Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)
1972-01-14 / nr. 7875
AMI XI»«, N*. 7879 mm U IAMA Iff 1072 4 PA919I W NANI Proletari din toate tarile, unifi vat Incura Ioande Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean in toate unitățile economice ________ ... Producție ritmică la fiecare sortiment! O condM* eeenftqlB « îndeplinirii «ard«Bor «porito ca rtartn unităților economiee In 1972, rămtne utilizarea cit mal deplinâ a potențialului productiv. Or, aceasta nu poate f| o acthrftăte d* «am pani*, prin Intensificarea activităţii In anumite perioade, de regulfi In preajma bilanţului de sfirşit de lunâ, trimestru sau an. Efortul fiecărui colectiv de muncd se cere astfel dozat pe parcursul anului, Incit eficienţa sa «â fie maximă. Experienţa a demonstrat cit de importantă este ritmicitatea producţiei, nu puţine fiind situaţiile, chiar la sfîrşitul anului recent încheiat, cind unele unităţi au trebuit să forţeze serios ritmul spre a putea îndeplini sarcinile de plan la producţia globală sau la o teamă de sortimente. Comparînd rezultatele decadelor lunii decembrie cu prima decadă a lunii ianuarie (ne referim la 1971) se constată, la unele unităţi, discrepanţe aproape incredibile. Diferenţe mari (in unele cazuri, chiar pînâ la 50 la sută) se pot constata şi între trimestrele I şi al IV-lea ale anului trecut, ceea ce exprimă o eşalonare defectuoasă a sarcinilor de producţie, o realizare neritmică a acestora, cu consecinţe negative pentru randamentul forţei de muncă, al maşinilor şi instalaţiilor. Dar, se pare, că cei în drept nu au tras concluziile ce se impun sau, dacă sunt convinşi că mecanismul intern al întreprinderii ar trebui să funcţioneze altfel decit pînâ acum, intirzie a trece la acţiune, lăsînd lucrurile să continue. Se ştie că orice râminere în urmă, fie ea şi numai dintr-o singură zi, este foarte greu de recuperat, mai ales în cazul unei juste corelări a sarcinilor de plan cu capacităţile de producţie, şi că, pentru recuperarea unor asemenea restanţe, sunt necesare măsuri „de forţă majoră" care, de obicei, afectează, intr-un fel sau altul, producţia perioadelor ce urmează. Cu toate acestea, şi în acest început de an, întreprinderile ieșene ne oferă, din păcate, argumente suficiente în sprijinul constatărilor menţionate mai sus. La întreprinderea de produse ceramice pentru construcţii, spre exemplu, în prima decadă a lunii ianuarie s-au fabricat doar 500 000 de cărămizi, faţă de un plan lunar de 4,5 miloane, care, la rindu-i, este cu mult sub media lunară a producţiei prevăzute pentru acest an. Pe total întreprindere, planul primei decade a fost îndeplinit in proporţie de numai 80 la sută. - Am avut o seamă de necazuri cu utilajele - ne explica Inainei Vasile Teohari, directorul întreprinderii : ba s-a ars un electromotor, ba s-a distrus un rulment sau s-a împuşcat un cablu electric. Acum secţia de cărămidă merge, dar am oprit secţia de granulit, unde timp de 4-5 zile vra trebui să remediem o seamă de defecţiuni. Avem Insă convingerea că, în cele din urmă, vom îndeplini planul pe Ianuarie. De ce aţi promiftoot pentru prima par-Gh. MIHALACm (gepttaWM» In pna. e 2-a9 10.000 produse noi la dispoziţia consumatorilor Centralei Ministerului Industriei Uşoare pregătesc pentru acest an un număr de 10.000 sortimente noi. Această gamă vastă de produse se caracterizează printr-o varietate da desene şi poziţii coloristice In contexturi adaptate modei şi gusturilor cumpărătorilor. De pildă Întreprinderea bucureşteană „Dacia“ va realiza ţesături din amestec de poliester cu bumbac, în culori uni, şi numeroase materiale imprimate pentru rochii. Mătacurila sintetică de