Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)
1972-01-28 / nr. 7887
PAGINA All-A în dezbatere la „masa rotundă“ Metodologia orelor de dirigenţie Din nou la ordinea zilei, dirigenţia, nu de mult contestată de unii, revizuită de alţii şi In orice caz Îndelung discutată, îşi recapătă drepturile-i fireşti într-o perioadă In care accentele educative se pun In mod ascuţit în lumina sarcinilor trasate la Consfătuireade lucru a activului de partid din iulie 1971 care subliniază că I .... trebuie să facem ca toate organele şi organizaţiile de partid să considere munca de educare a tineretului ca o sarcină de prim ordin şi permanentă, de ea depinzând viitorul societăţii, al naţiunii noastre socialiste“. Privită în acest context, iniţiativa Comitetului municipal de partid Iaşi de a organiza omasă rotundă" cu privire la conţinutul şi formele pe care trebuie să le adopte disciplina respectivă, ce are astăzi o pondere deosebită in complexul activităţii educative, ni se pare nu numai bine venită, ci şi semnificativă sub raportul priorităţii care se acordă dirigenţiei intre celelalte teme ce vor face obiectul unei suite de consfătuiri. Aşadar să dăm cuvlntul participanţilor ! A educat spunea, de e-xemplu prof. MIHAI CONSTANDACHE, de la Uccul nr. 3 „C. Negruzzi* înseamnă, fără îndoială, a creşte, a forma, a transforma, dar — mai Intîi — a cunoaşte. Aşadar, In ce măsură se realizează cunoaşterea elevului ? După părerea aceluiaşi vorbitor, îmbrăţişată de altfel şi de alţii, se procedează încă fără discernământ, fără suport ştiinţific, de cele mai multe ori cu adevărat empiric pentru Simplul motiv că nu se foloseşte o informaţie bazată pa psihologia copilului, pe sociologia şcolară, lipsind în esenţă deci instrumentele adaptate scopului amintit. Cauza — semnata și conf. univ. dr. STELA TEODORESCU — rămine pregătirea lacunară, încă din facultate, a viitoarelor cadre didactice In domeniile amintite, deoarece orele afectate înarmării din punct de vedere pedagogic și psihologic a profesorilor de mîine continuă să fie deocamdată total insuficiente faţă de cerinţe şi necesităţi. Evident, afirmînd imperativul unei metodologii precise de cunoaştere nu se tinde a se nega nici un moment Importanţa observaţiei directe, mai ales clnd aceasta nu se realizează numai „ex catedra“, dar se are In vedere In primul rlnd fundamentul ştiinţific indispensabil Intr-o epocă dominată de rigorile clarviziunii şi spiritului raţionalist. De aici pornind, chiar în cadrul simplelor impresii se cere consemnarea sistematică de către diriginte a observaţiilor care altfel riscă să se dilueze sau să se altereze, cu atît mai mult cu cît elevul, neconstituindu-se deocamdată ca personalitate formată, are tendinţa unor modificări caracterologice, uneori bruşte. Caietul de diriginte, deci, ţinut cu grijă „la zi* poate însemna una din soluţii semănînd cu un „barometru* al evoluţiei acestei realităţi psihologice complexe, plurivalente şi în plin dinamism care este elevul Deci pentru a putea influenţa — arătau vorbitorii — spre a putea convinge este necesar să cunoşti bine şcolarul şi întreg microgrupul social, să le sesizezi pulsul, să-l urmăreşti in mod sistematic, să priveşti desfăşurarea procesului educativ drept un ciclu dinamic, ca o unitate care începe de la clasa a V-a şi pină Intr-a VlII-a sau de la a IX-a la a XH-a. Despre avantajele continuităţii In muncă a dirigintelui pe un întreg ciclu, a vorbit în special prof. VIRGIL IOIL, de la Liceul nr. 1 „Mihail Sadoveanu", împărtăşind din propria-i experienţă în închegarea colectivului de elevi atunci cînd aceştia provin din clase diferite, cu deprinderi diverse şi trebuie orientaţi neapărat spre formarea unei opinii de masă, folosindu-se continuu şi cu pricepere această forţă morală, de loc neglijabilă. Pe baza observaţiilor efectuate in timp, făcind caracterizări anuale, se poate obţine pină la urmă un portret psihologic sintetic şi clar care să servească la orientarea