Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)
1972-05-03 / nr. 7968
PAGINA AII A ingta răspunderii orsalatii da partid pentru instruirea plita a studenţilor La Institutul agronomic din Iaşi, instrucţia practică a studenţilor îmbracă forme variate şi ea diferă de la o facultate la alta, de la un an la altul, în funcţie de specificul acestora. Alături de instrucţia teoretică, lucrările practice, care asigură studenţilor o înţelegere mai profunda şi o fixare mai temeinică a problemelor tratate la curs, practica dirijată şi practica în producţie ocupă un loc important. Studenţii efectuează în cei patru ani de studii cite două luni de practică în producţie ; în cadrul acesteia, studenţii anumit IV efectuează şi două săptămini de practică de documentare, vizitînd importante obiective agricole din ţară, iar în ultimul an de studii — un stagiu in producţie de 5 luni la facultăţile de agronomie, horticultura şi zootehnie şi de 4 luni la Facultatea de medicină veterinară, timp în care îşi elaborează şi proiectul de diplomă. Practica dirijată se efectuează cu grupe de studenţi conduse de cadrele didactice, în timp ce practica în producţie în mod individual. Locul de practică, şi într-un caz şi în altul, îl constituie întreprinderile agricole de stat, cooperatiste, staţiunile experimentale agricole şi staţiunea didactică experimentală a Institutului nostru. Dată fiind importanţa acestei forme de instruire a studenţilor, comitetul de partid, organizaţiile de bază, precum şi conducerile institutului şi facultăţilor, consiliile profesorale au situat în centrul preocupărilor problema practicii studenţilor. A intrat în obiceiul organizaţiilor noastre de partid ca, cel puţin o dată pe an, problema organizării acestei practici şi conţinutul ei să fie amplu dezbătute de către comunişti, iar în adunările de partid ale organizaţiilor de bază să se adopte planuri de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei forme de activitate, în funcţie de profilul facultăţilor. Comitetul de partid, încă din toamna anului 1971, a analizat condiţiile şi modul de desfăşurare a practicii, care a început la 1 octombrie la toate facultăţile şi la toţi cei 4 ani de studii, trasînd jaloanele ce trebuie să conducă la sporirea eficienţei ei după care organizaţiile de bază au concretizat toate acestea în planuri de măsuri adecvate activităţii specifice a fiecărei facultăţi. Indicaţiile au privit alegerea celor mai bune unităţi agricole care să asigure studenţilor un front de lucru cuprinzînd o gamă mai variată de lucrări. De asemenea, s-a hotărît ca, spre deosebire de ceilalţi ani, să fie antrenate în conducerea acestei practici mai multe cadre didactice de predare, conferenţiari şi profesori cu prestigiu în învăţămînt. Consiliile profesorale au dezbătut, la rindul lor, complexitatea problemelor organizatorice şi instructive ale instrucţiei practice. Comitetul de partid, organizaţiile de bază, împreună cu conducerea institutului au iniţiat un control la fiecare centru de practică, iar comuniştii care s-au deplasat ai controlat şi îndrumat şi activitatea pe care a depus-o asociaţia studenţească ia locul de muncă. Putem aprecia în acest sens că practica efectuată în cele două luni afectate pentru aceasta nu a dus la o întrerupere a legăturii studenţilor de problemele sociale, ci din contra — la o apropiere mai strînsă a pregătirii lor profesionale de cea politico-ideologică şi educativă. Se cuvine remarcat, de asemenea, faptul că în anul universitar curent, practica dirijată din toamna trecută — și care s-a desfăşurat in diferite întreprinderi agricole de stat din Moldova — a condus la realizarea unor beneficii, în valoare de 421.688 lei, rezultate din efectuarea de către studenţi a unor activităţi practice la recoltatul culturilor de toamnă. Aceste succese au cîntărit greu în talerul activităţii Uniunii Asociaţiilor studenţilor din Institutul nostru căreia i s-a acordat, cu prilejul sărbătoririi Semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist, Drapelul jubiliar şi Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. Observaţiile din timpul practicii, precum şi analizele efectuate la încheierea ei, atât de către organizaţiile de partid cît şi de către consiliile profesorale au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri pentru înlăturarea cărora s-au adoptat unele măsuri. S-a acţionat, între altele, operativ pentru o mai bună organizare a actualei staţiuni didactico-experimentale, dezvoltarea şi dotarea ei corespunzătoare pentru a putea contribui în măsură mai mare la pregătirea multilaterală a studenţilor. Neajunsurile manifestate, precum şi măsurile adoptate în vederea înlăturării lor vor constitui pentru organizaţiile noastre de partid preocupări permanente în vederea îmbunătăţirii organizării şi conţinutului practicii studenţilor în viitor, în ceea ce priveşte practica în producţie a studenţilor din ultimii ani de studii, aceasta s-a desfăşurat în diferite unităţi agricole din ţară, unităţi bine organizate şi dotate. Apreciată, în ansamblu, practica în producţie s-a desfăşurat şi se desfăşoară în bune condiţii. Dacă avem însă în vedere faptul că ea trebuie să completeze şi să lărgească cunoştinţele acumulate de student în facultate şi să-i permită acestuia efectuarea lucrării de diplomă, trebuie să subliniem că, în majoritatea cazurilor, practica în producţie răspunde într-o măsură mai mare ultimului deziderat. O deficienţă însă de ordin mai general priveşte eşalonarea acestei practici în timp. La majoritatea anilor de studii, în special la anii I, II şi III, practica agricolă dirijată coincide ca perioadă, studenţii asistînd defiecare dată la aceleaşi lucrări de sezon. Punctul de vedere al organizaţiei noastre de partid şi al conducerii institutului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea planurilor de învăţămînt existente, în sensul eşalonării practicii, pe parcursul anilor de studii, in perioade diferite, a fost transmis deja Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului. în perioada ce ne mai desparte pină la 1 iulie, cînd studenţii vor pleca în practica dirijată şi practica de documentare, comitetul de partid şi conducerea Institutului agronomic Iaşi vor continua să acţioneze cu perseverenţă, luînd toate măsurile ce se impun pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea practicii în cît mai bune condiţii. conf. dr. Ionel TOMOZEI secretarul comitetului de partid - Institutul agronomia Iaşi 99Hu este vorba de o reţetă a succesului../* Pe colega Gabriela Focşa, studentă a anului III al Facultăţii de construcţii (secţia construcţii civile şi industriale) o cunosc de mult timp, încă din anii liceului. Viaţa ei depină acuma un liceu şi facultatea ieşeană se îmbină neîndoios cu un singur cuvînt : SUCCESUL ! Şi poate şi din această cauză am dat curs interviului de faţă cu următoarea întrebare : - Suntem colegi de trei ani de zile şi nu-mi aduc aminte să fi obţinut o notă mai mică de 10. Există oare o „reţetă a succesului" ?. - Nu este vorba d® o reţetă a succesului, ci de o atitudine constantă faţă de cerinţele profesionale pe toată durata anului Universitar, reflectată in pregătirea de zi cu zi a seminariilor, a lucrărilor de laborator, a etapelor de proiect şi evident bazată pe munca depusă şi în timpul liceului. Nu este totuşi prea „anevoioasă“ pentru studente viitoarea profesiune de inginer constructor? Viitoarea profesiune de inginer Constructor este accesibilă atit studenţilor cît şi studentelor, deoarece multiplele ei aspecte permit valorificarea deplină a cunoştinţelor şi calităţilor oricărui tînăr specialist. Condiţia esenţială este să acordăm toată solicitudinea noastră unei pregătiri cît mai temeinice. * După cine cunosc, depui şi o vastă muncă de asociaţie. Cum o îmbini cu cea profesională ? Aş fi fost tentat să declar, dacă nu ţi-aş fi cunoscut rezultatele, că această activitate socială răpeşte