Flacăra Iaşului, martie 1972 (Anul 28, nr. 7915-7941)
1972-03-01 / nr. 7915
PAGINA A II-A UTC/ SEMICENTENARULUI U. I. C. Au depăşit randamentul planificat Tinerii de la Fabrica de antibiotice din Iaşi întîmpină semicentenarul U.T.C. cu importante succese în producţie. Astfel, uteciştii din secţia a doua extracţie, printr-o supraveghere atentă a parametrilor de lucru şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor, au reuşit să depăşească randamentul planificat la streptomicină pe luna februarie cu 0,8 la sută. In obţinerea acestui rezultat , contribuţie deosebită au adus tinerii Constantin Prodan, Vasile Huţanu, Laurenţiu Obreja, Didina Bălău, Ștefan Mărgărint și alții. intilnire cu membri de partid din ilegalitate In ziua de 27 februarie a.c., tinerii din comuna Ruginoasa şi-au dat întîlnire, la căminul cultural din localitate, cu tov. Nicolae Băişan, membru de partid din ilegalitate. Cu acest prilej, oaspetele a vorbit celor prezenţi despre lupta tineretului comunist în anii grei ai regimului de dictatură fascistă. In încheiere, formaţiile artistice de la şcoala generală au prezentat un frumos program artistic dedicat patriei şi partidului. 1—10 MARTIE „Decada acţiunilor de muncă patriotică“ Intre 1—10 martie Comitetul judeţean al U.T.C. organizează ,,Decada acţiunilor de muncă patriotică*. Dintre obiective notăm : executarea de lucrări pe şantierele sistemelor de irigaţii, plantarea de pomi fructiferi şi ornamentali, plantări de pomi în fondul forestier, colectarea de metale feroase şi neferoase etc. . Această acţiune a fost primită cu viu interes în toate organizaţiile de tineret din cuprinsul judeţului. Simpozion la Casa de cultură, din oraşul Hîrlău a avut loc simpozionul „Figuri de eroi ai mişcării comuniste şi de tineret din patria noastrăă. Tot aici a fost organizată o masă rotundă pe tema „Să discutăm despre prietenie, educaţie, răspunderi". Iar la biblioteca orăşenească s-a deschis o expoziţie de carte intitulată : „50 de ani de luptă şi muncă a U.T.C., sub conducerea P.C.R.“. Aceste acţiuni au fost apreciate de tinerii participanţi. Seară de poezie Tinerii din comuna Trifeşti au participat zilele trecute la o seară de poezie intitulată „Cîntăm anii tinereţii noastre". Au citit din versurile lor poeţii Horia Zilieru şi Aurel Butnaru. Din poezia şi proza pentru tineret au citit actorii Virgil Raidu şi Costel Popa. Seara de poezie s-a încheiat cu un frumos spectacol interpretat de artiștii amatori din localitate. Excursie documentară Agenţia de turism pentru tineret de pe lingă Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. organizează, In perioada 4—6 martie a.c., o excursie la Bucureşti (secretarii organizaţiilor U.T.C. din întreprinderi, instituţii şi de la comune trebuie să prezinte listele şi sumele necesare pentru înscriere pină în ziua de 2 martie). Excursia va prilejul tinerilor vizitarea expoziţiei „Aspecte din istoria şi lupta U.T.C.“, amenajată la Muzeul de istorie al partidului, a mişcării muncitoreşti şi democratice din România, precum şi a Muzeului militar central. Faza judeţeană a Festivalului pionieresc de teatru Duminică am urmărit colective de pionieri din şcolile judeţului nostru în întrecerea din cadrul fazei judeţene a Festivalului de teatru pionieresc, centrul Iaşi. La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, in sala de festivităţi a Liceului „M. Sadoveanu“ şi Casa pionierilor, cei mai buni şcolari-artişti amatori din judeţ şi-au disputat şansele atît pentru ocuparea unui loc cit mai bun in ierarhia formaţiilor pioniereşti, cit şi pentru afirmarea lor ca mesageri ai artei pioniereşti. Cînd spunem artă pionierească, avem