Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)

1972-05-03 / nr. 7968

PAGINA AII A ingta răspunderii orsalatii da partid pentru instruirea plita a studenţilor La Institutul agronomic d­in Iaşi, in­strucţia practică a studenţilor îmbracă forme variate şi ea diferă de la o faculta­te la alta, de la un an la altul, în funcţie de specificul acestora. Alături de instruc­ţia teoretică, lucrările practice, care asi­­gură studenţilor o înţelegere mai profun­da şi o fixare mai temeinică a probleme­lor tratate la curs, practica dirijată şi practica în producţie ocupă un loc impor­tant. Studenţii efectuează în cei patru ani de studii cite două luni de practică în producţie ; în cadrul acesteia, studenţii a­numit IV efectuează şi două săptămini de practică de documentare, vizitînd impor­tante obiective agricole din ţară, iar în ultimul an de studii — un stagiu in pro­ducţie de 5 luni la facultăţile de agrono­mie, horticultura şi zootehnie şi de 4 luni la Facultatea de medicină veterinară, timp în care îşi elaborează şi proiectul de di­plomă. Practica dirijată se efectuează cu grupe de studenţi conduse de cadrele di­dactice, în timp ce practica în producţie în mod individual. Locul de practică, şi într-un caz şi în altul, îl constituie între­prinderile agricole de stat, cooperatiste, staţiunile experimentale agricole şi sta­ţi­unea didactică experimentală a Institu­tului nostru. Dată fiind importanţa acestei forme de instruire a studenţilor, comitetul de par­tid, organizaţiile de bază, precum şi con­ducerile institutului şi facultăţilor, consi­liile profesorale au situat în centrul pre­ocupărilor problema practicii studenţilor. A intrat în obiceiul organizaţiilor noas­tre de partid ca, cel puţin o dată pe an, problema organizării acestei practici şi conţinutul ei să fie amplu dezbătute de către comunişti, iar în adunările de par­tid ale organizaţiilor de bază să se adopte planuri de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei forme de activitate, în funcţie de profilul facultăţilor. Comitetul de partid, încă din toamna anului 1971, a analizat condiţiile şi mo­dul de desfăşurare a practicii, care a în­ceput la 1 octombrie la toate facultăţile şi la toţi cei 4 ani de studii, trasînd jaloa­nele ce trebuie să conducă la sporirea efi­cienţei ei după care organizaţiile de bază au concretizat toate acestea în planuri de măsuri adecvate activităţii specifice a fie­cărei facultăţi. Indicaţiile au privit alegerea celor mai bune unităţi agricole care să asigure stu­denţilor un front de lucru cuprinzînd o gamă mai variată de lucrări. De aseme­nea, s-a hotărît ca, spre deosebire de cei­lalţi ani, să fie antrenate în conducerea acestei practici mai multe cadre didactice de predare, conferenţiari şi profesori cu prestigiu în învăţămînt. Consiliile profe­sorale au dezbătut, la rindul lor, com­plexitatea problemelor organizatorice şi instructive ale instrucţiei practice. Comitetul de partid, organizaţiile de bază, împreună cu conducerea institutului au iniţiat un control la fiecare centru de practică, iar comuniştii care s-au deplasat ai controlat şi îndrumat şi activitatea pe care a depus-o asociaţia studenţească ia locul de muncă. Putem aprecia în acest sens că practica efectuată în cele două luni afectate pentru aceasta nu a dus la o întrerupere a legăturii studenţilor de problemele sociale, ci din contra — la o apropiere mai strînsă a pregătirii lor pro­fesionale de cea politico-ideologică şi edu­cativă. Se cuvine remarcat, de asemenea, faptul că în anul universitar curent, practica di­rijată din toamna trecută — și care s-a desfăşurat in diferite întreprinderi agri­cole de stat din Moldova — a condus la realizarea unor beneficii, în valoare de 421.688 lei, rezultate din efectuarea de către studenţi a unor activităţi practice la recoltatul culturilor de toamnă. Aceste succese au cîntărit greu în talerul activi­tăţii Uniunii Asociaţiilor studenţilor din Institutul nostru căreia i s-a acordat, cu prilejul