Flacăra Iaşului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7942-7967)
1972-04-08 / nr. 7948
* X w ANUL IUI!!. * PAflin 3* BANI HIBIÎOTECA «wxt îi ipftvsr^''' Proletari din toate ţările, uniti -vă încunp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean E CAZUL SĂ REAMINTIM: Irite lisei Iii caaiaihe utili este ti libinlil Miei ■ Cine trage inapoi însămînţările din prima apoei ? ■ Şi nu ne prezentăm cu nici o restanţă la semănatul porumbului ! ■ Forţe suficiente şi, totuşi, neajunsurile din unele sectoare persistă Cu toate capriciile acestei primăveri, lucrările agricole de sezon au avansat mai rapid ca In anii trecuţi. Faptul îşi are explicaţia nu atît In desprimărfirarea mai timpurie, ctt în atenţia sporită acordată organizării muncii In scopul folosirii cu maximum da randament a forţelor şl timpului de lucru. Se cuvin relevate mai cu seamă eforturile lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat care au terminat primele pe judeţ Insămînţarea culturilor din epoca întîi. La fel de spornică a fost In multe locuri şi activitatea mecanizatorilor din S.M.A. şi a ţăranilor cooperatori. Astfel, la Bivolari şi Corceşti, la Vlădeni, Costeşti, Brătuleşti, ca şi în numeroase alte C.A.F.uri, însămînţările din prima epocă s-au desfăşurat intr-un ritm deosebit de intens. Cu toate aceste succese, Insă, în sectorul agricol cooperatist există şi In momentul de faţă restanţe destul de mari din această etapă. Deşi sfecla de zahăr trebuia să fie de mult însămânţată, mai sunt de realizat şi acum la această cultură circa 700 de hectare. Astfel, C.A.P. Lespezi mai are de semănat 60 de hectare, Cozmeşti — Stolniceni Prăjescu — 75 de hectare, Stolniceni-Prăjescu — 110 hectare, Al. I. Cuza — 55 de hectare, pentru a nu cita decât unităţile cu suprafeţele cele mai mari. Şi mai înfirztetă este însămînţarea florii-soarelui, în care suprafeţele planificate sunt îndeplinite în proporţie de numai 85 la sută. E drept că, având în vedere condiţiile optime din ultima vreme, numeroase unităţi au accelerat mult ritmul de lucru, reuşind să încheie şi această acţiune. Destule cooperative agricole au tărăgănat în schimb declanşarea însămînţării, nefolosind nici măcar în aceste zile din plin utilajele pentru urgentarea lucrării. Aşa se face că la C.A.P. Lunca nu s-au semănat decit 30 de hectare din 175 planificate, la Spineni 80 din 220, la Bohotin doar 40 de hectare din totalul de 200. Situaţii asemănătoare se constată şi la Lungani, afilţaţi, Iutura, Prisăcani, Răducăneni, ca şi în alte părţi. Se impun* ca peste tot acolo unde existfi astfel de intlrzieri să se concentreze forţe sporite pentru lichidarea lor ctt mai rapidă. Este, de asemenea, timpul să se grăbească plantarea cartofilor. Căci în vrem* ce la Verşeni, Valea-Seacă etc. acţiunea este de acum încheiată, la Moţca, Hălăuceşti, Vînătorii ş.a. ea se află abia in stadiul iniţial. De altfel, în cooperativele agricole mai este de plantat mai bine de jumătate din suprafaţa destinată cartofilor de toamnă. Rămînerile în urmă semnalate se cer urgent recuperate cu atît mai mult cu cit, dacă temperatura solului îşi va menţine în continuare această tendinţă de creştere, în cîteva zile se va putea trece din plin la semănatul porumbului. Or, această cultură care ocupă cea mai mare pondere între semănăturii de primăvară va solicita desfăşurarea tuturor forţelor pentru a ■ l putea Încadra In epoca optimă. Ţinînd seama de condiţiile specifice acestui an, reamintim necesitatea de a pregăti terenul, pentru semănat respectind cu stricteţe măsurile pentru diminuarea pierderilor de apă din sol. Cu aceeaşi grijă trebuie executate în continuare şi lucrările de întreţinere a culturilor de toamnă. Reuşita campaniei agricole de primăvară presupune însă egală atenţie atît acţiunilor din imp cit şi celor din res (continuarea în pag . 