tînârului în viaţă chiar şi după absolvirea şcolii. Evident, la cunoaşterea elevului — declara prof. MARIA OPREA, de la Liceul nr. 4 — poate ajuta mult şi familia, factor cu rol esenţial, cu care şcoala trebuie să păstreze o strinsă legătură. In sprijinul acestei afirmaţii diriginta arăta că a utilizat, printre altele, un chestionar In rlndul copiilor despre părintele ideal, ceea ce a dezvăluit opinii foarte Interesante, pe baza cărora a reuşit apoi să se apropie mai mult de familiile elevilor şi să co- laboreze cu majoritatea. Numai că, uneori, S-a Intîmplati să aibă şi deziluzii sau chiar" eşecuri, dar relaţia strinsă şcoalăi familie i s-a părut cu atît mai necesară cu cît unii părinţi se degajează cu timpul, pe măsură ce cresc copiii lor, de responsabilităţile educative, lăsînd totul în seama cadrelor didactice. S-a emis la „masa rotundă" şi părerea că unii părinţi sunt realmente slab pregătiţi din punct de vedere pedagogic şi că trebuie neapărat să beneficieze de sprijinul cadrelor didactice, fiind instruiţi cu prilejul lectoratelor sau al vizitelor efectuate la domiciliu. In definitiv, chiar şi educatorul, ca să educe, trebuie la rîndul lui să se autoeduce, dovedind exigenţă, răbdare, tact, autoritate şi pasiune. De altfel dirigintele nu este numai ajutorul părinţilor, ci trebuie să fie sprijinul tuturor cadrelor didactice, îndeplinind funcţia de coordonator, de „dispecer“ postat la „tabloul de comandă“ unde să vegheze ca întreg procesul să se desfăşoare în întîmpinarea cerinţelor educaţionale actuale. De acord cu ideea că absolut toţi profesorii trebuie să fie şi educatori, diriginţii au convenit asupra faptului că ei sunt aceia ce pot contribui efectiv la corelarea eforturilor spre ţeluri convergente înalte. La urma urmei este nevoie de cineva care să facă o sinteză a cunoaşterii elevului şi aceasta n-o poate efectua un profesor care un an predă la o clasă, In alt an la alta şi tot aşa mai departe. In ultimă instanţă — spunea prof. CON 111RACHE — orientarea şcolară şi profesională se realizează pe aceeaşi bază a cunoaşterii profunde a tînărului, pe temelia studiului aptitudinilor, intereselor şi capacităţilor intelectuale şi fizice ale fiecărui tînăr. Fără o motivaţie precisă, fără un ţel bine conturat cu sprijinul diriginţilor, e greu de conceput că un elev lipsit de experienţa necesară va putea face o justă opţiune profesională. Dar a fi inspiratorul unei asemenea alegeri decisive pentru întreaga viaţă, presupune nu numai cunoaştere, ci şi apropierea de elev, ceea ce nu înseamnă a te situa vizavi de el, ci a-i fi alături în momentele hotăritoare, dirijîndu-1 cu tact, fără a-i crea nici un moment senzaţia de dădăceală. In legătură cu aceasta prof. GRIGORE POPOVICI, directorul Liceului nr. 8, arăta că menţinerea elevilor într-o stare de tutelă ar însemna a-i lăsa nepregătiţi pentru viaţă, pentru răspunderea de viitori cetăţeni ai patriei socialiste. De aceea, in şcoala respectivă s-a militat pentru antrenarea spre autoconducere, stimulînd iniţiativa uteciştilor către organizarea, cu propriile forţe, a unor manifestări culturale ce s-au solidat cu succes, mobilizlnd totodată elevul ca participant /■activ, capabil să-şi asume responsabilităţi şi să te ducă la bun sfîrşit. Deci atitudinea cadrelor didactice este hotăritoare în declanşarea Iniţiativelor creatoare ale copiilor şi tinerilor cu condiţia să existe îndrumarea necesară şi mai ales acea apropiere sufletească, climatul afectiv indispensabil. Prof. DOMNICA MURGOCI de la Liceul nr. 4, de exemplu, relata cum în calitate de dirigintă a reuşit la noua clasă specială de fizică, unde elevii erau la început intimidaţi de deficultăţile ce le ridică exigenţele programei, să le spulbere frămîntările, acele îndoieli penibile şi alternările de la sentimentul neîncrederii la cel de descurajare, determinîndu-i pină la urmă să se angajeze ferm pe drumul ales. La rîndul ei, prof. AURELIA STOLFERIU spunea că la Liceul nr. 