Flacăra Iaşului, martie 1972 (Anul 28, nr. 7915-7941)

1972-03-01 / nr. 7915

PAGINA A II-A ­UTC/ SEMICENTENARULUI U. I. C. Au depăşit randamentul planificat Tinerii de la Fabrica de anti­biotice din Iaşi întîmpină semi­centenarul U.T.C. cu importante suc­cese în producţie. Astfel, uteciştii din secţia a doua extracţie, prin­­tr-o supraveghere atentă a parame­trilor de lucru şi întreţinerea cores­punzătoare a in­stalaţiilor, au re­uşit să depăşească randamentul pla­nificat la strepto­­micină pe luna februarie cu 0,8 la sută. In obţinerea a­­cestui rezultat , contribuţie deose­bită au adus ti­nerii Constantin Prodan, Vasile Huţanu, Laurenţiu Obreja, Didina Bălău, Ștefan Mărgărint și alții. intilnire cu membri de partid din ilegalitate In ziua de 27 fe­bruarie a.c., tine­rii din comuna Ruginoasa şi-au dat întîlnire, la căminul cultural din localitate, cu tov. Nicolae Băi­­şan, membru de partid din ilegali­tate. Cu acest pri­lej, oaspetele a­­ vorbit celor pre­zenţi despre lup­ta tineretului co­munist în anii grei ai regimului de dictatură fas­cistă. In încheiere, formaţiile artisti­ce de la şcoala generală au pre­zentat un frumos program artistic dedicat patriei şi partidului. 1—10 MARTIE „Decada acţiunilor de muncă patriotică“ Intre 1—10 mar­tie Comitetul ju­deţean al U.T.C. organizează ,,De­cada acţiunilor de muncă patrioti­că*. Dintre obiec­tive notăm : exe­cutarea de lu­crări pe şantierele sistemelor de iri­gaţii, plantarea de pomi fructiferi şi ornamentali, plantări de pomi în fondul fores­tier, colectarea de metale feroase şi neferoase etc. . A­­ceastă acţiune a fost primită cu viu interes în toa­te organizaţiile de tineret din cu­prinsul judeţului. Simpozion la Casa de cul­tură, din oraşul Hîrlău a avut loc simpozionul „Fi­guri de eroi ai mişcării comunis­te şi de tineret di­n patria noas­­trăă. Tot aici a fost organizată o masă rotundă pe tema „Să discu­tăm despre prie­tenie, educaţie, răspunderi". Iar la biblioteca oră­şenească s-a des­chis o expoziţie de carte intitula­tă : „50 de ani de luptă şi muncă a U.T.C., sub condu­cerea P.C.R.“. A­­ceste acţiuni au fost apreciate de tinerii partici­panţi. Seară de poezie Tinerii din co­muna Trifeşti au participat zilele trecute la o seară de poezie intitula­tă „Cîntăm anii tinereţii noastre". Au citit din ver­surile lor poeţii Horia Zilieru şi Aurel Butnaru. Din poezia şi pro­za pentru tineret au citit actorii Virgil Rai­du şi Costel Popa. Seara de poezie s-a încheiat cu un frumos spectacol interpretat de ar­tiștii amatori din localitate. Excursie documentară Agenţia de tu­rism pentru tine­ret de pe lingă Comitetul jude­ţean Iaşi al U.T.C. organizează, In perioada 4—6 martie a.c., o ex­cursie la Bucu­reşti (secretarii or­ganizaţiilor U.T.C. din întreprinderi, instituţii şi de la comune trebuie să prezinte listele şi sumele necesare pentru înscriere pină în ziua de 2 martie). Excursia va prilejul tineri­lor vizitarea ex­poziţiei „Aspecte din istoria şi lup­ta U.T.C.“, ame­najată la Muzeul de istorie al par­tidului, a mişcării muncitoreşti şi democratice din România, precum şi a Muzeului mi­litar central. Faza judeţeană a Festivalului pionieresc de teatru Duminică am urmărit colective de pio­nieri din şcolile judeţului nostru în între­cerea din cadrul fazei judeţene a Festi­valului de teatru pionieresc, centrul Iaşi. La Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor, in sala de festivităţi a Liceu­lui „M. Sadoveanu“ şi Casa pionierilor, cei mai buni şcolari-artişti amatori din judeţ şi-au disputat şansele atît pentru ocuparea unui loc cit mai bun in ierar­hia formaţiilor pioniereşti, cit şi pentru afirmarea lor ca mesageri ai artei pio­niereşti. Cînd spunem artă pionierească, avem