Flacăra Iaşului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7890-7914)
1972-02-01 / nr. 7890
Căminul cultural— influenţă activă în viaţa economică d n cadrul Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale s-a acordat o mare atenţie problemelor privind intensificarea muncii in domeniul educării şi formării conştiinţei socialiste a ţărănimii, dezvoltării economice şi sociale a comunelor şi satelor din patria noastră. Desigur, căminului cultural din fiecare sat şi comună îi revin sarcini de mare răspundere şi in domeniul oglindirii, in agenda sa, a vieţii economice locale. Aceasta nu este nici pe departe o sarcină limitrofă — aşa cum mai este considerată pe alocuri — ci una de primă mărime rezultată din preocuparea cotidiană a sătenilor cooperatori. Este deci indispensabilă activităţii cultural-educative preocuparea de a contribui la cunoaşterea şi popularizarea sarcinilor economice, la imprimarea răspunderii pentru rezolvarea acestora şi a intransigenţei faţă de tot ceea ce stînjeneşte mersul înainte. In acest sens, unele cămine culturale procedează la o largă consultare cu membrii cooperativelor agricole de producţie, cu tehnicienii şi specialiştii, cu alte instituţii care contribuie productiv la dezvoltarea economică a comunei, cu specialiştii conducători ai unor instituţii judeţene cu sarcini de îndrumare şi control. Colaborarea cu unii din aceşti factori este adesea facilitată de faptul că cei mai reprezentativi fac parte din conducerea colectivă a căminului cultural. O asemenea simbioză fericită, întâlnită în comunele Tătăruşi, Ruginoasa, Vlădeni, Şipote, Podu- Iloaiei, Popeşti ş.a., permite realizarea unui front unitar de acţiune care, la nivelul căminului cultural, prinde contur faptic prin mijloace specifice, atractive, eficienţa. —■ Eu nu pot concepe ca un activist cultural să nu cunoască în profunzime aspectele dezvoltării econosales, a elementelor de perspectivă din cadrul cooperativei agricole de producţie, a satului în care lucrează. A nu aduce la tribuna căminului cultural acest® probleme esenţiale, frămîntările oamenilor, problemele pe care le ridică, înseamnă a nu-ţi face datoria — ne-a spus Leon Donciu, directorul căminului cultural din Movileni. Intr-adevăr, exista aceastâ tendinţă — se mai păstrează sporadic și în prezent — «a directorul de cămin ,să stea cuminte In banca lui“ că de treburile economice are cine să s® preocupe, în această situaţi® se întîlneau prin pîapuriîe de muncă nişte formulări generale în genul „Dezvoltarea C. A. P.-ului", „Seară de calcul“ etc., urmînd ca cei repartizaţi din timp, să vină seara la cămin să le ţină. Bineînţeles toate a au rămas în imperiul hârtiei şi al abstracţiei, după cum au şi fost formulate. Alţi activişti culturali şi-au asumat rolul de suplinitori ai specialiştilor agricoli La Oţeleni, despre problemele cheie ale producţiei cooperativei agricole este pus să vorbească un profesor foarte tînăr, necalificat. Bineînţeles că la manifestarea respectivă au participat doar cîţiva copii. Ca activist cultural, directorul de cămin trebuie să aibă o viziune de ansamblu, să joace un rol de coordonator. El trebuie să cunoască direct activitatea economică şi să-i vadă legăturile cu celelalte Calitatea şi eficienţa activităţii politicoeducative aspecte ale vieţii socialculturale. Activistul cultural trebuie neapărat să ceară concursul specialiştilor, acolo unde problemele depăşesc competenţa. Preocupindu-se şi de formele pe care le îmbracă munca, el are datoria să vegheze cu măiestrie de pedagog al adulţilor ca aceste acţiuni să nu se transforme in şedinţe de producţie, de transmitere şi repartizare a sarcinilor, ci să constituie momente de puternică trăire care să se reflecte în fapte şi