Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)
1972-01-14 / nr. 7875
r% A^Mia "AMmm PAGINA A II-AFLACĂRA IAȘULUI Consiliile populare Tn faţa noilor sarcini Gospodarii oraşului în acţiune în fosta capitală a „Văii Bahluiului da acum şase acola, hărăzită da Ştefan cel Mare ca a doua capitală a Moldovei, copacul care domină peisajul bradul. Brazii vorbesc o limbă a lor. Se ceartă cuvântul care nu-l lasă să-ţi odihnească ramurile incit in tot oraşul sa aude un zumzet Ctnd brazii se ceartă cu vtntul oamenii spun că tem schimba vremea — de e primăvară, vară sau toamnă — că va ploua, iar de iarnă, că va ninge. Şi la Hirlău ninge. Niciodată zăpada nu ocoleşte oraşul. Am poposit tn ttnărul oraş cinci semănători, urmaşii lui bădica Traian, băteau la porţile gospodarilor vestind sosirea noului an. Mă aflam la consiliul popular orăşenesc când un grup de flăcăi au venit cu sorcova să ureze edililor oraşului realizări din cele mai mari. Constantin Coman, primarul oraşului, la fel de tânăr ca şi semănătorii, era numai un zâmbet. Şi era normal să fie aşa. In afară de bucuria momentului, prilejuită de noul an, Hârlăul a încheiat omul vechi cu o distincţie aparte. In întrecerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţară a tuturor localităţilor patriei, capitala „Văii Bahluhilui* a obţinut o menţiune. Pornesc prin oraşul pe unde umbla Ştefan călare pe Voitiş şi vreau să mă transform tntr-o iscoadă, să văd cu ochii mei, să intreb oamenii: „Ce vrea să însemne această tt — Ce vrea să tnsemne ? îmi răspunde un uncheş, să tot fi avut vreo 20 de ani. Păi, uită-te şi dumneata! Mă uit şi nu-mi dau seama. Bătrinul sesizează nedumerirea şi, cu bunăvoinţa caracteristică oamenilor de viraţa lui, dar măi ales datorită mindriei ce-o poartă un suflet, îmi arată străzi şi trotuare trainice, fîntini frumoasa cu apă limpede, spaţii verzi care şi acum, iarna, îşi au farmecul lor, pomi ornamentali cu coroana formată, clădiri poleite in albul zăpezilor sau in albastrul cerului. Dar oare ce spun toate astea ? Intr-un oraş asemenea lucruri sunt nelipsite. Şi m-am văzut silit să fac apel la graiul cifrelor. Anul trecut, la Hârlău s-au construit prin munca patriotică a cetăţenilor 40 000 metri pătraţi de străzi, 4 500 metri pătraţi de trotuare, 12 km. de drum, 3 poduri in satul Pârcovaci, două baze sportive, o seră fiericolă pe o suprafaţă de 1 000 de metri pătraţi şi multe alte lucrări. Primarul oraşului pare nemulţumit de datele pe care le-am inscris in carnetul de reporter. — Am amenajat curtea domnească, pentru ca vizitatorul s-o găsească cit mai atrăgătoare, am construit două săli de clasă şi am îngrădit toate şcolile, am extras 50 metri cubi de piatră şi am adunat de la demolări 30.000 de cărămizi ca să construim la liceu o sală de festivităţi. Vicepreşedintele consiliului popular, Gheorghe Murar, se simte şi el obligat să mai adauge ceva. — Păi, mai suneţi, tovarăşe primar, că am efectuat lucrări de întreţinere la 45.150 metri pătraţi de trotuare precum şi la SO km. de dmmuri. Că am amenajat un spaţiu de parcare destul de încăpător sau că am plantat 1.500 de pomi ornamentali. Cifre, cifre. Eu nu reuşesc să le inserez pe toate. Am mai reţinut doar una singură, dar care spune totul — 5.270.000 lei. Da atât se ridică la Hârlău valoarea lucrărilor executate prin unimnea patriotică a cetăţenilor, în spatele cifrelor stau oamenii Frumuseţile Hirlăului le făuresc oamenii. Cei care la făuresc, ca şi cei care se abat pe aici şi îi confruntă cu imaginile trecute, privesc cu admiraţie prezentul. Primarul îmi vorbeşte de David Constantin, de Alexandrina Bivolaru, de Ion Rotaru ca şi de Constantin Covaciuc, de Nicolae Strugaru şi de Ion Burdujanu şi de foarte mulţi alţii. Până nu de mult numele acestea nu spuneau nimic. Poate doar că existau înscrise in registrul de stare civilă. Astăzi, însă, aceşti oameni, ca şi alţii asemenea lor, constituie pilonii de bază pe care se sprijină activitatea edilitar-gospodărească a oraşului. Şi aceasta fiindcă ei, alături de deputaţii Dumitru Moraru, Aglaia Boureanu, Gheorghe Onisei, Aneta Iacob, Gheorghe Cernescu, Elena Curcă, Ion Atudorei şi Pentru Boambă, s au situat in fruntea tuturor acţiunilor de bună gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului. Roadele muncii lor sunt vizibile. Fie că poposeşti pe străzile Logofăt Tăutu sau Burdujeni, pe str. Primăverii, ca şi pe str. Alexandru Lăpuşneanu, miinile acestor gospodari şi-au lăsat amprente deosebit de grăitoare. Un singur exemplu ! Gheorghe Onisei a amenajat un mic parc de odihnă in cartierul Gării, folosind materiale locale. Dar cite exemple nu se pot da. Şi aceasta ne-a convins încă o dată că birlăoanul de baştină e un bun gospodar. Aici hărnicia, dragostea de frumos s-au transmis din moşi strămoşi, din generaţie in generaţie. Dar, aşa cum preciza şi Constantin Coman, şi la Hirlău, ca şi in alte localităţi, există oameni care la capitolul simţ gospodăresc sunt deficitari. — Distincţia pe care am obţinut-o, spunea primarul oraşului, este un merit al nostru, al cetăţenilor şi deputaţilor. Dar asta nu înseamnă că toţi au muncit la fel. M-aş referi mai puţin la cetăţeni şi mai mult la deputaţii care nu şi-au adus nici un aport la înfrumuseţarea aşezării in care trăiesc, unii dintre ei nu şi-au vizitat de loc circumscripţia electorală in care au fost aleşi şi unde trebuiau să-şi desfăşoare activitatea. îmi sunt relatate clteva nume : Alexandru Sava, Mihai Grigoraş, Dumitru Zegrea şi Victor Neagu — Alexandru Sava, bunăoară, a continuat să ne spună Constantin Coman, şi-a luat angajamentul la începutul anului trecut să construiască, cu sprijinul cetăţenilor din circumscripţia electorală unde este deputat, o funtină. N-a mişcat, insă, nici un deget. Călătorie In viitor la Consiliul popular orăşenesc sunt invitat la o călătorie in viitor. Viitor care înseamnă de fapt ceea ce vor realiza cetăţenii din Hârlău prin muncă patriotică in acest an, In centrul oraşului se va începe construcţia unei case de cultură. Până in prezent s-a procurat piatră, ciment, cărămidă şi material lemnos. e La fiecare din unităţile şcolare se vor construi ateliere pentru practica elevilor. Se va construi un stadion al tineretului şi un ştrand. e In satul Pârcovaci se va construi un local pentru o grădiniţă de copii. Sunt doar citeva obiective, cele mai importante, care, alături de multe celelalte, sunt de natură să schimbe şi mai mult faţa bătrinului Hârlău. Andrei BRATU 33 din film de debut DECOLAREA Apariţia unui nou film al Studiourilor „Bucureşti" este un lucru obişnuit, .Decolare- ne atrage insă In mod special atenţia prin noutatea numelor de pe generic, dintre care cele ale regizorului Timotei Ursu, operatorului Mihai Naru, compozitorului Florin Bogardo şi regizorului secund Cristiana Nicolae sunt de fapt ala unor debutanţi. Marele merit al filmului stă in tematica pe care o abordează, tb actualitatea acesteia şi in unghiulla zi*a din care este ea privită. Viaţa tineretului zilelor noastre reţine prea rar atenţia studiourilor bucureştene şi încercarea lui Timotei Ursu de a o aborda de la prima sa lucrare trebuie apreciata mai întîi pentru nota ei de temeritate şi angajare. Eroii principali ai „Decolări!" sunt tineri de aceeaşi vtrstă cu cineaştii, fapt ce asigură o bună cunoaştere de către cel din urmă a psihologiei şi idealurilor de viaţă ale celor dinţii. Este evident, un film, ciştigul (în trasarea caracterelor, urmărirea psihologiilor, definirea relaţiilor esenţiale între personaje sau între acestea şi viaţă) provenit din apropierea de vârstă. Ni se pare foarte interesant să observăm ce crede tînăra generaţie despre ea însăşi. Sigur, un cineast îu vîrsta ar fi fost tentat să privească mult mai critic atitudinea neconformistă şi uşor teribilistă a eroului principal. Timotei Ursu însă evită gestul critic (care ar însemna prin reflex autocritică la nivelul generaţiei sale) şi se mulţumeşte cu o morală de fabula, adusă in final fără prea multă abilitate şi impusă de o intîmplare tragică (Inundaţiile din mai 1970), deci din afară, nu din evoluţia firească a personajului în cadru! datelor psiho-sociale care l-au impus în ecuaţia dramatică a filmului. Era nevoie, credem, de o distribuire mai atentă a accentelor, deşi lipsa principală ni se pare a fi a scenariului semnat de Const Stoiciu. Eroul creat de acesta, un proaspăt absolvent al şcolii de aviaţie, fruntaş al promoţiei, după cum se confesează, este repartizat la aviaţia utilitară (pentru