7 problemele cele mai actuale care au stat în centrul atenţiei au fost educarea tineretului în spiritul dragostei faţă de muncă, schimbarea mentalităţii în legătură cu munca fizică, orientarea spre acţiuni productive, cultivarea sentimentelor de înalt patriotism şi responsabilitate civică. Exemplificînd prin acţiuni de muncă patriotică întreprinse cu elevii, vorbitoarea relata despre imensa satisfacţie a obţinerii imediate a unor rezultate palpabile, cu profund caracter educativ. In general, s-a insistat asupra faptului că la orele de dirigenţie trebuie să se pună accent îndeosebi pe educaţia etică şi civică. Cum se pot realiza toate acestea, cu alte cuvinte care ar fi metodologia orelor de dirigenţie? — Iată a doua mare întrebare care s-a ivit cu acuitate, pornind de la pre-, mima că a educa este mai greu decit a instrui şi că dirigenţia a fost mult timp un fel de „călcîi al lui Ahile" a învâţftmîntului. Perfecţionarea — au spus unii — nu trebuie căutată undeva în afară, ci este indicat să fie folosite elementele existente, experienţa pozitivă de pină acum, care dovedeşte că elasticitatea, supleţea, talentul de a răspunde nevoilor actuale ale societăţii noastre, specificului fiecărei clase şi şcoli — sunt condiţii hotăritoare. A da reţete universal valabile în acest domeniu — a spus prof. emerit STFRIE RADOI, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean , ar fi o gravă greşeală, după cum şi tendinţa de a face ca orele de dirigenţie să semene cu oricare altă oră de predare. La fel de depăşită este şi metoda prezentării de referate de către elevi, fără ecou în rîndul colegilor care rămân simpli auditori. Dimpotrivă, discuţiile libere, uneori chiar pe teme sau probleme ridicate de elevi, acea confruntare rodnică intre experienţa de adult a profesorului şi curiozitatea justificată a copiilor, s au dovedit cele mai eficiente întrunit au darul, în primul rînd, de a crea uri climat menit să deschidă interesul tuturor (prof. Ioi Virgil). In esentă, copilul nu trebuie considerat ca un fel de recipient pasiv pentru că el constituie un subiect activ căruia trebuie să i se acorde respectul cuvenit fiindcă reprezintă viitorul, cetățeanul de mîine (prof. Sterie Rădoi). În concluzie, tov. PAVEL FLOREA, secretar al Comitetului municipal de partid Iaşi, a subliniat necesitatea orientării orelor de dirigenţie spre educarea politică, patriotică, ateist-ştiinţifică, arătînd că în expunerea sa la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971 tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reliefat sarcina de a face din fiecare unitate şcolară un puternic centru de educaţie în spirit socialist şi comunist a copiilor şi tinerilor. Fără îndoială, „masa rotundă“ care a prilejuit un valoros schimb de experienţă, elucidînd unele probleme ale conţinutului şi formei orei de dirigenţie, nu va întîrzia să dea roadele aşteptate. Elena PIETRARU ŞCOALA ŞI VIAŢA Fiecare mecanizator (urmare din pag. I) E de la sine înţeles că pentru ritmul şi calitatea reparaţiilor, principala răspundere o au conducerile staţiunilor de mecanizare. Există însă şi alţi factori de care depinde reuşita acestei acţiuni. De pildă, modul de asigurare cu piese de schimb şi materiale. „Da''şi în alţi ani — ne relatatov. Ing. C. Pricop, directorul întreprinderii de mecanizare a agriculturii — întîmpinăm şi acum destule greutăţi în această direcţie cu toate comenzile făcute din timp pentru a fi chipurile mai bine corelate cu repartiţiile. Cu toate acestea, întreprinderea de aprovizionare nu ne asigură nici măcar piese mărunte ca rulmenţi, şuruburi etc. fără a mai vorbi de vopseaua sau diluanţii care ne lipsesc, deşi sunt materiale ce se livrează fără repartiţii. Ar mai trebui amintite şi piedicile de care ne lovim din cauza birocratismului. E suficient să arătăm doar exemplul S.M.A. Paşcani care şi-a trimis delegatul trei zile de-a rîndul după piese fără ca tovarăşii de la întreprinderea de aprovizionare să reuşească a întocmi formele necesare eliberării lor. Şi nu e singurul caz“. Cînd vorbim de întîmpinarea primăverii ne gîndim de bună seamă şi la cooperativele agricole. După cum se ştie, secţia de mecanizare a S.M.A.