Iaşi, stofa „Permaront“ pentru costume bărbăteşti, stofele decorative de mobilă livrate de Combinatul textil din Odorheiul Secuiesc sînt tot atîtea produse noi care vor fi puse în acest an la dispoziţia cumpărătorilor. De asemenea cele 17 întreprinderi aparţinind centralei de specialitate cu sediul In Capitală, vor livra colecţii întregi de confecţii şi tricotaje pentru bărbaţi, femei şi copii. In ceea ce priveşte producţia de încălţăminte, a fost iniţiată o amplă acţiune vizînd înlocuirea materiilor prime clasice cu pielea şi talpa sintetică. Îmbunătăţirea calităţii şi crearea unor modele mai frumoase, mai rezistente şi mai elegante. Nomenclatorul noutăţilor din acest an cuprinde, totodată, o serie de articole de uz casnic, cum ar fi vase inoxidabile, uscătoare de rufe şi maşini electrice de gătit (Agerprm) In aceste zile, in cooperativele agricole de producţie se definitivează proiectele planurilor de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli. Iată, în clişeu, un instantaneu surprins la cooperativa agricolă din Tigfinaş. Fotoaurian Lupta dintre nou şi vechi, proces logic al dezvoltării societăţii noastre Eliberarea oamenilor nancţi de vestigiile spirituale ale vechilor iadulți, ale ideologiei burgheze şi mic-burgheze, constituie o sarcină extrem de dificilă a revoluţiei socialiste. Această eliberare este ten proces de duratâ. „începînd revoluţia comunistă, spunea Lenin, clasa muncitoare nu poate să se lepede dintr-o dată de toate slăbiciunile şi cusururile moştenite de la societatea moşierilor şi a capitaliştilor, a exploatatorilor şi a paraziţilor, de la societatea în care domneşte interesul murdar şi pofta de îmbogăţire a celor puţini, cei mulţi trăind în sărăcie. Dar clasa muncitoare poate să învingă — şi pînă la urmă va învinge sigur, inevitabil — lumea veche, viciile şi slăbiciunile acesteia“. Izvorite din necesităţile stringente legate de edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi din umanismul ce caracterizează întreaga politică a partidului şi statului nostru, indicaţiile secretarului general al partidului din iulie 1971 cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, şi documentele plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie trecut, au drept scop să ridice Întreaga activitate a constructorilor socialismului pe o treaptă nouă, superioară. Izbînzile remarcabile obţinute în dezvoltarea forţelor de producţie, ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră au produs mutaţii radicale în gîndirea maselor largi, exercitînd o puternică înmurire asupra conştiinţei lor. Cu toate acestea, munca ideologico-educativă nu s-a ridicat totdeauna la nivelul exigenţelor şi sarcinilor actuale. Una din lipsurile manifestate în munca politicoideologica constă, după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu , în faptul că mult timp nu s-a acordat atenţia necesară afirmării în viaţă a principiilor socialiste şi comuniste, a eticii şi echităţii sociale în toate sectoarele de activitate. După cum este cunoscut, lupta dintre nou şi vechi, lege universală a dezvoltării, reprezintă o puternică forţă dinamizatoare şi în orînduirea socialistă. In cadrul societăţii noastre, Partidul Comunist Român, exponentul concepţiei celei mai înaintate despre lume şi viaţă, forţa socială cea mai revoluţionară, îndeplineşte rolul de generator şi promotor consecvent al noului. Afirmarea neîntreruptă a noului In sfera conştiinţei sociale constituie o trăsătură esenţială a procesului dezvoltării multilaterale, armonioase, a personalităţii constructorului socialismului Fireşte, în societatea socialistă lupta noului împotriva vechiului nu se desfăşoară