în vedere faptul că sub atenta îndrumare a instructorilor, colectivele de interpreţi (teatru, montaje literar-muzicale, teatru de păpuşi, brigăzi artistice) şi-au ales lucrări care transpun artistic universul virstei şcolare, care reflectă gîndurile şi preocupările celor mici. In general, se discută asupra insuficienţei lucrărilor pentru artiştii amatori (piese de teatru, texte de brigadă etc.). Pentru această categorie de artişti amatori, insuficienţa pieselor adecvate este mai puţin evidentă şi am argumenta prin faptul că din cele citeva zeci de formaţii, cite au concurat, doar una sau două din ele s-a întimplat să joace aceeaşi piesă. Desigur, unele din ele sunt de o calitate care nu prea mulţumeşte, dar iu toate se reflectă preocupările şi aspiraţiile pioniereşti. In general, cînd copiilor li se dă o treabă, aceştia o fac cu seriozitate şi convingere, îşi ia fiecare rolul în serios şi de aceea am sublinia această trăsătură a desfăşurării festivalului de teatru. Pionierii au demonstrat că sînt pătrunşi de o convingere puternică în ceea ce spun pe scenă, cîştigînd astfel în farmec şi naturaleţe. Am aminti aici formaţia de la Şcoala generală Doroşcani — Popeşti, care a făcut drumul pină la Iaşi mai mult pe jos pentru a-i convinge pe colegii lor din oraş că şi în sat laşi se poate juca cu păpuşi „Un pedagog de şcoală nouă" şi „Moş Ion Roată şi Unirea". Aşa cum remarca actorul Alfons Radvanschi, de la Teatrul Naţional, membru al juriului : „Chiar şi atunci cînd copiii se încurcă intr-o replică sau uită un vers, sunt admirabili prin sinceritatea şi naturaleţea lor“. Cei care au asistat la spectacolul celor mai mici artişti amatori au putut cunoaşte încă o dată universul şcolăresc cu farmecul lui dintotdeauna care dă aripi celor mai îndrăzneţe visuri. Au putut urmări „încondeierea" prin satiră directă şi usturătoare a celor leneşi şi neascultători (brigada artistică „Satira" de la Costuieni) ca şi elogiul pentru îndeminarea şi iscusinţa micilor creatori, care de pe acum învaţă să preţuiască munca, să se facă tot mai folositori patriei socialiste („Astăzi în şcoală, mîine în uzină", Şcoala generală nr. 10 Iaşi). N-au lipsit nici montajele literar-muzicale din care emană recunoştinţa fierbinte a purtătorilor cravatelor roşii pentru grija cu care sunt înconjuraţi de partidul şi statul nostru, faţă de cei ce le îndrumă paşii spre viitor. Originalitatea de bun gust, ca şi grija pentru păstrarea autenticităţii unor genuri artistice, s-a observat mai la toate formaţiile. Am aminti în special echipa de păpuşari a Liceului de muzică şi arte plastice din Iaşi, unde în textul „Caprei cu trei iezi“ s-au introdus şi elemente din „Amintiri din copilărie“, precum şi teatrul folcloric de la Şcoala generală din Coarnele Caprei care s-a remarcat prin autenticitate. Nu putem să nu amintim de păpuşarii de la Casa pionierilor şi cei din Hălăuceşti care prin povestirea cu măiestrie a unor întîmplări hazlii din viaţa „Micului gîscan“ şi a „Duşmanilor neîmpăcaţi“, au ţinut să insufle micilor spectatori calităţi ca : prietenia, sinceritatea, curajul şi iscusinţa. „Bătălia" cea mare s-a dat intre formaţiile de teatru propriu-zise, unde fiecare colectiv a ţinut să se afirme prin montare scenică, interpretare cit mai firească a personajelor întruchipate. Am remarcat echipele de pionieri de la Şcoala generală Scînteia („Plicul albastru"), Bivolari („Regina zăpezii"), Ţibăneşti („Lăudărosul") şi altele. Revelaţia spectacolului a constituit-o însă evoluţia artiştilor amatori de la Şcoala generală nr. 22 cu „Călătorie peste trei mări" şi a celor de la Casa pionierilor cu piesa „Fetiţa care Îngheaţă