3-a. Imagine din activitatea staţiunii experimentale viticole Iaşi, în cadrul brigăzii a Ill-a se lucrează intens la executarea tăierilor pe ultimele suprafeţe de vie. Foto: L. STRATULAT — coreto. De ce este subapreciată activitatea echipelor de control obştesc ? O însemnată contribuţie în depistarea şi lichidarea deficienţelor din comerţ au echipele de control obştesc. Formate din cei mai apreciaţi membri de sindicat din unităţile socialiste, aceste echipe îşi desfăşoară activitatea conform unor reguli bine stabilite, lucrătorii din comerţ avind obligaţia să le faciliteze controlul, întrucit ele îi reprezintă pe consumatori. Munca desfăşurată de aceste echipe trebuie apreciată cu atît mai mult cât membrii acestora, după cele 8 ore de muncă, renunţă la o parte din timpul lor liber, dedicîndu-si-o îmbunătăţirii activităţii reţelei comerciale. Cu toate acestea, mai sunt cazuri (e adevărat, izolate) în care unii şefi ai unităţilor" supuse controlului subapreciază importanţa acestor echipe, faţă de care au o atitudine lipsită de respect. Cu puţin timp în urmă, o echipă de control obştesc de la Fabrica de tricotaje ,,Moldova“ a efectuat un control la magazinul alimentar din cadrul Complexului comercial Podul Roş, ocazie cu care au fost depistate mai multe neajunsuri. Emilia Roşea, responsabila magazinului, şi-a permis o atitudine cu totul ieşită din comun faţă de componentele echipei, adresîndu-le expresii necuviincioase. Dorind să cunoaştem părerea Emiliei Roşea, am invitat-o la o discuţie, de faţă fiind şi tov. Ion Coca, secretarul comitetului de partid de la O.C.L. „Alimentara“. Şi cu acest prilej, Emilia Roşea a avut o atitudine similară. Iată ce ne-a declarat tov. Ion Coca : „ Nu este pentru prima dată cînd Emilia Roşea ne face necazuri. Asemenea atitudini a manifestat şi faţă de unii tovarăşi din conducerea O.C.L. „Alimentara“. Printre aceştia mă număr şi eu. Atunci — întrebăm noi — de ce sînt tolerate la nesfîrşit asemenea comportări, mai ales că nemulţumiri din partea cumpărătorilor sînt destule ? Asemenea Emiliei Roşea a procedat şi Jana Teodorovici, responsabila unităţii de produse lactate nr. 34, care nu a permis echipei să efectueze controlul pe motiv că... nu are timp să o însoţească. La insistenţele membrilor echipei, responsabil magazinului le-a adresat cuvintelor atenţioase. Intr-o situaţie similară s-a aflat şi echipa de control obştesc a Fabricii de mobilă, la controlul efectuat la unitatea de alimentaţie publică „Viile Buciumului“. Responsabilul acestei unităţi, care se afla într-o evidentă stare de ebrietate, a refuzat să prezinte echipei registrul şi notele de comandă, reproşind că... se fac prea multe controale. Echipa de control obştesc a Uzinei mecanice „Nicolina“ a constatat la aceeaşi unitate, pe lingă atitudinea necuviincioasă faţă de clienţi a vânzătoarei Florenţa Grigore, că în unitate există numeroase cantităţi de băuturi nepuse în vînzare. Cerîndu-i-se factura pentru cele două butoaie cu vin (circa 1 200 litri), responsabilul a pretins că nu are asemenea documente, întrucit vinul i-a fost repartizat fără ca el să facă vreo comandă. Care o fi adevărul ! Așteptăm ca, în urma elucidării cazului, să primim un răspuns concis. O atitudine de-a dreptul hulganofi a manifestat-o I. Cojocaru, responsabilul de la Crama nr. 16, Ion Creangă, care, la apariţia echipei de control obştesc de la s-a adresat celor ce consumau vin în incinta unităţii, avertzîndu-i că nu-i serveşte în continuare dacă... nu dă echipa afară ! Ulterior, responsabilul a rupt şi aruncat fila din registrul unic de control în care membrii echipei consemnaseră cele constatate. De ce oare este tolerat în comerţ un asemenea element ? Echipele de control obştesc au semnalat, în afara lipsei de respect, şi alte aspecte ce nu fac cinste comerţului nostru socialist. Iată, în continuare, cîteva dintre ele : La magazinul „Romarta“ (străpungerea Ştefan cel Mare) echipa de control obştesc de la Fabrica de antibiotice a găsit la casiera unităţii, Cecila Răşcanu, 5 bluze supraelastice, de mărimi diferite. Cerîndu-i-se explicaţii, aceasta a pretins că sunt... cumpărate de dumneaei. Bineînţeles, minciuna