Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)
1971-12-04 / nr. 7842
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (urm ar» din pag. I) partid ; sunt, de asemenea, în uzină, 6.000 de membri ai Uniunii Tineretului Comunist. Iată ce forţă politică uriaşă reprezintă uzina dumneavoastră ! Eu aş spune că, de fapt, întregul colectiv, de 15.000 de oameni, reprezintă o forță unitară , fie că sunt sau nu sunt membri ai partidului, membrii colectivului dumneavoastră Înfăptuiesc neabătut politica partidului nostru, pentru că această politică corespunde năzuințelor clasei muncitoare, întregului popor, asigură dezvoltarea liberă, independentă a patriei, bunăstarea poporului. (Aplauze puternice, îndelungate). Iată de ce doresc să afirm cu tărie că întregul dumneavoastră colectiv, — la fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul popor, — va şti să-şi aducă contribuţia activă şi în domeniul muncii de educare, de formare a conştiinţei socialiste a omului nou. Acest minunat colectiv de oameni ai muncii să devină un colectiv model in muncă, In viaţă, In aportul la dezvoltarea întregii noastre societăţi socialiste, (Aplauze puternice). De altfel, aşă cum ara spus şi la plenara Comitetului Central, clasa noastră muncitoare, întregul popor au primit cu adeziune unanimă programul ideologic elaborat de partid, parte integrantă a întregii activităţi de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Nu întimplător, partidul a pus şi în această privinţă In centru clasa muncitoare, pentru că reprezintă forţa cea mai avansată a societăţii noastre, îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de conducere a întregii naţiuni, are menirea să asigure înfăptuirea programului de dezvoltare socialistă a patriei, de făurire a comunismului In România. (Aplauze puternice ,■ se scandează: „P.C.fr.*). In Braşov locuiesc români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi. In uzina dumneavoastră lucrează oameni ai muncii de diferite naţionalităţi. împreună, prin muncă unită, ei dezvoltă uzina. Nici nu se poate concepe alt fel de viaţă, alt fel de relaţii In uzină decit o strînsă unitate, o participare activă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la realizarea politicii partidului, a planului de stat. Egalitatea In drepturi înseamnă tocmai posibilitatea ca fiecare să participe activ la muncă, la conducerea activităţii sociale, a societăţii noastre, să acţioneze cu toată forţa pentru întărirea unităţii şi coeziunii tuturor celor ce muncesc. Tot ceea ce facem noi şi tot ceea ce ne propunem să înfăptuim este chemat să asigura tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, condiţiuni egale de muncă şi de viaţă, de participare la conducerea societăţii. Aceasta înseamnă în fond reszolvarea marxist-leninistă a problemei naţionale ! Putem spune că în anii socialismului, partidul nostru comunist a rezolvat minunat această problemă, că Intr-adevăr, întregul popor, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, se prezintă Intr-o strînsă unitate In jurul Partidului Comunist Român — forţa politică conducătoare a Întregii naţiuni Socialiste. (Aplauze puternice ; se scandează : ,P.C.R.“). Pentru toţi a devenit astăzi limpede că fără conducerea de către partid, fără o politică generală clară, marxist-leninistă, fără aplicarea adevărurilor generale la condiţiunile concrete ale construcţiei socialiste din România nu este posibilă dezvoltarea societăţii noastre. Partidul nostru ştie să călăuzească întregul popor pe acest drum, să aplice în mod creator legile generale ale socialismului la condiţiile României, ţinînd seama de particularităţile ei specifice, mergînd ferm pe linia înfăptuirii principiilor eticii şi echităţii socialiste. Acţionăm pentru ca socialismul să asigure condiţiile cele mai bune pentru dezvoltare — atît materială cît şi spirituală — a poporului, pentru participarea lui conştientă la conducerea societăţii astfel ca socialismul să se afirme ca societatea cea mai avansată, cea mai modernă, ca un model de realizare a aspiraţiilor vitale ale celor ce muncesc. (Aplauze puternice). Am vorbit mai înainte de organizaţia dumneavoastră de partid. Aş mai dori să menţionez şi faptul că în municipiul Braşov şi în judeţ avem în general organizaţii puternice, un detaşament puternic al partidului nostru care îşi realizează în bune condiţiuni sarcinile, înfăptuind