apele". Ambele, alegîndu-şi piese adecvate, cu probleme specifice virstei şcolare au încîntat prin degajarea cu care au prezentat fiecare replică. Dacă prima formaţie s-a servit de un text şi un conţinut mai profund pe care instructorul Paul Liman a ştiut să-l fructifice, cea de a doua a excelat prin dinamism şi omogenitate. Acest spectacol ar putea constitui o veritabilă lecţie pentru artiştii amatori de toate vîrstele în ceea ce priveşte jocul şi montarea scenică, reacţii fireşti, totul decurgînd ca la „carte". Vaporul „Vreau să ştiu", echipat cu pionieri-artişti a fost condus cu măiestrie de fiecare membru al formaţiei, reţinind atenţia prin claritate şi cursivitate, eleganţă In mişcări. Toate acestea au adăugat spectacolului un plus de reuşită. In general, faza judeţeană a Festivalului de teatru a fost o sărbătoare a artei pioniereşti pentru care merită felicitări organizatorii, dar în mod special pionierii care au oferit un program de aleasă ţinută artistică. C. LUPU Ridicarea calitativă ţţgpiM ăta P@fcu lucrări necorespunzătoare, nu verifici şi nu consemneaza întotdeauna calitatea lucrărilor ascunse. Se pare că la unii beneficiari de investiţii şi diriginţi de şantiere şi-a făcut loc o optică nesănătoasă, anacronică, o optică conform căreia beneficiarul ar trebui să fie doar un simplu spectator pe şantier, care aşteaptă să i se predea lucrarea. Este timpul ca beneficiarii să treacă la treabă, să intre In răspunderile lor reale, prevăzute de altfel de legile In vigoare. Prezenţa lor pe şantiere nu trebuie să fie formală, pentru că ei răspund alături de constructori de calitatea lucrărilor executate. Totodată, se impune ca şi proiectanţii să acorde o mai mare atenţie asistenţei tehnice pe şantier, ei trebuind să controleze, fază cu fază, activitatea pe şantiere, să intervină cu operativitate ori de cite ori este cazul. Despre gospodărirea materialelor pe şantiere se vorbeşte In permanenţă, In cele mai diverse ocazii. Şi cu toate acestea încă, se mai irosesc cantităţi însemnate de materiale. Sint cazuri cînd nimeni nu se ocupă de soarta unor bunuri, fiind lăsate la voia întîmplării, aruncate în tot şantierul, supuse atît intemperiilor cit şi sustragerilor. Un fapt deosebit de important insă, căruia conducerea trustului nu i-a acordat atenţia cuvenită pină în prezent, ii constituie neintroducerea fişei-limită de consum la materiale. Deşi s-a stabilit de mai mult timp ca nici o lucrare să nu înceapă fără existenţa acestei fişe, pe majoritatea şantierelor se lucrează fără nici un fel de restricţii la consumul de materiale. Fiecărui maistru sau şef de lot i se dă cu cere. Că se depăşesc consumurile normate sau costurile planificate, pe nimeni nu interesează. Este adevărat că la fiecare sfîrşit de trimestru se întocmesc nişte situaţii comparative în baza cărora „se plămădesc“ o sumedenie de justificări pentru toate depăşirile la materiale. Oare cui mai folosesc aceste explicaţii? Credem că este timpul să se intervină cu hotărîre din partea comitetului de partid şi a comitetului oamenilor muncii pentru a închide aceste portiţe de risipă, acest sac fără fund pentru unii şefi de pe şantiere. Iată doar citeva din carenţele ce se mai manifestă în activitatea Trustului de construcţii, carenţe ce se impun a fi grabnic eliminate. Comitetul de partid din cadrul trustului are obligaţia statutară să controleze permanent munca de pe şantiere, să intervină cu măsuri ferme şi eficiente. Orizonturi largi în folosirea potenţialului nostru creator (urmare din pag. I) Consfătuirea de lucru a activului de partid din iulie 1971, cînd s-a subliniat din nou necesitatea de a pune pe prim plan forţele proprii, valorificînd