acţiuni de calitate în cîtapul muncii. In felul acesta, el devine un educator comunist şi asta trebuie să urmărească activistul cultural, ne-a spus Traign Rusu, directorul căminului cultural din Motea. Serile de calcul, dezbaterea unor probleme de economie agrară, concursurile gen „Cine ştie, răspunde", sărbătorirea fruntaşilor, mesele rotunde, simpozioanele, invitarea unor specialişti de înaltă calificare, expoziţii şi grafice privind dezvoltarea cooperativei, a satului, iată cîteva forme de sprijinire a vieţii economice locale. Căminele culturale trebuie să realizeze însă o strînsă legătură între viaţa economică şi atitudinea săteanului faţă de aceasta. Este vorba de realizarea unor adinei prefaceri ale conştiinţei printr-o susţinută muncă politică de educaţie socialistă. Aici se cere concepţie, tact, măiestrie, iniţiativă, putere de convingere, fantezie, exemplu personal , calităţi indispensabile educatorului comunist. Prin intermediul unei game largi de manifestări, activistul cultural, preţuind calităţile oamenilor, sesizând lipsurile, poate acţiona eficient în direcţia înlăturării unor atitudini retrograde, poate contribui la realizarea modelului etic al comunistului, Jalonat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara din 3—5 noiembrie 1971. Discuţiile de la om la om, dezbaterile pe marginea unor fapte din viaţa oamenilor, a satului —■ negative sau pozitive — acordarea posibilităţii ţăranilor de a-şi exprima opinia de la tribuna căminului cultural, de a aproba sau dezaproba unele comportări sunt deosebit de eficiente. Prin intermediul satirei, de asemenea, se pot combate cu succes unele abateri de la conduita comunistă. Gazetele de perete de la Bivolari, Rugii,Casa, Vlădeni, Belceşti, Scînteia, Hălăuceşti, Movileni, Tătăruşi, Şipote etc., îşi demonstrează din plin eficienţa. Pe acelaşi nivel al eficacităţii se situează foile volante, brigăzile artistice de agitaţie, mai ales atunci cînd ele dovedesc discernămînt în alegerea faptelor şi operativitate în prezentarea lor. Realizarea unor anchete, reportaje, momente satirice la staţia de radioficare, amenajarea unor panouri fotografice cuprinzînd instantanee şi scurte comentarii — la căminul cultural sau chiar la locul de muncă — a unor expoziţii cu produsele muncii sau machete ale dezvoltării localităţii, constituie acţiuni cu ecou în conştiinţa oamenilor. Trebuie însă să arătăm că asemenea forme lipsesc la multe din aşezâmintele culturale ale judeţului nostru. Acest lucru se datorează, în primul rînd, slabei pregătiri a unor directori de cămine, rutinei, lipsei de concepţie, de pasiune şi entuziasm. Sunt comune unde directorii nu trec cu lunile prin unităţile productive sau invers, unde cooperatorii nu calcă pragul căminului cultural, cunoscîndu-i inactivitatea. In alte cazuri — Leţcani, Mogoşeşti, Oţeleni — conducerile cooperativelor agricole de producţie nu colaborează şi nu sprijină unităţile culturale. Se impune intervenţia energică a comitetelor comunale de partid, îndrumarea competentă din partea Comitetului de cultură şi educaţie socialistă şi a celorlalte organisme de resort — U.J. C. A. P., Direcţia generală a agriculturii — care au, de asemenea, importante sarcini educative. Pentru că numai printr-o concentrare a tuturor forţelor, printr-o dinamizare a muncii politice, cultural-educative şi artistice, căminul cultural va fi prezent şi influent în viaţa economică a comunelor şi satelor judeţului nostru. Ion RAZESU Locul îngrăşămintelor (urmare din pag. I) pentru folosirea fiecărui kilogram de gunoi datează îndeosebi de la introducerea retribuţiei pe bază de acord global, adică de cind oamenii s-au convins că răsplata muncii lor e legată direct de nivelul producţiei obţinute. Din păcate, nu peste tot se gindeşte la fel. Mai grav e că numărul celor ce subestimează această importantă rezervă de sporire a recoltei e inadmisibil de mare. La C.A.P.