în vedere faptul că sub atenta în­drumare a instructorilor, colectivele de interpreţi (teatru, montaje literar-muzica­­le, teatru de păpuşi, brigăzi artistice) şi-au ales lucrări care transpun artistic uni­versul virstei şcolare, care reflectă gîn­­durile şi preocupările celor mici. In ge­neral, se discută asupra insuficienţei lu­crărilor pentru artiştii amatori (piese de teatru, texte de brigadă etc.). Pentru a­­ceastă categorie de artişti amatori, insu­ficienţa pieselor adecvate este mai puţin evidentă şi am argumenta prin faptul că din cele citeva zeci de formaţii, cite au concurat, doar una sau două din ele s-a întimplat să joace aceeaşi piesă. Desigur, unele din ele sunt de o calitate care nu prea mulţumeşte, dar iu toate se reflectă preocupările şi aspiraţiile pioniereşti. In general, cînd copiilor li se dă o treabă, aceştia o fac cu seriozitate şi convingere, îşi ia fiecare rolul în serios şi de aceea am sublinia această trăsătură a desfăşu­rării festivalului de teatru. Pionierii au demonstrat că sînt pătrunşi de o convin­gere puternică în ceea ce spun pe scenă, cîştigînd astfel în farmec şi naturaleţe. Am aminti aici formaţia de la Şcoala generală Doroşcani — Popeşti, care a fă­cut drumul pină la Iaşi mai mult pe jos pentru a-i convinge pe colegii lor din oraş că şi în sat la­şi se poate juca cu păpuşi „Un pedagog de şcoală nouă" şi „Moş Ion Roată şi Unirea". Aşa cum re­marca actorul Alfons Radvanschi, de la Teatrul Naţional, membru al juriului : „Chiar şi atunci cînd copiii se încurcă intr-o replică sau uită un vers, sunt ad­mirabili prin sinceritatea şi naturaleţea lor“. Cei care au asistat la spectacolul celor mai mici artişti amatori au putut cunoaş­te încă o dată universul şcolăresc cu far­mecul lui dintotdeauna care dă aripi ce­lor mai îndrăzneţe visuri. Au putut ur­mări „încondeierea" prin satiră directă şi usturătoare a celor leneşi şi neascultători (brigada artistică „Satira" de la Costu­­ieni) ca şi elogiul pentru îndeminarea şi iscusinţa micilor creatori, care de pe a­­cum învaţă să preţuiască munca, să se facă tot mai folositori patriei socialiste („Astăzi în şcoală, mîine în uzină", Şcoala generală nr. 10 Iaşi). N-au lipsit nici mon­tajele literar-muzicale din care emană re­cunoştinţa fierbinte a purtătorilor crava­telor roşii pentru grija cu care sunt în­conjuraţi de partidul şi statul nostru, faţă de cei ce le îndrumă paşii spre vii­tor. Originalitatea de bun gust, ca şi grija pentru păstrarea autenticităţii unor genuri artistice, s-a observat mai la toa­te formaţiile. Am aminti în special echi­pa de păpuşari a Liceului de muzică şi arte plastice din Iaşi, unde în textul „Caprei cu trei iezi“ s-au introdus şi ele­mente din „Amintiri din copilărie“, pre­cum şi teatrul folcloric de la Şcoala ge­nerală din Coarnele Caprei care s-a re­marcat prin autenticitate. Nu putem să nu amintim de păpuşarii de la Casa pio­nierilor şi cei din Hălăuceşti care prin povestirea cu măiestrie a unor întîmplări hazlii din viaţa „Micului gîscan“ şi a „Duşmanilor neîmpăcaţi“, au ţinut să in­sufle micilor spectatori calităţi ca : prie­tenia, sinceritatea, curajul şi iscusinţa. „Bătălia" cea mare s-a dat intre for­maţiile de teatru propriu-zise, unde fie­care colectiv a ţinut să se afirme prin montare scenică, interpretare cit mai fi­rească a personajelor întruchipate. Am re­marcat echipele de pionieri de la Şcoala generală Scînteia („Plicul albastru"), Bi­volari („Regina zăpezii"), Ţibăneşti („Lău­dărosul") şi altele. Revelaţia spectacolului a constituit-o însă evoluţia artiştilor ama­tori de la Şcoala generală nr. 22 cu „Că­lătorie peste trei mări" şi a celor de la Casa pionierilor cu piesa „Fetiţa care Îngheaţă apele". Ambele, alegîndu-şi