a-şi efectua stagiatura de doi ani), deşi el avea calificare pentru zboruri la mare înălţime. Ca aici, se naşte o intreagă dramă de nuanţă individualistă ; omul se simte nedreptăţit şi crede că, in compensaţie, are dreptul sa nu se supună nici unei discipline, sa-i dispreţuiască pe colegii de muncă şi pe şeful aeroportului care, în treacăt fie spus, îl primise mai mult decit omeneşte. Egoismul tînârului Bentu, neacceptarea ideii de a-şi petrece doi ani In aviaţia utilitară - după care va avea posibilitatea să aleagă altă cale - II duc la acte de Indisciplina care culminează cu fuga sa de la datorie. O anume undă de fals ni se pare a se fi strecurat în conturarea de câtre scenarist și regizor a unui asemenea caracter. Comportamentul lui Paul Bentu este al unul şcolar prea mofturos şi plin de sine, deci necaracteristic pentru categoria de oameni pe care o reprezintă. De aceea cineaştii nici nu au putut găsi cheia soluţionării cazului decit introduce din traiectoria personajului un fapt exterior (cataclismul din mai 1990) care depăşeşte prin proporţie tragice necesarul de care era nevoie, in economia demonstraţiei, pentru dezlegarea conflictului. Cu toate acestea, autorii filmului, nesesizînd această disproporţie, mai adaugă şi moartea lui Barcan (comandantul aeroportului) tot din cauza laşităţii şi Indisciplinei eroului principal. Este o Inegalitate In termeni asemănătoare cu ciocnirea dintre o tricicletă şi un buldozer, Inegalitate care, dacă înţelegem de ce n-a fost sesizată de regizor (lipsa de experienţă), nu înţelegem cum a trecut neobservată de către scenaristul experimentat care este Const. Stoiciu. Amândoînsă au izbutit (în compensaţie?) să realizeze în acest film o foarte frumoasă poveste de dragoste între Paul Bentu şi Valentino, una dintre acele poveşti arzătoare, mistuitoare, desfăşurată firesc, fără scene şi explicaţii, fără sirop şi trandafiri. Secvenţele care alcătuiesc această poveste sunt, de fapt, dovada unei profesionalităţi a regizorului şi a echipei sale care ne fac să credem într-o evoluţie bună. Interpreţii principali ai acestui film - Emil Hossu (Paul Bentu), Liviu Ciulei (Borcan) şi Monica Ghiuţă (Valentina) au jucat cu o deosebită acurateţe stilistică, au dovedit înţelegere faţă de personajele interpretate şi, dată fiind experienţa unora dintre ei, l-au ajutat mult pe regizor în conturarea câtorva eroi contemporani cit mai credibili (cu excepţiil# semnalate). Trebuie reţinut cu osebire Jocul lui Urlu Ciulei - sinteză Intre duritate şi căldură sufletească, Intre severitate şi omenie. De asemenea, se cuvin semnalate contribuţiile grupului de actori «lujerii (filmările făcîndu-se la Cluj, folosirea actorilor de acolo era, evident, o sălciţie cel puţin economică) între care George Hottel, Valentino Dani, Gh. Nuţescu, Marin D. Aurelian, Şt. O. MUGUR es JOCURI ORIZONTAL ! I. Puiet de esență tare ; 2. Bulgăr* de nean castan; 3. In trunchiul copacului I _ — _ este aproape 48 V* 11 gnină I; 4. Ca de lemn — Trase din muchier!; 8. In noptieră I — Bardă fără coadă I; 8. Codri in devenire; 7. I-a sărit țandăra; 8. Imposibil de măsurat au prăjina. VERTICAL I 1. Prinde muşchi — Pive !; I. Unealtă LEMN pentru manevrarea buştenilor ; 3. Aşchii de carpen I* I se bagă lemne pe gură !!; 4. Drumurile buştenilor tăiaţi tn pădurile montane; 6. Taninul din coaja arborilor — Caută firul şi ghinda ; 8. Lemne aranjate... după placul Inchiziţiei — Lemnu ameninţător; 7. Din nuiele 1 — Scoarţă ii; 8. Pricepute... fără buştean. N. A. VELICU „Pentru a stimula creşterea producţiei.“ (urmare din pag. 1) Fiile unei bune îngrijiri a culturilor, cît cîştig pot realiza în mod concret prin lucrările ce trebuiau executate de ei potrivit indicaţiilor noastre tehnologice. La acest capitol trebuie de amintit că la acordarea tarifelor de plată s-a avut în vedere şi ipoteza nerealizării planului, executanţii lucrărilor superficiale puţind fi penalizaţi material. Astfel, la porumb, tariful pentru o tonă de produs rezultat scade proporţional cu nerealizarea planului, ajungînd de la 180 kg, ştiuleţi la 150 kg, ştiuteţi, dacă, bineînţeles, producţia planificată pe parcela atribuită nu a fost realizată. Această măsură a fost luată de adunarea generală pentru a combate