neabătut politica generală a partidului. Activitatea colectivului dumneavoastră este strins legată de felul cum comitetele judeţean şi municipal, cum organizaţia de partid îşi indeplinesc rolul. De aceea, aş dori ca la acest miting să adresez felicitări attt Organizaţiei de partid din uzina dumneavoastră, cit şi organizaţiilor de partid municipale şi judeţene, comitetului de partid din uzină, comitetelor municipal şi judeţean. (Aplauze puternice, prelungite). Cred că tovarăşii au înţeles că atunci cînd am vorbit despre anumite lipsuri, ele s-au referit şi la unele deficienţe existente în munca organelor şi organizaţiilor de partid — de aceea nu mai vreau să mă refer acum la ele; ei vor înţelege că felicitările pe care le adresez la acest miting înseamnă totodată şi un Îndemn de a munci mai bine pentru Înfăptuirea hotărlrilor Congresului al X-lea, ale Comitetului nostru Central, de a conduce în aşa fel activitatea oamenilor muncii din uzină, din municipiu şi din judeţ, Incit contribuţia la înfăptuirea noului cincinal să fie pe măsura forţei industriale, a capacităţii clasei muncitoare şi a oamenilor muncii din acest municipiu şi judeţ, a forţei organizaţiilor de partid. (Aplauze puternice, se scandează: „P.C.R.“). După cum cunoaşteţi, tovarăşi, punem un accent deosebit pe soluţionarea în condiţii cît mai corespunzătoare a problemelor multiple ce se ridică In procesul de înaintare a ţârii noastre pe drumul construcţiei socialiste. Făcind aceasta, ne realizăm In primul rind îndatorirea fundamentală faţă de propriul popor; dar Ceea ce facem noi In România reprezintă In acelaşi timp şi o contribuţie la cauza generală a socialismului, a luptei antiimperialiste pentru pace în întreaga lume. Pentru că, cu cit se construieşte mai bine socialismul în fiecare ţară, cu cit rezultatele sînt mai mari, cu cît creşte şi se dezvoltă economia, ştiinţa, cultura fiecărei ţări socialiste, cu atît se întăreşte forţa întregului sistem socialist, sporeşte influenţa şi autoritatea socialismului în lume. De aceea, prin activitatea noastră, noi răspundem atît îndatoririlor naţionale, cît şi îndatoririlor internaţionale, între care există o strînsă unitate dialectică. Vom continua şi în viitor să acţionăm in acest fel, fiind convinşi ca numai pe această cale ne îndeplinim îndatoririle noastre de comunişti, atît faţă de poporul nostru, cît şi faţă de clasa muncitoare, de forţele antiimperialiste din întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Nu doresc, tovarăşi, să mă refer acum pe larg la problemele internaţionale. Cunoaşteţi politica externă a partidului şi statului nostru, am expus unele considerente la plenara recentă. Această politică s-a dovedit pe deplin justă; evenimentele internaţionale din ultimii ani, inclusiv din anul acesta, demonstrează că politica elaborată de Congresul al X-lea privind activitatea pe plan internaţional este o politică justă. Vom face totul pentru a merge în continuare pe aceasta cale , dezvoltând relaţiile cu toate ţările socialiste, acţionind pentru lichidarea divergenţelor, pentru întărirea solidarităţii şi colaborării cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru unitatea lor pe baze noi. Milităm, de asemenea, pentru realizarea securităţii In Europa, pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi colaborării. Ne criticem contribuţia In lupta pentru încetarea războaielor şi conflictelor existente în diferite colţuri ale lumii, împotriva politicii imperialiste de forţă şi dictat, de amestec în treburile altor State. Vom acţiona cu şi mai multă consecvenţă pentru afirmarea în relaţiile dintre state a principiilor deplinei egalităţi, a respectului independenţeişi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, pentru renunţarea la forţă ş! la ameninţare* cu folosirea forţii In relaţi!!