piese adecva­te, cu probleme specifice virstei şcolare au încîntat prin degajarea cu care au prezentat fiecare replică. Dacă prima for­maţie s-a servit de un text şi un conţi­nut mai profund pe care instructorul Paul Liman a ştiut să-l fructifice, cea de a doua a excelat prin dinamism şi omoge­nitate. Acest spectacol ar putea constitui o veritabilă lecţie pentru artiştii amatori de toate vîrstele în ceea ce priveşte jo­cul şi montarea scenică, reacţii fireşti, totul decurgînd ca la „carte". Vaporul „Vreau să ştiu", echipat cu pionieri-artişti a fost condus cu măiestrie de fiecare membru al formaţiei, reţinind atenţia prin claritate şi cursivitate, eleganţă In mişcări. Toate acestea au adăugat spec­tacolului un plus de reuşită. In general, faza judeţeană a Festivalu­lui de teatru a fost o sărbătoare a artei pioniereşti pentru care merită felicitări organizatorii, dar în mod special pionie­rii care au oferit un program de aleasă ţinută artistică. C. LUPU Ridicarea calitativă ţţgpiM­ ăta P@fc­u lucrări necorespunzătoare, nu verifici şi nu consemneaza întotdeauna calitatea lu­crărilor ascunse. Se pare că la unii be­neficiari de investiţii şi diriginţi de şan­tiere şi-a făcut loc o optică nesănătoa­să, anacronică, o optică conform căreia beneficiarul ar trebui să fie doar un simplu spectator pe şantier, care aşteap­tă să i se predea lucrarea. Este timpul ca beneficiarii să treacă la treabă, să intre In răspunderile lor reale, prevăzute de altfel de legile In vigoare. Prezenţa lor pe şantiere nu trebuie să fie formală, pentru că ei răspund alături de construc­tori de calitatea lucrărilor executate. Totodată, se impune ca şi proiectanţii să acorde o mai mare atenţie asistenţei teh­nice pe şantier, ei trebuind să controleze, fază cu fază, activitatea pe şantiere, să intervină cu operativitate ori de cite ori este cazul. Despre gospodărirea materialelor pe şantiere se vorbeşte In permanenţă, In cele mai diverse ocazii. Şi cu toate a­­cestea încă, se mai irosesc cantităţi în­semnate de materiale. Sint cazuri cînd nimeni nu se ocupă de soarta unor bu­nuri, fiind lăsate la voia întîmplării, a­­runcate în tot şantierul, supuse atît in­temperiilor cit şi sustragerilor. Un fapt deosebit de important insă, căruia con­ducerea trustului nu i-a acordat atenţia cuvenită pină în prezent, ii constituie neintroducerea fişei-limită de consum la materiale. Deşi s-a stabilit de mai mult timp ca nici o lucrare să nu înceapă fără existenţa acestei fişe, pe majoritatea şantierelor se lucrează fără nici un fel de restricţii la consumul de materiale. Fiecărui maistru sau şef de lot i se dă cu­ cere. Că se depăşesc consumurile nor­mate sau costurile planificate, pe nimeni nu interesează. Este adevărat că la fie­care sfîrşit de trimestru se întocmesc nişte situaţii comparative în baza cărora „se plămădesc“ o sumedenie de justifi­cări pentru toate depăşirile la materiale. Oare cui mai folosesc aceste explicaţii? Credem că este timpul să se intervină cu hotărîre din partea comitetului de partid şi a comitetului oamenilor mun­cii pentru a închide aceste portiţe de risipă, acest sac fără fund pentru unii­­ şefi de pe şantiere. Iată doar citeva din carenţele ce se mai manifestă­­ în activitatea Trustului de construcţii, carenţe ce se impun a fi grabnic eliminate. Comitetul de partid din cadrul trustului are obligaţia statu­tară să controleze permanent munca de pe şantiere, să intervină cu măsuri fer­­­­me şi eficiente. Orizonturi largi în folosirea potenţialului nostru creator (urmare din pag. I) Consfătuirea de lucru a activului de partid din iulie 1971, cînd s-a subliniat din nou necesitatea de a pune pe prim plan for­ţele proprii, valorificînd potenţialul nostru