Flacăra Iaşului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7890-7914)

1972-02-01 / nr. 7890

Căminul cultural— influenţă activă în viaţa economică d­ ­n cadrul Conferinţei pe ţară a secretarilor comite­telor comunale de partid şi a preşedinţilor consilii­lor populare comunale s-a acordat o mare atenţie pro­blemelor privind intensifi­carea muncii in domeniul educării şi formării conşti­inţei socialiste a ţărănimii, dezvoltării economice şi sociale a comunelor şi sa­telor din patria noastră. Desigur, căminului cultu­ral din fiecare sat şi co­mună îi revin sarcini de mare răspundere şi in do­meniul oglindirii, in agen­da sa, a vieţii economice locale. Aceasta nu este nici pe departe o sarcină limitrofă — aşa cum mai este considerată pe alocuri — ci una de primă mări­me rezultată din preocu­parea cotidiană a săteni­lor cooperatori. Este deci indispensabilă activităţii cultural-educati­ve preocuparea de a con­tribui la cunoaşterea şi popularizarea sarcinilor e­­conomice, la imprimarea răspunderii pentru rezol­varea acestora şi a intran­sigenţei faţă de tot ceea ce stînjeneşte mersul îna­inte. In acest sens, unele că­mine culturale procedează la o largă consultare cu membrii cooperativelor a­­gricole de producţie, cu tehnicienii şi specialiştii, cu alte instituţii care con­tribuie productiv la dez­voltarea economică a co­munei, cu specialişti­i conducători ai unor insti­tuţii judeţene cu sarcini de îndrumare şi control. Colaborarea cu unii din a­­ceşti factori este adesea facilitată de faptul că cei mai reprezentativi fac par­te din conducerea colecti­vă a căminului cultural. O asemenea simbioză fe­ricită, întâlnită în comu­nele Tătăruşi, Ruginoasa, Vlădeni, Şipote, Podu- Iloaiei, Popeşti ş.a., permi­te realizarea unui front unitar de acţiune care, la nivelul căminului cultural, prinde contur faptic prin mijloace specifice, atracti­ve, eficienţa. —■ Eu nu pot concepe ca un activist cultural să nu cunoască în profunzi­me aspectele dezvoltării e­­conosales, a elementelor de perspectivă din cadrul co­operativei agricole de pro­ducţie, a satului în care lucrează. A nu aduce la tribuna căminului cultural acest® probleme esenţiale, frămîn­tările oamenilor, problemele pe care le ri­dică, înseamnă a nu-ţi face datoria — ne-a spus Leon Donciu, directorul căminu­lui cultural din Movileni. Intr-adevăr, exista a­­ceastâ tendinţă — se mai păstrează sporadic și în prezent — «a directorul de cămin ,să stea cuminte In banca lui“ că de tre­burile economice are cine să s® preocupe, în aceas­tă situaţi® se întîlneau prin pîapuriîe de muncă nişte formulări generale în genul „Dezvoltarea C. A. P.-ului", „Seară de calcul“ etc., urmînd ca cei repartizaţi din timp, să vină seara la cămin să le ţină. Bineînţeles toate a au rămas în imperiul hârt­iei şi al abstracţiei, după cum au şi fost formulate. Alţi activişti culturali şi-au asumat rolul de su­plinitori ai specialiştilor a­­gricoli La Oţeleni, despre problemele cheie ale pro­ducţiei cooperativei agri­cole este pus să vorbeas­că un profesor foarte tî­­năr, necalificat. Bineînţe­les că la manifestarea res­pectivă au participat doar cîţiva copii.­­ Ca activist cultural, directorul de cămin tre­buie să aibă o viziune de ansamblu, să joace un rol de coordonator. El trebuie să cunoască direct activi­tatea economică şi să-i va­dă legăturile cu celelalte Calitatea şi eficienţa activităţii politico­­educative aspecte ale vieţii social­­culturale. Activistul cultu­ral trebuie neapărat să ceară concursul specialiş­tilor, acolo unde proble­mele depăşesc competenţa. Preocupindu-se şi de for­mele pe care le îmbracă munca, el are datoria să vegheze cu măiestrie de pedagog al adulţilor ca a­­ceste acţiuni să nu se transforme in şedinţe de producţie, de transmitere şi repartizare a sarcinilor, ci să