-ului trebuie să îndeplinească şi funcţia de sector mecanic al cooperativei agricole deservite. Deşi e o obligaţie de serviciu bine precizată, se pare că ea nu este tratată cu destulă răspundere. O dovadă în acest sens o constituie şi bilanţul foarte sărac al reparării utilajelor din proprietatea C.A.P .-urilor. In prezent sunt puse la punct abia un sfert din semănătorile cu tracţiune animală pentru culturi prăşitoare şi păioase, doar două treimi din agregatele de aspersiune, revizuirea „aripilor de ploaie“ fiind abia începută. Nu e mai puţin adevărat că unele consilii de conducere ale C.A.P.urilor se dispensează într-o formă sau alta de serviciile S.M.A.-urilor, dînd asigurări că reparaţiile vor fi făcute fără ajutor din afară. Numai că promisiunile se arată a fi în majoritatea cazurilor Vorbe goale. Subliniind necesitatea de a exista mai maore oftopageni pentru repararea mutilajelor proprietate obştească cu care se va lucra în campania de primăvară, reamintim că în acest sezon una din principalele atribuţii ale mecanizatorilor este aceea de a asigura funcţionarea neîntreruptă a tocătorilor, morilor cu ciocănele — într-un cuvînt a tuturor utilajelor necesare pentru pregătirea nutreţurilor. Să nu se uite, de asemenea, că a început un nou an de producţie în care S.M.A.-urile au de îndeplinit sarcini sporite pe linia activităţii economice şi financiare. Chiar dacă iarna nu e un sezon prea bogat în treburi, forţele pot fi totuşi utilizate la transporturi, fertilizarea solului, aplicarea tratamentelor fitosanitare etc. aşa cum au procedat, de exemplu, S.M.A.-urile din Trifeşti, Iugani, Focuri, Vlădeni ş.a. care figurează cu cele mai mari venituri obţinute în prima lună a anului curent. Paralel cu toate acestea, activitatea în ateliere să fie organizată astfel încît întregul inventar cu care se va ieşi în primăvară pe ogoare să fie pregătit chiar şi înainte de termen, însă cu cea mai mare grijă faţă de calitatea reparaţiilor. FLACĂRA ASULUI MUZEUL HENRI COANDA DIN CAPITALĂ. In aitul 1970, din iniţiativa partidului şi guvernului in scopul de a oglindi viaţa şi opera savantului român de renume mondial Henri Coandă, a fost creat Muzeul ştiinţific care să cinstească virtuţile acestei mari personalităţi. Muzeul cuprinde o sală cu construcţii aeronautice Incepînd cu macheta primului turboreactor proiectat şi construit ptnă în cele mai mici amănunte in 1910 de savant şi continuind cu aerodina lenticulară, instalaţii de desalinizare a apei de mare, rezervor oceanic pentru stocarea petrolului din sondele marine etc. De asemenea, sunt prezente şi preocuparea inginerului Coandă in probleme de arhitectură, precum şi una din recentele invenţii de sisteme de transport tubular de mare viteză cu propulsie prin aplicarea efectului Coandă. In clişeu : Aspect din muzeu. Foto : AGERPRES Expoziţie documentară La Uzina mecanică de material rulant din Paşcani, in holul de la intrare al clădirii administrative, recent s-a deschis expoziţia documentară intitulată sugestiv „In cifre şi imagini — dezvoltarea uzinei în cincinalul 1971—1975“. Expoziţia cuprinde aspecte din toate domeniile de activitate: tehnică, economică, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pregătirea cadrelor, inovaţii şi raţionalizări, propagandă tehnică ş.a. Cîteva elemente reţin atenţia : ritmul mediu, de creştere a producţiei globale şi marfă va fi în acest cincinal de 14 la sută, iar volumul fondurilor de investiţii alocate pentru această perioadă va depăşi 150 milioane lei. Un larg spaţiu s-a acordat acţiunii de autodotare, modernizare şi îmbunătăţire a calităţii produselor. Expoziţia este completată cu imagini ale noilor capacităţi de producţie intrate în funcţiune în primul an al cincinalului. VASILE