sărbătoririi Semicentenarului Uni­unii Tineretului Comunist, Drapelul jubi­liar şi Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. Observaţiile din timpul practicii, pre­cum şi analizele efectuate la încheierea ei, atât de către organizaţiile de partid cît şi de către consiliile profesorale au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri pen­tru înlăturarea cărora s-au adoptat unele măsuri. S-a acţionat, între altele, opera­tiv pentru o mai bună organizare a ac­tualei staţiuni didactico-experimentale, dezvoltarea şi dotarea ei corespunzătoare pentru a putea contribui în măsură mai mare la pregătirea multilaterală a studen­ţilor. Neajunsurile manifestate, precum şi măsurile adoptate în vederea înlăturării lor vor constitui pentru organizaţiile noastre de partid preocupări permanente în vederea îmbunătăţirii organizării şi conţinutului practicii studenţilor în viitor, în ceea ce priveşte practica în produc­ţie a studenţilor din ultimii ani de stu­dii, aceasta s-a desfăşurat în diferite uni­tăţi agricole din ţară, unităţi bine orga­nizate şi dotate. Apreciată, în ansamblu, practica în producţie s-a desfăşurat şi se desfăşoară în bune condiţii. Dacă avem însă în ve­dere faptul că ea trebuie să completeze şi să lărgească cunoştinţele acumulate de student în facultate şi să-i permită aces­tuia efectuarea lucrării de diplomă, tre­buie să subliniem că, în majoritatea ca­zurilor, practica în producţie răspunde într-o măsură m­ai mare ultimului dezi­derat. O deficienţă însă de ordin mai ge­neral priveşte eşalonarea acestei prac­tici în timp. La majoritatea anilor de stu­dii, în special la anii I, II şi III, prac­tica agricolă dirijată coincide ca perioa­dă, studenţii asistînd de­­fiecare dată la aceleaşi lucrări de sezon. Punctul de ve­dere al organizaţiei noastre de partid şi al conducerii institutului în ceea ce pri­veşte îmbunătăţirea planurilor de învăţă­mînt existente, în sensul eşalonării prac­ticii, pe parcursul anilor de studii, in pe­rioade diferite, a fost transmis deja Mi­nisterului Educaţiei şi învăţămîntului. în perioada ce ne mai desparte pină la 1 iulie, cînd studenţii vor pleca în prac­tica dirijată şi practica de documentare, comitetul de partid şi conducerea Institu­tului agronomic Iaşi vor continua să ac­ţioneze cu perseverenţă, luînd toate mă­surile ce se impun pentru a asigura or­ganizarea şi desfăşurarea practicii în cît mai bune condiţii. conf. dr. Ionel TOMOZEI secretarul comitetului de partid­ - Institutul agronomia Iaşi 99Hu este vorba de o reţetă a succesului../* Pe colega Ga­briela Focşa, stu­dentă a anului III al Facultăţii de con­strucţii (secţia con­strucţii civile şi in­dustriale) o cunosc de mult timp, încă din anii liceului. Viaţa ei de­pină a­­cuma un liceu şi fa­cultatea ieşeană se îmbină neîndoios cu un singur cuvînt : SUCCESUL ! Şi poa­te şi din această cauză am dat curs interviului de faţă cu următoarea între­bare : - Suntem­ colegi de trei ani de zile şi nu-mi aduc amin­te să fi obţinut o notă mai mică de 10. Există oare o „reţetă a succesu­lui" ?. - Nu este vorba d® o reţetă a suc­cesului, ci de o ati­tudine constantă fa­ţă de cerinţele pro­fesionale pe toată durata anului Uni­versitar, reflectată in pregătirea de zi cu zi a seminariilor, a lucrărilor de la­borator, a etapelor de proiect şi evident bazată pe munca depusă şi în timpul liceului.­­ Nu este totuşi prea „anevoioasă“ pentru studente vii­toarea profesiune de inginer constructor?­­ Viitoarea profe­siune de inginer Con­structor este accesi­bilă atit studenţilor cît şi studentelor, deoarece multiplele ei aspecte permit va­lorificarea deplină a cunoştinţelor şi cali­tăţilor oricărui tînăr specialist. Condiţia esenţială este să a­­cordăm toată solici­tudinea noastră unei pregătiri cît mai te­meinice. * După cine cu­nosc, depui şi o vas­tă muncă de asocia­ţie. Cum o îmbini cu cea profesională ? Aş fi fost tentat să declar, dacă nu ţi-aş fi cunoscut rezulta­tele, că această ac­tivitate socială ră­peşte oarecum, unui om, din timpul său de studiu !