ştiinţific şi creînd lucrări originale din ce în ce mai importante. De altfel, avem şi lucrări cu posibilităţi de aplicare imediată, care duc la reduce­rea importurilor unor produse, realizîndu-se însemnate economii pe plan naţional. Este vorba de sinteza şi caracteriza­rea unor noi tipuri de schimbători de anioni, de obţine­rea unor polimeri cu stabilitate termică ri­dicată, dobindirea de fibre chimice mo­dificate pe bază de polietilenitereftalaţi, grefarea unor polimeri cu monomer­­vini- 1­ioi, obţinerea unor polimeri element-or­­ganici, realizarea de produse auxiliare etc., unele cu posibilitate de aplicare începind încă din acest an. La toate aceste teme ne propunem reducerea costului cercetării cu circa 3 la sută prin economii de materiale, recuperarea de substanţe chimice şi sol­venţi, economisirea de energie electrică, apă şi alte materiale. La loc de frunte prin­tre cercetările cu caracter aplicativ se în­scriu şi studiile din domeniul poliuretanilor care vor duce la realizarea pentru prima dată în ţară a unei fabrici de piele sinte­tică, pe baza unei tehnologii elaborată in întregime in institut. Şi fiindcă ne-am referit aici la preocu­pările ce se manifestă pentru afirmarea cre­aţiei ştiinţifice româneşti, credem că este locul să venim şi cu o sugestie pornită din dificultăţile ce se întîmpină datorită mo­tivului că , uneori relaţia întreprindere — institut nu rezolvă totul in problema transpu­nerii în practică a rezultatelor cercetării. Credem deci că organismele de coordona­re a ştiinţei şi ministerele economice trebuie să acorda mai multă atenţia promovării re­zultatelor ştiinţifice originale şi să creeze condiţii materiale pentru valorificarea lor rapidă. Susţintnd acestea nu facem de fapt decit să repetăm una din cerinţele expri­mate şi in cadrul recentei Conferinţe pe ţară a ca­drei­or de conducere din între­prinderi şi centrale Industriale şi de con­strucţii. In momentul d® faţă, in Institutul nostru se depune o activitate susţinută pentru tra­ducerea in viaţă a angajamentelor luate pe anul acesta, pentru sporirea realizărilor şi înlăturarea deficienţelor care s-au manifes­tat sau mai există încă. Voi începe evident cu problema cadrelor, deoarece acesta este — după noi — dementul hotărîtor în obţine­rea tuturor succeselor şi voi relata amănun­tul că ne străduim să înlăturăm o lipsă ce s-a ivit datorită ideii greşite, avansate de cîţiva ani, potrivit căreia s-a mers îndeo­sebi pe sporirea numărului de cercetători în dauna angajării personalului tehnic-auxi­­liar. Aceasta, fără îndoială, duce la supra­încărcarea cercetătorilor şi va trebui neapă­rat să restabilim echilibrul absolut necesar. Ne preocupă în acelaşi timp ridicarea cali­ficării atît prin doctorat cit şi prin diferite cursuri, vizite de documentare şi speciali­zare în străinătate. După părerea noastră însă, faptul că întîrzie în mod nej­ustificat apariţia statutului cercetătorului ştiinţific duce la imposibilitatea promovării celor ca­re au îndeplinit pe parcurs condiţiile nece­sare, ajungîndu-se la o nedorită nivelare şi lipsind deci elementul stimulativ. In altă ordine de idei ţinem să subli­niem totuşi faptul că îndeplinirea tuturor sarcinilor pe care ni le-am asumat şi pe care suntem­ decişi să le ducem la îndepli­nire depinde şi de remedierea unor defi­cienţe de ordin material. Ele se referă la necesitatea unei aprovizionări ritmice cu chimicale, sticlărie, piese de schimb, la imperativul operativităţii aprovizionării bi­bliotecii cu periodice şi cărţi de specialitate necesare documentării noastre etc. şi, in fi­ne, la desfăşurarea în bune condiţiuni a construcţiei noii aripi a institutului. Spu­nem aceasta deoarece ritmul este nepermis de lent, dovadă că