oarecum, unui om, din timpul său de studiu ! Nu concep altfel activitatea mea decit prin prizma unei pregătiri profe-sional® îmbinată cu munca socială pentru ridicarea nivelului colectivităţii în mijlocul căreia activez. Admit acest principiu ca o conduită în societate şi mă străduiesc să îmbin cu mai eficient activitatea personală cu cea socială. - Şi acum o ultimă întrebare : proiectele tale de viitor privind specializarea ? - Dezvoltarea multilaterală a construcţiilor implică preocupări variate legate de teoria, proiectarea, cercetarea şi execuţia clădirilor, la care aportul aparatajului matematic, al disciplanelor de calcul şi al tehnicii de calcul devine esenţial. întrebarea ce mi-ai pus-o m-a determinat să-mi definesc acest domeniu de specializare al pregătirii mele, pentru a cărui împlinire înţeleg să-mi îndrept preocupările de viitor. T. ROTARU student Un succes internaţional al formaţiei de jazz din Iaşi în perioada 27—29 aprilie a.c., în oraşul Prerov, din R. S. Cehoslovacă s-a desfăşurat Festivalul internaţional de trasht la cais» au participat 22 de formaţii din Europa. Ţara noastră a fost reprezentată la acest festival de către cvintetul de jazz al Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi condus de compozitorul Titel Popovici. Formaţia ieșeană a repurtat un binemeritat succes, obţinîrv s nu -_â. Expoziţie itinerantă Este o idee bine venită, de « a te oferi studenţilor de la facultate» ieşeană de desen posibilitatea unei expoziţii itinerante pe traseul Paşcani, Ruginoasa, Hîrlău, Tg. Frumos, Podu-Iloaiei, înjghebată cu modestie din lucrări executate In afara orelor de studii, această expoziţie tinerească surprinde prin sinceritate. De la Autoportretele pline de un grav mesaj uman, executate In tradiţionala tehnică realistă a modelajului in clarobscur, ale lui Petru Bicer (anul III), şi pină la grafica cinetică din Primăvara, a lui Marcel Bejgu (anul II), parcurgem o variată gamă de genuri şi stiluri plastice, ba Petru Bicer se observă rigoarea observaţiei pe viu şi, uneori, acurateţea construcţiei precum în Autoportret cu carte, executat In acuarelă neagră. In schimb Petru Petraru (anul III) şi Gabriela Agafiţei (anul I) vorbesc deja într-un bine articulat expresionism grafic. Faţă de o producţie anterioară în care P. Petraru specula laborios posibilităţile arabescului liniar, arătîndu-se cîştigat parcă mai ales de bogăţia combinatorie a liniilor diferit şerpuite, în faza sa actuală începe să-şi ceară dreptul conţinutul expunerilor grafice şi, totodată, se exercită în mai multe genuri. El aduce, la fel cu Marcel Bejgu, noutatea In gravuri în linoleum dintre lucrările lui Petraru în acest gen amintim Dans nocturn. Grafica lui Petraru farmecă printr-un ideal al nuanţei, al contururilor nu totdeauna definite, făcîndu-te să gîndeşti la anotimpul ceţurilor, la crepuscul şi la noapte. In schimb Gabriela Agafiţei este un temperament sarcastic în devenire , bănuim că va reinnoda firul legăturii cu grafica iluştrilor înaintaşi ieşeni Iosif Ross, Victor Ion Popa, Ion Sava. Emil Mireşan (anul III) foloseşte cărbunele presat. Portretele, încălzite uneori prin tonuri de pastel, laolaltă cu Peisajul cu blocuri de locuinţe muncitoreşti, demonstrează o fericită potrivire între limbaj şi imagine. Notaţii vibrante mărturisesc un temperament realist şi dramatic de autentic pictor. Lucrări nu tot atît de concludente pe cît le cunoaştem posibilităţile aduc Mihai Zaiţ (anul I), în două Peisaje industriale şi Ana Bulău (anul I) în schiţa de compoziţie Grevă, bine armonizată în tonuri grave şi evocative, dar insuficient compusă. Sînt şi lucrări ce depăşesc Simpla şi directa reprezentare a realului, ramînînd totuşi extrase din realitate, ca în acuarelele Marianei Tftinie (anul III). Printr-o modalitate diferită ea reuşeşte la fel de bine ca Petru Hirer in picturile lui obiectuale să evoce delicata poezie a depărtărilor, să suge- PETRU BICER: „Autoportret cu carte“ (acuarelă neagră). reziţiu ! la fel de Intens atmosfera unui spatetul rezolvîndu-se prin culoare, sfîrşit, un ultim expozant care ne reţine atenţia prin cinetism cromatic este Ştefan Buţurcă (anul I). Spre deosebire de lucrările Marianei Iftimie, deplin spontane, ale sale sînt elaborate prin artificiu lucid. Poate că, folosind astfel de mijloace plastice variate, actualii tineri expozanţi vor găsi pe lîngă calea de a se exprima pe ei, aşa cum o fac acum, şi drumurile prezentării celor în mijlocul cărora trăiesc, ceea ce se realizează deocamdată in mai mică măsură. Prezenta expoziţie demonstrează existenţa unor reale talente şi a unor mune studii, dar o deschidere insuficientă spre viaţă. Este atribuţia profesorilor respectivi de a le arăta mai complet această perspectivă de viaţă activă, transformatoare, revoluţionară. Alex. Gh POPOVICI Un vibrant omagiu patriei şi partidului (urmare din pag. 1) trecerea socialistă. Faptul că întreprinderea noastră se află printre uzinele fruntaşe, ne mobilizează şi mai mult pentru traducerea in viaţă a măsurilor stabilite de recenta plenară a Comitetului Central al partidului nostru". Pentru numeroşii oameni ai muncii care, zi de zi, depun eforturi susţinute în obţinerea de rezultate cît mai frumoase în întrecerea socialistă, manifestările organizate pe estradele Iaşului au constituit un minunat prilej de întîlnire cu cîntecul şi jocul românesc. Desfăşurarea impresionantă de forţe artistice care au adus pe scenă cîntece şi jocuri populare din cele mai diferite zone folclorice ale ţării a constituit o veritabilă paradă a costumelor populare. Interpretarea suitelor de dansuri din Făgăraş, ori din Oaş, ca şi a celor moldoveneşti, au dat posibilitatea spectatorilor să admire încă o dată varietatea şi frumuseţea portului nostru popular. Melodiile populare, interpretate de cunoscuta orchestră „Doina Moldovei", ca şi de soliştii vocali Maria Bararu, Ştefan Pintilie, Maria Munteanu şi Vasile Pascu, au fost răsplătite cu îndelungi aplauze de către spectatorii aflaţi in sală. înaltul mesaj patriotic transmis de artiştii amatori din întreprinderi şi Instituţii, prin spectacolul susţinut pe scena Casei de cultură a sindicatelor, a constituit un nou omagiu adus patriei şi partidului, o dovadă de ataşament faţă de politica sa înţeleaptă. Cei ce în zilele de 1 şi 2 Mai au luat parte la manifestările cultural-artistice, au străbătut oraşele şi satele ţării în recreativă excursii sau au vizionat programele la televizor, s-au reîntors azi cu forţe sporite la locurile de muncă, in fabrici, uzine, pe şantierele de construcţii. Fiecare împărtăşeşte celuilalt impresiile din aceste zile de sărbătoare. Dar în conştiinţa fiecărui om al muncii primează hotărîrea de a-şi îndeplini exemplar sarcinile de producţie, de a obţine noi succese în întrecerea socialistă, de a oferi bunuri de calitate superioară, de a întîmpina Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate pe măsura acestui deosebit eveniment din viaţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din România socialistă. Fotografiile : G. PAUL L. STRATULAT I) ROTARU Corurile reunite ale pionierilor din municipiul Iaşi La casa municipală de cultură — Ateneul Tătaraşi, formaţia de muzică uşoară a Fabricii „Ţesătura“ a prezentat un program atractiv. Dansatoriidin ansamblul „Plaiurile Moldovei“ pe scena casei de cultură a sindicatelor. O sursă a dinamizării creşterii producţiei (urmare din pag. I) Pentru că în judeţul nostru există întreprinderi industriale consumatoare de metal, o preocupare primordială a acestora trebuie să fie reducerea consumurilor specifice pe unitatea de produs. Creşterea valorii producţiei obţinute din unitatea de materie primă supusă prelucrării, sau din unitatea de cheltuială materială exprimată în expresie valorică — este uncriteriu deosebit de important în aprecierea contribuţiei pe care o are valorificarea superioară a resurselor materiale asupra dinamizării ritmului de creştere a producţiei