentă. Această poli­tică s-a dovedit pe deplin justă; eveni­mentele internaţionale din ultimii ani, inclusiv din anul acesta, demonstrează că politica elaborată de Congresul al X-lea privind activitatea pe plan inter­naţional este o politică justă. Vom face totul pentru a merge în continuare pe a­­ceasta cale , dezvoltând relaţiile cu toate ţările socialiste, acţionind pentru lichidarea divergenţelor, pentru întărirea solidarităţii şi colaborării cu toate parti­dele comuniste şi muncitoreşti, pentru unitatea lor pe baze noi. Milităm, de a­­semenea, pentru realizarea securităţii In Europa, pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi colaborării. Ne c­­riticem contribuţia In lupta pentru înceta­rea războaielor şi conflictelor existente în di­ferite colţuri ale lumii, împotriva politi­cii imperialiste de forţă şi dictat­, de a­­mestec în treburile altor State. Vom acţio­na cu şi mai multă consecvenţă pentru afirmarea în relaţiile dintre state a prin­cipiilor deplinei egalităţi, a respectului independenţei­­şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avan­tajului reciproc, pentru renunţarea la forţă ş! la ameninţare* cu folosirea for­ţii In relaţi!!# dinţa*« «tat«. Considerăm că interesele tuturor popoarelor cer să se pună capăt politicii imperialiste, să se asigure triumful în viaţă internaţio­nală a principiilor la care m-am referit mai înainte, să se dezvolte larg colabo­rarea între toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială. Vom face to­tul pentru a contribui la realizarea aces­tor obiective ! (Aplauze prelungite, orale). Doresc, în încheiere, să reamintesc încă o dată că cincinalul actual prevede sar­cini deosebite pentru uzina dumneavoas­tră, că începutul pe care l-aţi făcut ete bun, dar posibilităţile sunt mai mari. Aş dori să vă urez dumneavoastră, întregului colectiv, să obţineţi succese şi mai mari, să vă aduceţi o contribuţie tot mai însem­nată la înfăptuirea planului general de dezvoltare a patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice­­ urale). Astăzi s-a acordat întregului colectiv al uzinei înalta distincţie a Republicii Socialiste România — „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Aceasta re­prezintă o mare cinste pentru întregul colectiv, este, ca să spun aşa, o decorare colectivă şi o apreciere colectivă a re­zultatelor pe care le-aţi obţinut. Doresc să vă felicit din toată inima pentru a­­ceasta ! (Aplauze puternice ; se scandează , Ceauşescu-P.C.R. *). Incepind de astăzi, In uzină există trei noi Eroi ai Muncii Socialiste. Consider că, de fapt, In uzină sunt mult mai mulţi eroi ai muncii — şi aş dori ca, la sfîrşitul cin­cinalului, această distincţie de cinste, ste­luţa de „Erou al Muncii Socialiste“ să a­­pară pe pieptul unui număr mult mai ma­re de muncitori, tehnicieni şi ingineri din uzină. De asemenea, acordarea celorlalte ordine şi distincţii care­ s-au înmînat aici sau se vor da ulterior constituie o apre­ciere a muncii tovarăşilor respectivi şi, totodată, o apreciere a întregului colectiv. De aceea, felicitîndu-i pe tovarăşii distinşi cu aceste înalte ordine şi dorindu-le suc­­ces In activitatea lor, vă urez tuturor să obţineţi succese tot mai mari, să vă în­făţişaţi la sfîrşitul cincinalului cu aseme­nea rezultate Inctt Consiliul de Stat să fie obligat să confere noi ordine şi titluri de „Erou al Muncii Socialiste“ membrilor co­lectivului dumneavoastră. Eu voi indeplini cu plăcere această obligaţie ! (Aplauze pre­lungite, oral»­­ se scandează „Ceauşescu - P.C.R.