din investiţiile planifi­cate pe anul trecut nu s-au realizat decit 2 400 000 de lei, iar în trimestrul acesta, până la 10 februarie, nu se îndeplinise de­cit 7,5 la sută din planul valoric. Or, dacă se continuă în acest fel nu avem garanţia că respectiva construcţie se va da în folo­sinţă la timp pentru a se putea valorifica cercetările de laborator şi aplica în prac­tică. Sperăm insă că toate aceste deficienţe vor fi lichidate şi suntem­ hotărîţi ca prin­­tr-o mai judicioasă repartizare a activităţii pe fiecare cercetător, prin antrenarea tutu­ror membrilor consiliului ştiinţific în rezolva­rea ansamblului problemelor ce le revin, prin disciplina şi entuziasmul ce caracteri­zează colectivul nostru, să îndeplinim şi să depăşim obiectivele ce ne stau în faţă. Perspectivele de dezvoltare a chimiei în ac­tualul cincinal, faptul că ea rămîne cea mai dinamică ramură a industriei constituie pentru noi un puternic imbold in înfăptuirea sarcinilor trasate de partidul nostru tutu­ror cercetătorilor ştiinţifici. S-ar putea oferi mărţişoare şi aşa.. Un casier : Draga mea, iţi trimit acest mărţi­şor complet, conform borderoului anexă. Ar fi bine dacă ai semna de primire, ca să am şi eu ceva scris de mî­­nuţa pe care o ador fără reţineri sau alte obligaţii. Dacă totalul senti­mentelor tale corespun­de cu al meu, hai să ne inttlnim în faţă la Bancă. Dacă vii, înseam­nă că am luat avan­sul­­.Dacă nu, îmi fac ... lichidarea ! Un electrician . Iubita mea cea pozitivă, la gândul că vei purta a­­cest mărţişor în formă de baterie, simt o ten­siune înaltă care îmi polarizează întreaga re­ţea de sentimente. De dragul tău, am anulat din minte toţi curenţii vagabonzi pe care îi mai aveam... Mă întreb in mod alternativ dacă mă iubeşti sau nu şi aş do­ri din partea ta un răspuns continuu. Satiră şi umor Un jurist : Te rog, draga mea, să primeşti acest mărţişor fără.. . recurs! E drept că tu vii mereu cu aminări... Aş zice că ai argumen­te, dar nu ai drepta­te. .. In schimb, in fa­ţa ta, eu am dreptate, dar n-am argumente... Ai jurat să-mi spui a­­devărul şi mimai adevă­rul, dar cînd ? Dacă e vorba să mă condamni, fă-o o dată, chiar şi fă­ră martori !... Şi to­tuşi, faptul că te iu­besc, îmi dă circum­stanţe atenuante... Aşa incit, pedepseşte-mă, dar cu... suspendarea pe­depsei ! Un şofer . Văzind fa­za mare a ochilor tăi, inima mea a virat nă­­praznic. De-acum nu mai e posibil nici un marşarier... Cu oca­zia mărţişorului, mi-am făcut revizia sentimen­telor şi rezultatul e a­­celași: mă simt ca un motor gripat de. .. far­mecul tău ! Dacă nu-mi dai o semnalizare lumi­noasă, rămîn dezumflat ca un... cauciuc axi­al !__ Stop ! Nelu MARIAN FLACĂRA IAȘULUI SPORT Dialog — dialog Noua noastră rubrică „Dialog-dialog"1 (alături, probabil« de celelalte probleme sportive oglindit» In coloanele ziarului) a trezit un viu Interes In rtndurile cititorilor. Dovadă : numărul mare de scrisori primite la re­dacţie, pe care, In limita spaţiului, vom încerca sa le supunem dezbaterii opiniei publice, pentru ca forurile de resort sä aplece urechea la opiniile constructive ale iubitorilor sportului și să ia măsuri corespunzătoare. Un patinoar artificial descoperit, cu investiţii foarte mici Ing. O. IRIMESCU, bulevardul D. Cantem­ir, sc. B, et. II, ap. 12 insistă, din nou, asupra unei probleme mai vechi sesizate de domnia sa­­ construirea unui patinoar artificial descoperit, pe lîngă Fabrica de gheaţă Bucium, aparţinînd­ întreprinderii „Progresul“. Propunerea are în vedere ca, în cadrul acţiunilor ce se vor realiza, prin muncă patriotică, să prindă viaţă un asemenea obiectiv care — e de părere corespondentul — cere investiţii foarte mici şi o folosire raţio­nală a utilajelor fabricii. „Să