# dinţa*« «tat«. Considerăm că interesele tuturor popoarelor cer să se pună capăt politicii imperialiste, să se asigure triumful în viaţă internaţională a principiilor la care m-am referit mai înainte, să se dezvolte larg colaborarea între toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Vom face totul pentru a contribui la realizarea acestor obiective ! (Aplauze prelungite, orale). Doresc, în încheiere, să reamintesc încă o dată că cincinalul actual prevede sarcini deosebite pentru uzina dumneavoastră, că începutul pe care l-aţi făcut ete bun, dar posibilităţile sunt mai mari. Aş dori să vă urez dumneavoastră, întregului colectiv, să obţineţi succese şi mai mari, să vă aduceţi o contribuţie tot mai însemnată la înfăptuirea planului general de dezvoltare a patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice urale). Astăzi s-a acordat întregului colectiv al uzinei înalta distincţie a Republicii Socialiste România — „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Aceasta reprezintă o mare cinste pentru întregul colectiv, este, ca să spun aşa, o decorare colectivă şi o apreciere colectivă a rezultatelor pe care le-aţi obţinut. Doresc să vă felicit din toată inima pentru aceasta ! (Aplauze puternice ; se scandează , Ceauşescu-P.C.R. *). Incepind de astăzi, In uzină există trei noi Eroi ai Muncii Socialiste. Consider că, de fapt, In uzină sunt mult mai mulţi eroi ai muncii — şi aş dori ca, la sfîrşitul cincinalului, această distincţie de cinste, steluţa de „Erou al Muncii Socialiste“ să apară pe pieptul unui număr mult mai mare de muncitori, tehnicieni şi ingineri din uzină. De asemenea, acordarea celorlalte ordine şi distincţii care s-au înmînat aici sau se vor da ulterior constituie o apreciere a muncii tovarăşilor respectivi şi, totodată, o apreciere a întregului colectiv. De aceea, felicitîndu-i pe tovarăşii distinşi cu aceste înalte ordine şi dorindu-le succes In activitatea lor, vă urez tuturor să obţineţi succese tot mai mari, să vă înfăţişaţi la sfîrşitul cincinalului cu asemenea rezultate Inctt Consiliul de Stat să fie obligat să confere noi ordine şi titluri de „Erou al Muncii Socialiste“ membrilor colectivului dumneavoastră. Eu voi indeplini cu plăcere această obligaţie ! (Aplauze prelungite, oral» se scandează „Ceauşescu - P.C.R.*). Vă doresc dumneavoastră, Întregului colectiv, familiilor dumneavoastră multă sănătate şi multă fericire ! (Aplauze puternice, prelungite, urale. Cei prezenţi la miting aviţionează minute în şir pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). Jubileul de 50 de ani de existență a Uzinei de autocamioane din Braşov (urmare din pag. I) Se vizitează uzina. Itinerariul, care înscrie citeva din sectoarele noi, are ca prim obiectiv noua turnătorie de fontă, care se numără printre cele mai mari și mai moderne de acest gen din Europa. Muncitorii fac o primire deosebit de călduroasă secretarului general al partidului, celorlalţi oaspeţi. Topitorul Ion Cîmpeanu, care lucrează la linia nr. 3 de formare, linie complet automatizată, adresează o urare de bun venit şi exprimă angajamentul topitorilor şi turnătorilor de a munci fără preget pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea continuă a calităţii producţiei, a productivităţii muncii, pentru înfăptuirea politicii marxist-leniniste, interne şi externe, a partidului, în dialogul cu factorii de răspundere din uzină, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, secretarul general al partidului recomandă să se folosească în chip cit mai judicios metalul, să se acţioneze perseverent împotriva risipei, a supradimensionărilor. Cercetarea ştiinţifică uzinală trebuie să-şi propună ca scop permanent căutarea de soluţii noi, care să conducă la economie de metal, fără ca aceasta să afecteze calitatea, performanţele tehnice ale produselor. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii uzinei şi a ministerului să se realizeze aici piese şi maşini-agregat necesare şi altor Întreprinderi constructoare de maşini din ţară, precum şi pentru export. Se vizitează în continuare alte sectoare, printre care hala şasiu unde se execută o serie de piese pentru noile tipuri de autocamioane de 8 şi 10 tone. Este prezentat apoi un stand de scule şi dispozitive realizate In uzină In cadrul acţiunii de autoutilaje. In discuţiile purtate cu specialiştii, secretarul general recomandă să se folosească In mod cît mai judicios utilajele, pentru a se obţine o producţie suplimentară pe suprafaţa existentă şi cu utilajele existente. Totodată, a indicat să se acorde o mai mare atenţie acţiunii de eurodotare. După terminarea vizitei prin secţii şi sectoare de producţie ale uzinei, secretarul general, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt conduşi în impunătoarea şi frumoasa clădire a sculăriei, unde este organizată o expoziţie jubiliară. Aici sunt prezentate o serie de date în legătură cu evoluţia de-a lungul celor 50 de ani a unităţii, cele mai noi realizări ale constructorilor de autocamioane şi preocupările colectivului întreprinderiipentru diversificarea fabricaţiei şi îmbunătăţirea produselor. Drumul In fabricaţia de autocamioane româneşti a început cu „S.R.