ZAHARIA coresp. Cine creează condiţii (urmare din pag 1) de construcţii a improvizat un depozit de materiale gestionat de numitul Ioan P. Ioniţă, care nu are nici o pregătire în acest sens. In depozit nu exista nici o evidenţă a stocului de materiale, eliberarea acestora făcîndu-se la cererea verbală a diferiţilor salariaţi, ba, mai mult, mărfuri în valoare de aproape 100 000 lei erau depozitate sub cerul liber, fiind supuse degradării. Oare cei care au dispus înfiinţarea acestui depozit şi angajarea persoanei respective au uitat că sunt totuşi răspunzători de modul în care sunt gestionate şi administrate bunurile avutului obştesc? Se pare că au uitat din moment ce au dat asemenea dispoziţii prin care nu au făcut altceva decît să creeze condiţii favorizatoare risipei şi sustragerilor. Numeroase sunt aspectele privind manipularea neglijentă a unor cantităţi de materiale care se irosesc, aducînd pagube mari proprietăţii socialiste. Numai într-o singură zi, organele noastre au constatat peste 30 de asemenea aspecte. Un rol important în prevenirea infracţiunilor, în educarea juridică a salariaţilor au şi comisiile de judecată. (Legea 59 din 1968). Deosebit de importantă este prevederea articolului 32 al acestei legi, potrivit căruia şedinţele comisiei de judecată sunt publice. De aici decurg sarcini pentru conducerile unităţilor economice şi pentru organizaţiile sindicale în ceea ce priveşte mobilizarea salariaţilor la şedinţele de judecată. Din păcate însă, la marea majoritate a şedinţelor de judecată participă numai membrii comisiei, cei judecaţi şi eventual martorii şi, rareori se mai găsesc în sală şi alţi 2—3 salariaţi. Este clar că acţionînd în anonimat, comisiile de judecată nu vor putea contribui efectiv la formarea unei opinii de masă sănătoase, ferme, îndreptată împotriva celor ce atentează la proprietatea obştească, nu vor putea participa la educarea juridică şi deci la prevenirea infracţiunilor. Este necesar ca, organele competente, în special sindicatele să ia măsuri pentru judecarea proceselor intr-un cadru cît mai larg. Un ultim aspect al muncii de prevenire asupra căruia dorim să ne oprim — dar care nu epuizează nici pe departe gama de măsuri ce pot fi luate pentru prevenirea faptelor antisociale, ce vizează avutul obştesc , este acela al propagandei juridice. Un singur exemplu în acest sens este suficient pentru a ne arăta că, noi toţi cei ce avem atribuţii pe linia popularizării legilor, nu am reuşit să cuprindem, în acţiunile întreprinse, pe toţi cetăţenii, în luna decembrie anul trecut a fost prins la furat porumb( furase vreo 800 kg.) numitul Vasile Ionache din C.A.P. Leţcanu. După cum era şi normal, a fost arestat, dar la interogatoriu a afirmat: „Credeam câ nu o să ajung la dv., că dacă voi fi prins mi se vor tăia din Zilele de muncă făcute în cooperativă“. Este adevărat că fiecare cetăţean este obligat să cunoască legea şi că atunci cînd a încălcat-o nu poate invoca necunoaşterea ei, dar nu trebuie scăpat din vedere faptul că se poate face mai mult ca fiecare să cunoască temeinic legile ţării noastre. Observăm de multe ori că, atunci cînd se întreprind acţiuni de popularizare a legilor, vorbim în faţa celor mai conştiincioşi cetăţeni, nu mobilizăm în primul rînd pe cei refractari, care sunt predispuşi la încălcarea legii. Nu trebuie precupeţit nici un efort în nici un domeniu de activitate pentru perfecţionarea acelor modalităţi practice de educaţie juridică, în măsură să contribuie la dezvoltarea, consolidarea şi apărarea avutului obştesc. In fiecare sector de activitate, iniţiativa obştească trebuie să fie cît mai bogată, să se caute şi să se găsească noi forme, metode şi mijloace în direcţia dezvoltării răspunderii pentru respectarea legilor. ERATĂ In cronica filmului „B.D. la munte şi la mare" apărută în ziarul nostru nr. 7886 din 27 Ianuarie a.c. rîndurile 62—65 (Col. III) se vor citi:...Mircea Drăgan care, după „Lupeni ’29", „Golgota", „Neamul