constituie momente de puternică trăire care să se reflecte în fapte şi acţiuni de calitate în cîtapul muncii. In felul a­­cesta, el devine un educa­tor comunist şi asta tre­buie să urmărească activis­tul cultural, ne-a spus Tr­aign Rusu, directorul căminului cultural din Mo­tea. Serile de calcul, dezba­terea unor probleme de economie agrară, concursu­rile gen „Cine ştie, răs­punde", sărbătorirea frun­taşilor, mesele rotunde, simpozioanele, invitarea u­­nor specialişti de înaltă calificare, expoziţii şi gra­fice privind dezvoltarea cooperativei, a satului, ia­tă cîteva forme de spriji­nire a vieţii economice lo­cale. Căminele culturale trebuie să realizeze însă o strîn­să legătură între viaţa economică şi atitudi­nea săteanului faţă de a­­ceasta. Este vorba de rea­lizarea unor adinei prefa­ceri ale conştiinţei prin­­tr-o susţinută muncă po­litică de educaţie socialis­tă. Aici se cere concepţie, tact, măiestrie, iniţiativă, putere de convingere, fan­tezie, exemplu personal , calităţi indispensabile edu­catorului comunist. Prin intermediul unei game largi de manifestări, activistul cultural, preţu­ind calităţile oamenilor, sesizând lipsurile, poate ac­ţiona eficient în direcţia înlăturării unor atitudini retrograde, poate contribui la realizarea modelului e­­tic al comunistului, Jalo­nat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara din 3—5 noiembrie 1971. Discu­ţiile de la om la om, dez­baterile pe marginea unor fapte din viaţa oamenilor, a satului —■ negative sau pozitive — acordarea po­sibilităţii ţăranilor de a-şi exprima opinia de la tri­buna căminului cultural, de a aproba sau dezapro­ba unele comportări sunt deosebit de eficiente. Prin intermediul satirei, de asemenea, se pot com­bate cu succes unele aba­teri de la conduita comu­nistă. Gazetele de perete de la Bivolari, Rugii­,Casa, Vlădeni, Belceşti, Scînteia, Hălăuceşti, Movileni, Tă­­tăruşi, Şipote etc., îşi de­monstrează din plin efici­enţa. Pe acelaşi nivel al eficacităţii se situează foi­le volante, brigăzile artis­tice de agitaţie, mai ales atunci cînd ele dovedesc discernămînt în alegerea faptelor şi operativitate în prezentarea lor. Realizarea unor anchete, reportaje, momente satirice la staţia de radioficare, amenajarea unor panouri fotografice cuprinzînd instantanee şi scurte comentarii — la că­minul cultural sau chiar la locul de muncă — a unor expoziţii cu produ­sele muncii sau machete ale dezvoltării localităţii, constituie acţiuni cu ecou în conştiinţa oamenilor. Trebuie însă să arătăm că asemenea forme lipsesc la multe din aşezâmintele culturale ale judeţului nos­tru. Acest lucru se dato­rează, în primul rînd, sla­bei pregătiri a unor direc­tori de cămine, rutinei, lipsei de concepţie, de pa­siune şi entuziasm. Sunt comune unde directorii nu trec cu lunile prin unită­ţile productive sau invers, unde cooperatorii nu calcă pragul căminului cultural, cunoscîndu-i inactivitatea. In alte cazuri — Leţcani, Mogoşeşti, Oţeleni — con­ducerile cooperativelor a­­gricole de producţie nu co­laborează şi nu sprijină unităţile culturale. Se impune intervenţia energică a comitetelor co­munale de partid, îndru­marea competentă din par­tea Comitetului de cultu­ră şi educaţie socialistă şi a celorlalte organisme de resort — U.J. C. A. P., Di­recţia generală a agricul­turii — care au, de ase­menea, importante sarcini educative. Pentru că nu­mai printr-o concentrare a tuturor forţelor, printr-o dinamizare a muncii poli­tice, cultural-educative şi artistice, căminul cultural va fi prezent şi influent în viaţa economică a co­munelor şi satelor jude­ţului nostru. Ion RAZESU Locul îngrăşămintelor (urmare din pag. I) pentru folosirea fiecărui kilogram de gu­noi datează îndeosebi de la introduce­rea retribuţiei pe bază de acord global, adică de cind oamenii s-au convins că răsplata muncii lor e legată direct de nivelul producţiei obţinute. Din păcate, nu peste tot se gindeşte la fel. Mai grav e că numărul celor ce subestimează această importantă rezervă de sporire a recoltei e inadmisibil de mare. La C.A.P.