potenţialul nostru ştiinţific şi creînd lucrări originale din ce în ce mai importante. De altfel, avem şi lucrări cu posibilităţi de aplicare imediată, care duc la reducerea importurilor unor produse, realizîndu-se însemnate economii pe plan naţional. Este vorba de sinteza şi caracterizarea unor noi tipuri de schimbători de anioni, de obţinerea unor polimeri cu stabilitate termică ridicată, dobindirea de fibre chimice modificate pe bază de polietilenitereftalaţi, grefarea unor polimeri cu monomervini- 1ioi, obţinerea unor polimeri element-organici, realizarea de produse auxiliare etc., unele cu posibilitate de aplicare începind încă din acest an. La toate aceste teme ne propunem reducerea costului cercetării cu circa 3 la sută prin economii de materiale, recuperarea de substanţe chimice şi solvenţi, economisirea de energie electrică, apă şi alte materiale. La loc de frunte printre cercetările cu caracter aplicativ se înscriu şi studiile din domeniul poliuretanilor care vor duce la realizarea pentru prima dată în ţară a unei fabrici de piele sintetică, pe baza unei tehnologii elaborată in întregime in institut. Şi fiindcă ne-am referit aici la preocupările ce se manifestă pentru afirmarea creaţiei ştiinţifice româneşti, credem că este locul să venim şi cu o sugestie pornită din dificultăţile ce se întîmpină datorită motivului că , uneori relaţia întreprindere — institut nu rezolvă totul in problema transpunerii în practică a rezultatelor cercetării. Credem deci că organismele de coordonare a ştiinţei şi ministerele economice trebuie să acorda mai multă atenţia promovării rezultatelor ştiinţifice originale şi să creeze condiţii materiale pentru valorificarea lor rapidă. Susţintnd acestea nu facem de fapt decit să repetăm una din cerinţele exprimate şi in cadrul recentei Conferinţe pe ţară a cadreior de conducere din întreprinderi şi centrale Industriale şi de construcţii. In momentul d® faţă, in Institutul nostru se depune o activitate susţinută pentru traducerea in viaţă a angajamentelor luate pe anul acesta, pentru sporirea realizărilor şi înlăturarea deficienţelor care s-au manifestat sau mai există încă. Voi începe evident cu problema cadrelor, deoarece acesta este — după noi — dementul hotărîtor în obţinerea tuturor succeselor şi voi relata amănuntul că ne străduim să înlăturăm o lipsă ce s-a ivit datorită ideii greşite, avansate de cîţiva ani, potrivit căreia s-a mers îndeosebi pe sporirea numărului de cercetători în dauna angajării personalului tehnic-auxiliar. Aceasta, fără îndoială, duce la supraîncărcarea cercetătorilor şi va trebui neapărat să restabilim echilibrul absolut necesar. Ne preocupă în acelaşi timp ridicarea calificării atît prin doctorat cit şi prin diferite cursuri, vizite de documentare şi specializare în străinătate. După părerea noastră însă, faptul că întîrzie în mod nejustificat apariţia statutului cercetătorului ştiinţific duce la imposibilitatea promovării celor care au îndeplinit pe parcurs condiţiile necesare, ajungîndu-se la o nedorită nivelare şi lipsind deci elementul stimulativ. In altă ordine de idei ţinem să subliniem totuşi faptul că îndeplinirea tuturor sarcinilor pe care ni le-am asumat şi pe care suntem decişi să le ducem la îndeplinire depinde şi de remedierea unor deficienţe de ordin material. Ele se referă la necesitatea unei aprovizionări ritmice cu chimicale, sticlărie, piese de schimb, la imperativul operativităţii aprovizionării bibliotecii cu periodice şi cărţi de specialitate necesare documentării noastre etc. şi, in fine, la desfăşurarea în bune condiţiuni a construcţiei noii aripi a institutului. Spunem aceasta deoarece