mentalitatea unor membri cooperatori, care pînă la aplicarea acordului global considerau că o producţie bună poate fi obţinută cu o praşilă sau două numai, şi acestea de slabă calitate. Lărgind cadrul acordului global şi în zootehnie, calculele făcute de noi după normativele legale ne-au pus la dispoziţie pentru activitatea de producţie a fermei de vaci, condusă de medic veterinar Doina Movileanu, următoarele fonduri de retribuire: — pentru producţia de lapte obţinută 118 863 lei — pentru viţeii predaţi sănătoşi — pentru îngrijirea vacilor gestante 21 660 lei — pentru îngrijirea efectivului de vaci 42 132 lei Din aceste fonduri generale de retribuire a muncii pentru ferma zootehnică,s-au desprins următoarele tarife de tă : pentru muls și predat 100 litri plata lapte cite 34 de lei din care 4,1 kg. grîu și 5,8 kg. porumb ; - pentru îngrijirea unui lot de 16 vaci cite 196 lei pe lună din care 24 kg. grîu și 34 kg. porumb ; pentru îngrijirea unei vaci gestante diagnosticate de medic, cite 80 lei de exemplar, din care 9 kg. grîu şi 13 kg. porumb , pentru un viţel sănătos predat la 40 kg. greutate, cîte 146 lei din care 17,5 kg. grîu şi 25 kg. porumb. Fireşte, toate aceste haremuri de cîştiguri aferente zootehniei au fost acceptate cu interes de toţi lucrătorii fermei, fiind pentru fiecare mulgător şi îngrijitor un stimulent în muncă, cointeresarea materială constituind-o şi faptul că realizarea câştigurilor prevăzute a fost condiţionată şi de modul cum sunt îngrijite animalele, conducerea fermei fiind autorizată să penalizeze sau să anuleze chiar plata cuvenită în cazul constatării unor neglijenţe la întreţinerea lotului de vaci, a viţeilor şi vacilor gestante. Aşa s-au întâmplat lucrurile cu Aurel Ivănuşcă, Vasile Ionăşescu, I. Lupu, care n-au îngrijit corespunzâtor efectivele lor de animale. Spunind toate acestea, raroane de arătat ce avantaje a adus cooperativei şi membrilor cooperatori, organizarea şi retribuirea muncii după sistemul acordului global, în variantele alese de noi. Pentru edificare vom cita ca exemplu cîştigul de 11.000 lei în bani şi produse realizat în anul trecut de Toma Petreanu, îngrijitor-mulgător. Venituri similare au fost obţinute şi de C. Românescu, Petre Stroie şi alţi lucrători din zootehnie, iar din sectorul vegetal putem da ca exemplu pe D. C. Pădureţ, Profira V. Bordeianu şi alţi cooperatori. Introducerea acordului global a avut efecte pozitive şi în ce priveşte balanţa de venituri a cooperativei. Fermele şi brigăzile au realizat o economie de 60 000 norme de categoria I şi în plus s-au obţinut şi unele sporuri de producţie la lapte, legume, sfeclă de zahăr faţă de anul 1970, când lucram după metoda clasică de retribuire pe bază de norme. Acum, la început de an nou ne-am propus să îmbunătăţim şi mai mult metodologia de aplicare a acordului global. Ne vom preocupa în primul rând de popularizarea mai largă a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg pentru cooperativă şi pentru membrii cooperatori din aplicarea acestui stimulativ şi echitabil sistem de retribuire a muncii: 81156 lei Lupta dintre nou şi vechi (urmere din pag. 1) atitudinilor şi Idealurilor Sale Înaintate constituie un proces complex, o luptă permanentă între vechi şi nou. Conducerea pe baze conştiente a acestui proces de către partid are în vedere crearea existenţei sociale, a relaţiilor noi pe baza cărora au loc transformările în conştiinţa socială şi, totodată, acţiunea coordonată a mijloacelor activităţii ideologice şi culturale, a tuturor factorilor educativi pentru a determina ridicarea continuă a nivelului de conştiinţă a maselor. O influenţă fundamentală în dezvoltarea conştiinţei socialiste o exercită schimbările radicale care s-au produs în structura social-economică a României, lichidarea exploatării, făurirea relaţiilor socialiste de producţie, dezvoltarea democraţiei socialiste, realizarea echităţii sociale. In acelaşi timp, activitatea politico-ideologică desfăşurată de partid pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste Inrîureşte participarea maselor la conducerea activităţii sociale, dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, valorificarea cuceririlor ştiinţei, artei şi culturii, activitatea instituţiilor