Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)

1972-01-14 / nr. 7875

r% A^Mia "A­M­m­m PAGINA A II-AFLACĂRA IAȘULUI Consiliile populare Tn faţa noilor sarcini Gospodarii oraşului în acţiune în fosta capitală a „Văii Bahluiului da acum şase a­­cola, hărăzită da Ştefan cel Mare ca a doua capitală a Moldovei, copacul care do­mină peisajul­­ bradul. Bra­zii vorbesc o limbă a lor. Se ceartă cu­vântul care nu-l la­să să-ţi odihnească ramurile incit in tot oraşul sa aude un zumzet Ctnd brazii se ceartă cu vtntul oamenii spun că te­m schimba vremea — de e primăvară, vară sau toamnă — că va ploua, iar de­­ iarnă, că va ninge. Şi la Hirlău ninge. Niciodată zăpada nu ocoleşte oraşul. Am poposit tn ttnărul oraş cinci semănători, urmaşii lui bădica Traian, băteau la por­ţile gospodarilor vestind so­sirea noului an. Mă aflam la consiliul popular orăşenesc când un grup de flăcăi au ve­nit cu sorcova să ureze edi­lilor oraşului realizări din cele mai mari. Constantin Co­­man, primarul oraşului, la fel de tânăr ca şi semănătorii, era numai un zâmbet. Şi era normal să fie aşa. In afară de bucuria momentului, pri­lejuită de noul an, Hârlăul a încheiat omul vechi cu o dis­tincţie aparte. In întrecerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţară a tuturor lo­calităţilor patriei, capitala „Văii Bahluhilui* a obţinut o menţiune. Pornesc prin oraşul pe un­de umbla Ştefan călare pe Voitiş şi vreau să mă trans­form tntr-o iscoadă, să văd cu ochii mei, să intreb oame­nii: „Ce vrea să însemne această tt — Ce vrea să tnsemne ? îmi răspunde un uncheş, să tot fi avut vreo 20 de ani. Păi, uită-te şi dumneata! Mă uit şi nu-mi dau sea­ma. Bătrinul sesizează nedu­merirea şi, cu bunăvoinţa ca­racteristică oamenilor de viraţa lui, dar măi ales da­torită mindriei ce-o poartă un suflet, îmi arată străzi şi trotuare trainice, fîntini fru­moasa cu apă limpede, spaţii verzi care şi acum, iarna, îşi au farmecul lor, pomi orna­mentali cu coroana forma­tă, clădiri poleite in albul zăpezilor sau in albastrul ce­rului. Dar oare ce spun toate as­tea ? Intr-un oraş asemenea lucruri sunt nelipsite. Şi m-am văzut silit să fac apel la gra­iul cifrelor. Anul trecut, la Hârlău s-au construit prin munca patriotică a cetăţeni­lor 40 000 metri pătraţi de străzi, 4 500 metri pătraţi de trotuare, 12 km. de drum, 3 poduri in satul Pârcovaci, do­uă baze sportive, o seră fie­­ricolă pe o suprafaţă de 1 000 de metri pătraţi şi mul­te alte lucrări. Primarul oraşului pare ne­mulţumit de datele pe care le-am inscris in carnetul de reporter. — Am amenajat curtea domnească, pentru ca vizita­torul s-o găsească cit mai a­­trăgătoare, am construit do­uă săli de clasă şi am îngră­dit toate şcolile, am extras 50 metri cubi de piatră şi am adunat de la demolări 30.000 de cărămizi ca să construim la liceu o sală de festivităţi. Vicepreşedintele consiliului popular, Gheorghe Murar, se simte şi el obligat să mai adauge ceva. — Păi, mai su­neţi, tova­răşe primar, că am efectuat lucrări de întreţinere la 45.150 metri pătraţi de tro­tuare precum şi la SO km. de dmmuri. Că am amenajat un spaţiu de parcare destul de încăpător sau că am plantat 1.500 de pomi ornamentali. Cifre, cifre. Eu nu reuşesc să le inserez pe toate. Am mai reţinut doar una singu­ră, dar care spune totul — 5.270.000 lei. Da atât se ridi­că la Hârlău valoarea lucră­rilor executate prin unimnea patriotică a cetăţenilor, în spatele cifrelor stau oamenii Frumuseţile Hirlăului le făuresc oamenii. Cei care la făuresc, ca şi cei care se a­­bat pe aici şi îi confruntă cu imaginile trecute, privesc cu admiraţie prezentul. Pri­marul îmi vorbeşte de Da­vid Constantin, de Alexan­drina Bivolaru, de Ion Rota­­ru ca şi de Constantin Co­­vaciuc, de Nicolae Strugaru şi de Ion Burdujanu şi de foarte mulţi alţii. Până nu de mult numele acestea nu spuneau nimic. Poate doar că existau înscrise in registrul de stare civilă. Astăzi, însă, aceşti oameni, ca şi alţii a­­semenea lor, constituie pilo­nii de bază pe care se spri­jină activitatea edilitar-gos­­podărească a oraşului. Şi a­­ceasta fiindcă ei, alături de deputaţii Dumitru Moraru, Aglaia Boureanu, Gheorghe Onisei, Aneta Iacob, Gheor­ghe­ Cernesc­u, Elena Curcă, Ion A­tudorei şi Pentru Boam­­bă, s au situat in fruntea tu­turor acţiunilor de bună gos­podărire şi