spontan şi la voia întlmplării, ci conştient şi organizat, organizatorul şi conducătorul acestei lupte fiind partidul comunist. Fiind detaşamentul cel mai avansat al societăţii noastre, Partidului Comunist Român îi revine sarcina de a sintetiza întreaga experienţă socială, de a studia continuu, aprofundat, noile fenomene ale vieţii, legile obiective ale dezvoltării societăţii, de a stabili în fiecare etapă dată calea de activitate pentru lichidarea vechiului, pentru triumful noului, pentru asigurarea mersului hotărît înainte. Formarea omului nou, a concepţiilor sale comuniste, a (continuare in pag. a 2-a) (Stalini*, dz. ffttu RAVEICA ACTIVITATEA IDEOLOGICA LA NIVELUL NOILOR SARCINI in pagina a 4-a , bruxelles încheierea reuniunii reprezentanţilor opiniei I I publice din ţările europene în |i problema securităţii şi cooperării [ pe continent | ■ Lovitură de stat în Ghana La caleidatorul electronic de la Centrul teritorial de calcul laţi se execută, In prezent, probleme de montaj. In clişeu : moderna instalaţie Foto : O. PAOT La Opera de stat din Iaşi Un nou spectacol cu „Boema“ n1 La 29 ianuarie, va avea loc pe scena Operei de stat din Iaşi, spectacolul „Boema“ de Puccini. Este vorba de o nouă montare aparţinind lui Dimitrie Tăbăcaru Cast stent de regie ( Mihai Zaborilă) şi pictorului — scenograf George Doroşenco. Conducerea muzicală este semnată de Traian Mihailescu, maestru de cor fiind Anton Bisoc. în pagina a 3-a Interesele cetăţeanului şi răspunderea celor solicitaţi „Pentru a stimula creşterea producţiei şi a răsplăti hărnicia ţăranilor cooperatori, aplicăm în continuare acordul global“ In companiile anterioare anului 1971, cooperativa agricolă Erbiceni a fost confruntată de o problemă căreia — o spunem deschis — nu i s-au găsit de către consiliul de conducere şi cadrele de specialişti soluţiile de rezolvare cele mai eficace. Ne referim la compartimentul de organizare şi retribuire a muncii care, acţionînd după principiul normelor de muncă, nu constituia nici pe departe motorul ideal care să mişte corespunzător forţele de producţie existente. In goană după norme, unii lucrători din zootehnie şi brigăzile de cimp neglijau considerabil calitatea muncii, nefiind cu nimic legaţi de producţie şi de valoarea acesteia. La porumb, de exemplu, cheltuiam pentru un hectar de cultură 40 de norme în mod automat, indiferent dacă se realiza sau nu se realiza producţia planificată. Ceea ce planificam putea fi obţinut dacă, bineînţeles, se asigura de către fiecare calitatea lucrărilor. Teoretic, acest indicator era lesne de urmărit, dar în mod practic brigadierii şi şefii de echipă nu puteau cuprinde peste tot controlul parcelelor şi tarlalelor, constatările lor fiind în multe cazuri tardive, formale sau chiar subiectiviste. In asemenea conjunctură se iroseau multe norme de muncă, depăşindu-se chiar plafoanele fixate, fără a avea garanţia eficienţei acestor cheltuieli. Dacă aşa stăteau lucrurile pentru bugetul cooperativei, plata după norme nu satisfăcea nici pretenţiile legitime ale cooperatorilor harnici şi pricepuţi în treburile agricole, care, lucrînd conştiincios în sectoarele lor de activitate, încasau totuşi cîştiguri egale cu cele obţinute de unii mai puţin harnici şi pricepuţi. O vizibilă inechitate deci, cu efect de descurajare faţă de care noi nu puteam să intervenim mai eficace şi la timp. In anul 1971 Insă, prin aplicarea acordului global, situaţia relatată a fost considerabil îmbunătăţită în cooperativa noastră. Normele de muncă constituie acum doar indicatori de calcul financiar cu ajutorul cărora determinăm, pe baze ştiinţifice, cuantumul cheltuielilor de muncă şi fondul