ritmul este nepermis de lent, dovadă că din investiţiile planificate pe anul trecut nu s-au realizat decit 2 400 000 de lei, iar în trimestrul acesta, până la 10 februarie, nu se îndeplinise decit 7,5 la sută din planul valoric. Or, dacă se continuă în acest fel nu avem garanţia că respectiva construcţie se va da în folosinţă la timp pentru a se putea valorifica cercetările de laborator şi aplica în practică. Sperăm insă că toate aceste deficienţe vor fi lichidate şi suntem hotărîţi ca printr-o mai judicioasă repartizare a activităţii pe fiecare cercetător, prin antrenarea tuturor membrilor consiliului ştiinţific în rezolvarea ansamblului problemelor ce le revin, prin disciplina şi entuziasmul ce caracterizează colectivul nostru, să îndeplinim şi să depăşim obiectivele ce ne stau în faţă. Perspectivele de dezvoltare a chimiei în actualul cincinal, faptul că ea rămîne cea mai dinamică ramură a industriei constituie pentru noi un puternic imbold in înfăptuirea sarcinilor trasate de partidul nostru tuturor cercetătorilor ştiinţifici. S-ar putea oferi mărţişoare şi aşa.. Un casier : Draga mea, iţi trimit acest mărţişor complet, conform borderoului anexă. Ar fi bine dacă ai semna de primire, ca să am şi eu ceva scris de mînuţa pe care o ador fără reţineri sau alte obligaţii. Dacă totalul sentimentelor tale corespunde cu al meu, hai să ne inttlnim în faţă la Bancă. Dacă vii, înseamnă că am luat avansul.Dacă nu, îmi fac ... lichidarea ! Un electrician . Iubita mea cea pozitivă, la gândul că vei purta acest mărţişor în formă de baterie, simt o tensiune înaltă care îmi polarizează întreaga reţea de sentimente. De dragul tău, am anulat din minte toţi curenţii vagabonzi pe care îi mai aveam... Mă întreb in mod alternativ dacă mă iubeşti sau nu şi aş dori din partea ta un răspuns continuu. Satiră şi umor Un jurist : Te rog, draga mea, să primeşti acest mărţişor fără.. . recurs! E drept că tu vii mereu cu aminări... Aş zice că ai argumente, dar nu ai dreptate. .. In schimb, in faţa ta, eu am dreptate, dar n-am argumente... Ai jurat să-mi spui adevărul şi mimai adevărul, dar cînd ? Dacă e vorba să mă condamni, fă-o o dată, chiar şi fără martori !... Şi totuşi, faptul că te iubesc, îmi dă circumstanţe atenuante... Aşa incit, pedepseşte-mă, dar cu... suspendarea pedepsei ! Un şofer . Văzind faza mare a ochilor tăi, inima mea a virat năpraznic. De-acum nu mai e posibil nici un marşarier... Cu ocazia mărţişorului, mi-am făcut revizia sentimentelor şi rezultatul e același: mă simt ca un motor gripat de. .. farmecul tău ! Dacă nu-mi dai o semnalizare luminoasă, rămîn dezumflat ca un... cauciuc axial !__ Stop ! Nelu MARIAN FLACĂRA IAȘULUI SPORT Dialog — dialog Noua noastră rubrică „Dialog-dialog"1 (alături, probabil« de celelalte probleme sportive oglindit» In coloanele ziarului) a trezit un viu Interes In rtndurile cititorilor. Dovadă : numărul mare de scrisori primite la redacţie, pe care, In limita spaţiului, vom încerca sa le supunem dezbaterii opiniei publice, pentru ca forurile de resort sä aplece urechea la opiniile constructive ale iubitorilor sportului și să ia măsuri corespunzătoare. Un patinoar artificial descoperit, cu investiţii foarte mici Ing. O. IRIMESCU, bulevardul D. Cantemir, sc. B, et. II, ap. 12 insistă, din nou, asupra unei probleme mai vechi sesizate de domnia sa construirea unui patinoar artificial descoperit, pe lîngă Fabrica de gheaţă Bucium, aparţinînd întreprinderii „Progresul“. Propunerea are în vedere ca, în cadrul acţiunilor ce se vor realiza, prin muncă patriotică, să prindă viaţă un asemenea obiectiv care — e de părere corespondentul — cere investiţii foarte mici