­­ Nu concep alt­fel activitatea mea decit prin prizma unei pregătiri profe-sional® îmbinată cu munca socială pen­tru ridicarea nivelu­lui colectivităţii în mijlocul căreia acti­vez. Admit acest principiu ca o con­duită în societate şi mă străduiesc să îmbin cu­ mai eficient activitatea persona­lă cu cea socială. - Şi acum o ulti­mă întrebare : pro­iectele tale de vi­itor privind speciali­zarea ? - Dezvoltarea mul­tilaterală a construc­ţiilor implică preocu­pări variate legate de teoria, proiecta­rea, cercetarea şi execuţia clădirilor, la care aportul apara­­tajului matematic, al disciplanelor de calcul şi al tehnicii de calcul devine e­­senţial. întrebarea ce mi-ai pus-o m-a determinat să-mi de­finesc acest dome­niu de specializare al pregătirii mele, pentru a cărui împli­nire înţeleg să-mi îndrept preocupările de viitor. T. ROTARU student Un succes internaţional al formaţiei de jazz din Iaşi în perioada 27—29 aprilie a.c., în ora­şul Prerov, din R. S. Cehoslovacă s-a desfăşurat Festivalul internaţional de trasht la cais» au participat 22 de formaţii din Europa. Ţara noastră a fost reprezentată la a­cest festival de către cvintetul de jazz al Casei de cultură a tineretului şi stu­denţilor din Iaşi condus d­e compozitorul Titel Popovici. Formaţia ieșeană a re­purtat un binemeritat succes, obţinîrv s n­­­u -_â. Expoziţie itinerantă Este o idee bine venită, de « a te oferi studenţilor de la facultate» ieşeană de de­sen posibilitatea unei expoziţii itinerante pe traseul Paşcani, Ruginoasa, Hîrlău, Tg. Frumos, Podu-Iloaiei, înjghebată cu modestie din lucrări exe­cutate In afara orelor de studii, această expoziţie tinerească surprinde prin since­ritate. De la Autoportretele pline de un grav mesaj uman, executate In tradiţiona­la tehnică realistă a modelajului in clar­obscur, ale lui Petru Bicer­ (anul III), şi pină la grafica cinetică din Primăvara, a lui Marcel Bejgu (anul II), parcurgem o variată gamă de genuri şi stiluri plastice, ba Petru Bicer se observă rigoarea obser­vaţiei pe viu şi, uneori, acurateţea con­strucţiei precum în Autoportret cu carte, executat In acuarelă neagră. In schimb Petru Petraru (anul III) şi Gabriela Aga­­fiţei (anul I) vorbesc deja­­ într-un bine articulat expresionism grafic. Faţă de o producţie anterioară în care P. Petraru specula laborios posibilităţile arabescului liniar, arătîndu-se cîştigat parcă mai ales de bogăţia combinatorie a liniilor diferit şerpuite, în faza sa actuală începe să-şi ceară dreptul conţinutul expunerilor gra­fice şi, totodată, se exercită în mai multe genuri. El aduce, la fel cu Marcel Bejgu, noutatea In gravuri în linoleum­­ dintre lucrările lui Petraru în acest gen amintim Dans nocturn. Grafica lui Petraru farmecă printr-un ideal al nuanţei, al contururilor nu totdeauna definite, făcîndu-te să gîn­­deşti la anotimpul ceţurilor, la crepuscul şi la noapte. In schimb Gabriela Agafiţei este un temperament sarcastic în­ devenire , bănuim că va reinnoda firul legăturii cu grafica iluştrilor înaintaşi ieşeni Iosif Ross, Victor Ion Popa, Ion Sava. E­mil Mireşan (anul III) foloseşte cărbunele presat. Portretele, încălzite uneori prin to­nuri de pastel, laolaltă cu Peisajul cu blocuri de locuinţe muncitoreşti, demonstrează o fe­ricită potrivire între limbaj şi imagine. No­taţii vibrante mărturisesc un temperament realist şi dramatic de autentic pictor. Lu­crări nu tot atît de concludente pe cît le cunoaştem posibilităţile aduc Mihai Zaiţ (anul I), în două Peisaje industriale şi Ana Bulău (anul I) în schiţa de compoziţie Grevă, bine armonizată în tonuri grave şi evocative, dar insuficient compusă. Sînt şi lucrări ce depăşesc Simpla şi directa re­prezentare a realului, ramînînd totuşi ex­trase din realitate, ca în acuarelele Maria­nei Tf­ti­­n­ie (anul III). Printr-o modalitate diferită ea reuşeşte la fel de bine ca Pe­tru Hirer in picturile lui obiectuale să evo­ce delicata poezie a depărtărilor, să suge- PETRU