-101“, ajungînd la cunoscutele autocamioane ,Carpaţi" şi „Bucegi“, care sunt fabricate In uzină în 59 de tipuri şi 199 de variante. Anual, ies pe porţile întreprinderii aproximativ 35 000 de autocamioane. Fină acum, aici s-au fabricat 260 000 autocamioane. Dar progresele înregistrate de-a lungul anilor de industria de autocamioane româneşti au fost încununate anul acesta prin realizarea autocamioanelor de 12 tone, echipate cu motor Diesel. La urmă S.U cîteva luni, în preajma zilei de 23 August, de pe banda de montaj a uzinei au ieşit primele autocamioane de acest tip, pe care constructorii braşoveni au ţinut să le prezinte, cu justificată mîndrie, secretarului general, conducătorilor de partid şi de stat, aducîndu-le pe platoul din faţa sediului Comitetului Central. Specialiştii uzinei au arătat cu acel prilej că întreaga familie de autocamioane de mare tonaj, cu motor Diesel, după licenţa Man, va fi asimilată, treptat, în cursul actualului cincinal. Secretarul general a recomandat cu acel prilej constructorilor să ia toate măsurile pentru grăbirea integrării In fabricaţia de serie a acestor produse, să perfecţioneze continuu procesul de producţie, In vederea realizării unor autocamione de cea mai bună calitate. Trecînd la traducerea în viaţă a acestei preţioase indicaţii, gazdele informează că preocuparea întregului colectiv este ca noile produse să se situeze la nivelul celor mai prestigioase mărci şi clase de autovehicule de transport de acest gen din lume. In actualul cincinal, vor urma alte noi şi importante înfăptuiri. Din această ultimă familie de autocamioane de mare tonaj — care poartă denumirea „Roman“ — vor fi asimilate 13 tipuri de bază în 43 de variante constructive, cu posibilitatea de adîncire a diversificării. Ele au şasiu portant şi sunt echipate cu motoare Diesel de 135 CP, cu trei punţimotoare. Noul camion, a cărui fabricaţie de serie va începe anul viitor, este construit pentru a fi folosit pe orice fel de teren. Datorită procesului de continuă modernizare a întreprinderii s-a ajuns ca la fiecare 6 minute de pe banda de montaj general să plece în probă un autocamion. Secretarul general arată că în atenţia întregului colectiv trebuie să stea preocuparea depăşirii sarcinilor de plan, reducerea preţului de cost, sporirea beneficiilor uzinei. In una din marile hale ale uzinei are loc mitingul consacrat aniversării a 50 de ani de existenţă a întreprinderii. Sunt prezenţi mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni, constructori de autocamioane, foşti muncitori ai întreprinderii, precum şi invitaţi din alte mari uinităţi industriale braşovene. Domneşte o atmosferă de puternic entuziasm, caracteristică întâlnirilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cei ce muncesc. Este o expresie adînc grăitoare a unităţii de monolit dintre partid şi popor. Apariţia în tribună a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este întîmpinată cu o adevărată furtună de aplauze îndelungi. Mitingul este deschis de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., care în numele organizaţiei judeţene de partid Braşov, al tuturor locuitorilor acestui străvechi oraş de la poalele Tîmpei, a exprimat din toată inima tovarăşului Nicolae Ceauşescu sentimentele de adîncă bucurie şi nemărginită satisfacţie pentru cinstea de a vizita din nou judeţul Braşov, salutînd în acelaşi timp prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat la sărbătorirea celor 8 decenii de existenţă a uzinei care făureşte autocamionul românesc. In prezenţa participanţilor la miting are loc solemnitatea luminării unor înalte ordine şi titluri ale Republicii Socialiste România, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarăşul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I Uzinei de autocamioane Braşov, titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ unor muncitori şi tehnicieni din uzină. De asemenea, prin Decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Uzinei de autocamioane Braşov, au fost conferite ordine şi medalii unui număr de 200 de muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, economişti şi funcţionari ai uzinei. La miting au