materiale. O analiză în acest sens efectuată pe ansamblul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini arată că în actualul cincinal reducerea consumurilor specifice, concomitent cu accentuarea creşterii valorii pe unitatea de metal prelucrată, vor continua în ritm şi mai susţinut decât în perioada cincinalului precedent, iar rezultatele vor fi cu mult superioareacesteia. în anul 1970, de pildă, nivelul consumului de metal ce a revenit la un milion de lei producţie netă a fost mai mic cu 31,3 la sută, comparativ cu anul 1965, iar valoarea producţiei nete obţinute prin prelucrarea unei tone de metal a fost mai mare cu 45,7 la sută. Spre deosebire de aceasta, în anul 1975 Indicii consumului de metal ce revin la un milion de lei producţie netă se prevăd a fi mai mici, faţă de anul 1970, cu 40,5 la sută, iar valoarea producţiei nete ce se va obţine prin prelucrarea unei tone de metal va fi mai mare cu 68,2 la sută. De asemenea, se prevede ca în anul 1975, în comparaţie cu 1970, nivelul cheltuielilor materiale ce revin la 1 000 lei producţie netă să scadă cu circa 34 la sută. Aspectele evidenţiate atestă faptul că, alături de micşorarea continuă şi sistematică a consumurilor specifice de materiale, principalul în această acţiune îl constituie adîncirea procesului de prelucrare industrială a resurselor respective. In cadrul apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului una din problemele ce se vor analiza va fi şi reducerea cheltuielilor de producţie şi în special a celor materiale. Colectivelor de muncă din industria ieşeană le revine sarcina de a-şi spori eforturile în această direcţie, pentru a putea întîmpina înaltul forum al comuniştilor cu rezultate cît mai substanţiale. Avem condiţii să ne situăm pe nivele superioare în această direcţie. Micro - foileton N-aţi găsit un nasture ? Auziţi fraţilor, n-aţi găsit cumva un nasture . Nu de alta, dar era un nasture linie. Unu’ mare de la fiş. De la fişul ăla vechi făcut franjuri in tramvaiul 1 (Unu). Tramvaiul ăla roşu in care se urcă studenţii. Este imposibil să nu fi mers şi dumneavoastră cu el / Alde merge 5 minute şi face 10 pauză. Că stă unul „prost" pe scară ! Că unde să mai „intre" dacă nu „încape" ? (logic, nu 7) Sintem prea mulfri fraţilor. 20.000. Lăsaţi că mergem fi pe jos. Facem sport fi inttrziem la ore. Că de ce-s făcute pauzele ? Ca să se prelungească... Că doar şi l.f.I.-ul face „pauze“ in transporturi.Sind vine un tramvai cu DEPOU pe post de anunţ mortuar, îţi vine să plingi pe marginea bordurei. Că acolo o aştepţi ca să te poţi lupta. Infanterist mama, in primele r%$& IM jf viata pentru un loc... pe scară. Dar şi miliţianul amendă... O plăteşti şi gata. Dani, ai. Ai string de la făcut „biata“. Că doar tu nu scoţi bilet, că nu eşti prost (păi nu-i aşa, ba-i aşa!). Iar cind vine controlorul sări din mers. Şi ce i aşa de uici ? Obraz tot nu mai ai, că l-ai pierdut aseară la „sec“ ! Dar să lăsam vorba, fraţilor. Hai, vă rog daţi -mi, nasturii’ ! I’d altul nu mai găsesc. Sau ,puneţi nasture, de la la nasture, că prietenii nevoie se cunosc. Hai, că pină il mai căutaţi, vă mai spun o poveste. Cică se urcă un student in tramvai şi face scandal taxatoarei că de ce nu-i dă bilet. (e tare, parc-ar fi roman poliţist !) Se impinge din virful picioarelor în sus (analog cu „avansaţi in faţă"), iese taxatoarea din... groapa cu lei fi... cu bani, mUnile lor se imprevneq să fumeste fript frMk '&$ ' m tramvai fumatu-1 intends I), cineva e călcat pe bătătură, se aude un ţipăt (probabil de mirare I), cuiva i se rupe o planşă de proiect (nu-i nimic, mai stă o noapte şi-o „reface"!), ţi se dă biletul, tu dai banii (patruzeci), dar... uiţi să-l mai transmiţi in faţă! De fapt le rugase o bătrinică să-i scoţi un bilet, tu te-ai conformat, bătrinică aşteaptă, tu aştepţi... să cobori fără să te vadă ! Vine controlorul, bătrllia plăteşte amenda (că are pensie şi are de unde), tu nu recunoşti nimic, lumea nervoasă, tu fericit, noi cu drag avem bilet. Hei, unde pleci ! Dă-mi nasturu’, n-auzi , Ba«’ că te-am văzut eu că tu mi-ai „substituit obiectul". O fi fost la îngrămădeală, o fi din greșeală, poezia nu mai merge! Dă-mi-l, dacă nu, te reclam ! Te reclam la... Uite domne’ c-a plecat. I-a venit tramvaiul. Precis că iar nu s coaie bilet. Are el „schemele" lui ! Și ce idee la mine o să-l reclam ! (Suii să-l reclam 7 DAN TEODORE««* Studiat De curând, conducerea I.T.I.