-urile din Deleni, Aro­­neanu, Totoeşti, Mogoşeşti, Dagîţa, Hír­lap, Uricani, Oţeleni şi destule altele cantităţile de gunoi de grajd duse pe ogoare nu reprezintă decît cîteva pro­cente din sarcinile prevăzute. Mai mult încă, la Lungani, Sineşti, Voineşti, Dobro­­văţ, Ţibăneşti, Cepleniţa, Rediu, Hor­­leşti, Plugari ş.a. stocurile existente în sectoarele zootehnice nici n-au fost mă­car „atinse“ în această iarnă­ Ca urmare a neglijării acestei acţiuni, în sectorul cooperatist nu s-a reuşit să se realizeze nici 40 la sută din planul de transport. Şi cum sa se facă mai mult cînd în ul­tima sâptăm­înă s-a înregistrat abia un avans de 6 procente ? Rezultatele aşa de anemice demonstrează că timpul ex­cepţional pentru transport din ultima perioadă a fost în mare măsură irosit. Nu s-au folosit gospodăreşte aţei mij­loacele proprii şi, bineînţeles, piei cele ale secţiilor de mecanizare Cooperativa agricolă din Rediu, de exemplu, n-a că­rat nici o tonă din cele 1 200 t, plani­ficate. In condiţiile în care unitatea dis­pune de relativ puţine atelaje ar fi fost normal să se apeleze la sprijinul me­canizatorilor, ceea ce nu s-a făcut însă. Regretabil e că nici S.M.A.-urile care au mijloace de transport disponibile nu cau­tă beneficiari care au nevoie de ele. Ba sînt cazuri cînd chiar dacă se ivesc în­­tîmplător asemenea ocazii ele rămîn ne­fructificate. Vom recurge tot la exemplul C.A.P. Ţigănaşi care tocmai cunoscînd că în judeţ există forţe nefolosite, a solici­tat întreprinderii de mecanizare 10 re­morci. Parte din ele urmau să fie oferite de S.M.A. Popricani ce deserveşte cooperativa, iar 4 remorci (care tot stă­teau de pomană) de S.M A.-ul vecin de la Trifeşti. Cum nici una din cele două sta­ţiuni de mecanizare nu s-a ţinut de cu­­vînt cooperativa agricolă a fost nevoită să caute furnizori mai serioşi şi care nu stau mult pe gînduri cînd e vorba de propriile lor venituri. Serioasele rămîneri în urmă semnalate în acţiunea de fertilizare a solului re­clamă măsuri imediate şi cît mai efi­ciente pentru a îndrepta lucrurile pe făgaşul normal. Pînă la desprimăvărare a mai rămas foarte puţin timp, dar foarte multe îngrăşăminte de cărat. Po­sibilităţi pentru lichidarea restanţelor e­­xistă. Esenţialul e ca ele să fie puse în valoare. Aceasta presupune însă mai mul­tă preocupare nu numai din partea uni­tăţilor vizate ci şi a organelor agricole judeţene. Căci ridicarea potențialului pro­ductiv al pămîntului nu trebuie consi­derată o problemă minoră ce poate fi lăsată să se rezolve de la sine. Plenara Consiliului judeţean Iaşi al F.U.S. (armare din pag. II A fost prezentat apoi un plan de mă­suri pentru îmbunătăţirea activităţii“­de cunoaştere şi popularizare a legilor. Din planul de măsuri rezultă,­­ între altele, faptul că în perioada următoare consi­liile judeţean, municipal, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socia­liste, toate organizaţiile de masă, obşteşti şi profesionale care fac parte din acest organism vor lua măsuri pentru inten­sificarea muncii organizatorice, politice şi culturale-educative în scopul cunoaşterii şi respectării legilor ţării de către toţi cetăţenii judeţului, fiecare organizaţie trebuind să militeze şi să aducă o con­tribuţie mai mare la formarea şi dez­voltarea conştiinţei juridice socialiste a maselor, la consolidarea ordinei de drept şi respectarea normelor de convieţuire socială, la apărarea proprietăţii socialiste şi a celorlalte valori ocrotite de lege. In acest an se vor organiza în fiecare lo­calitate şi loc de muncă acţiuni adec­vate. Sarcini deosebite