cultural-educative pentru răspîndirea acestor valori spirituale în rîndul celor ce muncesc. Comparativ cu exigenţele actuale, însă, contribuţia activităţii ideologice a fost insuficientă în explicarea aprofundată, în rîndul tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a principiilor politicii partidului, în antrenarea comuniştilor, a opiniei publice la combaterea fenomenelor vechi, negative, a încălcării normelor eticii socialiste. Partidul cere o combativitate sporită în lichidarea influenţelor lumii burgheze, a rămînerilor în urmă, a unor neajunsuri în diferite zone de activitate. Asemenea fenomene ca indisciplina, neglijenţa, parazitismul şi căpătuiala, abaterea de la normele de convieţuire socială, neîndeplinirea sarcinilor de muncă sunt străine eticii socialiste, reprezintă o frînă în calea progresului şi au un grad de loc neglijabil de nocivitate socială. Lupta permanentă dintre nou şi vechi constituie o lege generală a progresului social avînd o acţiune specifică în ceea ce priveşte dezvoltarea conştiinţei socialiste. Dacă ne referim la acest specific, observăm că, în prezent, ceea ce este vechi opune rezistenţă fie sub forma unor rămăşiţe şi influenţe ale educaţiei burgheze, fie sub forma rămînerilor în urmă, a automulţumirii şi pasivităţii. Afirmarea elementului nou, care are o bază superioară, fiind generată de însăşi existenţa socială socialistă, este orientată de ideologia marxist-leninistă dominantă şi se sprijină pe munca organelor, organizaţiilor de partid şi a celor obşteşti, pe activitatea instituţiilor cultural-educative, la dezvoltarea opiniei publice înaintate. Numai pe această bază, a intransigenţei faţă de ceea ce este ostil dezvoltării conştiinţei socialiste, activitatea educativă poate să exercite un rol sporit în combaterea unor deprinderi şi obiceiuri ale lumii vechi. Lupta dintre vechi şi nou nu încetează o dată cu cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, ci, dimpotrivă, ea îmbracă forme noi, specifice în etapele următoare. Socialismul nu este o orînduire lipsită de contradicţii. „Viaţa a demonstrat — spune tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — că în condiţiile socialismului există şi se dezvoltă contradicţii, că — dacă nu sunt sesizate şi înţelese la timp şi nu se acţionează în mod conştient pentru rezolvarea lor — ele pot deveni antagoniste, pot duce chiar la ciocniri... Spre exemplu, deosebirile dintre sat şi oraş, problema contradicţiilor intre muncitori şi ţărani. Din experienţa noastră ştim că în perioada dinaintea cooperativizării, aceste contradicţii erau destul de mari şi au luat cite o dată chiar forme ascuţite". După cum ştim, în ţara noastră, aceste contradicţii nu au dus la conflicte, datorită politicii duse de partid, datorită acţiunii conştiente a statului socialist de continuă ridicare a satelor, pentru a apropia condiţiile de viaţă din mediul rural de cele existente în oraşe. Un aspect deosebit de important al luptei dintre vechi şi nou în etapa actuală din ţara noastră şi constituie înarmarea oamenilor muncii cu ideologia marxistleninistă a partidului şi lupta intransigentă în driva filozofiei burgheze, retrograde, cubaterea aprofundată şi ştiinţifică a oricăror încercări de a strecura la noi idei străine spiritului muncitoresc. Sarcinile deosebit de complexe aie perfecţionării tuturor laturilor vieţii sociale în etapa actuală, ale dezvoltării conştiinţei socialiste, sporirii combativităţii ideologice determină necesitatea întăririi în continuare a rolului conducător al partidului, a atragerii tuturor categoriilor de oameni ai muncii la aplicarea consecventă a politicii partidului, la îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor politice, obşteşti, a instituţiilor cultural-educative şi a mijloacelor de propagandă şi educaţie. Un rol deosebit de important în promovarea noului şi combaterea vestigiilor spirituale ale trecutului revine, în primul rînd, comuniştilor. De aceea, apare ca o necesitate obiectivă creşterea rolului adunărilor de partid in dezbaterea principalelor probleme ale vieţii colectivelor de munca, în sporirea vigilenţei şi combativităţii politice a membrilor de partid, în ridicarea spiritului critic şi autocritic, în promovarea