şi o folosire raţională a utilajelor fabricii. „Să ne gîndim că şi în alte oraşe — de pildă la Rădăuţi — s-au construit asemenea baze, folosinndu-se acelaşi sistem“, conchide ing. O. Irimescu. S-ar putea obiecta, fireşte, că timpul e înaintat, dar sugestia rămîne valabilă — credem — pentru viitor, de vreme ce trebuie să ne gîndim şi la viitor. Consiliul popular municipal, C.J.E.F.S. şi întreprinderea de exploatare a bazelor sportive pot lua legătura cu corespondentul nostru, pentru ca propunerea sa, detaliată, să fie luată în studiu şi pentru ca, poate, în iarna viitoare să avem şi la Iaşi o mai bogată activitate pe luciul gheţii. Inadvertenţe Fiindcă tot sîntem la sporturile de iarnă, ni se sesizează că în ştirea „Concursuri de patinaj“ publicată în ziarul nostru, numele corect al cîştigătorului întrecerii la categoria peste 16 ani este Marcel Falade şi nu Marcel Pandele, cum a apărut în ziar. ★ Este adevărat : vina aparţine corespondentului nostru, care ne-a trimis ştirea. In aceeaşi ordine de idei am primit sesizări care semnalează inadvertenţe privind orele şi locul de disputare ale unor concursuri, inadvertenţe care apar în programul competiţional pe care-l publicăm în ziarul de sîmbătă. Fiind sesizat de noi despre această situaţie, preşedintele C.J.E.F.S. ne-a comunicat că a fost numit un alt tovarăş care să răspundă de acest sector important de informare, prin intermediul ziarului. Am fost încredinţaţi că treburile se vor îndrepta. Să sperăm. ★ Invitaţie la cîştiguri Loto-Pronosport In judeţul Iaşi s-au acordat participanţilor la sistemele Loto-Pronosport, în anul trecut, cîştiguri în autoturisme, bani şi excursii în străinătate în valoare de peste 20 milioane de lei. Noul an a debutat promiţător. Pină la această dată au şi fost atribuite în judeţul nostru citeva cîştiguri substanţiale : unul de 65.313 şi două autoturisme „Dacia-1300“ la Loto , un autoturism „Skoda S 100“, un autoturism „Dacia -1100“, două cîştiguri la 5.000, unul de 10 000, altul de 20.000 şi numeroase butelii de aragaz la loz în plic. S-au mai acordat şi multe excursii peste hotare. De avantajele pe care le oferă A. S. Loto-Pronosport se bucură nu numai cei care încasează câştigurile, căci beneficiile obţinute din sistemele Pronosport şi Pronoexpres se repartizează C.N.E.F.S. Din acestea se construiesc baze sportive, se atribuie numeroase premii sportivilor care obţin rezultate deosebite. Din beneficii şi alte activităţi se repartizează importante sume la bugetul republican care sînt folosite pentru executarea de construcţii social-culturale, construcţii de locuinţe ş.am.d. In cadrul recentei consfătuiri de lucru cu reprezentanţii unităţilor mandatare cu care colaborează A. S. Loto-Pronosport şi la care au participat şi reprezentanţi ai Centralei A. S. Loto-Pronosport a reieşit că Direcţia judeţeană Iaşi ocupă un loc fruntaş pe ţară. In reţeaua proprie a Direcţiei planul pe anul trecut a fost realizat în proporţie de 112,4 la sută. Sarcinile ce reveneau cooperaţiei de consum au înregistrat o creştere de 8,5 la sută faţă de anul precedent, în reţeaua comercială s-a marcat o creştere de 47 la sută, iar în cea a P.T.T.R. 5,8 la sută. Organizaţiile comerciale „Metalo-chimice", „Alimentara“, întreprinderea de cofetării şi răcoritoare, I.A.P. au dovedit o deosebită solicitudine care a facilitat introducerea vizării lozului în plic. Concomitent, Direcţia judeţeană A. S. Loto-Pronosport acordă atenţie şi dezvoltării reţelei proprii care, în actualul cincinal, va spori cu încă 10 unităţi. Rezultă aşadar că Direcţia judeţeană Loto- Pronosport creează condiţii pentru o largă participare a cetăţenilor la sistemele Loto-Pronosport. Radio Iaşi Programul de seară (1 martie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Gintecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Imn partidului (program de cîntece); 18.00 Cutezătorii ; 18.15 Muzică uşoară ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Universitatea populară radio : Ce ştim astăzi despre originea şi evoluţia vieţii. Există viaţă extraterestră ? 