în acest sens re­vin tuturor organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, în mod special sindicatelor, orga­nizaţiilor U.T.C., organizaţiilor coopera­tiste, Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Asociaţiei juriştilor şi Filialei Iaşi a Uniunii Ziariştilor. Pe marginea informării prezentate, cît şi a planului de măsuri au luat cuvîn­­tul tovarăşii Nicolae Manolache, preşe­dintele Consiliului judeţean al sindica­telor, S. Ioţcovici, preşe­dintele U.J.C.M., Viorel Tiron, prim-vicepreşedinte al Con­siliului popular municipal, Romulus Vo­­nica, preşedintele Tribunalului judeţean, Gheorghe Macovei, prim-secretar al Co­­m­itetului judeţean Iaşi al U.T.C., Savin Niculescu, preşedintele U.J.C.C., Virgil Liciu, procurorul-şef al judeţului, Maria Diaconescu, vicepreşedintă a Comitetului judeţean al femeilor, Neculai Cozma, preşedintele comitetului sindicatului de la Complexul de morărit şi panifi­caţie, şi Dumitru Titianu, profesor în comuna Cristeşti. Vorbitorii au sub­liniat realizările obţinute pe linia cu­noaşterii şi respectării legilor de către oamenii muncii, precum şi unele defi­cienţe ce s-au făcut simţite în această direcţie, angajîndu-se totodată să-şi aducă o contribuţie sporită la îndeplinirea sar­cinilor ce le stau în faţă. In continuarea lucrărilor plenarei, tov. Ilie Dodea a prezentat planul de mă­suri privind acţiunile ce vor fi între­prinse în vederea constituirii Fondului de solidaritate internaţională pentru a­­nul 1972, în scopul îndeplinirii Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a măsurilor stabilite de către Secreta­riatul C.C. al P.C.R. pentru sprijinirea mişcărilor de eliberare naţională, a ţări­lor în curs de dezvoltare, precum şi pen­tru ajutorarea populaţiei din unele ţări în cazul unor calamităţi naturale. Plenara a hotărît ca la Fondul de so­lidaritate internaţională Consiliul jude­ţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste, cu sprijinul direct al organizaţiilor com­ponente, să contribuie cu suma de 2.280.000 lei. Participanţii la plenară s-au angajat, în unanimitate, să-şi aducă contribuţia la realizarea acestui fond. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Potop, care a subliniat sarcinile ce revin organizaţiilor componente ale Consiliului judeţean al Frontului Unității Socialiste în etapa ur­mătoare. SPORT-SPORT-SPORT „Țintesc o medalie la Jocurile olimpice44 De vorbă cu campionul balcanic la sabie Dan Irimiciuc Intr-una din serile trecute îl căutam în Capitală pe cetadionul balcanic la sabie Dan Irimiciuc, Unde putea fi găsit . Nor­mal, în sala de scrimă. Mă îndrept în­­tr-acolo dar, în locul obişnuitelor sunete metalice ale armelor albe, luminile unor reflectoare mă edifică asupra celor ce se întîmplă. „Atenţie, se filmează !‘‘. Televiziunea ro­mână realizează un reportaj despre ma­rele campion şi colegii săi, „Stop cadru“. Şi între două tururi de manivelă reuşesc să stau de vorbă cu ei. — Dan Irimiciuc, te-am ruga sa reme­morezi acel moment „Atena 71“. --- Proba de sabie, probă în care tră­gătorii bulgari excelează, a constituit a­­devăratul act de atracţie al campionatelor balcanice. De altfel între trăgătorii ro­mâni şi cei bulgari a existat dintotdeauna o rivalitate. Bulgarii au venit cu prima lor garnitură. Faptul că finala probei­­de sa­bie a fost disputată de cîte 3 trăgători români şi trei bulgari confirmă cele spu­se mai sus. Am luptat pentru fiecare vic­torie şi am învins. La echipe, Oct. Vinti­­lă, Iosif Budahazi şi cu mine am reuşit după o luptă foarte strînsă să învingem pentru a treia oară în 1971 echipa bul­gară, ceea ce ne-a adus cea de a doua medalie de aur la Balcaniadă. — Ce va fi mai departe, te-ai gîndit la un titlu olimpic în 1972 ? — Pentru mine anul care a început are două semnificaţii, In primul rînd este