*). Vă doresc dumneavoastră, Întregului co­lectiv, familiilor dumneavoastră multă să­nătate şi multă fericire ! (Aplauze puter­nice, prelungite, urale. Cei prezenţi la miting aviţionează minute în şir pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). Jubileul de 5­0 de ani de existență a Uzinei de autocamioane din Braşov (urmare din pag. I) Se vizitează uzina. Itinerariul, care înscrie citeva din sec­toarele noi, are ca prim obiectiv noua tur­nătorie de fontă, care se numără prin­tre cele mai mari și mai moderne de a­­cest gen din Europa. Muncitorii fac o primire deosebit de călduroasă secretarului general al parti­dului, celorlalţi oaspeţi. Topitorul Ion Cîmpeanu, care lucrează la linia nr. 3 de formare, linie complet automatizată, adre­sează o urare de bun venit şi exprimă angajamentul topitorilor şi turnătorilor de a munci fără preget pentru îndeplini­rea sarcinilor de plan, pentru ridicarea continuă a calităţii producţiei, a produc­tivităţii muncii, pentru înfăptuirea poli­ticii marxist-leniniste, interne şi externe, a partidului, în dialogul cu factorii de răspundere din uzină, cu ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, secretarul general al partidului recomandă să se folosească în chip cit mai judicios metalul, să se acţioneze perseverent împotriva risipei, a supradimensionărilor. Cercetarea ştiinţi­fică uzinală trebuie să-şi propună ca scop permanent căutarea de soluţii noi, care să conducă la economie de metal, fără ca aceasta să afecteze calitatea, perfor­manţele tehnice ale produselor. De ase­menea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă conducerii uzinei şi a ministe­rului să se realizeze aici piese şi ma­­şini-agregat necesare şi altor Între­prinderi constructoare de maşini din ţară, precum şi pentru export. Se vizitează în continuare alte sectoa­re, printre care hala şasiu unde se exe­cută o serie de piese pentru noile tipuri de autocamioane de 8 şi 10 tone. Este prezentat apoi un stand de scule şi dispozitive realizate In uzină In ca­drul acţiunii de autoutilaje. In discuţiile purtate cu specialiştii, se­cretarul general recomandă să se folo­sească In mod cît mai judicios utilajele, pentru a se obţine o producţie suplimen­tară pe suprafaţa existentă şi cu utila­jele existente. Totodată, a indicat să se acorde o mai mare atenţie acţiunii de eurodotare. După terminarea vizitei prin secţii şi sectoare de producţie ale uzinei, secre­tarul general, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt conduşi în impună­toarea şi frumoasa clădire a sculăriei, unde este organizată o expoziţie jubi­liară. Aici sunt prezentate o serie de date în legătură cu evoluţia de-a lungul celor 50 de ani a unităţii, cele mai noi rea­lizări ale constructorilor de autocamioa­ne şi preocupările colectivului între­prinderii­­pentru diversificarea fabrica­ţiei şi îmbunătăţirea produselor. Drumul In fabricaţia de autocamioa­ne româneşti a început cu „S.R.-101“, ajungînd la cunoscutele autocamioane ,Carpaţi" şi „Bucegi“, care sunt fabricate In uzină în 59 de tipuri şi 199 de varian­te. Anual, ies pe porţile întreprinderii aproximativ 35 000 de autocamioane. Fi­nă acum, aici­­ s-au fabricat 260 000 au­tocamioane. Dar progresele înregistrate de-a lungul anilor de industria de autocamioane ro­mâneşti au fost încununate anul acesta prin realizarea autocamioanelor de 12 to­ne, echipate cu motor Diesel. L­­a urmă S.U cîteva luni, în preajma zi­lei de 23 August, de pe banda de mon­taj a uzinei au ieşit primele au­tocamioane de acest tip, pe care con­structorii braşoveni au ţinut să le prezin­te, cu justificată mîndrie, secretarului ge­neral, conducătorilor de partid şi de stat, aducîndu-le pe platoul din faţa sediului Comitetului Central. Specialiştii uzinei au arătat cu acel prilej că întreaga fa­milie de autocamioane de mare tonaj, cu motor Diesel, după licenţa Man, va fi asimilată, treptat, în cursul actualului cincinal. Secretarul general a recomandat cu a­­cel prilej constructorilor să ia toate mă­surile pentru grăbirea integrării In fa­bricaţia de serie a acestor produse, să perfecţioneze continuu procesul de pro­ducţie, In vederea realizării unor auto­­camione de cea mai bună calitate. Trecînd la traducerea în viaţă a aces­tei preţioase indicaţii, gazdele informea­ză că preocuparea întregului colectiv este ca noile produse să se situeze la nive­lul celor mai prestigioase mărci şi clase de autovehicule de transport de acest gen din lume. In actualul cincinal, vor urma alte noi şi importante înfăptuiri. Din această ultimă familie de autocami­oane