-ului a organizat cu sprijinul organelor de miliţie un „raid" prin tramvaie. Spicuim cîteva nume dintre studenţii contravenienţi, descoperiţi în cadrul acestei acţiuni : Şufer Mircea (Ştiinţe economice — anul II), Gîrju Dumitru (Chimie — anul I), Popa Constantin (Matematică — anul II), Niţă Dumitru (Ştiinţa economică — anul II), Trandafir Corneliu (Drept — anul III), Ionică Virgil (Drept — anul III). Sperăm că cel în cauză au Învăţul „ceva“. Premieră la Naţionalul ieşean Joi, 4 mai, ora 19:30, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi va avea loc premiera cu comedia „Nevestele vesele din Windsor“ de W. Shakespeare, în regia Ancăi Ovane* şi scenografia lui George Doroşenco. Din distribuţie fac parte Teofil Vâlch, Constantin Popa, Alexandru Blehan, Emil Coşeru, Dionisie Vitcu, Adrian Tuca, Valentin Ionescu, Sergiu Tudose, Papii Panduru, Gheorghe Marinca, Gelu Zaharia, Petru Ciubotaru, Adina Popa, Domnița Mărculescu, Cornelia Hîncu, Virginia Carabin-Raiciu. Expoziţie cu produse pentru turişti Astăzi, 3 mai, în magazinul de prezentare a mobilei din Piaţa Unirii, se deschide o expoziţie cu vînzare de produse pentru turişti. Amatorii de drumeţie pot cumpăra corturi izoterme şi neizoterme, de cîte două şi patru persoane, saltele turist, saci de dormit de producţie internă şi din import, pleduri pentruplajă, lămpi şi mese „camping", paturi şi scaune pliante, termosuri de toate capacităţile, «pir« fiere., alte articole dstinats ijtyristmiluj Forţe însemnate (urmare din pag. 1) acord global. Această formă de retribuire i-a stimulat şi mai mult pe harnicii ţărani cooperatori din Bălţaţi la executarea în timpul optim a tuturor lucrărilor. Pe unele porţiuni de tarlale, praşila întîia era deja încheiată. „Şi la noi, ne-a spus tov. ing. Victor Tincu de la Strunga, s-a început prăşitul. In ferma nr. 1, de exemplu, au ieşit la muncă 65 de ţărani cooperatori“. La întreprinderea agricolă de stat din Tg. Frumos s-au obţinut anul trecut peste 100 de tone de sfeclă furajeră la hectar. La baza realizării acestei producţii au stat, fără îndoială, şi praşilele, executate ori de cîte ori a fost nevoie şi la timp. Şi In acest an, unitatea cultivă sfeclă furajeră. La ferma de la Războieni se începuse deja prima praşilă. Paralel cu prăşitul mecanic şi cel manual, se aplica şi „prăşitul" chimic. La ferma de la Ruginoasa a Î.A.S.-ului Tg. Frumos, la cooperativa agricolă din Strunga, mecanizatorii foloseau din plin agregatele speciale la combaterea pe cale chimică a buruienilor. Am relatat cîteva aspecte din preocupările lucrătorilor de pe ogoare, pentru recolte sporite la hectar. Munca a fost la fel de spornică şi în nenumărate alte unităţi, ziua de 1 Mai fiind consacrată în întregime încheierii semănatului şi în- ceperii lucrărilor de întreţinere, care con-, stituie o altă etapă la fel de importantă în lupta pentru producţii bogate. Cîntatul matinal al cocoşilor (urmare din pag. 1) că câne se scoală de dimineaţă departe ajunge. De unde au deprins un*8 anii să frncezească ctndi pămintul se cere lucrat . Şi iată că „obişnuitul“ elevului de la Moşna ca şi al altor consăteni de-ai lui a devenit pentru unii cetăţeni din satele Ţibanei ceva „neobişnuit". Asemenea situaţii credem că ar trebui inserate in agenda secretarului comitetului comunal de partid, a primarului. Timp pentru somn, pentru vise a fost şi va fi suficient. Acum fiecare trebuie să se afli dis-de-dimineaţă la munca cimpu- lui. Chiar şi la al treilea cîntat al cocoşului, cftoareca de muncă &«■