poziţiei feme împotriva fenomenelor negative, a atitudinilor necorespunzătoare faţă de muncă şi avutul obştesc, de dezinteres faţă de cerinţele oamenilor muncii, a manifestărilor de indolenţă şi superficialitate. A promova noul înseamnă a milita pentru îmbunătăţirea calitativă a muncii în toate domeniile de activitate, impunând, ca un factor de cea mai mare însemnătate, creşterea responsabilităţii sociale a oamenilor, dezvoltarea conştiinţei datoriei, stimularea muncii practice pentru înfăptuirea atribuţiilor care derivă din procesele de muncă în continuă dezvoltare. Introducerea tehnicii şi tehnologiilor noi impune nu numai un volum mare de cunoştinţe, ci şi formarea complexă a trăsăturilor spirituale ale omului, cultivarea capacităţii sale de a răspunde adecvat îndatoririlor profesionale, concomitent cu manifestarea iniţiativelor creatoare, a spiritului activ, responsabil şi exigent, de combatere a factorilor şi atitudinilor înapoiate. Intensificarea luptei împotriva rămăşiţelor vechiului în conştiinţă, aşa cum subliniază secretarul general al partidului are loc în prezent în ţara noastră nu pentru că aceste rămăşiţe s-ar extinde, s-ar înviora sau înmulţi, ci, dimpotrivă, pentru că ele devin tot mai anacronice, mai incompatibile cu mersul general ascendent al societăţii spre socialism şi comunism. Un alt aspect al vechiului, împotriva căruia se desfăşoară o luptă intransigentă, îl constituie şi existenţa rămăşiţelor concepţiilor naţionaliste şi şoviniste burgheze în conştiinţa unor oameni, concepţii sădite şi întreţinute cu asiduitate înainte vreme de politica şi ideologia burgheză. Vestigiile acestor mentalităţi nu dispar decit printr-o luptă susţinută şi îndelungată împotriva lor, în procesul muncii educative, pentru a sădi adînc ideile nobile ale patriotismului şi internaţionalismului proletar în conştiinţe, în dezvoltarea conştiinţei noi a oamenilor muncii, o contradicţie lăuntrică, frecvent vizibilă, este cea dintre ştiinţă şi religie. O dată cu creşterea ponderii concepţiei ştiinţifice, materialiste despre lume, în conştiinţa oamenilor se menţin încă rămăşiţe ale credinţelor religioase, mistice. In acest domeniu, urmele vechii educaţii sunt încă destul de puternice şi influente, fiind, totodată, alimentate şi întreţinute de o serie de factori. Jar de ce demonstrarea convingătoare a falsităţii acestor concepţii este una din sarcinile actuale pe tărîmul activităţii educative. Sarcina principală în acest domeniu al luptei ideologice constă în răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, care demonstrează inconsistenţa şi anacronismul dogmelor religioase, contribuind la formarea, unei concepţii materialist-ştiinţifice, ateiste, despre lume şi societate. Partidul arată că propaganda ateistă şi combaterea misticismului trebuie desfăşurate printr-o activitate educativă perseverentă, dusă cu tact şi răbdare, prin mijloace şi forme variate, interesante şi adecvate diferitelor categorii de cetăţeni. Persistenţa rămăşiţelor înrîuririi ideologiei şi educaţiei burgheze, influenţînd negativ comportarea oamenilor fie în sferele activităţii lor publice, fie în viaţa personală, în familie, încetineşte dezvoltarea rapidă, multilaterală, a personalităţii umane pe măsura uriaşelor posibilităţi deschise de orînduirea noastră. Participarea tot mai conştientă a maselor la conducerea treburilor obşteşti, la activitatea educativă constituie un aspect semnificativ al luptei dintre nou şi vechi în etapa construirii socialismului multilateral dezvoltat. Opinia colectivului socialist îşi exercită înrîurirea educativă în dublă direcţie pe de o parte preţuind şi încurajînd comportările şi trăsăturile înaintate, pe de altă parte dezaprobînd şi condamnînd moralmente pe toţi cei care comit acţiuni cu caracter antisocial. Partidul Comunist Român militează ,cu intransigenţă fermă pentru promovarea noului în toate sectoarele de activitate, pentru promovarea spiritului novator, activ şi militant, împotriva oricăror tendinţe de rutină, conservatorism sau automulţumire. Acest lucru a fost cu tărie subliniat şi la plenara C.C. al P.C.R., din noiembrie 1971. „A fi comunist ~— spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — presupune a fi un om cu multiple