-urile din Deleni, Aroneanu, Totoeşti, Mogoşeşti, Dagîţa, Hírlap, Uricani, Oţeleni şi destule altele cantităţile de gunoi de grajd duse pe ogoare nu reprezintă decît cîteva procente din sarcinile prevăzute. Mai mult încă, la Lungani, Sineşti, Voineşti, Dobrovăţ, Ţibăneşti, Cepleniţa, Rediu, Horleşti, Plugari ş.a. stocurile existente în sectoarele zootehnice nici n-au fost măcar „atinse“ în această iarnă Ca urmare a neglijării acestei acţiuni, în sectorul cooperatist nu s-a reuşit să se realizeze nici 40 la sută din planul de transport. Şi cum sa se facă mai mult cînd în ultima sâptămînă s-a înregistrat abia un avans de 6 procente ? Rezultatele aşa de anemice demonstrează că timpul excepţional pentru transport din ultima perioadă a fost în mare măsură irosit. Nu s-au folosit gospodăreşte aţei mijloacele proprii şi, bineînţeles, piei cele ale secţiilor de mecanizare Cooperativa agricolă din Rediu, de exemplu, n-a cărat nici o tonă din cele 1 200 t, planificate. In condiţiile în care unitatea dispune de relativ puţine atelaje ar fi fost normal să se apeleze la sprijinul mecanizatorilor, ceea ce nu s-a făcut însă. Regretabil e că nici S.M.A.-urile care au mijloace de transport disponibile nu caută beneficiari care au nevoie de ele. Ba sînt cazuri cînd chiar dacă se ivesc întîmplător asemenea ocazii ele rămîn nefructificate. Vom recurge tot la exemplul C.A.P. Ţigănaşi care tocmai cunoscînd că în judeţ există forţe nefolosite, a solicitat întreprinderii de mecanizare 10 remorci. Parte din ele urmau să fie oferite de S.M.A. Popricani ce deserveşte cooperativa, iar 4 remorci (care tot stăteau de pomană) de S.M A.-ul vecin de la Trifeşti. Cum nici una din cele două staţiuni de mecanizare nu s-a ţinut de cuvînt cooperativa agricolă a fost nevoită să caute furnizori mai serioşi şi care nu stau mult pe gînduri cînd e vorba de propriile lor venituri. Serioasele rămîneri în urmă semnalate în acţiunea de fertilizare a solului reclamă măsuri imediate şi cît mai eficiente pentru a îndrepta lucrurile pe făgaşul normal. Pînă la desprimăvărare a mai rămas foarte puţin timp, dar foarte multe îngrăşăminte de cărat. Posibilităţi pentru lichidarea restanţelor există. Esenţialul e ca ele să fie puse în valoare. Aceasta presupune însă mai multă preocupare nu numai din partea unităţilor vizate ci şi a organelor agricole judeţene. Căci ridicarea potențialului productiv al pămîntului nu trebuie considerată o problemă minoră ce poate fi lăsată să se rezolve de la sine. Plenara Consiliului judeţean Iaşi al F.U.S. (armare din pag. II A fost prezentat apoi un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii“de cunoaştere şi popularizare a legilor. Din planul de măsuri rezultă, între altele, faptul că în perioada următoare consiliile judeţean, municipal, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste, toate organizaţiile de masă, obşteşti şi profesionale care fac parte din acest organism vor lua măsuri pentru intensificarea muncii organizatorice, politice şi culturale-educative în scopul cunoaşterii şi respectării legilor ţării de către toţi cetăţenii judeţului, fiecare organizaţie trebuind să militeze şi să aducă o contribuţie mai mare la formarea şi dezvoltarea conştiinţei juridice socialiste a maselor, la consolidarea ordinei de drept şi respectarea normelor de convieţuire socială, la apărarea proprietăţii socialiste şi a celorlalte valori ocrotite de lege. In acest an se vor organiza în fiecare localitate şi loc de muncă acţiuni adecvate. Sarcini deosebite în acest sens revin tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti, în mod special sindicatelor, organizaţiilor U.T.C., organizaţiilor cooperatiste, Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Asociaţiei juriştilor şi Filialei Iaşi a Uniunii Ziariştilor. Pe marginea informării prezentate, cît şi a planului de măsuri au luat cuvîntul tovarăşii Nicolae Manolache, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, S. Ioţcovici, preşedintele U.J.C.M., Viorel Tiron, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, Romulus Vonica, preşedintele Tribunalului judeţean, Gheorghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., Savin Niculescu, preşedintele U.J.C.C., Virgil Liciu, procurorul-şef al judeţului, Maria Diaconescu, vicepreşedintă a Comitetului judeţean al femeilor, Neculai Cozma, preşedintele comitetului sindicatului de la Complexul de morărit şi panificaţie, şi Dumitru Titianu, profesor în comuna Cristeşti. Vorbitorii au subliniat realizările obţinute pe linia cunoaşterii şi respectării legilor de către oamenii muncii, precum şi unele deficienţe ce s-au făcut simţite în această direcţie, angajîndu-se totodată să-şi aducă o contribuţie sporită la îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. In continuarea lucrărilor plenarei, tov. Ilie Dodea a prezentat planul de măsuri privind acţiunile ce vor fi întreprinse în vederea constituirii Fondului de solidaritate internaţională pentru anul 1972, în scopul îndeplinirii Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a măsurilor stabilite de către Secretariatul C.C. al P.C.R. pentru sprijinirea mişcărilor de eliberare naţională, a ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi pentru ajutorarea populaţiei din unele ţări în cazul unor calamităţi naturale. Plenara a hotărît ca la Fondul de solidaritate internaţională Consiliul judeţean Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste, cu sprijinul direct al organizaţiilor componente, să contribuie cu suma de 2.280.000 lei. Participanţii la plenară s-au angajat, în unanimitate, să-şi aducă contribuţia la realizarea acestui fond. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Potop, care a subliniat sarcinile ce revin organizaţiilor componente ale Consiliului judeţean al Frontului Unității Socialiste în etapa următoare. SPORT-SPORT-SPORT „Țintesc o medalie la Jocurile olimpice44 De vorbă cu campionul balcanic la sabie Dan Irimiciuc Intr-una din serile trecute îl căutam în Capitală pe cetadionul balcanic la sabie Dan Irimiciuc, Unde putea fi găsit . Normal, în sala de scrimă. Mă îndrept într-acolo dar, în locul obişnuitelor sunete metalice ale armelor albe, luminile unor reflectoare mă edifică asupra celor ce se întîmplă. „Atenţie, se filmează !‘‘. Televiziunea română realizează un reportaj despre marele campion şi colegii săi, „Stop cadru“. Şi între două tururi de manivelă reuşesc să stau de vorbă cu ei. — Dan Irimiciuc, te-am ruga sa rememorezi acel moment „Atena 71“. --- Proba de sabie, probă în care trăgătorii bulgari excelează, a constituit adevăratul act de atracţie al campionatelor balcanice. De altfel între trăgătorii români şi cei bulgari a existat dintotdeauna o rivalitate. Bulgarii au venit cu prima lor garnitură. Faptul că finala probeide sabie a fost disputată de cîte 3 trăgători români şi trei bulgari confirmă cele spuse mai sus. Am luptat pentru fiecare victorie şi am învins. La echipe, Oct. Vintilă, Iosif Budahazi şi cu mine am reuşit după o luptă foarte strînsă să învingem pentru a treia oară în 1971 echipa bulgară, ceea ce ne-a adus cea de a doua medalie de aur la Balcaniadă. — Ce va fi mai departe, te-ai gîndit la un titlu olimpic în 1972 ? — Pentru mine anul care a început are două semnificaţii, In primul rînd este anul