înfrumuseţare a oraşului. Roadele muncii lor sunt vizibile. Fie că poposeşti pe străzile Logofăt Tăutu sau Burdujeni, pe str. Primăve­rii, ca şi pe str. Alexandru Lăpuşneanu, miinile acestor gospodari şi-au lăsat ampren­te deosebit de grăitoare. Un singur exemplu ! Gheorghe Onisei a amenajat un mic parc de odihnă in cartierul Gării, folosind materiale lo­cale. Dar cite exemple nu se pot da. Şi aceasta ne-a con­vins încă o dată că birlăoa­­nul de baştină e un bun gos­podar. Aici hărnicia, dragos­tea de frumos s-au transmis din moşi strămoşi, din ge­neraţie in generaţie. Dar, aşa cum preciza şi Constantin Coman, şi la Hirlău, ca şi in alte localităţi, există oa­meni care la capitolul simţ gospodăresc sunt deficitari. — Distincţia pe care am obţinut-o, spunea primarul oraşului, este un merit al nostru, al cetăţenilor şi de­putaţilor. Dar asta nu înseam­nă că toţi au muncit la fel. M-aş referi mai puţin la ce­tăţeni şi mai mult la depu­taţii care nu şi-au adus nici un aport la înfrumuseţarea aşezării in care trăiesc, unii dintre ei nu şi-au vizitat de loc circumscripţia electorală in care au fost aleşi şi unde trebuiau să-şi desfăşoare ac­tivitatea. îmi sunt relatate clteva nu­me : Alexandru Sava, Mihai Grigoraş, Dumitru Zegrea şi Victor Neagu — Alexandru Sava, bună­oară, a continuat să ne spu­nă Constantin Coman, şi-a luat angajamentul la începu­tul anului trecut să constru­iască, cu sprijinul cetăţenilor din circumscripţia electorală unde este deputat, o funtină. N-a mişcat, insă, nici un de­get. Călătorie In viitor la Consiliul popular oră­şenesc sunt invitat la o călă­torie in viitor. Viitor care înseamnă de fapt ceea ce vor realiza cetăţenii din Hâr­lău prin muncă patriotică in acest an,­­ In centrul oraşului se va începe construcţia unei case de cultură. Până in pre­zent s-a procurat piatră, ci­ment, cărămidă şi material lemnos. e La fiecare din unităţile şcolare se vor construi ate­liere pentru practica elevi­lor.­­ Se va construi un stadion al tineretului şi un ştrand. e In satul Pârcovaci se va construi un local pentru o grădiniţă de copii. Sunt doar citeva obiective, cele mai importante, care, a­­lături de multe celelalte, sunt de natură să schimbe şi mai mult faţa bătrinului Hârlău. Andrei BRATU 33 din film de debut DECOLAREA Apariţia unui nou film al Studiourilor „Bucureşti" este un lucru obişnuit, .Deco­lare-­ ne atrage insă In mod special aten­ţia prin noutatea numelor de pe generic, dintre care cele ale regizorului Timotei Ursu, operatorului Mihai Naru­, compozito­rului Florin Bogardo şi regizorului secund Cristiana Nicolae sunt de fapt ala unor de­butanţi. Marele merit al filmului stă in tematica pe care o abordează, tb actualitatea aces­teia şi in unghiul­­la zi*­a din care este ea privită. Viaţa tineretului zilelor noastre re­ţine prea rar atenţia studiourilor bucureşte­­ne şi încercarea lui Timotei Ursu de a o aborda de la prima sa lucrare trebuie a­­preciata mai întîi pentru nota ei de teme­ritate şi angajare. Eroii principali ai „Deco­lări!" sunt tineri de aceeaşi vtrstă cu cine­aştii, fapt ce asigură o bună cunoaştere de către cel din urmă a psihologiei şi idealurilor de viaţă ale celor dinţii. Este evident, un film, ciştigul (în trasarea ca­racterelor, urmărirea psihologiilor, definirea relaţiilor esenţiale între personaje sau între acestea şi viaţă) provenit din apropierea de vârstă. Ni se pare foarte interesant să observăm ce crede tînăra generaţie despre ea însăşi. Sigur, un cineast îu vîrsta ar fi fost tentat să privească mult mai critic ati­tudinea neconformistă şi uşor teribilistă a eroului principal. Timotei Ursu însă evită gestul critic (care ar însemna prin reflex autocritică la­­ nivelul generaţiei sale) şi se mulţumeşte cu o morală de fabula, adusă in final fără prea multă abilitate şi impusă de o intîmplare tragică (Inundaţiile din mai 1970), deci din afară, nu din evoluţia firească a personajului în cadru! datelor psiho-sociale care l-au impus în ecuaţia dramatică a filmului. Era nevoie, credem, de o distribuire mai atentă a accentelor, deşi lipsa principală ni se pare a fi a scenariului semnat de Const Stoiciu. Eroul creat de acesta, un proaspăt ab­solvent al şcolii de aviaţie, fruntaş al pro­moţiei, după cum se confesează, este repar­tizat la aviaţia utilitară (pentru a-şi efec­tua