a­­nul In care voi susţine examenul de di­plomă (n.r. Dan Irimiciuc este student, în anul V la Facultatea de industrie uşoa­ră) şi In al doilea rînd este anul Olim­piadei. Toate eforturile mele se îndreap­tă înspre obţinerea unor rezultate bune în aceste două direcţii. La Olimpiada de la Mönchen voi căuta să reeditez com­portarea de la C.M. 1— Viena 1971, adică să mă număr printre Analişti, iar în a­­cest caz, cucerirea unei medalii ar putea constitui satisfacţia supremă! — Ce ne poţi spune despre echipa Poli­tehnica, despre cucerirea titlului de vice­­campioană naţională pe echipe, despre perspectivele ei in viitorul campionat . — Acest nou titlu a confirmat, încă o dată, pregătirea şi valoarea coechipieri­lor mei ! Dan Popescu,­ loan Nicolae, ing. loan Ţîrdea, V. Olaru şi împreună cu ca­re voi încerca să anulăm mitul invincibi­lităţii echipei Steaua Bucureşti şi să adu­cem la Iaşi primul titlu de campioni ai României în proba de sabie pe echipe. — Este un angajament 7 — Nu ! Este o simplă intuiţie a posibi­lităţilor coechipierilor şi în special ale lui Dan Popescu care, la ultimele concursuri, a arătat că poate fi­ un coechipier de ba­ză nu numai în echipa de club, ci şi în prima echipă a României ce va fi prezen­tă la Jocurile Olimpice de la München. Dar, desigur, pentru această tentativă vom avea tot sprijinul din partea antre­norului nostru, prof. Nicolae Pufnei, cît și din partea conducerii clubului nostru. ^ ^ Sergiu BANU coresp. FOTBALFeroviarii păşcăneni au început pregătirile Şi în oraşul Paşcani, sportul cu balo­nul rotund revine în actualitate. în centrul atenţiei, fireşte, este forma­ţia divizionară B. C.F.R. care în turul campionatului a rămas datoare sub toa­te aspectele. Conştienţi de sarcina grea pe care o au în retur, feroviarii păşcăneni şi-au reluat pregătirile încă de la jumătatea lunii ianuarie a. c. Referitor la evoluţia neconcludentă a echipei feroviare din prima parte a campionatului şi la con­diţiile create pentru redresarea ei în retur, ing. Petru Teodorescu, preşedin­te al asociaţiei sportive C.F.R., ne-a de­clarat : „Este adevărat că fotbaliştii noştri pot să ne ofere mult mai mult în retur, fiindcă consider că amintirea tristă a celor cinci puncte pierdute a­­casă îi va mobiliza pe toţi într-un front comun de luptă, mai ales în jocurile de deplasare, ca în final să evităm sur­priza neplăcută de acum doi ani — cînd­­pe „nesimţite* ne-am trezit în divizia C. In vederea pregătirii în cele mai bune condiţiuni, am luat hotă­­rîrea şi am trecut la executarea lucrări­lor de instalaţii (a elemenţilor şi caza­nului) pentru încălzire centrală a vestia­relor de la stadion, unde va fi şi „carti­erul general“ al fotbaliştilor. In același timp, manifestăm încredere în pricepe­rea antrenorului Traian Iordache, care, cu sprijinul dezinteresat al tînărului an­trenor Viorel Simina se preocupă de întărirea lotului, promovînd deja nu mai puţini de 1­5 juniori talentaţi, care din vară vor depăşi pragul junioratului (de­venind schimbul de mîine al actualilor jucători păşcăneni). Este vorba de Bobu, Blaga, Codrig, Covrig, Ursu. • Adău­­gîndu-i şi pe cei noi‘veniţi la C.F.R.", O­­breja (fost la­­Viitorul Vaslui) şi Bru­­kenthal (de la Chimia Suceava) am cer­titudinea că echipa noastră va evita re­trogradarea“. Antrenamentele feroviarilor păşcăneni au loc zilnic în sală şi în aer liber, pu­­nîndu-se accentul într-o prinjă etapă la dezvoltarea forţei şi a rezistenţei. In luna februarie a.c. C.F.R.