In care voi susţine examenul de diplomă (n.r. Dan Irimiciuc este student, în anul V la Facultatea de industrie uşoară) şi In al doilea rînd este anul Olimpiadei. Toate eforturile mele se îndreaptă înspre obţinerea unor rezultate bune în aceste două direcţii. La Olimpiada de la Mönchen voi căuta să reeditez comportarea de la C.M. 1— Viena 1971, adică să mă număr printre Analişti, iar în acest caz, cucerirea unei medalii ar putea constitui satisfacţia supremă! — Ce ne poţi spune despre echipa Politehnica, despre cucerirea titlului de vicecampioană naţională pe echipe, despre perspectivele ei in viitorul campionat . — Acest nou titlu a confirmat, încă o dată, pregătirea şi valoarea coechipierilor mei ! Dan Popescu, loan Nicolae, ing. loan Ţîrdea, V. Olaru şi împreună cu care voi încerca să anulăm mitul invincibilităţii echipei Steaua Bucureşti şi să aducem la Iaşi primul titlu de campioni ai României în proba de sabie pe echipe. — Este un angajament 7 — Nu ! Este o simplă intuiţie a posibilităţilor coechipierilor şi în special ale lui Dan Popescu care, la ultimele concursuri, a arătat că poate fi un coechipier de bază nu numai în echipa de club, ci şi în prima echipă a României ce va fi prezentă la Jocurile Olimpice de la München. Dar, desigur, pentru această tentativă vom avea tot sprijinul din partea antrenorului nostru, prof. Nicolae Pufnei, cît și din partea conducerii clubului nostru. ^ ^ Sergiu BANU coresp. FOTBALFeroviarii păşcăneni au început pregătirile Şi în oraşul Paşcani, sportul cu balonul rotund revine în actualitate. în centrul atenţiei, fireşte, este formaţia divizionară B. C.F.R. care în turul campionatului a rămas datoare sub toate aspectele. Conştienţi de sarcina grea pe care o au în retur, feroviarii păşcăneni şi-au reluat pregătirile încă de la jumătatea lunii ianuarie a. c. Referitor la evoluţia neconcludentă a echipei feroviare din prima parte a campionatului şi la condiţiile create pentru redresarea ei în retur, ing. Petru Teodorescu, preşedinte al asociaţiei sportive C.F.R., ne-a declarat : „Este adevărat că fotbaliştii noştri pot să ne ofere mult mai mult în retur, fiindcă consider că amintirea tristă a celor cinci puncte pierdute acasă îi va mobiliza pe toţi într-un front comun de luptă, mai ales în jocurile de deplasare, ca în final să evităm surpriza neplăcută de acum doi ani — cîndpe „nesimţite* ne-am trezit în divizia C. In vederea pregătirii în cele mai bune condiţiuni, am luat hotărîrea şi am trecut la executarea lucrărilor de instalaţii (a elemenţilor şi cazanului) pentru încălzire centrală a vestiarelor de la stadion, unde va fi şi „cartierul general“ al fotbaliştilor. In același timp, manifestăm încredere în priceperea antrenorului Traian Iordache, care, cu sprijinul dezinteresat al tînărului antrenor Viorel Simina se preocupă de întărirea lotului, promovînd deja nu mai puţini de 15 juniori talentaţi, care din vară vor depăşi pragul junioratului (devenind schimbul de mîine al actualilor jucători păşcăneni). Este vorba de Bobu, Blaga, Codrig, Covrig, Ursu. • Adăugîndu-i şi pe cei noi‘veniţi la C.F.R.", Obreja (fost laViitorul Vaslui) şi Brukenthal (de la Chimia Suceava) am certitudinea că echipa noastră va evita retrogradarea“. Antrenamentele feroviarilor păşcăneni au loc zilnic în sală şi în aer liber, punîndu-se accentul într-o prinjă etapă la dezvoltarea forţei şi a rezistenţei. In luna februarie a.c. C.F.R.