de mare tonaj — care poartă denu­mirea „Roman“ — vor fi asimilate 13 ti­puri de bază în 43 de variante construc­tive, cu posibilitatea de adîncire a diver­sificării. Ele au şasiu portant şi sunt echipate cu motoare Diesel de 135 CP, cu trei punţi­­motoare. Noul camion, a cărui fabricaţie de serie va începe anul viitor, este con­struit pentru a fi folosit pe orice fel de teren. Datorită procesului de continuă mo­dernizare a întreprinderii s-a ajuns ca la fiecare 6 minute de pe banda de montaj general să plece în probă un autocamion. Secretarul general arată că în atenţia întregului colectiv trebuie să stea preo­cuparea depăşirii sarcinilor de plan, re­ducerea preţului de cost, sporirea bene­ficiilor uzinei. In una din marile hale ale uzinei are loc mitingul consacrat aniversării a 50 de ani de existenţă a întreprinderii. Sunt prezenţi mii de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, constructori de auto­camioane, foşti muncitori ai întreprin­derii, precum şi invitaţi din alte mari ui­­nităţi industriale braşovene. Domneşte o atmosferă de puternic en­tuziasm, caracteristică întâlnirilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu cu cei ce mun­cesc. Este o expresie adînc grăitoare a unităţii de monolit dintre partid şi po­por. Apariţia în tribună a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Mau­rer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este întîmpinată cu o adevărată furtună de aplauze îndelungi. Mitingul este deschis de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean­ Braşov al P.C.R., care în numele organizaţiei judeţene de partid Braşov, al tuturor lo­cuitorilor acestui străvechi oraş de la poalele Tîmpei, a exprimat din toată ini­ma tovarăşului Nicolae Ceauşescu senti­mentele de adîncă bucurie şi nemărgi­nită satisfacţie pentru cinstea de a vizi­ta din nou judeţul Braşov, salutînd în acelaşi timp prezenţa celorlalţi condu­cători de partid şi de stat la sărbătorirea celor 8 decenii de existenţă a uzinei care făureşte autocamionul românesc. In prezenţa participanţilor la miting are loc solemnitatea luminării unor înalte ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarăşul Constantin Stătescu, a dat citire decre­telor Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România prin care se conferă Or­dinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa I Uzinei de autocamioane Braşov, titlul de „Erou al Muncii Socia­liste“ şi Medalia de aur „Secera şi Cioca­nul“ unor muncitori şi tehnicieni din u­­zină. De asemenea, prin Decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în mun­că, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Uzinei de autocamioane Braşov, au fost conferite ordine şi medalii unui număr de 200 de muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, economişti şi funcţio­nari ai uzinei. La miting au vorbit ing. Gh. Trică, di­rectorul general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare Braşov, maistrul Nicolae Comănici, Erou al Mun­cii Socialiste, muncitorul Gheorghe Voi­­nea, muncitoarea Irina Paul Petre, ing. Ion Mateescu, tehnolog şef al uzinelor. Primit cu vii aplauze, cu puternice u­­rale şi ovaţii, a luat cuvlntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al parti­dului a fost urmărită cu deosebită atenţie de participanţi şi subliniată In repetate rînduri cu aplauze şi ovaţii îndelungate. Această manifestare puternică de adeziu­ne, conjugată cu faptele, cu realizările în producţie, cu hotărîrea de a trăi şi munci In chip socialist, exprimă adînca lor dragoste faţă de partid, de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, deplina lor aprobare faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. In încheierea mitingului a luat cuvintul tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Judeţean — Braşov al P.C.R. La sfîrşitul mitingului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat li se înmînează, insigna jubilia­ră a uzinei sărbătorite, albume cu aspecte din activitatea întreprinderii, precum şi machete ale unor