prea era cusută cu aţă albă, lucru consemnat şi de responsabila magazinului. Ana Gavrilaş, care a dispus punerea în vînzare a mărfii dosite de casieră. Cunoaşte conducerea O.C.L. „Textile încălţănainte“ apest caz 7 Dacă da, ce măsuri a luat, şpâs®B-se că, în conformitate cu Decretul 377/1971 dosirea mărfurilor se sancţionează cu asprime ? Aceeaşi situaţie a fost întîlnitâ şi la tutungeria din cadrul Complexului Po-Elena ODNOSTALCO membră în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor TITU IRIMIA corespondent (continuare in pag.,a,jt*l m pagina a 6-a în Vietnamul de sud, Cambodgia şi Laos Puternice atacuri ale forţelor patriotice Remaniere guvernamentală în Anglia Secţia de fire din cadrul Uzinei de fibre sintetice Iaşi este dotată cu o aparatură modernă de mare randament. In imagine : maşini de bobinat fire tehnice. Foto : S. LEONID —■ coresp. Restanţele nu au fost încă recuperate Colectivul de pe şantierul de construcţii a secţiei de ţigle de la întreprinderea de produse ceramice din Iaşi a încheiat bilanţul pe anul trecut cu o restanţă de circa două milioane lei, faţă de prevederile iniţiale ale planului. Analizînd cauzele care au generat o asemenea rămînere în urmă. Trustul de construcţii industriale şi clerul au ajuns la concluzia că deficienţele pot fi lesne înlăturate, astfel ca în acest an activitatea pe şantier să se desfăşoare intr-un rite susţinut în vederea recuperării restanţelor şi reftareii ritmice a planului. Recent, constructorii au flăeat bilanţul pe primele trei luni ale anului incurs. Care este situaţia ? — Faţă de 1971 ■— ne spunea tov. Alexandru Tărăbuţă, inginer şef adjunct al întreprinderii de produse ceramice — munca pa şantier a fost mai bine organizată şi, ca urmare, rezultatele "sunt satisfăcătoare. Intr-adevăr, faptul că s-a realizat 30 la sută din planul anual, că la unele hale stadiul execuţiei lucrărilor este avansat, demonstrează că pe şantier au existat preocupări pentru îmbunătăţirea activităţii , s-a extins lucrul în acord global la majoritatea brigăzilor, s-a trecut la sistemul de lucru după metoda drumului critic, s-au luat măsuri pentru o mai bună aprovizionare cu materii prime şi materiale, ca şi pentru folosirea mai judicioasă a utilajelor şi a forţei de muncă. Cifra amintită mai sus evidenţiază însă faptul că există şi acum, după încheierea primului trimestru, o rămînere în urmă de 3 la sută, faţă de plan, că restanţele din 1971 nu au fost încă recuperate. Dacă ţinem seama de faptul că prima capacitate a secţiei urmează să intre în funcţiune la sfîrşitul lui 1972, aceste rămîneri în urmă nu sînt de loc neglijabile, mai ales că în curînd va trebui sa se treacă la montarea utilajelor. —• Noi putem înregistra rezultatele scontate — ne mărturisea tov. Constantin Pîrlog, şeful lotului — dacă am fi primit documentaţia la timp din partea beneficiarului. Or, trebuie să spun că în această direcţie am avut şi continuăm să mai avem încă unele necazuri, care afectează activitatea de pe şantier. Despre ce este vorba ? Documentaţia pentru camerele de uscare a sosit pe şantier cu o întîrziere de circa cinci luni, ceea ce a făcut ca la hala respectivă lucrările să fie executate doar in proporţie de 30 la sută, faţă de 80 la sută cit s-a înregistrat la halele de formare, preparare, ardere şi produse finite. De asemenea, detaliile de execuţie pentru „obiectele de alimentare“ nu sunt avizate nici acum, din care cauză constructorii nu pot avansa cu lucrările, şi deci să se încadreze în graficele de execuţie. Dacă mai adăug i. GEORGESCU (continuare în pag. a 5-a) ron ina ■ În pagina a 2-a -------------------------------—----------~m în sprijinul celor care studiază * ---------------------------- ---------—-— -------------- a în învățamîntul de partid Obiectivele muncii de partid în conducerea agriculturii Imagini noi, întinerite, (incă trimit cartier Tătărași. Curs de perfecţionare a cadrelor didactice Ieri, la Liceul pedagogic de învăţători din Iaşi a avut loc