cunoştinţe ştiinţifice şi culturale, care se ocupă continuu de lărgirea orizontului său spiritual, de însuşirea a tot ceea ce este înaintat în epoca sa. A fi activist comunist presupune, peângă aceasta, şi capacitatea de a înţelege noul, de a elabora, pe baza noilor cuceriri ale ştiinţei, concluziile teoretice şi practice pentru transformarea revoluţionară a societăţii omeneşti". în spiritul acesor indicaţii acţionează ferm şi consecvent Partidul Comunist Român, asigurînd astfel triumful noului şi, implicit, mersul hotărît înainte al ţării noastre. Producţie ritmică la fiecare sortiment! (urmare din pag. 1) De a anului o producţia mult Inferioară comparativ cu celelalte două trimestre ? E o altă poveste, ni se răspunde. Alimentatoarele cu sită nu ne-au sosit încă de laIndependenţa“ Sibiu, care le-a preluat pentru o seamă de îmbunătăţiri. Avem promisiuni abia pentru luna martie. Arată clar că, nepregătirea corespunzătoare a producţiei a condus la decalarea, în trimestrul ultim al anului, a nu mai puţin de 7 milioane de cărămizi, a căror fabricaţie este periclitată, cu tot optimismul manifestat de conducerea unităţii ieşene, fiindcă ar trebui să se lucreze cu circa 30 la sută peste parametrii proiectaţi, ceea ce practic este o utopie, avînd in vedere situaţia actuală din această unitate. Evident, întreprinderea de produse ceramice pentru construcţii prezintă o situaţie mai aparte, date fiind dificultăţile in funcţionarea Instalaţiilor. Cazuri similare se intîlnesc, insă, şi la Uzina mecanică „Nicolina“. Aici, nu s-a realizat, In prima decadă, un mare volum din producţia planificată, consemnîndu-se restanţe In valoare de peste 2 milioane lei (adică de aproape 50 la sută ) la utilajele pentru construcţii şi construcţii de drumuri. De asemenea, nu au fost realizate 28 de boghiuri (48 la sută din plan), iar prevederile la reparaţii vagoane s-au îndeplinit doar un procent de 46,2 la sută. Iată, dar, că şi aici e vorba de o situaţie foarte dificilă, determinată atit de felul in care a fost pregătită producţia noului an, cit şi de colaborarea cu alte unităţi din ţară. Deşi au existat o seamă de greutăţi, restanţele existente nu pot fi puse numai pe seama cauzelor obiective. Cu nerealizari, la o seamă de sortimente, au încheiat prima parte a lunii ianuariei Uzina mecanică de material rulant Paşcani (nu s-au produs un număr de 34 de boghiuri), Uzina de prelucrare a maselor plastice etc., pentru a ne opri la cele mai mari unităţi. Ca urmare, ele nu-şi vor putea îndeplini obligaţiile contractuale faţă de beneficiari. Un alt grup de unităţi, deşi au îndeplinit sarcinile de producţie pe primele 10 zile din 1972, nu se pot lăuda că au lucrat, in această perioadă, la capacitatea instalaţiilor şi maşinilor (Fabrica de confecţii, Fabrica „Ţesătura“, Uzina de reparaţii auto etc.). Aceasta şi fiindcă nici nu şi-au propus pentru acest început de an sarcini suficient de mobilizatoare. E vorba, de fapt, de o carenţă care poate fi intilnită în activitatea de planificare, de eşalonare a producţiei (pe decade, luni şi trimestre) la multe unităţi, însăşi planificarea, acest instrument atit de important in asigurarea unei funcţionări normale a Producţiei, este un punct de plecare spre o producţie neritmică. Facem această subliniere fiindcă ne găsim intr-un moment cind unităţile îşi definitivează planurile trimestriale de producţie, cit şi planurile lunare pentru trimestrul I. E de dorit ca activitatea de planificare însăşi să impulsioneze eforturile în sensul desfăşurării unei producţii normale, ritmice. Nu spunem că fiecare decadă să cuprindă 33,33 la sută din planul lunar, sau ca producţia fiecărui trimestru să fie împărţită la 3, spre a se stabili sarcinile lunare. Ţinîndu-se însă seama de condiţiile şi cerinţele din fiecare întreprindere, e foarte necesar, pentru folosirea cît mai raţională a capacităţilor, ca eşalonarea producţiei, atit valoric cit şi pe sortimente, să fie cît mai echilibrată, pentru a se elimina fluctuaţiile nejustificat de mari in volumul producţiei realizate, cit şi perioada de declanşare a unei adevărate „campanii" de recuperare a restanţelor. Că se poate merge cu succes pe această linie, o dovedeşte experienţa unităţilor fruntaşe. Vom oferi doar un