stagiatura de doi ani), deşi el avea ca­lificare pentru zboruri la mare înălţime. Ca aici, se naşte o intreagă dramă de nuan­ţă individualistă ; omul se simte nedreptăţit şi crede că, in compensaţie, are dreptul sa nu se supună nici unei discipline, sa-i dispreţuiască pe colegii de muncă şi pe şe­ful aeroportului care, în treacăt fie spus, îl primise mai mult decit omeneşte. Egois­mul tînârului Bentu, neacceptarea ideii de a-şi petrece doi ani In aviaţia utilitară - după care va avea posibilitatea să aleagă altă cale - II duc la acte de Indisciplina care culminează cu fuga sa de la datorie. O anume undă de fals ni se pare a se fi strecurat în conturarea de câtre scenarist și regizor a unui asemenea caracter. Com­portamentul lui Paul Bentu este al unul şcolar prea mofturos şi plin de sine, deci necaracteristic pentru categoria de oameni pe care o reprezintă. De aceea cineaştii nici nu au putut găsi cheia soluţionării ca­zului decit introduce d­in traiectoria perso­najului un fapt exterior (cataclismul din mai 1990) care depăşeşte prin proporţie tragice necesarul de care era nevoie, in economia demonstraţiei, pentru dezlegarea conflictu­lui. Cu toate acestea, autorii filmului, nese­­sizînd această disproporţie, mai adaugă şi moartea lui Barcan (comandantul aeropor­tului) tot din cauza laşităţii şi Indisciplinei eroului principal. Este o Inegalitate In ter­meni asemănătoare cu ciocnirea dintre o tricicletă şi un buldozer, Inegalitate care, da­că înţelegem de ce n-a fost sesizată de regizor (lipsa de experienţă), nu înţelegem cum a trecut neobservată de către scenaris­tul experimentat care este Const. Stoiciu. Amândoî­­nsă au izbutit (în compensaţie?) să realizeze în acest film o foarte frumoa­să poveste de dragoste între Paul Bentu şi Valentino, una dintre acele poveşti arză­toare, mistuitoare, desfăşurată firesc, fără scene şi explicaţii, fără sirop şi trandafiri. Secvenţele care alcătuiesc această poveste sunt, de fapt, dovada unei profesionalităţi a regizorului şi a echipei sale care ne fac să credem într-o evoluţie bună. Interpreţii principali ai acestui film - Emil Hossu (Paul Bentu), Liviu Ciulei (Borcan) şi Monica Ghiuţă (Valentina)­­ au jucat cu o deosebită acurateţe stilistică, au dovedit înţelegere faţă de personajele interpretate şi, dată fiind experienţa unora dintre ei, l-au ajutat mult pe regizor în conturarea câtorva eroi contemporani cit mai credi­bili (cu excepţiil# semnalate). Trebuie re­ţinut cu osebire Jocul lui Urlu Ciulei - sinteză Intre duritate şi căldură sufletească, Intre severitate şi omenie. De asemenea, se cuvin semnalate contribuţiile grupului de actori «lujerii (filmările făcîndu-se la Cluj, folosirea actorilor de acolo era, evident, o sălciţie cel puţin economică) între care George Hottel, Valentino Dani, Gh. Nu­­ţescu, Marin D. Aurelian, Şt. O. MUGUR­ es JOCURI ORIZONTAL ! I. Puiet de esență ta­re ; 2. Bulgăr* de nea­n castan; 3. In trunchiul copa­cului I _ — _ este aproape 48 V* 11 g­­nină I; 4. Ca de lemn — Trase din much­ier!; 8. In nop­tieră I — Bardă fără coadă I; 8. Codri in devenire; 7. I-a sărit țandăra; 8. Imposibil de mă­surat au prăjina. VERTICAL I 1. Prinde muşchi — Pive !; I. Unealtă LEMN pentru manevrarea buştenilor ; 3. Aş­chii de carpen I­­* I se bagă lemne pe gură !!; 4. Dru­murile buştenilor tăiaţi tn pădurile montane; 6. Tani­nul din coaja ar­borilor — Caută fi­rul şi ghinda ; 8. Lemne aranjate... după placul Inchi­ziţiei — Lemnu a­­meninţător; 7. Din nuiele 1 — Scoar­ţă ii; 8. Pricepute... fără buştean. N. A. VELICU „Pentru a stimula creşterea producţiei.“ (urmare din pag. 1) Fiile unei bune îngrijiri a culturilor, cît cîştig pot realiza în mod concret prin lucrările ce trebuiau executate de ei po­trivit indicaţiilor noastre tehnologice. La acest capitol trebuie de amintit că la acor­darea tarifelor de plată s-a avut în vedere şi ipoteza nerealizării planului, execu­tanţii lucrărilor superficiale puţind fi penalizaţi material. Astfel, la porumb, tariful pentru o tonă de produs rezultat scade proporţional cu nerealizarea pla­nului, ajungînd de la 180 kg, ştiuleţi la 150 kg, ştiuteţi, dacă, bineînţeles, produc­ţia planificată pe parcela atribuită nu a fost realizată. Această măsură a fost lua­tă de adunarea generală pentru a comba­te mentalitatea unor membri cooperatori, care