deschiderea cursurilor de perfecţionare a cadrelor didactice care predau ştiinţele sociale în şcolile de cultură generală, liceele de specialitate şi şcolile profesionale din judeţele Moldovei, cursuri organizate de către Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului şi Academia „Ştefan Gheorghiu". Ele vor fi eşalonate în trei etape, în timpul vacanţelor şcolare, pe baza unui program judicios întocmit, urmînd ca, în intervalele dintre acestea, să se desfăşoare studiul individual pe baza unei bogate tematici şi bibliografii de specialitate. La şedinţa festivă de deschidere, a luat cuvâetul prof. dr. Victor Axenciuc, din partea Academiei „Ştefan Gheorghiu11, care a arătat importanţa şi obiectivele acestor cursuri, subliniind totodată sarcinile ce revin tuturor cursanţilor. Prima expunere a fost susţinută de tovarăşul Petre Mahomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a vorbit despre „Conducerea politică de către partid a activităţii economice şi sociale. Necesitatea obiectivă a creşterii rolului conducător al partidului în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Om de ştiinţă din R.P. Ungară, doctor honoris causa al Universităţii ieşene Zilele trecute, la Universitatea din Iaşi a avut loc o şedinţă a senatului, în cadrul căruia S-a înmânat Diploma de doctor honoris causa a Universităţii „AL I. Guşa" din Iaşi academicianului profesor György Alexits de la Universitatea tehnică din Budapesta. • O dată cu înclinarea diplomilei, prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rectorul Universităţii ieşene, l-a felicitat călduros pe academicianul György Alexits pentru înalta distincţie primită. în pagina a 3-a Viața culturală De sezon E vorba de sezonul „renaşterii" spaţiilor verzi. De fapt el n-a început o dată cu desprimăvărarea, ci mult mai devreme: în „ferestrele” iernii — ca să folosim o expresie din limbajul agricultorilor — fiecare i-am văzut pe lucrătorii I.G.M.-ului la săpatul gropilor pentru viitorii arbori ornamentali, sau făcînd „toaleta“ celor existenţi. Tot ei se ocupă in acest sezon de însămînţarea gazonului şi de plantarea primelor flori ale anului, care vor fi urmate pină la brumele toamnei de alte şi alte „promoţii“. Sigur că în privinţa împrospătării permanente a „decorului vegetal" al oraşului greul cade pe umerii acestor lucrători anonimi. Dar oare vor ei cuprinde tot ce trebuie să se facă pentru înfrumuseţarea urbei ? Nu pot şi nici măcar nu li se poate pretinde să se prezinte la fiecare dintre miile de blocuri pentru a amenaja straturi de flori, planta trandafiri sau alţi arbuşti. Cei mai indicaţi să facă aceste lucruri sunt locatarii. Mulţi dintre ei o fac. Deunăzi am întîlnit în cartierul Dimitrie Cantemir, ca şi în alte zone ale Iaşului, cetăţeni de toate vîrstele mînuind hîrleţele şi greblele la amenajarea spaţiilor floricole. Cam puţini însă şi e de dorit cu exemplul lor să „contamineze“ cit mai repede şi pe vecinii care aşteaptă totul de-a gata. Căci e dezolant să vezi atîtea spaţii verzi călcate de picioarele trecătorilor, lăsate in paragină. Şi nu e vorba doar de benzile care înconjoară blocurile de locuinţe. O impresie la fel de neplăcută produc destulele locuri virane care sluţesc chiar şi faţa unor cartiere noi. Dacă toţi cei din zonele respective, in frunte cu deputaţii, şi-ar consacra cîteva ore din timpul liber, ar fi foarte uşor ca in locul acestor adevărate maidane să apară pe harta Iaşului alte „pete“ verzi. Procedînd aşa, ne-am îndeplini în primul rună una dintre elementarele îndatoriri civice. Apoi, înmulţind „oazele“ de vegetaţie am mai împrospăta aerul localităţilor în plină dezvoltare industrială. Şi, in fine, să ne gindim cîţi dintre noi, afectaţi de o existenţă prea sedentară, n-ar avea nevoie de o asemenea odihnă activă. Iată un minunat prilej pentru a ne mai dezmorţi şi a da, fiecare pe măsura puterilor noastre, oraşului în care trăim un aspect cit mai plăcut. Rindurile de mai sus se vor o invitaţie la acţiune. C. GRIGORAŞ