-ul îşi va con­tinua pregătirile In localitate, unde se va preocupa de îmbunătăţirea tehnicii indi­viduale a jucătorilor cu ajutorul apa­ratelor şi instalaţiilor respective de la stadion. In continuare, pînă la primul joc cu Chimia Rîmnicu-Vîlcea din re­tur, feroviarii au în programul lor dis­putarea a numeroase meciuri de verifi­care cu formaţiile I.T.A. Paşcani şi Victoria Roman (div. C), Ştiinţa Bacău şi Ceahlăul P. Neamţ (div. B), Politehnica Iaşi, S.C. Bacău (div. A) — tur şi re­tur. C. ENEA De luni pînă luni, pe drumurile publice din judeţ Sub influenţa alcoolului Săptămîna trecută s-au produs cîteva ac­cidente de circulaţie, avînd ca urmare a­­varierea autovehiculelor. Accidentul comis de Nicolai Istratoaie, Inginer oenolog la I.A.S. Copou, a avut loc în I Iaşi, la o Intersecţie, Conducted auto­vehiculul 1-1s,­19­85, al unui prieten de-al său, Nicolai Istratoaie s-a înscris In de­păşirea unui cot autovehicul care virase la stingă după ce, pe prealabil, semna­lizase. In urma coliziunii, faţa autoturis­mului a fost avariată aşa cum se vede în fotografie­ La analiză s-a constatat că oe­­nologul era şi sub influenţa alcoolului... Un alt salariat de la I.A.S. Copou, Mihai Fedor, şofer pe autofurgoneta 21 -iş.-1925, transporta cîteva persoane pe str. Palat. Şoferul Nic. Cucoranu, pe autobuzul I.T.I. 31-is.-2223, nu i-a acordat prioritate şi, din această ciocnire (vinovat, şoferul au­tobuzului), furgoneta a fost avariată şi o persoană uşor acciden­tată. La analiză a a­­părut o surpriză : şo­ferul nevinovat pentru comiterea accidentului, Mihai Fedor, se afla ... sub influenţa alco­olului. Morala : Oricît de sigur ai fi pe forţele tale, nu consuma bău­turi alcoolice cînd te afli la volan. Celelalte două acci­dente, fără victime, se datorează condu­cătorilor auto Octav Cotruţă (pe şoseaua Iaşi — Tg. Frumos, la o depăşire, a f­rina­t brusc şi maşina a de­rapat, ciocnindu-se cu alta care venea din sens opus) şi C-tin Ursu (ara în imediata apropiere a unui auto­camion care a oprit şi, neputînd să-l evite, a intrat în spatele acestuia. Din rapoarte Mai mulţi căruţaşi şi biciclişti a­u fost găsiţi de neregulă­­ de patrulele auto ale Serviciului de circulaţie. D. Jucănoru (Hlin­­cea), M. Bălăşan (Valea Adâncă) ş.a. cir­culau fără faruri la biciclete ; I. Niculici (Podu-Iloaiei), Gh. Butnaru (Tg. Frumos), Gh. Manole (Bălţaţi) ş.a. n-aveau felinare şi ochi de pisică la căruţe. C-tin Scriitoru şi M. Atasiei, şoferi la C.L.F. Răducăneni, au fost sancţionaţi pentru că transportau persoane fără forme legale. M. GRIGORIU (date furnizate de organele de circulaţie ale miliţiei) Spectator MARIN NICULESCU Pe mine unul mă cucerise uşu­rinţa cu care Victor Naidin, cam, al zecelea rutier român din anii de după război, conducea plutonul u­­nor ciclişti literalmente amatori, ne­antrenaţi şi fără „material tehnic, cit de­cit onorabil, pe o şosea (ve­che), considerată astfel Încă de pe vremea lui Mihalache Sturze, unde­va prin nordul Moldovei. Era o cursă locală cu caracter evident pro­pagandistic la care fusese invitat şi un component al lotului naţional Animaţie prin sate, încurajări, sprinturi, cu premii pe măsura să­răciei organizatorilor, iluzia asfal­tului fi alte visuri...­­Toată lumea insă ştia fi vorbea de Marin Niculescu. Pe el ar fi vrut să-l vadă mulţimea. Marele as de atunci al pedalei strălucea în competiţii de anvergură, chipul său Îmbrăţişat de frunzele cununei de stejar suridea adesea în ziare, cro­nicarii relatau în amănunt faptele lui de ghidon. Mărinn Niculescu, pe timpul gună o săritură în lungime de peste 3 metri şi jumătate ar fi fost crezută posibilă doar „in Hună“, domina o „Cursă a Seinteil“ fi o ediţie a ferocirllor Balcanice şi ale Europei Croaţi­ale“ în 1949 la Budapesta. Ie­şenii îşi aduc aminte de triumfala lui sosire pe strada Ştefan cel Mare la capătul unei etape de pes­te 200 de km., negru ca un drac de praf şi surpare. In „Turul Ro­mâniei“ din 19 ai ciştigat, de ase­menea, cu dezinvoltura unui desă­­vârşit campion. In „Cursa Păcii“ — suprema competiţie amătoare euro­peană —­ pe sub piramidele Egip­tului, in munţii Tatrei, —­ oriunde