pînă la aplicarea acordului global considerau că o producţie bună poate fi obţinută cu o praşilă sau două numai, şi acestea de slabă calitate. Lărgind cadrul acordului global şi în zootehnie, calculele făcute de noi după normativele legale ne-au pus la dispo­ziţie pentru activitatea de producţie a fermei de vaci, condusă de medic ve­terinar Doina Movileanu, următoarele fonduri de retribuire: — pentru producţia de lapte obţinută 118 863 lei — pentru viţeii predaţi sănătoşi — pentru îngrijirea vacilor gestante 21 660 lei — pentru îngrijirea efectivului de vaci 42 132 lei Din aceste fonduri generale de retri­buire a muncii pentru­ ferma zootehni­­­că,­­s-au desprins următoarele tarife de tă : pentru muls și predat 100 litri plata lapte cite 34­ de lei din care 4,1 kg. grîu și 5,8 kg. porumb ; - pentru îngrijirea u­­nui lot de 16 vaci cite 196 lei pe lună din care 24 kg. grîu și 34 kg. porumb ; pentru îngrijirea unei vaci gestante diagnosticate de medic, cite 80 lei de exemplar, din care 9 kg. grîu şi 13 kg. porumb , pentru un viţel sănătos pre­dat la 40 kg. greutate, cîte 146 lei din care 17,5 kg. grîu şi 25 kg. porumb. Fireşte, toate aceste haremuri de cîş­­tiguri aferente zootehniei au fost accep­tate cu interes de toţi lucrătorii fermei, fiind pentru fiecare mulgător şi îngri­jitor un stimulent în muncă, cointere­sarea materială constituind-o şi faptul că realizarea câştigurilor prevăzute a fost condiţionată şi de modul cum sunt îngrijite animalele, conducerea fermei fi­ind autorizată să penalizeze sau să anuleze chiar plata cuvenită în cazul constatării unor neglijenţe la întreţinerea lotului de vaci, a viţeilor şi vacilor gestante. Aşa s-au întâmplat lucrurile cu Aurel Ivănuşcă, Vasile Ionăşescu, I. Lupu, care n-au în­grijit corespunzâtor efectivele lor de a­nimale. Spunind toate acestea, raroane de ară­tat ce avantaje a adus cooperativei şi membrilor cooperatori, organizarea şi retribuirea muncii după sistemul acor­dului global, în variantele alese de noi. Pentru edificare vom cita ca exemplu cîştigul de 11.000 lei în bani şi pro­duse realizat în anul trecut de Toma Petreanu, îngrijitor-mulgător. Venituri similare au fost obţinute şi de C. Ro­­mânescu, Petre Stroie şi alţi lucrători din zootehnie, iar din sectorul vegetal putem da ca exemplu pe D. C. Pădu­reţ, Profira V. Bordeianu şi alţi coope­ratori. Introducerea acordului global a avut efecte pozitive şi în ce priveşte balanţa de venituri a cooperativei. Fer­mele şi brigăzile au realizat o economie de 60 000 norme de categoria I şi în plus s-au obţinut şi unele sporuri de producţie la lapte, legume, sfeclă de za­hăr faţă de anul 1970, când lucram du­pă metoda clasică de retribuire pe bază de norme. Acum, la început de an nou ne-am propus să îmbunătăţim şi mai mult me­todologia de aplicare a acordului glo­bal. Ne vom preocupa în primul rând de popularizarea mai largă a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg pentru coope­rativă şi pentru membrii cooperatori din aplicarea acestui stimulativ şi echi­tabil sistem de retribuire a muncii: 81156 lei Lupta dintre nou şi vechi (urmere din pag. 1) atitudinilor şi Idealurilor Sale Înaintate constituie un proces complex, o luptă permanentă între vechi şi nou. Condu­cerea pe baze conştiente a acestui pro­ces de către partid are în vedere crea­rea existenţei sociale, a relaţiilor noi pe baza cărora au loc transformările în conştiinţa socială şi, totodată, acţiunea coordonată a mijloacelor activităţii ideo­logice şi culturale, a tuturor factorilor educativi pentru a determina ridicarea continuă a nivelului de conştiinţă a ma­selor. O influenţă fundamentală în dezvolta­rea conştiinţei socialiste o exercită schim­bările radicale care s-au produs în structura social-economică a României, lichidarea exploatării, făurirea relaţii­lor socialiste de producţie, dezvoltarea democraţiei socialiste, realizarea echităţii sociale. In acelaşi timp, activitatea poli­­tico-ideologică desfăşurată de partid pen­tru dezvoltarea conştiinţei socialiste In­­rîureşte participarea maselor la condu­cerea activităţii sociale, dezvoltarea în­­văţămîntului de toate gradele, valorifi­carea cuceririlor ştiinţei, artei şi cultu­rii, activitatea instituţiilor cultural-edu­cative pentru răspîndirea acestor valori spirituale în rîndul