20.10 La izvoarele muzicii ; 20.30 Jurnal literar 21.00 U-Programul de dimineaţă (2 martie) ; 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Jocuri populare româneşti ; 6.10 Actualitatea In agricultură; 6.20 Jocuri populare româneşti ; 6.30 Ritmuri matinale ; 6.45 Cîntece populare româneşti ; 7.00 Radiomatineu; 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex ; 9.05 Teleglob. Caracas s-a născut la Maracaibo. Reportaj filmat : 9.25 Prim plan : Alexandru Ciucurencu (reluare) ; 9.55 Desen animat ; 10.00 Curs de limba franceză. Lecţia a 5-a | 10.30 Teleeinema nivers muzical | 21.40 cintecele serii. Televiziune Cin tecs pentru copil şi tineret (reluare) ; 12.00 Telejurnal | 15.30 Tele-şcoală. Legătura chimică (Chimie cl. a XII-a)| Valea Dunării (Geografie) I 16.30—17.30 Curs de limba engleză. Lecţia a 4-a — reluare ; 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază ; 17.35 O viaţă pentru o idee ! Fabre ! 18.10 Timp şi anotimp in agricultură ; 18.40 Muzica. Emisiune de actualitate muzicală ; 19.00 Oameni şi fapte ; 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 desen - Povestea lui Rumcals (11); 19.30 Telejurnal ; 20.00 Telecinemateca : „Corabia nebunilor" cu Vivien Leigh, Simone Signoret, Oskar Werner, Lee Marvin, Heinz Ruhmann ; 22.30 Interpretul săptămînii : Denis Constantinescu ; 22.45 „24 de ore“; Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.15 ; 14.15 ; 16.30 ; 18.45 ; 21 : „Cea mai frumoasă soţie" ; REPUBLICA, orele 9 . 11 ; 14.30 ; 16.35 ; 18.40 ; 20.45 : „Saltul"; COPOU, orele 9 ; 11.15; 14 ; 16.15 ; 18.30 ; 20.45 : „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte“ ; ARTA, orele 9.15 ; 14 . 17; 20 : „O floare şi doi grădinari" ; TATARAŞI, orele 16 ; 18; 20 : „Tăcerea bărbaţilor" ; NICOLINA, orele In judeţ ; CASA DE CULTURA PAŞCANI : „Valurile Dunării" ; CLUBUL UNIREA — PAŞCANI : „Nu te întoarce" I TG. FRUMOS : „Străzile au amintiri" ; HÎRLĂU: „Fraţii"; PODU-ILOA-IEI : „Nu se poate fără dragoste“ . HĂBĂUCEŞTI: „Turnul de aramă“. Clinici de serviciu Azi, 1 martie, sunt de gardă pentru Internări de urgenţă Clinica a II-a chirurgie, Clinica a IV-a medicală şi Clinica a II-a de obstetrică şi ginecologie, de la Spitalul clinic de adulţi nr. 2 (Calea 23 August). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi Farmacii de serviciu în afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii, după ora 23, sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii, nr. 7 Socola (lîngă restaurantul Cotnari) şi nr. 35 Complex Copou, care deservesc numai reţetele de urgenţă, pînă la ora 6 dimineaţa. Timpul probabil Vremea va fi în general închisă cu cerul mai mult acoperit. Se vor semnala precipitaţii slabe sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade şi minus 1 grad, iar maximele între minus 2 şi plus 3 grade Local se va semnala ceaţă. 10 . 