-ul îşi va continua pregătirile In localitate, unde se va preocupa de îmbunătăţirea tehnicii individuale a jucătorilor cu ajutorul aparatelor şi instalaţiilor respective de la stadion. In continuare, pînă la primul joc cu Chimia Rîmnicu-Vîlcea din retur, feroviarii au în programul lor disputarea a numeroase meciuri de verificare cu formaţiile I.T.A. Paşcani şi Victoria Roman (div. C), Ştiinţa Bacău şi Ceahlăul P. Neamţ (div. B), Politehnica Iaşi, S.C. Bacău (div. A) — tur şi retur. C. ENEA De luni pînă luni, pe drumurile publice din judeţ Sub influenţa alcoolului Săptămîna trecută s-au produs cîteva accidente de circulaţie, avînd ca urmare avarierea autovehiculelor. Accidentul comis de Nicolai Istratoaie, Inginer oenolog la I.A.S. Copou, a avut loc în I Iaşi, la o Intersecţie, Conducted autovehiculul 1-1s,1985, al unui prieten de-al său, Nicolai Istratoaie s-a înscris In depăşirea unui cot autovehicul care virase la stingă după ce, pe prealabil, semnalizase. In urma coliziunii, faţa autoturismului a fost avariată aşa cum se vede în fotografie La analiză s-a constatat că oenologul era şi sub influenţa alcoolului... Un alt salariat de la I.A.S. Copou, Mihai Fedor, şofer pe autofurgoneta 21 -iş.-1925, transporta cîteva persoane pe str. Palat. Şoferul Nic. Cucoranu, pe autobuzul I.T.I. 31-is.-2223, nu i-a acordat prioritate şi, din această ciocnire (vinovat, şoferul autobuzului), furgoneta a fost avariată şi o persoană uşor accidentată. La analiză a apărut o surpriză : şoferul nevinovat pentru comiterea accidentului, Mihai Fedor, se afla ... sub influenţa alcoolului. Morala : Oricît de sigur ai fi pe forţele tale, nu consuma băuturi alcoolice cînd te afli la volan. Celelalte două accidente, fără victime, se datorează conducătorilor auto Octav Cotruţă (pe şoseaua Iaşi — Tg. Frumos, la o depăşire, a frinat brusc şi maşina a derapat, ciocnindu-se cu alta care venea din sens opus) şi C-tin Ursu (ara în imediata apropiere a unui autocamion care a oprit şi, neputînd să-l evite, a intrat în spatele acestuia. Din rapoarte Mai mulţi căruţaşi şi biciclişti au fost găsiţi de neregulă de patrulele auto ale Serviciului de circulaţie. D. Jucănoru (Hlincea), M. Bălăşan (Valea Adâncă) ş.a. circulau fără faruri la biciclete ; I. Niculici (Podu-Iloaiei), Gh. Butnaru (Tg. Frumos), Gh. Manole (Bălţaţi) ş.a. n-aveau felinare şi ochi de pisică la căruţe. C-tin Scriitoru şi M. Atasiei, şoferi la C.L.F. Răducăneni, au fost sancţionaţi pentru că transportau persoane fără forme legale. M. GRIGORIU (date furnizate de organele de circulaţie ale miliţiei) Spectator MARIN NICULESCU Pe mine unul mă cucerise uşurinţa cu care Victor Naidin, cam, al zecelea rutier român din anii de după război, conducea plutonul unor ciclişti literalmente amatori, neantrenaţi şi fără „material tehnic, cit decit onorabil, pe o şosea (veche), considerată astfel Încă de pe vremea lui Mihalache Sturze, undeva prin nordul Moldovei. Era o cursă locală cu caracter evident propagandistic la care fusese invitat şi un component al lotului naţional Animaţie prin sate, încurajări, sprinturi, cu premii pe măsura sărăciei organizatorilor, iluzia asfaltului fi alte visuri...Toată lumea insă ştia fi vorbea de Marin Niculescu. Pe el ar fi vrut să-l vadă mulţimea. Marele as de atunci al pedalei strălucea în competiţii de anvergură, chipul său Îmbrăţişat de frunzele cununei de stejar suridea adesea în ziare, cronicarii relatau în amănunt faptele lui de ghidon. Mărinn Niculescu, pe timpul gună o săritură în lungime de peste 3 metri şi jumătate ar fi fost crezută posibilă doar „in Hună“, domina o „Cursă a Seinteil“ fi o ediţie a ferocirllor Balcanice şi ale Europei Croaţiale“ în 1949 la Budapesta. Ieşenii îşi aduc aminte de triumfala lui sosire pe strada Ştefan cel Mare la capătul unei etape de peste 200 de km., negru ca un drac de praf şi surpare. In „Turul României“ din 19 ai ciştigat, de asemenea, cu dezinvoltura unui desăvârşit campion. In „Cursa Păcii“ — suprema competiţie amătoare europeană — pe sub piramidele Egiptului, in