a concurat —, prezenţa lui Marin Niculescu a inspirat întotdeauna, teamă şi respect, au însemnat de multe ori urcare pe podium, urate răsplătind efortul poate necunoscut altor sporturi, glorie de neuitat a­­dusă patriei socialiste. Recent Marin Niculescu a deve­nit primul ciclist al României dis­tins cu titlul de maestru emerit al sportului. E o încununare binemeri­tată, pe care o salutăm din toată inima de aici­, din orașul in care puternica sa personalitate sportivă a revitalizat cindva pasiunea pen­tru tradiţionalul velociped. Maistrul ţesător Marin Niculescu este as­tăzi antrenor la clubul „Olimpia" din Bucureşti. Şi nu ştiu de ce îmi revine acum în minte nume­le lui Florin Streit, adulatul delist al Iaşului din aceeaşi perioadă, că­ruia cineva i-ar putea solicita un efort asemănător. N-o să refuze, sînt sigur. Lumea de mîine va în­căleca bicicleta pentru că... va a­­vea unde s-o parcheze. Lucian DTUMBRAVA Rezultatele concursului Pronosport nr. 5 din 30 ianuarie Atalanta — Internazionale Bologna —- Sampdorla Catanzaro — Juventus Lanerossi — Roma Milan — Varese Napoli — Florentina Torino — Mantova Verona —- Cagliari Genoa — Perugia Lazio — Barl Livorno — Tarante Modena — Foggia Novara — Tárnán* Fond d« c? şti guri lel 409.419 mm Insufleţitoare (urmare din pag. 1) la principalele culturi să fie depăşit ,cu 50 de tone porumb, 55 de tone de grîu, 100 de tone de sfeclă de zahăr şi 50 de tone de cartofi. In sectorul zootehnic, efectivele de animale vor creşte cu 100 de capete o­­vin® şi 30 de capete bovine peste plan. Bineînţeles, în aceste condiţii, prese şi posibilităţile C.A.P. de a vinde statului mai multe produse. Vor fi livrate deci, peste plen, 100 de tone de sfeclă de zahăr, 2.000 kg. carne, 700 l. lapte de oaie, precum şi alte produse achiziţionate de la membrii cooperatori. Preocupări pentru edificarea centrului civic Luind in dezbatere planul economiei locale şi bugetul pe anul 1972, deputaţii şi numeroşii invitaţi la sesiunea consiliului popular al comunei Şcheia au studiat, totodată, obiec­tivele care le stau în faţă pentru a-şi sta­bili noi angajamente stimulative ca răspuns la chemarea la întrecere. Dezvoltarea celor două cooperative agri­cole de producţie, redarea in circuitul a­­gricol a unor însemnate suprafeţe prin e­ e­xecutarea a 20 de lucrări de artă, creşte­ angajamente­ rea efectivelor de animale şi livrarea că-­ tre fondul central al statului a unor canti­tăţi sporite de produse agricole vegetal# şi animale, înfiinţarea unor noi secţii de pres­tări de sevicii depSştedu-se producţia pla­nificată In, acest sector cu 20 la sută faţă de plan, îmbunătăţirea aprovizionării "popu­laţiei au constituit tot atîtea probleme luate în discuţie. O atenţie deosebită a fost acordată dez­voltării centrului civic al comunei, fetei ara pornit pe un drum bun, au remarcat vor­bitorii, dar trebuie să perseverăm in aceas­tă direcţie. Să terminăm în cel mai scurt timp complexul brutărie-pantieă, nceput de anul trecut, construcţia pentru muzeul satu­lui, grajdul de la dispensarul uman, piaţa şi oborul. Paralel cu dezvoltarea construc­ţiilor pentru secţiile de prestări de servicii, să construim un ştrand pentru tineret Dar cele mai importante obiective răimîn, desigur, construcţia noi) şcoli cu 12 săli de clasă şl laborator la care, în acest an, vor fi executate lucrări In valoare de 600.000 de lei, precum şl începerea construcţiei u­­nei case de cultură şl complexului adminis­trativ, care va fi dată In folosinţă completă în anul 1975. îmbunătăţirea stării de viabilitate a dru­murilor, construcţia şi repararea unor poduri şi întreţinerea, şanţurilor prin contribuţia de muncă a locuitorilor, executarea, prin mun­că patriotică, a unui volum de lucrări în valoare de 1 .200.000­ de lei pentru­ înfrumu­seţarea localităţii vin să