18 . tăp. 20: „Vară de altăda- Nu numai pentru crainici-reporteri Sahitînd cu bucurie înfiinţarea rubricii „Dialog-dialog", Vlad Victor ne scrie, în numele unui grup de tineri din Lunca Prutului, suporteri ai echipei de fotbal Politehnica Iaşi. El ar dori să ştie mai multe lucruri despre fotbaliştii ieşeni, despre viaţa şi preocupările lor. „La aparatele de radio, în ziare, se aminteşte doar numele lor. Nu ştim nici măcar prenumele lor“. Victor Vlad propune ca să fie prezentat, săptămînal, cîte un fotbalist împreună cu fotografia sa. ★ Ziarul nostru a mai publicat asemenea portrete de fotbalişti. Fiind vorba, însă, de numele noi care au apărut în lotul studenţilor, vom continua această acţiune, fireşte, cînd spaţiul ne va permite. Pe de altă parte, colegul nostru Gr. Ilisei şi alţi crainici-reporteri vor prelua, probabil, propunerea privind Prezentarea numelui întreg al fotbaliştilor. „ De ce n-are „nume echipa Politehnica? Fotbalul, tot fotbalul. Tov. I. Popescu, str. C. A. Rosetti nr. 232 din Iaşi, ne atrage atenţia că, în aceeaşi zi în care a apărut, pentru prima dată, rubrica ,,Dialog-dialog", a citit un articol în „Informaţia Bucureştiului“ care pretinde că Jiul, Crişul, Politehnica sunt echipe care n-au „nume“. „Rog a mă lămuri ce înseamnă asta ? Eu după cîte ştiu aceste echipe au nume, mai ales Politehnica, care a dat totdeauna jucători naţionalei, echipelor olimpice şi de juniori". „ Desigur, confratele nostru bucureştean face aluzie la situaţia în clasament a echipei ieşene, încercînd s-o ironizeze ca fiind fără „nume". Probabil că cel mai bun răspuns pe care-l doriţi vi-l poate da Politehnica însăşi, în returul actualului campionat. Ziarul ne-a aprins o licărire a speranţei „Sunt un pasionat al sportului cu pedale, locuiesc în Iaşi“, şi încerc de ani de zile să fac ceva in acest domeniu, dar n-am reuşit, ne scrie, într-o lungă scrisoare, D. Florea. Citind un articol din ziarul „Flacăra Iaşului“ din 1 februarie am rămas surprins că în oraş mai este cineva care a aprins o licărirea speranţei în sufletele noastre, fiindcă eu vă scriu în numele a încă 3 prieteni". „ Cititorul nostru, probabil ciclist, a vrut să concureze la o competiţie din Capitală, dar n-avea legitimaţie (deoarece nu există nici un club la Iaşi) şi n-a fost primit în competiţie. Problema ridicată de tov. D. Florea merită atenţie, cu atît mai mult cu cît Iaşul este — cum observă el — un oraş universitar şi cu multe şcoli, de unde s-ar putea ridica elemente talentate de perspectivă. E nevoie : 1. De mai multă tragere de inimă din partea acelora care au disponibilităţi sufleteşti pentru sport. Dacă, mai ales, lucrează în acest sector ... 2. De înfiinţarea unei secţii de ciclism pe lingă un club sau asociaţie sportivă. 3. Eventual de... pornit la treabă. Ce spuneţi, tovarăşi de la organele în drept ? R SOFIAN HANDBAL PLOIEŞTI 29 (Agerpres). Incepind de astăzi, în moderna sală a sporturilor „Victoria“ din Ploieşti, se vor disputa întrecerile celei de-a XlII-a ediţii a competiţiei internaţionale de handbal masculin dotată cu „Trofeul Carpaţi". La acest important turneu participă echipele reprezentative din Cehoslovacia R. D. Germană, Iugoslavia, Suedia și România. jocuri podoabe ORIZONTAL’ ! 1. Podoaba Sa sazon ; 2. Fildeșul bibelourilor — Materii primă pentru tot felul de podoaba ; 3. Se poartă la gît — De două ori ; 4. Imediat (pop.) — Podoabă bărbătească, pe vremuri ; 5. Mare meșter ; 6. A afla — In temă ! ; 7. Posesiv — De sărbătoare !; 8. Aur de pus la gît; Pentru purtat brăţări — A face lectură (înv.) ; 10. A uni aurul cu argintul — Loc de incultură. VERTICAL I 1. Grupă de alumino-silicaţi naturali de potasiu — Colier de icoşari ; 2. Gură de aur (pl.fig.) — In perle ! ; 3. Se joacă pe scenă (pl.) — Păsări de pradă; 4. N-are o bună dispoziţie — Podoaba mamei ; 5. Podoabă folclorică — Se poartă la deget (pl.) ; 6. Podoaba cea mai de preţ a Giocondei — Sofia Bucurescu; 7. Ţine de frumos (pl.) ; Fluviu elveţian — Aurar; 9. Piatră scumpă — Metafora zăpezii ţ iB, Nume scandinav, s*u ani gheaţă ,