Şoimăreştilor" şi „Columna“... Nesusţinute organizatoric (urmare din pag. I) graficele de execuţie, dar la multe cazuri lucrările au stagnat, in timp ce în altele se desfăşoară foarte anevoios. Iată, dar, că debutul in producţia lui 1972 este nesatisfăcător. Vremea nefavorabilă este, incontestabil, cauza esenţială a ritmului de lucru foarte scăzut. Să fie oare singura ? Nu putea fi ea contracarată măcar in parte, prin măsuri preventive, prin asigurarea tuturor condiţiilor cerute de lucrul pe timp friguros ? Ba se putea. O dovedeşte şi faptul că atunci cînd mercurul termometrului oscila în jurul a minus 10 grade, pe alte şantiere ale Iaşului se lucra, turnîndu-se chiar şi betoane. Meteorologii anunţaseră, încă de la finele lui 1971, că perioada 10—25 ianuarie va fi foarte rece, dar în cadrul trustului nu s-au luat măsurile corespunzătoare. Abia cînd gerul şi-a făcut apariţia, cei ce se ocupă de aprovizionarea şantierelor, conducerile acestora şi-au amintit că e nevoie de materiale de protecţie, că betoanele trebuie încălzite, fapt ce presupune amenajări, combustibili etc. Dispunînd doar de circa 500 m.p. de stufit rămas de anul trecut, faţă de un necesar de 5.000 m.p., nu avem cu ce proteja lucrările — ne informa ing. ALEXANDRU LUPAN, coordonatorul lucrărilor din cartierul „Alexandru cel Bun". Mai facem cite ceva, dar fără spor, chiar în privinţa săpăturilor pentru fundaţii. Aşa că deocamdată sperăm în ameliorarea vremii. Neputincioşi în faţa rigorilor iernii, constructorii speră. O speranţă care nu aduce şi realizări pe graficul de producţie. Din discuţiile cu o seamă de maiştri ce conduc lucrările în acest cartier (I. Negru, Gh. Chelaru, Dumitru Lazăr ş.a.) a rezultat că sunt multe de făcut pe şantier chiar dacă nu sunt condiţii pentru turnarea de betoane, cum ar fi săpăturile pentru fundaţii şi canalizări, amenajări de drumuri de acces, alte acţiuni legate de organizarea de şantier. Totuşi, sub un motiv sau altul, şi aceste lucrări merg anevoie. In schimb, ni se povesteşte de felul cum se lucra în condiţii similare, dar eficient, cu ani în urmă, cînd activitatea era bine organizată. Cît despre planul lunii ianuarie 1972 există o unanimitate deplină: nu se va realiza poate nici în procent de 50 la sută. Iar restanţele vor fi foarte greu de recuperat în lunile februarie şi martie, chiar dacă iarna va deveni ceva mai blîndă. Ce se poate face ? Ce trebuie întreprins pentru ca activitatea pe şantiere să-şi recapete suflul şi, evident, ritmul dorit ? Fără a da noi reţete , tartorii răspunzători din conducerea şantierului şi Trustului cunosc soluţiile — atragem totuşi atenţia asupra cîtorva aspecte reieşite din cele spuse de interlocutorii noştri şi situaţia de pe teren. Esenţială rămine organizarea activităţii, pofnindu-se de la rezolvarea urgentă a problemelor legate de protecţia lucrărilor. Nu trebuie să existe false iluzii : iarna va continuă a-şi face simţită prezenţa şi se impun măsuri ce să permită o desfăşurare normală a tuturor lucrărilor, atît timp cît temperatura este acceptabilă. In orice caz, zilele bune de lucru se cer utilizate la maximum, ceea ce presupune o bună aprovizionare cu materiale, o mobilizare adecvată a oamenilor, organizarea ireproşabilă a activităţii fiecărei formaţii de muncă. Adunări săteşti PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In aceste zile, au loc în localităţile aparţinînd oraşului Paşcani şi în comunele Valea Seacă şi Stolniceni- Prăjescu adunări săteşti pentru dări de seamă şi alegerea delegaţilor pentru adunarea generală a cooperativei de credit „Siretul“ din Paşcani. Aşa după cum ne-a informat tov. Serafim Ciritel, preşedintele cooperativei păşcănene, în perioada anului trecut au fost acordate ajutoare în valoare de peste 3 milioane de lei pentru construcţii de locuinţe, cumpărări de animale productive și alte nevoi familiale, care au contribuit la ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Noul viaduct care leagă Combinatul siderurgic de orașul Galați. Fotó : AGERPRES (M. ALEXE) Radio lași Programul de seara (2* ianuarie): 17.00 Buletin de știri | 17.08 Cintecul care mi-e drag | 17.30 Panoramic economie | 17.45 Partidului, inima și versul | 18.00 Estudiantina | 18.18 Piese clasice în Interpretări moderne | 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ! 