completeze măsu­rile gospodărști-edilitare. Radio laşi Programul de seară (1 februarie)"; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Cin­tecul care mi-e drag; 17,30 Biografii contemporane ; 17,45 Partid, lumină vie (program de cîn­­tece) ; 18,00 In emisie : Ti­nereţea ; 18,30 Cotidian so­nor ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20,00 Tribuna dezbaterilor ; 20,15 Ţara frumuseţii (pro­gram de cîntece) ; Canţo­nete interpretate de Nico­lae Herlea ; 20,30 Orizon­turi : Casele de cultură — prezenţă vie în viaţa lo­calităţilor — radioanchetă realizată în judeţele : Su­ceava, Botoşani şi Bacău ; 20,45 Bucurie, mîndră fioare (cîntece de viaţă nouă) ; 21,00 Fonoteca melomanilor ; 21,30 Scena ; 21,45 Valsuri şi tan­­gouri. Programul de dimineaţă (3 februarie) : 8,00 Buletin de ştiri; 6,05 Jocuri populare româneşti ; 6,101 Actualitatea în agricultură ; 6,20 Jocuri populare româneşti ; 6,30 Ritmuri matinale ; 6,45 Cîn­­tece populare româneşti ; 7,00 Radiomatineu. Televiziune 8,55 Deschiderea emisiunii de dimineaţă ; 9,00 Telex ; 9.05 Teleşcoală. Geografie­geologie. Vu­lcanismul Relie­ful vulcanic din România. Matematică, el. a VIII-a : Elemente de teoria mulţimi­lor (II. Operaţii cu mulţimi); 10.00 Ore de limba rusă (I); 10.30 Căminul (reluarea e­­misiunii de luni, 31 ianua­rie) ; 11.10 Roman foileton . ..David Copperfield“ (relua­rea episodului I) ; 12.00 Te­lejurnal ; 17.30 Deschiderea emisiunii de după-aromază ; Avanpremieră ; 17.35 Cum vorbim ! 17.50 Muzică popu­lară interpretată de Nicu Moldovan ! 18.00 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi ; 18.25 Film do­cumentar : „Reflexe şi re­­flecţii"! 18.50 Gala interpre­ţilor — Martha Kesler ; 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. Filmul „Isprăvile lui Mighty Mouse —­ producţie a studiourilor americane“ ; 19.36 Telejurnal ; 20.00 Sea­ră de teatru'­i „ZeS'ti-'ea“ , de Paul Everac ; 21.50 „Invita­ţie la vals“ de­ Weber, în interpretarea orchestrelor reunite ale Radioteleviziunii italiene; 22.10 Teleglob ; O­­rele Şanhaiului .. Reportaj filmat I 23,30 „24 de ore“. Cinematografe victoria, orei® 9 ; 11,10; 14,30 ; 16,40 ( 18,50 ) 21 : „Steaua de tinichea“ ; RE­PUBLICA, orele 9,30 ; 14 ; 17,10 ; 20,15 : „Marele p­riu“, film pe ecran pai­ramie ; COPOU, orele 0 ; 15 ; 17 ; 19 , 21: „N-a cintat niciodată pentru Ja“; ARTA, orele 9;­­ 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,4 „Gara bielorusă“ ; TATA­­RAŞI, orele 16; 18 , 20 : „Moara cu poroc“ ; NIGO­­LINA, orele 1S­­ 18 , 21 : „Fraţii Saroian“. In judeţ : GLOBUL ,,U­­NIREA“ — PAŞCANI, ,,Ci­ma, orchestră" . CASA DE CULTURA PAŞCANI! „Ta­bla viselor“ ; TG. FRU­MOS, „Pădurea spînzuraţi­­lor“ ; HIRLAU, „Vin ci­cliştii“ ; PODU - ILOAIEI, „Ambasador­ul Uniunii So­vietice“ ; HĂLĂUCEŞTI, „Renegata“. Clnici de serviciu Azi, 1 februarie, sínt de Farmacii de serviciu In afara programului nor­mal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 gardă pentru Internări­le din Piaţa Va­rd­, nr. V Sor urgenţă Clinica * chirurgie, cola­­lingă restauran­tul ei Calea a II-a medicală, Spitalul clinic de­ adulţi nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), C­arca I de obstetrică ginecologie, Spitalul ma­ternitatea (str. Cuza Vodă). Spitalul nr. 7 Socola şi Spi­talul de copii (Tătăraşi) primesc Internări In fie­care zi. Vremea va fi rece cu ce­rul mai mult noros. Se vor mai semnala ninsori locale si temporare. Vtntul va su­fla potrivit cu Intensificări locale, mai ales în estul Moldovei, din sectorul sud­­estic. Temperatura aerului va scădea , minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 17 grade, iar maxi­mele între minus 6 şi mi­nus 10 grade. „Cotnariul fjj”. epiW­­r­ex „Copou“, care despri­vese numai reţetele de ur­genţă, până la ora 8 dimi­neaţa. Impui probabil

Next