vorbit ing. Gh. Trică, directorul general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare Braşov, maistrul Nicolae Comănici, Erou al Muncii Socialiste, muncitorul Gheorghe Voinea, muncitoarea Irina Paul Petre, ing. Ion Mateescu, tehnolog şef al uzinelor. Primit cu vii aplauze, cu puternice urale şi ovaţii, a luat cuvlntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie de participanţi şi subliniată In repetate rînduri cu aplauze şi ovaţii îndelungate. Această manifestare puternică de adeziune, conjugată cu faptele, cu realizările în producţie, cu hotărîrea de a trăi şi munci In chip socialist, exprimă adînca lor dragoste faţă de partid, de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, deplina lor aprobare faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. In încheierea mitingului a luat cuvintul tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Judeţean — Braşov al P.C.R. La sfîrşitul mitingului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat li se înmînează, insigna jubiliară a uzinei sărbătorite, albume cu aspecte din activitatea întreprinderii, precum şi machete ale unor principale tipuri de autocamioane fabricate la Braşov. In cartea de onoare a întreprinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înscris următoarele : „Adresez calde felicitări muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi conducerii Uzinei de autocamioane Braşov cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea întreprinderii. Apreciez în mod deosebit realizările obţinute de harnicul colectiv al uzinei în modernizarea şi dezvoltarea producţiei de autocamioane, în mai buna organizare a muncii şi folosirea tehnicii moderne, şi-i urez noi succese în îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere ce-i revin în cadrul vastului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră“. Conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi apoi să viziteze marele grup şcolar al uzinei, unde se pregătesc, în prezent, pentru a deveni constructori de prestigiu al viitoarelor autocamioane româneşti, peste 3.000 de tineri. Miile de elevi aflaţi la orele de cursuri teoretice sau în atelierele de practică fac o primiră deosebit de călduroasă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi. Secretarul general al partidului se interesează de activitatea didactică, de nivelul de dotare a laboratoarelor, de preocupările privind legarea strînsă a învăţămîntului cu producţia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă organizarea pe schimburi a activităţii în atelier a elevilor, în aşa fel încît aceştia să realizeze mai multe piese şi dispozitive necesare sectoarelor de producţie ale uzinei. Ar fi util, subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dacă aici s-ar produce şi truse cu scule pentru uzul elevilor şi atelierelor şcolare. Secretarul general al partidului este informat că în uzină mai funcţionează cursuri de calificare de scurtă durată, se practică sistemul uceniciei la locul de muncă, forma prin care uzina îşi completează numărul de muncitori calificaţi de care are nevoie. Pînă în anul 1975, se vor califica circa 6.000 de muncitori. In discuţia avută cu conducerea uzinei, cu muncitori, secretarul general se interesează de condiţiile de viaţă ale salariaţilor. Este impresionant că cea mai mare parte din muncitorii acestei uzine dispun de locuinţe noi în cartierul din apropierea întreprinderii, care numără peste 10.000 de apartamente. Colectivul U.A.B. are la dispoziţie un modern club prevăzut cu sală de festivităţi, cinematograf, biblioteci etc. Recent, realizările sociale au fost completate prin construcţia unei cantinerestaurant, şi acestea vizitate în cursul zilei de ieri. Gazdele invită pe tovarăşul Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat să participe la masa festivă organizată în sala modernei cantine unde sînt prezenţi muncitori fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni, cadre de conducere. In toastul rostit în cadrul mesei, secretarul general a felicitat din nou colectivul întreprinderii sărbătorite, conducerea uzinei, comitetul de partid al uzinei, comitetele municipal şi judeţean de partid pentru munca desfăşurată, pentru realizările dobîndite, adresînd întregului colectiv al marii întreprinderi, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, urări de sănătate şi fericire, noi