ne gîndim că şi în alte oraşe — de pildă la Rădă­uţi — s-au construit asemenea baze, fo­­losinndu-se acelaşi sistem“, conchide ing. O. Irimescu. S-ar putea obiecta, fireşte, că timpul e înaintat, dar sugestia rămîne valabilă — credem — pentru viitor, de vreme ce trebuie să ne gîndim şi la viitor. Consi­liul popular municipal, C.J.E.F.S. şi în­treprinderea de exploatare a bazelor sportive pot lua legătura cu corespon­dentul nostru, pentru ca propunerea sa, detaliată, să fie luată în studiu şi pen­tru ca, poate, în iarna viitoare să avem şi la Iaşi o mai bogată activitate pe lu­ciul gheţii. Inadvertenţe Fiindcă tot sîntem la sporturile de iarnă, ni se sesizează că în ştirea „Con­cursuri de patinaj“ publicată în ziarul nostru, numele corect al cîştigătorului întrecerii la categoria peste 16 ani este Marcel Falade şi nu Marcel Pandele, cum a apărut în ziar­. ★ Este adevărat : vina aparţine corespon­dentului nostru, care ne-a trimis ştirea. In aceeaşi ordine de idei am primit se­sizări care semnalează inadvertenţe pri­vind orele şi locul de disputare ale unor concursuri, inadvertenţe care apar în programul competiţional pe care-l publi­căm în ziarul de sîmbătă. Fiind sesizat de noi despre această situaţie, preşedin­tele C.J.E.F.S. ne-a comunicat că a fost numit un alt tovarăş care să răspundă de acest sector important de informare, prin intermediul ziarului. Am fost încre­dinţaţi că treburile se vor îndrepta. Să sperăm. ★ Invitaţie­­ la cîştiguri Loto-Pronosport In judeţul Iaşi s-au acordat partici­panţilor la sistemele Loto-Pronosport, în anul trecut, cîştiguri în autoturisme, bani şi excursii în străinătate în valoare de peste 20 milioane de lei. Noul an a debutat promiţător. Pină la această dată au şi fost atribuite în judeţul nostru citeva cîştiguri substanţiale : unul de 65.313 şi două autoturisme „Dacia-1300“ la Loto , un autoturism „Skoda S 100“, un autoturism „Dacia -1100“, două cîş­tiguri la 5.000, unul de 10 000, altul de 20.000 şi numeroase butelii de aragaz la loz în plic. S-au mai acordat şi multe excursii peste hotare. De avantajele pe care le oferă A. S. Loto-Pronosport se bucură nu numai cei care încasează câştigurile, căci beneficiile obţinute din sistemele Pronosport şi Prono­­expres se repartizează C.N.E.F.S. Din a­­cestea se construiesc baze sportive, se a­­tribuie numeroase premii sportivilor care obţin rezultate deosebite. Din beneficii şi alte activităţi se repartizează impor­tante sume la bugetul republican care sînt folosite pentru executarea de con­strucţii social-cul­turale, construcţii de locuinţe ş.am.d. In cadrul recentei consfătuiri de lucru cu reprezentanţii unităţilor mandatare cu care colaborează A. S. Loto-Prono­sport şi la care au participat şi repre­zentanţi ai Centralei A. S. Loto-Prono­sport a reieşit că Direcţia judeţeană Iaşi ocupă un loc fruntaş pe ţară. In reţeaua proprie a Direcţiei planul pe anul tre­cut a fost realizat în proporţie de 112,4 la sută. Sarcinile ce reveneau coopera­ţiei de consum au înregistrat o creştere d­e 8,5 la sută faţă de anul precedent, în reţeaua comercială s-a marcat o creş­tere de 47 la sută, iar în cea a P.T.T.R. 5,8 la sută. Organizaţiile comerciale „Metalo-chimice", „Alimentara“, întreprin­derea de cofetării şi răcoritoare, I.A.P. au dovedit o deosebită solicitudine care a facilitat introducerea vizării lozului în plic. Concomitent, Direcţia judeţeană A. S. Loto-Pronosport acordă atenţie şi dez­voltării reţelei proprii care, în actualul cincinal, va spori cu încă 10 unităţi. Re­zultă aşadar că Direcţia judeţeană Loto- Pronosport creează condiţii pentru o largă participare a cetăţenilor la sistemele Loto-Pronosport. Radio Iaşi Programul de seară (1 martie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Gintecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Imn parti­dului (program de cîntece); 18.00 Cutezătorii ; 18.15 Mu­zică uşoară ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Universitatea populară radio : Ce ştim astăzi despre originea şi evoluţia vieţii. E­­xistă viaţă extraterestră ?