20.00 Serile muzicale ale Studioului . In pauza concertului: Pagini literare : 21.30 De m-ar auzi bădiţa / Iar mîndruţa mi-ar şti dorul ; 21.45 Album de romanţe ; 22.00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutindeni. Programul de dimineaţă (29 ianuarie): 6.00 Buletin de ştiri 6,05 Jocuri populare româneşti ; 8,10 Actualitatea In agricultură ; 6,20 Jocuri populare româneşti ; 5,30 Ritmuri matinale ; 6,45 Cîntece populare româneşti ; 1,00 Radiomatineu. Televiziune 16,00—17,00 Teleşcoală. Celula (I) — structura ; diviziune. Elemente de analiză (II) . Mulţimile numerelor R.C. ; 18,00 Căminul ; 18,50 Pe Bîrzava In jos. Spectacol muzical-coregrafic susţinut de Ansamblul Casei de cultură a Sindicatelor din Reşiţa ; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri : Băieţelul de pe afiş. „Spiriduşului ii e frig . .. 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie ! 20,10 Film artistic : „Au fost tineri“ — producţie a studiourilor cinematografice din Bulgaria ; 21,55 Cadran Internaţional. Contraste in lumea capitalului ; 22,35 Farmecul operetei; 23,00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11;15; 14 ; 16.20 ; 18.40 ; 21 „B. D. la munte și la mare“. REPUBLICA, orele 9.30; 14; 17.10; „Marele premiu“, film pe ecran panoramic ; COPOU, orele 8.45 ; 11.30 ; 15 ; 17.50 ; 20.40 „Oliver“, ambele serii. ARTA, orele 9. 11; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45 „Parada circului“ TATARASI, orele 16 ; 18 ; 20 „Secretul de la Santa Vittoria“ NICOLINA, firele 16; 18 ; 20 „Greşeala fatală". Filarmonica de stat La ora 20, concert simfonic. Dirijor Ion Baciu. Solistă : Sofia Cozma — pian. In program Mihai Moldovan — Tulnice (primă audiţie) I Liszt — Concert pentru pian nr. 3 ; Wagner — Preludiile la actele I şi III şi „Moartea Isoldei“ din opera „Tristan şi Isolda“ ; R. Strauss — TUI Eulenspiegel. Sunt valabile abonamentele cu litera A şi biletele cu seria 8. Casa municipală de cultură—Ateneul Tătăraşi La ora 19, în sala de spectacole va avea loc o expunere intitulată „Galileo Galilei şi lupta împotriva misticismului“. Prezintă prof. Valentin Crăescu. In continuare va rula filmul artistic „Galileo Galilei“. Casa de cultură a sindicatelor La ora 14.30, Universitatea populară prezintă în cadrul cursului „Mari muzee din ţară şi străinătate“ expunerea însoţită de proiecţii „Muzeul Ermitaj“. Vorbeşte muzeograf prof. Maria Hatmanu. La oră 18, ciclul Pagini literare. Discuţii pe marginea romanului „încotro ?“ de Fr. Munteanu. Conduci prof. Doina Popovici de biblioteca municipală „Gh. Asachi“. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20, la clubul artelor, în ciclul Arta populară românească va avea loc o discuţie pe tema „Măştile populare şi sculptura în lemn“. Participă N. Popa, artist popular din judeţul Neamţ, şi prof. muzeograf Emilia Pavel de la Muzeul etnografic din Iaşi. Clinici de serviciu Azi, 28 ianuarie, sunt de gardă pentru internări de urgenţă clinica I chirurgie, clinica a II-a medicală, Spitalul clinic de adulţi nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), clinica I de obstetrică şi ginecologie, Spitalul Maternitatea (str. Cuza Vodă), Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc Internări în fiecare zi. Timpul probabil Vremea va fi în curs de încălzire, cu cerul mai mult noros. Local şi temporar va ninge. Vîntul va sufla slab pină la potrivit cu intensificări locale din sectorul sudestic. Temperatura aerului, în uşoară creştere , minimele vor fi cuprinse intre minus 16 şi minus 8 grade, iar maximele între minus 8 şi minus 3 grade. i r . . a