principale tipuri de autocamioane fabricate la Braşov. In cartea de onoare a întreprinderii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a înscris urmă­toarele : „Adresez calde felicitări munci­torilor, tehnicienilor, inginerilor şi condu­cerii Uzinei de autocamioane Braşov cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la în­fiinţarea întreprinderii. Apreciez în mod deosebit realizările obţinute de harnicul colectiv al uzinei în modernizarea şi dez­voltarea producţiei de autocamioane, în mai buna organizare a muncii şi folosirea tehnicii moderne, şi-i urez noi succese în îndeplinirea sarcinilor de mare răspun­dere ce-i revin în cadrul vastului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră“. Conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi apoi să viziteze marele grup şco­lar al uzinei, unde se pregătesc, în pre­zent, pentru a deveni constructori de pres­tigiu al viitoarelor autocamioane româ­neşti, peste 3.000 de tineri. Miile de elevi aflaţi la orele de cursuri teoretice sau în atelierele de practică fac o primiră deosebit de călduroasă to­varăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi. Secretarul general al partidului se interesează de activitatea didactică, de nivelul de dotare a­ laboratoarelor, de preocupările privind legarea strînsă a în­­văţămîntului cu producţia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă organizarea pe schimburi a activităţii în atelier a elevilor, în aşa fel încît aceştia să realizeze mai multe piese şi dispoziti­ve necesare sectoarelor de producţie ale u­­zinei. Ar fi util, subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dacă aici s-ar produce şi truse cu scule pentru uzul elevilor şi atelierelor şcolare. Secretarul general al partidului este in­format că în uzină mai funcţionează cursuri de calificare de scurtă durată, se practică sistemul uceniciei la locul de muncă, forma prin care uzina îşi comple­tează numărul de muncitori calificaţi de care are nevoie. Pînă în anul 1975, se vor califica circa 6.000 de muncitori. In discuţia avută cu conducerea uzinei, cu muncitori, secretarul general se inte­resează de condiţiile de viaţă ale salaria­ţilor. Este impresionant că cea mai mare parte din muncitorii acestei uzine dispun de locuinţe noi în cartierul din apropierea întreprinderii, care numără peste 10.000 de apartamente. Colectivul U.A.B. are la dispoziţie un modern club prevăzut cu sală de festivităţi, cinematograf, biblioteci etc. Recent, realizările sociale au fost completate prin construcţia unei cantine­­restaurant, şi acestea vizitate în cursul zilei de ieri. Gazdele invită pe tovarăşul Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat să participe la masa festivă organiza­tă în sala modernei cantine unde sînt pre­zenţi muncitori fruntaşi în producţie, in­gineri şi tehnicieni, cadre de conducere. In toastul rostit în cadrul mesei, secre­tarul general a felicitat din nou colecti­vul întreprinderii sărbătorite, conducerea uzinei, comitetul de partid al uzi­nei, comitetele municipal şi judeţean de partid pentru munca desfăşurată, pentru realizările dobîndite, adresînd în­tregului colectiv al marii întreprinderi, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, u­­rări de sănătate şi fericire, noi succese în înfăptuirea, sarcinilor de cinste care le revin în cadrul măreţului program de fău­rire a societăţii socialise multilateral dez­voltate în patria noastră. Semicentenarul Uzinei de­ autocamioane din Braşov a prilejuit o memorabilă săr­bătoare pentru oamenii de ieri şi de azi ai întreprinderii, pentru toţi oamenii muncii braşoveni, şi putem spune pentru întregul nostru popor, pentru că harnicul colectiv al Uzinei de autocamioane face parte din marea şi puternica familie a României socialiste care, într-o unică voinţă, înfăptuieşte politica marxist-leni­nistă a partidului nostru comunist. Iar prezenţa la sărbătoarea constructo­rilor de autocamioane a secretarului ge­neral al partidului a imprimat o și mai mare strălucire evenimentului. Ion MARGINE­ANU