munţii Tatrei, — oriunde a concurat —, prezenţa lui Marin Niculescu a inspirat întotdeauna, teamă şi respect, au însemnat de multe ori urcare pe podium, urate răsplătind efortul poate necunoscut altor sporturi, glorie de neuitat adusă patriei socialiste. Recent Marin Niculescu a devenit primul ciclist al României distins cu titlul de maestru emerit al sportului. E o încununare binemeritată, pe care o salutăm din toată inima de aici, din orașul in care puternica sa personalitate sportivă a revitalizat cindva pasiunea pentru tradiţionalul velociped. Maistrul ţesător Marin Niculescu este astăzi antrenor la clubul „Olimpia" din Bucureşti. Şi nu ştiu de ce îmi revine acum în minte numele lui Florin Streit, adulatul delist al Iaşului din aceeaşi perioadă, căruia cineva i-ar putea solicita un efort asemănător. N-o să refuze, sînt sigur. Lumea de mîine va încăleca bicicleta pentru că... va avea unde s-o parcheze. Lucian DTUMBRAVA Rezultatele concursului Pronosport nr. 5 din 30 ianuarie Atalanta — Internazionale Bologna —- Sampdorla Catanzaro — Juventus Lanerossi — Roma Milan — Varese Napoli — Florentina Torino — Mantova Verona —- Cagliari Genoa — Perugia Lazio — Barl Livorno — Tarante Modena — Foggia Novara — Tárnán* Fond d« c? şti guri lel 409.419 mm Insufleţitoare (urmare din pag. 1) la principalele culturi să fie depăşit ,cu 50 de tone porumb, 55 de tone de grîu, 100 de tone de sfeclă de zahăr şi 50 de tone de cartofi. In sectorul zootehnic, efectivele de animale vor creşte cu 100 de capete ovin® şi 30 de capete bovine peste plan. Bineînţeles, în aceste condiţii, prese şi posibilităţile C.A.P. de a vinde statului mai multe produse. Vor fi livrate deci, peste plen, 100 de tone de sfeclă de zahăr, 2.000 kg. carne, 700 l. lapte de oaie, precum şi alte produse achiziţionate de la membrii cooperatori. Preocupări pentru edificarea centrului civic Luind in dezbatere planul economiei locale şi bugetul pe anul 1972, deputaţii şi numeroşii invitaţi la sesiunea consiliului popular al comunei Şcheia au studiat, totodată, obiectivele care le stau în faţă pentru a-şi stabili noi angajamente stimulative ca răspuns la chemarea la întrecere. Dezvoltarea celor două cooperative agricole de producţie, redarea in circuitul agricol a unor însemnate suprafeţe prin e executarea a 20 de lucrări de artă, creşte angajamente rea efectivelor de animale şi livrarea că- tre fondul central al statului a unor cantităţi sporite de produse agricole vegetal# şi animale, înfiinţarea unor noi secţii de prestări de sevicii depSştedu-se producţia planificată In, acest sector cu 20 la sută faţă de plan, îmbunătăţirea aprovizionării "populaţiei au constituit tot atîtea probleme luate în discuţie. O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării centrului civic al comunei, fetei ara pornit pe un drum bun, au remarcat vorbitorii, dar trebuie să perseverăm in această direcţie. Să terminăm în cel mai scurt timp complexul brutărie-pantieă, nceput de anul trecut, construcţia pentru muzeul satului, grajdul de la dispensarul uman, piaţa şi oborul. Paralel cu dezvoltarea construcţiilor pentru secţiile de prestări de servicii, să construim un ştrand pentru tineret Dar cele mai importante obiective răimîn, desigur, construcţia noi) şcoli cu 12 săli de clasă şl laborator la care, în acest an, vor fi executate lucrări In valoare de 600.000 de lei, precum şl începerea construcţiei unei case de cultură şl complexului administrativ, care va fi dată In folosinţă completă în anul 1975. îmbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor, construcţia şi repararea unor poduri şi întreţinerea, şanţurilor prin contribuţia de muncă a locuitorilor, executarea, prin muncă patriotică, a unui volum de lucrări