celor ce muncesc. Comparativ cu exigenţele actuale, în­să, contribuţia activităţii ideologice a fost insuficientă în explicarea aprofunda­tă, în rîndul tuturor categoriilor de oa­meni ai muncii, a principiilor politicii partidului, în antrenarea comuniştilor, a opiniei publice la combaterea fenome­nelor vechi, negative, a încălcării nor­melor eticii socialiste. Partidul cere o combativitate sporită în lichidarea influenţelor lumii burghe­ze, a rămînerilor în urmă, a unor nea­junsuri în diferite zone de activitate. Asemenea fenomene ca indisciplina, ne­glijenţa, parazitismul şi căpătuiala, aba­terea de la normele de convieţuire so­cială, neîndeplinirea sarcinilor de mun­că sunt străine eticii socialiste, reprezin­tă o frînă în calea progresului şi au un grad de loc neglijabil de nocivitate so­cială. Lupta permanentă dintre nou şi vechi constituie o lege generală a progresu­lui social avînd o acţiune specifică în ceea ce priveşte dezvoltarea conştiinţei socialiste. Dacă ne referim la acest spe­cific, observăm că, în prezent, ceea ce este vechi opune rezistenţă fie sub for­ma unor rămăşiţe şi influenţe ale educa­ţiei burgheze, fie sub forma rămînerilor în urmă, a automulţumirii şi pasivităţii. Afirmarea elementului nou, care are o bază superioară, fiind generată de în­săşi existenţa socială socialistă, este o­­rientată de ideologia marxist-leninistă dominantă şi se sprijină pe munca or­ganelor, organizaţiilor de partid şi a ce­lor obşteşti, pe activitatea instituţiilor cultural-educative, la dezvoltarea opini­­ei publice înaintate. Numai pe această bază, a intransigenţei faţă de ceea ce este ostil dezvoltării conştiinţei socialiste, activitatea educativă poate să exercite un rol sporit în combaterea unor deprin­deri şi obiceiuri ale lumii vechi. Lupta dintre vechi şi nou nu încetează o dată cu cucerirea puterii politice de că­tre clasa muncitoare, ci, dimpotrivă, ea îmbracă forme noi, specifice în etapele următoare. Socialismul nu este o orîndui­­re lipsită de contradicţii. „Viaţa a de­monstrat — spune tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — că în condiţiile socialis­mului există şi se dezvoltă contradicţii, că — dacă nu sunt sesizate şi înţelese la timp şi nu se acţionează în mod conşti­ent pentru rezolvarea lor — ele pot de­veni antagoniste, pot duce chiar la cioc­niri... Spre exemplu, deosebirile dintre sat şi oraş, problema contradicţiilor in­tre muncitori şi ţărani. Din experienţa noastră ştim că în perioada dinaintea co­operativizării, aceste contradicţii erau des­tul de mari şi au luat cite o dată chiar forme ascuţite". După cum ştim, în ţara noastră, aceste contradicţii nu au dus la conflicte, da­torită politicii duse de partid, datorită ac­ţiunii conştiente a statului socialist de continuă ridicare a satelor, pentru a a­­propia condiţiile de viaţă din mediul ru­ral de cele existente în oraşe. Un aspect deosebit de important al lup­tei dintre vechi şi nou în etapa actuală din ţara noastră şi constituie înarmarea oamenilor muncii cu ideologia marxist­­leninistă a partidului şi lupta intransi­gentă în d­­riva filozofiei burgheze, retro­grade, c­ubaterea aprofundată şi ştiinţi­fică a oricăror încercări de a strecura la noi idei străine spiritului muncitoresc. Sarcinile deosebit de complexe aie per­fecţionării tuturor laturilor vieţii sociale în etapa actuală, ale dezvoltării conştiin­ţei socialiste, sporirii combativităţii ideo­logice determină necesitatea întăririi în continuare a rolului conducător al parti­dului, a atragerii tuturor categoriilor de oameni ai muncii la aplicarea consecven­tă a politicii partidului, la îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor politice, obşteşti, a instituţiilor cultural-educative şi a mij­loacelor de propagandă şi educaţie. Un rol deosebit de important în pro­movarea noului şi combaterea vestigiilor spirituale ale trecutului revine, în primul rînd, comuniştilor. De aceea, apare ca o necesitate obiectivă creşterea rolului adu­nărilor de partid in dezbaterea principa­lelor probleme ale vieţii colectivelor de munca, în sporirea vigilenţei şi combati­vităţii politice a membrilor de partid, în ridicarea spiritului critic şi autocritic, în promovarea poziţiei feme împotriva feno­menelor negative, a atitudinilor necores­punzătoare faţă de muncă şi