succese în înfăptuirea, sarcinilor de cinste care le revin în cadrul măreţului program de făurire a societăţii socialise multilateral dezvoltate în patria noastră. Semicentenarul Uzinei de autocamioane din Braşov a prilejuit o memorabilă sărbătoare pentru oamenii de ieri şi de azi ai întreprinderii, pentru toţi oamenii muncii braşoveni, şi putem spune pentru întregul nostru popor, pentru că harnicul colectiv al Uzinei de autocamioane face parte din marea şi puternica familie a României socialiste care, într-o unică voinţă, înfăptuieşte politica marxist-leninistă a partidului nostru comunist. Iar prezenţa la sărbătoarea constructorilor de autocamioane a secretarului general al partidului a imprimat o și mai mare strălucire evenimentului. Ion MARGINEANU N. Popescu-BOGDANESTI Mircea S. IONESCU Traian CATINCESCU in dezbatere publică. Proiectul Legii viei şi vinului Donia weil! I an a luii viitorilor to lotele noalorilor Vilui, una din cele mai sănătoase şi igienice băuturi, a constituit dintotdeauna bucuria popoarelor. Iubit şi venerat de mari colectivităţi, el a fost protejat din cele mai vechi timpuri împotriva falsificatorilor. In epoca noastră, toate ţările producătoare sau consumatoare au legi care reglementează problemele viei şi vinului. Ţara noastră are de asemenea o bună tradiţie în domeniul legislaţiei viti-vinicole. Legislaţia noastră a servit chiar ca sursă de inspiraţie pentru legea represiunii fraudelor apărută în 1930 în Franţa. In anii construcţiei socialiste, economia noastră naţională a cunoscut o puternică Înflorire. Viţa de vie a fost extinsă pe mari suprafeţe devenind un puternic sector al agriculturii. O nouă legislaţie a Viei şi Vinului care să ţină cont de realităţile prezente apărea ca tot mai necesară. De aceea, proiectul Legii vieii şi vinului, publicat recent în presă, răspunde acestei necesităţi obiective. Pentru sectorul la care se referă, această lege înseamnă un salt calitativ, de o deosebită importanţă şi o obiectivă punere de acord a nivelului calităţii vinurilor ce se obţin în podgoriile ţării cu exigenţele mereu crescînde ale pieţei interne şi externe. Cîteva probleme din proiectul supus dezbaterii ne-au reţinut atenţia şi asupra lor vrem să facem unele referiri. La capitolul I, secțiunea I, art. 4, se vorbeşte despre delimitarea podgoriilor, centrelor şi plaiurilor viticole în cadrul cărora se produc vinuri cu denumire de origine şi se stabilesc organele cărora le revine sarcina rezolvării acestei probleme. Considerăm câ este necesar a se avea In vedere ca vinurile să poarte denumirea podgoriilor din care provin, iar numărul acestora să fie restrîns, întrucît condiţiile naturale din ţara noastră nu permit existenţa zecilor de podgorii cite există In momentul de faţă. Spre exemplificare, arătăm că vinurile Moldovei se desfac, conform reglementărilor în vigoare, sub nu mai puţin de 15 denumiri de podgorii. Lucrarea să se desfăşoare sub directa îndrumare a unei comisii din partea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, spre a se evita unele influenţe locale, care ar putea duce în final la ştirbirea prestigiului vinurilor româneşti. In cadrul aceluiaşi capitol, la secţiunea a II-A, se tratează problema materialului săditor viticol. Ifttrueît unele soluri cum sînt : Grasă, FrîntuŞă, Furmintul, Cadarca etc. prezintă un pronunţat grad de variabilitate, iar In plantaţiile existente aceste soiuri prezintă o gamă întreagă de biotipuri dintre care majoritatea nevaloroase, considerăm ca nu este cazul să fie recomandate şi să se interzică extinderea acestora. In al doilea rînd, pornind de la faptul că biotipurile aceluiaşi soi, în majoritatea cazurilor nu se pot identifica decit după intrarea pe rod, considerăm că este necesar ca responsabilitatea celor care produc şi garantează autenticitatea materialului săditor să se prelungească pînă la primul an de intrare pe rod a plantaţiei. In cadrul capitolului II, secţiunea I, se tratează problema vinurilor şi produselor pe bază de vin. La alineatul „b“ se precizează ca pe lingă alte condiţii, vinurile de calitate superioară trebuie să aibă o tărie alcoolică minimă de 10,5 la sută în volume. Considerăm că limita aceasta este prea coborîtă pentru ca vinurile obţinute din soiurile raionale în podgoriile noastre să poată întruni caracteristici şi însuşiri specifice. Mai întîi, pentru că plantaţiile viticole din ţara