în valoare de 1 .200.000 de lei pentru înfrumuseţarea localităţii vin să completeze măsurile gospodărști-edilitare. Radio laşi Programul de seară (1 februarie)"; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Cintecul care mi-e drag; 17,30 Biografii contemporane ; 17,45 Partid, lumină vie (program de cîntece) ; 18,00 In emisie : Tinereţea ; 18,30 Cotidian sonor ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20,00 Tribuna dezbaterilor ; 20,15 Ţara frumuseţii (program de cîntece) ; Canţonete interpretate de Nicolae Herlea ; 20,30 Orizonturi : Casele de cultură — prezenţă vie în viaţa localităţilor — radioanchetă realizată în judeţele : Suceava, Botoşani şi Bacău ; 20,45 Bucurie, mîndră fioare (cîntece de viaţă nouă) ; 21,00 Fonoteca melomanilor ; 21,30 Scena ; 21,45 Valsuri şi tangouri. Programul de dimineaţă (3 februarie) : 8,00 Buletin de ştiri; 6,05 Jocuri populare româneşti ; 6,101 Actualitatea în agricultură ; 6,20 Jocuri populare româneşti ; 6,30 Ritmuri matinale ; 6,45 Cîntece populare româneşti ; 7,00 Radiomatineu. Televiziune 8,55 Deschiderea emisiunii de dimineaţă ; 9,00 Telex ; 9.05 Teleşcoală. Geografiegeologie. Vulcanismul Relieful vulcanic din România. Matematică, el. a VIII-a : Elemente de teoria mulţimilor (II. Operaţii cu mulţimi); 10.00 Ore de limba rusă (I); 10.30 Căminul (reluarea emisiunii de luni, 31 ianuarie) ; 11.10 Roman foileton . ..David Copperfield“ (reluarea episodului I) ; 12.00 Telejurnal ; 17.30 Deschiderea emisiunii de după-aromază ; Avanpremieră ; 17.35 Cum vorbim ! 17.50 Muzică populară interpretată de Nicu Moldovan ! 18.00 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi ; 18.25 Film documentar : „Reflexe şi reflecţii"! 18.50 Gala interpreţilor — Martha Kesler ; 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. Filmul „Isprăvile lui Mighty Mouse — producţie a studiourilor americane“ ; 19.36 Telejurnal ; 20.00 Seară de teatru'i „ZeS'ti-'ea“ , de Paul Everac ; 21.50 „Invitaţie la vals“ de Weber, în interpretarea orchestrelor reunite ale Radioteleviziunii italiene; 22.10 Teleglob ; Orele Şanhaiului .. Reportaj filmat I 23,30 „24 de ore“. Cinematografe victoria, orei® 9 ; 11,10; 14,30 ; 16,40 ( 18,50 ) 21 : „Steaua de tinichea“ ; REPUBLICA, orele 9,30 ; 14 ; 17,10 ; 20,15 : „Marele priu“, film pe ecran pairamie ; COPOU, orele 0 ; 15 ; 17 ; 19 , 21: „N-a cintat niciodată pentru Ja“; ARTA, orele 9; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,4 „Gara bielorusă“ ; TATARAŞI, orele 16; 18 , 20 : „Moara cu poroc“ ; NIGOLINA, orele 1S 18 , 21 : „Fraţii Saroian“. In judeţ : GLOBUL ,,UNIREA“ — PAŞCANI, ,,Cima, orchestră" . CASA DE CULTURA PAŞCANI! „Tabla viselor“ ; TG. FRUMOS, „Pădurea spînzuraţilor“ ; HIRLAU, „Vin cicliştii“ ; PODU - ILOAIEI, „Ambasadorul Uniunii Sovietice“ ; HĂLĂUCEŞTI, „Renegata“. Clnici de serviciu Azi, 1 februarie, sínt de Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 gardă pentru Internările din Piaţa Vard, nr. V Sor urgenţă Clinica * chirurgie, colalingă restaurantul ei Calea a II-a medicală, Spitalul clinic de adulţi nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), Carca I de obstetrică ginecologie, Spitalul maternitatea (str. Cuza Vodă). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc Internări In fiecare zi. Vremea va fi rece cu cerul mai mult noros. Se vor mai semnala ninsori locale si temporare. Vtntul va sufla potrivit cu Intensificări locale, mai ales în estul Moldovei, din sectorul sudestic. Temperatura aerului va scădea , minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 17 grade, iar maximele între minus 6 şi minus 10 grade. „Cotnariul fjj”. epiWrex „Copou“, care desprivese numai reţetele de urgenţă, până la ora 8 dimineaţa. Impui probabil