avutul ob­ştesc, de dezinteres faţă de cerinţele oa­menilor muncii, a manifestărilor de indo­lenţă şi superficialitate. A promova noul înseamnă a milita pen­tru îmbunătăţirea calitativă a muncii în toate domeniile de activitate, impunând, ca un factor de cea mai mare însemnăta­te, creşterea responsabilităţii sociale a oa­menilor, dezvoltarea conştiinţei datoriei, stimularea muncii practice pentru înfăp­tuirea atribuţiilor care derivă din proce­sele de muncă în continuă dezvoltare. In­troducerea tehnicii şi tehnologiilor noi impune nu numai un volum mare de cunoştinţe, ci şi formarea complexă a tră­săturilor spirituale ale omului, cultivarea capacităţii sale de a răspunde adecvat în­datoririlor profesionale, concomitent cu manifestarea iniţiativelor creatoare, a spi­ritului activ, responsabil şi exigent, de combatere a factorilor şi atitudinilor îna­poiate. Intensificarea luptei împotriva rămăşiţe­lor vechiului în conştiinţă, aşa cum sub­liniază secretarul general al partidului are loc în prezent în ţara noastră nu pen­tru că aceste rămăşiţe s-ar extinde, s-ar înviora sau înmulţi, ci, dimpotrivă, pen­tru că ele devin tot mai anacronice, mai incompatibile cu mersul­ general ascendent al societăţii spre socialism şi comunism. Un alt aspect al vechiului, împotriva căruia se desfăşoară o luptă intransigen­tă, îl constituie şi existenţa rămăşiţelor concepţiilor naţionaliste şi şoviniste bur­gheze în conştiinţa unor oameni, concepţii sădite şi întreţinute cu asiduitate înainte vreme de politica şi ideologia burgheză. Vestigiile acestor mentalităţi nu dispar de­cit printr-o luptă susţinută şi îndelunga­tă împotriva lor, în procesul muncii e­­ducative, pentru a sădi adînc ideile nobi­le ale patriotismului şi internaţionalismu­lui proletar în conştiinţe, în dezvoltarea conştiinţei noi a oame­nilor muncii, o contradicţie lăuntrică, frecvent vizibilă, este cea dintre ştiinţă şi religie. O dată cu creşterea ponderii concepţiei ştiinţifice, materialiste despre lume, în conştiinţa oamenilor se menţin încă rămăşiţe ale credinţelor religioase, mistice. In acest domeniu, urmele vechii educaţii sunt încă destul de puternice şi influente, fiind, totodată, alimentate şi în­treţinute de o serie de factori. Jar de ce demonstrarea convingătoare a falsităţii acestor concepţii este una din sarcinile actuale pe tărîmul activităţii educative. Sarcina principală în acest domeniu al luptei ideologice constă în răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, care demonstrea­ză inconsistenţa şi anacronismul dogme­lor religioase, contribuind la formarea, u­­nei concepţii materialist-ştiinţifice, ateis­te, despre lume şi societate. Partidul a­­rată că propaganda ateistă şi combaterea misticismului trebuie desfăşurate printr-o activitate educativă perseverentă, dusă cu tact şi răbdare, prin mijloace şi forme variate, interesante şi adecvate diferitelor categorii de cetăţeni. Persistenţa rămăşiţelor înrîuririi ideolo­giei şi educaţiei burgheze, influenţînd ne­gativ comportarea oamenilor fie în sferele activităţii lor publice, fie în viaţa perso­nală, în familie, încetineşte dezvoltarea rapidă, multilaterală, a personalităţii u­­mane pe măsura uriaşelor posibilităţi des­chise de orînduirea noastră. Participarea tot mai conştientă a ma­selor la conducerea treburilor obşteşti, la activitatea educativă constituie un aspect semnificativ al luptei dintre nou şi vechi în etapa construirii socialismului multi­lateral dezvoltat. Opinia colectivului soci­alist îşi exercită înrîurirea educativă în dublă direcţie­­ pe de o parte preţuind şi încurajînd comportările şi trăsăturile îna­intate, pe de altă parte dezaprobînd şi condamnînd moralmente pe toţi cei care comit acţiuni cu caracter antisocial. Partidul Comunist Român militează ,cu intransigenţă fermă pentru promovarea noului în toate sectoarele de activitate, pentru promovarea spiritului novator, ac­tiv şi militant, împotriva oricăror tendin­ţe de rutină, conservatorism sau auto­­mulţumire. Acest lucru a fost cu tărie subliniat şi la plenara C.C. al P.C.R., din noiembrie 1971. „A fi comunist ~— spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — pre­­supune a fi un om cu multiple cunoştin­ţe ştiinţifice şi culturale, care se ocupă continuu de lărgirea orizontului său spi­ritual, de însuşirea a tot ceea ce este îna­intat în epoca sa. A fi activist comunist presupune, pe­ângă aceasta, şi capacitatea de a înţelege noul, de a elabora, pe baza noilor cuceriri ale ştiinţei, concluziile teo­retice şi practice pentru transformarea revoluţionară a societăţii omeneşti". în spiritul acesor indicaţii acţionează ferm şi consecvent Partidul Comunist Ro­mân, asigurînd astfel triumful noului şi, implicit, mersul hotărît înainte al ţării noastre. Producţie ritmică la fiecare sortiment! (urmare din pag. 1) De a anului o producţia mult Inferioară com­parativ cu celelalte două trimestre ?