­­ 20.10 La izvoarele muzicii ; 20.30 Jurnal literar­­ 21.00 U-Programul de dimineaţă (2 martie) ; 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Jocuri populare româ­neşti ; 6.10 Actualitatea In agricultură; 6.20 Jocuri popu­lare româneşti ; 6.30 Ritmuri matinale ; 6.45 Cîntece popu­lare româneşti ; 7.00 Radio­­matineu; 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex ; 9.05 Teleglob. Caracas s-a năs­cut la Maracaibo. Reportaj filmat : 9.25 Prim plan : A­lexandru Ciucurencu (relua­re) ; 9.55 Desen animat ; 10.00 Curs de limba franceză. Lec­ţia a 5-a | 10.30 Teleeinema nivers muzical | 21.40 cintecele serii. Televiziune Cin tecs pentru copil şi tineret (reluare) ; 12.00 Telejurnal | 15.30 Tele-şcoală. Legătura chimică (Chimie cl. a XII-a)| Valea Dunării (Geografie) I 16.30—17.30 Curs de limba engleză. Lecţia a 4-a — re­luare ; 17.30 Deschiderea e­­misiunii de după-amiază ; 17.35 O viaţă pentru o idee ! Fabre ! 18.10 Timp şi ano­timp in agricultură ; 18.40 Muzica. Emisiune de actua­litate muzicală ; 19.00 Oa­meni şi fapte ; 19.15 Publici­tate ; 19.20 1001 de­sen - Povestea lui Rumcals (11); 19.30 Telejurnal ; 20.00 Tele­­cinemateca : „Corabia nebu­nilor" cu­­ Vivien Leigh, Si­mone Signoret, Oskar Wer­ner, Lee Marvin, Heinz Ruh­­mann ; 22.30 Interpretul săp­­tămînii : Denis Constantines­­cu ; 22.45 „24 de ore“; Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.15 ; 14.15 ; 16.30 ; 18.45 ; 21 : „Cea mai frumoasă soţie" ; REPU­BLICA, orele 9 . 11 ; 14.30 ; 16.35 ; 18.40 ; 20.45 : „Saltul"; COPOU, orele 9 ; 11.15; 14 ; 16.15 ; 18.30 ; 20.45 : „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte“ ; ARTA, orele 9.15 ; 14 . 17; 20 : „O floare şi doi grădinari" ; TATARAŞI, ore­le 16 ; 18; 20 : „Tăcerea băr­baţilor" ; NICOLINA, orele In judeţ ; CASA DE CUL­TURA PAŞCANI : „Valurile Dunării" ; CLUBUL UNIREA — PAŞCANI : „Nu te în­toarce" I TG. FRUMOS : „Străzile au amintiri" ; HÎR­LĂU: „Fraţii"; PODU-ILOA-­IEI :­­ „Nu se poate fără dra­goste“ . HĂBĂUCEŞTI: „Tur­nul de aramă“. Clinici de serviciu Azi, 1 martie, sunt de gar­dă pentru Internări de ur­genţă Clinica a II-a chirur­gie, Clinica a IV-a medica­lă şi Clinica a II-a de ob­stetrică şi ginecologie, de la Spitalul clinic de adulţi nr. 2 (Calea 23 August). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc in­ternări în fiecare zi Farmacii de serviciu în afara programului nor­mal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii, după ora 23, sunt des­chise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii, nr. 7 Socola (lîngă restaurantul Cotnari) şi nr. 35 Complex Copou, ca­re deservesc numai reţetele de urgenţă, pînă la ora 6 dimineaţa. Timpul probabil Vremea va fi în general închisă cu cerul mai mult acoperit. Se vor semnala precipitaţii slabe sub for­mă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , mi­nimele vor fi cuprinse între minus 4 grade şi minus 1 grad, iar maximele între minus 2 şi plus 3 grade Local se va semnala ceaţă. 10 . 