general de retribuire pentru fiecare activitate agricolă în parte, ţinînd cont bineînţeles de producţia planificată. CalcuInsuşindu-şi aceste tarife de plată în adunarea generală, membrii cooperatori au preluat pe bază de angajament diferite parcele însămînţate, luînd cunoştinţă şi de producţiile planificate. In modul acesta ei au cunoscut, din capul locului, cîtă recoltînd după Indicaţii a rezultat că la specificul cooperativei noastre, acordul global poate fi aplicat cu succes, avind drept bază de cointeresare pentru cooperatori următoarele criterii de plată I poate să scoată în fond M. ARINEI preşedinte I. bacoşcA ing. şef C.A.P. Erbiceni (confinuare în par. a 2-a) in experienţa C. A. P. Erbiceni In sectorul vegetal pentru o tonă de produs Cultura Caracteristica Tariful in bani ţi produse de lucru ţn letoriu porumb ultir porumb Întreţinut ţi mecanic 40 — 180 — porumb întreţinut numai manual — — 980 — floareasoarelui întreţinut şi mecanic 191 80 — — floareasoarelui întreţinut numai manual 287 go — — sfecla zahăr manual 160 _ — 1 la legume pt. fiecare 1000 lei produse valorificate 204 44 63 CARNET IEȘEAN Zăpada Acum două zile, zăpada ne-a vestit că lama a intrat în drepturile ei. Spre bucuria copiilor, plăcerea bunicilor, fericirea tinerilor, satisfacţia gospodarilor. Temperatura de minus 20 de grade înregistrată ieri a dat iernii farmecul mult aşteptat Zăpada sclţiie, iar vtntul ne biciuia cu mii de ace. Prea ne îngrijorasem că n-o să mai avem prilejul să fim geruiţi, să ne dăm pe gheţuş, să facem gimnastică pe străzi şi trotuare, că n-o să mai vedem autobuzele patinlnd sau tramvaiele mergtnd fie şir indian. Aşa a fost în primele ore ale dimineţii zilei trecute. Operativitatea cu care s-a intervenit insă a surprins de această dată. In focul tramvaielor de pe Copou au circulat autobuze de pe alte trasee. Desigur că această iniţiativă trebuie salutată. Totuşi unele dereglări in circulaţia autovehiculelor şi a celorlalte mijloace de transport s-au produs. Să tragem concluzii pentru ca In condiţiile unei viitoare zăpezi să fie evitate. Deşi din autocamioane s-a împrăştiat din abundenţă nisip pe partea carosabilă şi mai ales pe pantele principalelor străzi, totuşi In scurt timp a fost acoperit. După cum am fost informaţi, Comandamentul de deszăpezire a fost pus In alertă. S-a dovedit, cu acest prilej, că mijloacele necesare uunei eventuale deszăpeziri pot intra imediat in acţiune. N-a fost Insă cazul. Prima zăpadă n-a constituit un impediment nici pentru buna aprovizionare a unităţilor comerciale cu produse de larg consum. Semn că măsurile preconizate au fost îndeplinite pentru ca populaţia să fie aprovizionată cu tot ce este necesar. Gheţuşul a dat insă de furcă unor conducători auto care n-au găsit de cuviinţă să pună lanţuri antiderapante. Au avut loc unele accidente de circulaţie, deregrind, bineînţeles, traficul rutier. Pietonii au înregistrat cele mai neplăcute situaţii din cauza gheţuşului de pe trotuare. Şi aceasta pentru că trotuarele n-au fost curăţate de zăpadă şi gheaţă. Deşi există o obligativitate stipulată intr-o hotărtre a Consiliului popular judeţean, foarte puţine unităţi sau cetăţeni au acţionat pentru curăţirea trotuarelor. Doar citeva unităţi comerciale de pe str. 30 Decembrie, străpungerea şi str. Ştefan cel Mare, unităţile Complexului cooperaţiei meşteşugăreşti, cit şi marile complexe comerciale din toate cartierele Al. MONTEORU (continuare în pag. a 2-a) Ieri, în staţia de autobuze din Piaţa Dimitrov. A venit numai un nor de zăpadă şi autobuzele au început să se rărească. Dar cînd vom avea o zăpadă, serioasă, ce se va întîmpla ? Cu ce vom călători ? III .