­­ E o altă poveste, ni se răspunde. Ali­mentatoarele cu sită nu ne-au sosit încă de la­­Independenţa“ Sibiu, care le-a pre­luat pentru o seamă de îmbunătăţiri. Avem promisiuni abia pentru luna martie. A­rată clar că, nepregătirea corespunzătoare a producţiei a condus la decalarea, în tri­mestrul ultim al anului, a nu mai puţin de 7 milioane de cărămizi, a căror fabricaţie este periclitată, cu tot optimismul mani­festat de conducerea unităţii ieşene, fiind­că ar trebui să se lucreze cu circa 30 la sută peste parametrii proiectaţi, ceea ce practic este o utopie, avînd in vedere si­tuaţia actuală din această unitate. Evident, întreprinderea de produse cera­mice pentru construcţii prezintă o situaţie mai aparte, date fiind dificultăţile in func­ţionarea Instalaţiilor. Cazuri similare se intîlnesc, insă, şi la Uzina mecanică „Nico­­lina“. Aici, nu s-a realizat, In prima deca­dă, un mare volum din producţia planifica­tă, consemnîndu-se restanţe In valoare de peste 2 milioane lei (adică de aproape 50 la sută ) la utilajele pentru construcţii şi construcţii de drumuri. De asemenea, nu au fost realizate 28 de boghiuri (48 la sută din plan), iar prevederile la reparaţii va­goane s-au îndeplinit doar un procent de 46,2 la sută. Iată, dar, că şi aici e vorba de o situaţie foarte dificilă, determinată atit de felul in care a fost pregătită produc­ţia noului an, cit şi de colaborarea cu alte unităţi din ţară. Deşi au existat o seamă de greutăţi, restanţele existente nu pot fi puse numai pe seama cauzelor obiective. Cu nerealizari, la o seamă de sortimente, au încheiat prima parte a lunii ianuarie­­i Uzina mecanică de material rulant Paş­­cani (nu s-au produs un număr de 34 de boghiuri), Uzina de prelucrare a maselor plastice etc., pentru a ne opri la cele mai mari unităţi. Ca urmare, ele nu-şi vor putea îndeplini obligaţiile contractuale faţă de beneficiari. Un alt grup de unităţi, deşi au îndeplinit sarcinile de producţie pe primele 10 zile din 1972, nu se pot lăuda că au lucrat, in această perioadă, la capacitatea instalaţii­lor şi maşinilor (Fabrica de confecţii, Fabri­ca „Ţesătura“, Uzina de reparaţii auto etc.). Aceasta şi fiindcă n­ici nu şi-au propus pen­tru acest început de an sarcini suficient de mobilizatoare. E vorba, de fapt, de o ca­renţă care poate fi intilnită în activitatea de planificare, de eşalonare a producţiei (pe decade, luni şi trimestre) la multe uni­tăţi, însăşi planificarea, acest instrument atit de important in asigurarea unei funcţio­nări normale a Producţiei, este un punct de plecare spre o producţie neritmică. Facem această subliniere fiindcă ne găsim intr-un moment cind unităţile îşi definiti­vează planurile trimestriale de producţie, cit şi planurile lunare pentru trimestrul I. E de dorit ca activitatea de planificare în­săşi să impulsioneze eforturile în sensul des­făşurării unei producţii normale, ritmice. Nu spunem că fiecare decadă să cuprindă 33,33 la sută din planul lunar, sau ca pro­ducţia fiecărui trimestru să fie împărţită la 3, spre a se stabili sarcinile lunare. Ţinîn­­du-se însă seama de condiţiile şi cerinţele din fiecare întreprindere, e foarte necesar, pentru folosirea cît mai raţională a capaci­tăţilor, ca eşalonarea producţiei, atit va­loric cit şi pe sortimente, să fie cît mai echilibrată, pentru a se elimina fluctuaţiile nejustificat de mari in volumul producţiei realizate, cit şi perioada de declanşare a unei adevărate „campanii" de recuperare a restanţelor. Că se poate merge cu succes pe această linie, o dovedeşte experienţa unităţilor fruntaşe. Vom oferi doar un exemplu : Fa­brica de antibiotice a realizat, in prima de­cadă, 45 la sută din planul lunii ianuarie. Situaţii asemănătoare pot fi întilnite