noastră se întind pe o arie care nu conferă o vinetate prea mare a condiţiilor naturale, situaţie în care podgoriile nu-şi vor putea pune o amprentă conturată pe aceste soiuri. In al doilea rînd, pentru că printre soiurile raionate predomină Feteasca albă, Rieslingul italian, M. Ottonel, Pinot-ul gris, Sauvingnon-ul etc. (fără pretenţia unei ierarhizări) care la tăria de 10,5 la sută volume nu-şi definesc însuşirile specifice soiului, iar o serie de alte soiuri printre care se numără mai ales cele autohtone : Galbena, Sghihara, Crîmpoşia, Gordanul, Plăvaia etc., care dobîndesc însuşiri specifice la concentraţii mai mici de zahăr, respectiv în alcool prin natura acestor însuşiri nu pot intra în această categorie. De aceea, propunem ca limita tăriei alcoolice a acestor vinuri să fie ridicată la l la sută în volume. La art. 22 al aceluiaşi capitol, al. 1, se arată că vinul „...care are aciditatea volatilă de peste 1,00 g/l — exprimat In acid sulfuric — pentru vinul de 10 la sută alcool și cite 0,05 g/l în plus, pentru fiecare grad alcool peste 10 la sută" este impropriu consumului. Părerea noastră este că nu toate vinurile trebuie tratate la fel din punct de vedere al acidităţii volatile. Credem că ar trebui stabilite limite diferenţiate pentru trei categorii şi anume pentru vinurile albe seci şi demiseci, pentru vinurile roşii, seci şi aromate şi pentru vinurile albe dulci naturale. Aceste limite le propunem la nivel maxim de 0,8 ; 1,0 şi respectiv, 1,2 g/l pentru un vin de 10 la sută în volume şi de un an vechime. Pentru vinurile care au peste 10 la sută în volume găsim că este bine cum s-a stabilit prin lege şi anume să se adauge cite 0,05 g pentru fiecare grad alcool, însă propunem ca să se adauge cite 0,1 g/l şi pentru fiecare an de învechire la butoi, care depăşeşte primul an. Facem această propunere. Întrucît este cunoscut că învechirea la butoi, tehnologia preparării vinurilor roşii şi aromate ca şi atacul mucegaiului nobil şi conţinutul în zahăr la vinurile dulci naturale, conduc, în final, la creşterea acidităţii volatile. De asemenea, considerăm că este necesar a se preciza în ce se exprimă tăria alcoolică I In volum sau greutate, întrucît s-a omis acest lucru. In continuare, am dori să ne oprim la alineatul al 3-lea al aceluiaşi articol, unde se spune că este impropriu consumului vinul „...care pe lingă aspect şi gust defectuos, se caracterizează printr-un conţinut un acid tartric total exprimat în bitartrat de potasiu sub 1,25 g la litru.,întrucît aspecte defectuoase se pot întâlni mai des la vinuri, mai ales în faza de maturare, considerăm că este necesar a se preciza în ce constă gustul defectuos care însoţeşte o scădere a acidului tartric sub limita indicată mai sus, în scopul de a nu se face o confuzie între vinurile bolnave de aşa-zisă maladie „tourne" şi vinurile provenite din struguri atacaţi de Botrytis cinerea care, aşa cum se ştie, au un conţinut foarte scăzut în acid tartrie, uneori redus complet. Apreciem, de asemenea, că este bine a se reconsidera direcţiile de producţie, soiurile ce urmează a fi cultivate, tehnologiile ce se vor aplica în vie, tipurile de vin, tehnologiile de preparare, învechirea, condiţionarea, îmbutelierea acestora etc., deoarece în practică se întîlnesc unele aspecte care justifică revederea celor de mai sus. Iată cîteva exemple : O bună parte din struguri de masă iau calea vinificării în loc să fie consumaţi în stare proaspătă ; datorită creşterii producţiei peste o anumită limită la M. Ottonel, mai ales prin folosirea îngrăşămintelor azotoase, acestui soi i se denaturează aroma ; unele soiuri nu mai rezistă atacului mucegaiului cenuşiu care apare şi ca efect al tehnicii moderne aplicate în viticultură; tehnologiile de preparare a vinurilor nu se deosebesc între ele sau se deosebesc foarte puţin. Schema de prelucrare a strugurilor la Cotnari nu se deosebeşte de aceea aplicată la Odobeşti sau Drăgăşani sau deosebirile Sînt cu totul neesenţiale; se aplică tratamente termice vinurilor fără a se ţine cont ca, calitatea vinurilor de mare marcă este grav afectată. Cu îmbunătăţirile ce se vor aduce, noua Lege a Viei şi vinului va deschide largi perspective obţinerii unor partizi mari de vinuri, de calitate superioară, care vor răspunde exigenţelor actuale ale pieţei interne şi externe. ing. Mihai TIRON director ing. Gheorghe ÄNGHEI: f.A.S. Bucium A APĂRUT