exemplu : Fabrica de antibiotice a realizat, in prima decadă, 45 la sută din planul lunii ianuarie. Situaţii asemănătoare pot fi întilnite di In Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, Fabrica de mobilă. I Zăpada (urmare din pag. 1) municipiului, au avut iniţiative pentru înlăturarea gheţuşului. Amintind pe această cale deţinătorilor cu orice titlu de bunuri imobile că „au obligaţia să curăţe zăpada sau gheaţa de pe porţiunea de stradă, trotuar, rigolă sau şanţ din faţa imobilelor ce le deţin sau în care locuiesc, astfel Incit să nu stânjenească circulaţia vehiculelor şi pietonilor, cit şi să curăţe zăpada şi gheaţa de pe acoperişuri, terase sau balcoane, să desfunde jgheaburile ori burlanele de gheaţă, să degajeze clădirile de zăpadă, luînd,măsuri de siguranţă pentru a se evita accidentele“, cerem organelor un drept ale municipalităţii să impună respectarea prevederilor amintitei hotărâri şi să aplice sancţiunile stabilite tuturor celor ce se fac vinovaţi de încălcarea ei. Radio Iaşi Programul de seară (14 Ianuarie) ; 17.00 Buletin de ştiri I 17.05 Cintecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Partidului, Inima şi versul (montaj literar-muzical) ; 18.00 Estudiantina ; 18.15 Piese clasice In interpretări moderne ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Serile muzicale ale Filarmonicii ; 21.00 Pagini literare , din proza lui Mihai Eminescu ; 21.10 Serile muzicale ale Filarmonicii (continuare) ; 21.30 De m-ar auzi bădiţa/ Iar mîndruţa mi-ar şti dorul ; 21.45 Album de romanţe ; 22.00 Pagini alese din opereta 22.20 Melodii de pretutindeni (muzică uşoară). Programul de dimineaţă (15 ianuarie) ; 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea In agricultură ; 6.20 Jocuri populare româneşti ; 11.30 Ritmuri matinale ; 6.45 Cîntece populare româneşti | 7.00 Radiomatineu. Televiziune 16.00—17.00 Teleşcoală. Inducţia electromagnetică. Interesul pentru istoria patriei oglindii In operele scriitorilor paşoptişti | 18.00 Căminul | 18.50 Aplauze pentru români cu Ansamblul artistic al U.T.O. în Olanda | 19.10 Tragerea koto | 18.20 1001 de seri „Aventurile lui Bobo“ | 19.36 Telejurnalul de seară ; 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândric | 20.10 Film artistic : „Vremuri minunate la Spessart“ | 21.50 Telejurnalul de noapte ; 22.00 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg. Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.10 ; 14.30; 16.40; 18.50) 21: „Floarea de cactus” | REPUBLICA, orele 9.10 | 11.15 | 15 ! 17 I 19 ! 21 | „Poveste sîngeroasă* ; COPQTI, orele 9 . 11 I 15 I 17 I 19 | 21 ; „Desolarea*; ARTA, orele 9. 11; 14.45 ; 16.45 ; 18.45 ; 20.45 : „Jandarmul se ÎnsoarăTATARAŞI, orele 16; 18 ; 20 : „Răzbunarea haiducilor” ; NICOLINA, orele 16 ; 19 : „Pădurea spînzuraţilor“, ambele serii. IN JUDEŢ : CASA DE CULTURĂ PAŞCANI:„După vulpe“ ; CLUBUL „UNIREA" - PAŞCANI : „Răscoala“ ; TG. FRUMOS : „Sunetul muzicii“ ; HÂRLĂU : „Omul orchestră" ; PODUILOAIEI: „Ai grijă de Suzi“( HĂBĂUCEŞTI ) „Serata”. Teatrul National La ora 19.30, va fi prezentat un spectacol cu piesa „Fîntîna Blanduziei". Sînt valabile tichetele cu seria 10. Filarmonica de stat „Moldova" La ora 20, în ciclul : „Muzica tuturor vîrstelor“, va avea loc un concert simfonic. Dirijor : Ion Baciu. Solistă — Sofia Cosma — pian. In program : D. Bughici ~ Ritm, culoare, melodie — Concert pentru orchestră In primă audiţie Beethoven— Concert nr. 5 pentru pian şi orchestră : Liszt — Rapsodia ungară nr. 2 şi Preludiile. Sunt valabile abonamentele cu litera B şi tichetele cu seria 4. Clinici de serviciu Azi, 14 ianuarie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă Clinica a III-a chirurgie, Clinica I medicală, ■Spitalul clinic de adulţi nr. 1 (str. Gh. Dimitrov) Clinica I de obstetrică şi ginecologie, Spitalul Maternitatea (str. Cuza Vodă), Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşî) primesc internări în fiecare zi. Timpul probabil Vremea rămîne în general frumoasă. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări pînă la tare din sectorul nord, nord-est. Temperatura aerului se menţine coborîtă ; minimele vor fi cuprinse între minus 25 şi minus 20 de grade, iar maximele între minus 15 şi minus 20 de grade. .