di In Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, Fabrica de mobilă. I Zăpada (urmare din pag. 1) municipiului, au avut iniţiative pentru înlăturarea gheţuşului. Amintind pe această cale deţinători­lor cu orice titlu de bunuri imobile că „au obligaţia să curăţe zăpada sau gheaţa de pe porţiunea de stradă, tro­tuar, rigolă sau şanţ din faţa imobile­lor ce le deţin sau în care locuiesc, astfel Incit să nu stânjenească circu­laţia vehiculelor şi pietonilor, cit şi să curăţe zăpada şi gheaţa de pe acope­rişuri, terase sau balcoane, să desfunde jgheaburile ori burlanele de gheaţă, să degajeze clădirile de zăpadă, luînd,mă­suri de siguranţă pentru a se evita ac­cidentele“, cerem organelor un drept ale municipalităţii să impună respec­tarea prevederilor amintitei hotărâri şi să aplice sancţiunile stabilite tuturor celor ce se fac vinovaţi de încălcarea ei. Radio Iaşi Programul de seară (14 Ianuarie) ; 17.00 Buletin de ştiri I 17.05 Cintecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Partidului, Inima şi versul (montaj lite­­rar-muzical) ; 18.00 Estudian­­tina ; 18.15 Piese clasice In interpretări moderne ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe por­tativul undelor, melodia pre­ferată ; 20.00 Serile muzicale ale Filarmonicii ; 21.00 Pa­gini literare , din proza lui Mihai Eminescu ; 21.10 Se­rile muzicale ale Filarmoni­cii (continuare) ; 21.30 De m-ar auzi bădiţa/ Iar mîn­­druţa mi-ar şti dorul ; 21.45 Album de romanţe ; 22.00 Pagini alese din opereta­­ 22.20 Melodii de pretutin­deni (muzică uşoară). Programul de dimineaţă (15 ianuarie) ; 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri popu­lare româneşti ; 6.10 Actua­litatea In agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti ; 11.30 Ritmuri matinale ; 6.45 Cîntece populare româneşti | 7.00 Radiomatineu. Televiziune 16.00—17.00 Teleşcoală. In­ducţia electromagnetică. In­teresul pentru istoria pa­triei oglindii In operele scriitorilor paşoptişti | 18.00 Căminul | 18.50 Aplauze pentru români cu Ansam­blul artistic al U.T.O. în Olanda | 19.10 Tragerea ko­to | 18.20 1001 de seri „Aventurile lui Bobo“ | 19.36 Telejurnalul de seară ; 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândric | 20.10 Film artistic : „Vremuri minuna­te la Spessart“ | 21.50 Tele­jurnalul de noapte ; 22.00 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg. Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.10 ; 14.30; 16.40; 18.50) 21: „Floa­rea de cactus” | REPUBLI­CA, orele 9.10 | 11.15 | 15 ! 17 I 19 ! 21 | „Poveste sînge­­roasă* ; COPQTI, orele 9 . 11 I 15 I 17 I 19 | 21 ; „De­­solarea*; ARTA, orele 9. 11; 14.45 ; 16.45 ; 18.45 ; 20.45 : „Jandarmul se ÎnsoarăTA­­TARAŞI, orele 16; 18 ; 20 : „Răzbunarea haiducilor” ; NICOLINA, orele 16 ; 19 : „Pădurea spînzuraţilor“, am­bele serii. IN JUDEŢ : CASA DE CULTURĂ PAŞCANI:„Du­pă vulpe“ ; CLUBUL „UNI­REA" - PAŞCANI : „Răs­coala“ ; TG. FRUMOS : „Su­netul muzicii“ ; HÂRLĂU : „Omul orchestră" ; PODU­ILOAIEI: „Ai grijă de Suzi“( HĂBĂUCEŞTI ) „Serata”. Teatrul National La ora 19.30, va fi prezen­tat un spectacol cu piesa „Fîntîna Blanduziei". Sînt valabile tichetele cu seria 10. Filarmonica de stat „Moldova" La ora 20, în ciclul : „Mu­zica tuturor vîrstelor“, va avea loc un concert simfonic. Dirijor : Ion Baciu. Solistă — Sofia Cosma — pian. In program : D. Bughici ~ Ritm, culoare, melodie — Concert pentru orchestră In primă audiţie­­ Beethoven— Concert nr. 5 pentru pian şi orchestră : Liszt — Rap­sodia ungară nr. 2 şi Prelu­diile. Sunt valabile abona­mentele cu litera B şi ti­chetele cu seria 4. Clinici de serviciu Azi, 14 ianuarie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă Clinica a III-a chi­rurgie, Clinica I medicală, ■Spitalul clinic de adulţi nr. 1 (str. Gh. Dimitrov)­­ Cli­nica I de obstetrică şi gine­cologie, Spitalul Maternita­tea (str. Cuza Vodă), Spita­lul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşî) primesc internări în fiecare zi. Timpul probabil Vremea răm­îne în general frumoasă. Cerul va fi va­riabil, mai mult senin. Vîn­­tul va sufla potrivit cu in­tensificări pînă la tare din sectorul nord, nord-est. Tem­peratura aerului se menţine coborîtă ; minimele vor fi cuprinse între minus 25 şi minus 20 de grade, iar ma­ximele între minus 15 şi minus 20 de grade. .

Next