18 . tăp. 20: „Vară de altăda- Nu numai pentru crainici-reporteri Sahitînd cu bucurie înfiinţarea rubri­cii „Dialog-dialog", Vlad Victor ne scrie, în numele unui grup de tineri din Lun­­ca­ Prutului, suporteri ai echipei de fot­bal Politehnica Iaşi. El ar dori să ştie mai multe lucruri despre fotbaliştii ie­şeni, despre viaţa şi preocupările lor. „La aparatele de radio, în ziare, se a­­minteşte doar numele lor. Nu ştim nici măcar prenumele lor“. Victor Vlad propune ca să fie prezen­tat, săptămînal, cîte un fotbalist împreu­nă cu fotografia sa. ★ Ziarul nostru a mai publicat aseme­nea portrete de fotbalişti. Fiind vorba, însă, de numele noi care au apărut în lotul studenţilor, vom continua această acţiune, fireşte, cînd spaţiul ne va per­mite. Pe de altă parte, colegul nostru Gr. Ilisei şi al­ţi crainici-reporteri vor pre­lua, probabil, propunerea privind Pre­­zentarea numelui întreg al fotbaliştilor. „ De ce n-are „nume echipa Politehnica? Fotbalul, tot fotbalul. Tov. I. Popescu, str. C. A. Rosetti nr. 232 d­in Iaşi, ne atrage atenţia că, în aceeaşi zi în care a apărut, pentru prima dată, rubrica ,,Dia­log-dialog", a citit un articol în „Infor­maţia Bucureştiului“ care pretinde că Jiul, Crişul, Politehnica sunt echipe care n-au „nume“. „Rog a mă lămuri ce în­seamnă asta ? Eu după cîte ştiu aceste echipe au nume, mai ales Politehnica, care a dat totdeauna jucători naţionalei, echipelor olimpice şi de juniori". „ Desigur, confratele nostru bucureştean face aluzie la situaţia în clasament a echipei ieşene, încercînd s-o ironizeze ca fiind fără „nume". Probabil că cel mai bun răspuns pe care-l doriţi vi-l poate da Politehnica însăşi, în returul actualului campionat. Ziarul ne-a aprins o licărire a speranţei „Sunt un pasionat al sportului cu pe­dale, locuiesc în Iaşi“, şi încerc de ani de zile să fac ceva in acest domeniu, dar n-am reuşit, ne scrie, într-o lungă scri­soare, D. Florea. Citind un articol din ziarul „Flacăra Iaşului“ din 1 februarie am rămas surprins că în oraş­ mai este cineva care a aprins o licărire­­a speran­ţei în sufletele noastre, fiindcă eu vă scriu în numele a încă 3 prieteni". „ Cititorul nostru, probabil ciclist, a vrut să concureze la o competiţie din Capi­tală, dar n-avea legitimaţie (deoarece nu există nici un club la Iaşi) şi n-a fost primit în competiţie. Problema ridicată de tov. D. Florea merită atenţie, cu atît mai mult cu cît Iaşul este — cum observă el — un oraş universitar şi cu multe şcoli, de unde s-ar putea ridica elemente talentate de perspectivă. E nevoie : 1. De mai multă tragere de inimă din partea acelora care au disponibilităţi su­fleteşti pentru sport. Dacă, mai ales, lu­crează în acest sector ... 2. De înfiinţarea unei secţii de ciclism pe lingă un club sau asociaţie sportivă. 3. Eventual de... pornit la treabă. Ce spuneţi, tovarăşi de la organele în drept ? R SOFIAN HANDBAL PLOIEŞTI 29 (Agerpres). Incepind de astăzi, în moderna sală a sporturilor „Victoria“ din Ploieşti, se vor disputa întrecerile celei de-a XlII-a ediţii a competiţiei internaţionale de handbal masculin dotată cu „Trofeul Car­­paţi". La acest important turneu parti­cipă echipele reprezentative din Ceho­slovacia R. D. Germană, Iugoslavia, Sue­dia și România. jocuri podoabe ORIZONTAL’ ! 1. Podoaba Sa sazon ; 2. Fildeșul bibelourilor — Materii pri­mă pentru tot felul de podoaba ; 3. Se poartă la gît — De două ori ; 4. Ime­diat (pop.) — Podoabă bărbătească, pe vremuri ; 5. Mare meșter ; 6. A afla — In temă ! ; 7. Posesiv — De sărbătoare !; 8. Aur de pus la gît; Pentru purtat brăţări — A face lectură (înv.) ; 10. A uni aurul cu argintul — Loc de incul­tură. VERTICAL I 1. Grupă de alumino-sili­­caţi naturali de potasiu — Colier de ico­­şari ; 2. Gură de aur (pl.­fig.) — In per­le ! ; 3. Se joacă pe scenă (pl.) — Păsări de pradă; 4. N-are o bună dispoziţie — Podoaba mamei­­ ; 5. Podoabă folclorică — Se poartă la deget (pl.) ; 6. Podoaba cea mai de preţ a Giocondei — Sofia Bucurescu; 7. Ţine de frumos (pl.) ;­­ Fluviu elveţian — Aurar; 9. Piatră scumpă — Metafora zăpezii ţ iB, Nume scandinav, s*­u ani gheaţă ,

Next