N. Popescu-BOGDANESTI Mircea S. IONESCU Traian CATINCESCU in dezbatere publică. Proiectul Legii viei şi vinului D­onia weil! I an­ a luii viitorilor to l­otele noalorilor Vi­lui, una din cele mai sănătoase şi igienice băuturi, a constituit dintotdeau­­na bucuria popoarelor. Iubit şi venerat de mari colectivităţi, el a fost protejat din cele mai vechi timpuri împotriva falsificatorilor. In epoca noastră, toate ţările producătoare sau consumatoare au legi care reglementează problemele viei şi vinului. Ţara noastră are de aseme­nea o bună tradiţie în domeniul legisla­ţiei viti-vinicole. Legislaţia noastră a servit chiar ca sursă de inspiraţie pen­tru legea represiunii fraudelor apărută în 1930 în Franţa. In anii construcţiei socialiste, econo­mia noastră naţională a cunoscut o pu­ternică Înflorire. Viţa de vie a fost ex­tinsă pe mari suprafeţe devenind un pu­ternic sector al agriculturii. O nouă le­gislaţie a Viei şi Vinului care să ţină cont de realităţile prezente apărea ca tot mai necesară. De aceea, proiectul Legii vieii şi vinului, publicat recent în presă, răs­punde acestei necesităţi obiective. Pen­tru sectorul la care se referă, această lege înseamnă un salt calitativ, de o deosebită importanţă şi o obiectivă pu­nere de acord a nivelului calităţii vinu­rilor ce se obţin în podgoriile ţării cu e­­xigenţele mereu crescînde ale pieţei in­terne şi externe. Cîteva probleme din proiectul supus dezbaterii ne-au reţinut atenţia şi asu­pra lor vrem să facem unele referiri. La capitolul I, secțiunea I, art. 4, se vorbeş­te despre delimitarea podgoriilor, cen­trelor şi plaiurilor viticole în cadrul că­rora se produc vinuri cu denumire de o­­rigine şi se stabilesc organele cărora le revine sarcina rezolvării acestei proble­me. Considerăm câ este necesar a se avea In vedere ca vinurile să poarte denumi­rea podgoriilor din care provin, iar nu­mărul acestora să fie restrîns, întrucît condiţiile naturale din ţara noastră nu permit existenţa zecilor de podgorii cite există In momentul de faţă. Spre exem­plificare, arătăm că vinurile Moldovei se desfac, conform reglementărilor în vi­goare, sub nu mai puţin de 15 denumiri de podgorii. Lucrarea să se desfăşoare sub directa îndrumare a unei comisii din partea Oficiului Naţional al Viei şi Vi­nului, spre a se evita unele influenţe lo­cale, care ar putea duce în final la ştir­birea prestigiului vinurilor româneşti. In cadrul aceluiaşi capitol, la secţiunea a II-A, se tratează problema materialului săditor viticol. Ifttrueît unele soluri cum sînt : Grasă, FrîntuŞă, Furmintul, Cadar­­ca etc. prezintă un pronunţat grad de variabilitate, iar In plantaţiile existente aceste soiuri prezintă o gamă întreagă de biotipuri dintre care majoritatea ne­­valoroase, considerăm ca nu este cazul să fie recomandate şi să se interzică ex­tinderea acestora. In al doilea rînd, por­nind de la faptul că biotipurile aceluiaşi soi, în majoritatea cazurilor nu se pot identifica decit după intrarea pe rod, considerăm că este necesar ca responsa­bilitatea celor care produc şi garantează autenticitatea materialului săditor să se prelungească pînă la primul an de in­trare pe rod a plantaţiei. In cadrul capitolului II, secţiunea I, se tratează problema vinurilor şi pro­duselor pe bază de vin. La alineatul „b“ se precizează ca pe lingă alte condiţii, vinurile de calitate superioară trebuie să aibă o tărie alcooli­că minimă de 10,5 la sută în volume. Considerăm că limita aceasta este prea coborîtă pentru ca vinurile obţinute din soiurile raionale în podgoriile noastre să po­ată întruni caracteristici şi însuşiri specifice. Mai întîi, pentru că plantaţiile viticole din ţara noastră se întind pe o arie care nu conferă o vinetate prea mare a condiţiilor naturale, situaţie în care podgoriile nu-şi vor putea pune o amprentă conturată pe aceste soiuri. In al doilea rînd, pentru că printre soiurile raionate predomină Feteasca albă, Ries­­lingul italian, M. Ottonel, Pinot-ul gris, Sauvingnon-ul etc. (fără pretenţia unei ierarhizări) care la tăria de 10,5 la sută volume nu-şi definesc însuşirile specifice soiului, iar o serie de alte soiuri printre care se numără mai ales cele autohtone : Galbena, Sghihara, Crîmpoşia, Gordanul, Plăvaia etc., care dobîndesc însuşiri spe­cifice la concentraţii mai mici de zahăr, respectiv în alcool prin natura acestor însuşiri nu pot intra în această catego­rie. De aceea, propunem ca limita tăriei alcoolice a acestor vinuri să fie ridicată la l­ la sută în volume. La art. 22 al aceluiaşi capitol, al. 1, se arată că vinul „...care are aciditatea volatilă de peste 1,00 g/l — exprimat In acid sulfuric — pentru vinul de 10 la sută alcool și cite 0,05 g/l în plus, pen­tru fiecare grad alcool peste 10 la sută" este impropriu consumului. Părerea noas­tră este că nu toate vinurile trebuie tra­tate la fel din punct de vedere al aci­dităţii volatile. Credem că ar trebui sta­bilite limite diferenţiate pentru trei ca­tegorii şi anume­­ pentru vinurile albe seci şi demiseci, pentru vinurile roşii, seci şi aromate şi pentru vinurile albe dulci naturale. Aceste limite le propunem la nivel maxim de 0,8 ; 1,0 şi respectiv, 1,2 g/l pentru un vin de 10 la sută în volume şi de un an vechime. Pentru vinurile care au peste 10 la sută în volume găsim că este bine cum s-a stabilit prin lege şi anume să se adauge cite 0,05 g pen­tru fiecare grad alcool, însă propunem ca să se adauge cite 0,1 g/l şi pentru fie­care an de învechire la butoi, care de­păşeşte primul an. Facem această pro­punere. Întrucît este cunoscut că înve­chirea la butoi, tehnologia preparării vi­nurilor roşii şi aromate ca şi atacul mu­cegaiului nobil şi conţinutul în zahăr la vinurile dulci naturale, conduc, în fi­nal, la creşterea acidităţii volatile. De asemenea, considerăm că este necesar a se preciza în ce se exprimă tăria alcooli­că I In volum sau greutate, întrucît s-a omis acest lucru. In continuare, am dori să ne oprim la alineatul al 3-lea al aceluiaşi articol, unde se spune că este impropriu consu­mului vinul „...care pe lingă aspect şi gust defectuos, se caracterizează printr-un conţinut un acid tartric total exprimat în bitartrat de potasiu sub 1,25 g la litru.,întrucît aspecte defectuoase se pot întâlni mai des la vinuri, mai ales în faza de maturare, considerăm că este ne­cesar a se preciza în ce constă gustul defectuos care însoţeşte o scădere a a­­cidului tartric sub limita indicată mai sus, în scopul de a nu se face o confu­zie între vinurile bolnave de aşa-zisă ma­ladie „tourne" şi vinurile provenite din struguri atacaţi de Botrytis cinerea care, aşa cum se ştie, au un conţinut foarte scăzut în acid tartrie, uneori redus com­plet. Apreciem, de asemenea, că este bine a se reconsidera direcţiile de producţie, soiurile ce urmează a fi cultivate, teh­nologiile ce se vor aplica în vie, tipurile de vin, tehnologiile de preparare, înve­chirea, condiţionarea, îmbutelierea aces­tora etc., deoarece în practică se întîl­­nesc unele aspecte care justifică revede­rea celor de mai sus. Iată cîteva exem­ple : O bună parte din struguri de masă iau calea vinificării în loc să fie consu­maţi în stare proaspătă ; datorită creşte­rii producţiei peste o anumită limită la M. Ottonel, mai ales prin folosirea în­grăşămintelor azotoase, acestui soi i se dena­turează aroma ; unele soiuri nu mai re­zistă atacului mucegaiului cenuşiu care apare şi ca efect al tehnicii moderne a­­plicate în viticultură; tehnologiile de pre­parare a vinurilor nu se deosebesc între ele sau se deosebesc foarte puţin. Sche­ma de prelucrare a strugurilor la Cot­­nari nu se deosebeşte de aceea aplicată la Odobeşti sau Drăgăşani sau deosebi­rile Sînt cu totul neesenţiale; se aplică tratamente termice vinurilor fără a se ţine cont ca, calitatea vinurilor de mare marcă este grav afectată. Cu îmbunătăţirile ce se vor aduce, noua Lege a Viei şi vinului va deschide largi perspective obţinerii unor partizi mari de vinuri, de calitate superioară, care vor răspunde exigenţelor actuale ale pieţei interne şi externe. ing. Mihai TIRON director ing. Gheorghe ÄNGHEI: f.A.S. Bucium A APĂRUT

Next