BICER: „Autoportret cu carte“ (acuarelă neagră). rezi­ţiu ! la fel de Intens atmosfera unui spa­­tetul rezolvîndu-se prin culoare, sfîrşit, un ultim expozant care ne re­ţine atenţia prin cinetism cromatic este Şte­fan Buţurcă (anul I). Spre deosebire de lu­crările Marianei Iftimie, deplin spontane, ale sale sînt elaborate prin artificiu lucid. Poate că, folosind astfel de mijloace plas­tice variate, actualii tineri expozanţi vor găsi pe lîngă calea de a se exprima pe ei, aşa cum o fac acum, şi drumurile prezen­tării celor în mijlocul cărora trăiesc, ceea ce se realizează deocamdată in mai mică măsură. Prezenta expoziţie demonstrează existen­ţa unor reale talente şi a unor mune stu­dii, dar o deschidere insuficientă spre via­ţă. Este atribuţia profesorilor respectivi de a le arăta mai complet această perspecti­vă de viaţă activă, transformatoare, revo­luţionară. Alex. Gh POPOVICI Un vibrant omagiu patriei şi partidului (urmare din pag. 1) trecerea socialistă. Faptul că întreprinderea noastră se află printre uzinele fruntaşe, ne mobilizează şi mai mult pentru traducerea in viaţă a măsurilor stabilite de recenta plena­ră a Comitetului Central al partidului nostru". Pentru numeroşii oameni ai muncii care, zi de zi, depun eforturi susţinute în obţi­nerea de rezultate cît mai frumoase în în­trecerea socialistă, manifestările organizate pe estradele Iaşului au constituit un minu­nat prilej de întîlnire cu cîntecul şi jocul românesc. Desfăşurarea impresionantă de forţe artistice care au adus pe scenă cîn­­tece şi jocuri populare din cele mai diferite zone folclorice ale ţării a constituit o veri­tabilă paradă a costumelor populare. Inter­pretarea suitelor de dansuri din Făgăraş, ori din Oaş, ca şi a celor moldoveneşti, au dat posibilitatea spectatorilor să admire încă o dată varietatea şi frumuseţea portului nos­tru popular. Melodiile populare, interpretate de cunoscuta orchestră „Doina Moldovei", ca şi de soliştii vocali Maria Bararu, Ştefan Pintilie, Maria Munteanu şi Vasile Pascu, au fost răsplătite cu îndelungi aplauze de către spectatorii aflaţi in sală. înaltul mesaj patriotic transmis de artiştii amatori din întreprinderi şi Instituţii, prin spectacolul susţinut pe scena Casei de cul­tură a sindicatelor, a constituit un nou oma­giu adus patriei şi partidului, o dovadă de ataşament faţă de politica sa înţeleaptă. Cei ce în zilele de 1 şi 2 Mai au luat par­te la manifestările cult­ural-artistice, au stră­bătut oraşele şi satele ţării în recreativă excursii sau au vizionat programele la te­levizor, s-au reîntors azi cu forţe sporite la locurile de muncă, in fabrici, uzine, pe şan­tierele de construcţii. Fiecare împărtăşeşte celuilalt impresiile din aceste zile de sărbă­toare. Dar în conştiinţa fiecărui om al mun­cii primează hotărîrea de a-şi îndeplini exemplar sarcinile de producţie, de a obţi­ne noi succese în întrecerea socialistă, de a oferi bunuri de calitate superioară, de a întîmpina Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate pe măsura acestui deosebit e­­veniment din viaţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din România socialistă. Fotografiile : G. PAUL L. STRATULAT I) ROTARU Corurile reunite ale pionierilor din municipiul Iaşi La casa municipală de cultură — Ateneul Tătaraşi, formaţia de mu­zică uşoară a Fabricii „Ţesătura“ a prezentat un program atractiv. Dansatorii­­din ansamblul „Plaiuri­le Moldovei“ pe scena casei de cul­tură a sindicatelor. O sursă a dinamizării creşterii producţiei (urmare din pag. I) Pentru că în judeţul nostru există în­treprinderi industriale consumatoare de metal, o preocupare primordială a aces­tora trebuie să fie reducerea consumuri­lor specifice pe unitatea de produs. Creş­terea valorii producţiei obţinute din uni­tatea de materie primă supusă prelucră­rii, sau din unitatea de cheltuială mate­rială exprimată în expresie valorică — este un­­criteriu deosebit de important în aprecierea contribuţiei pe care o are va­lorificarea superioară a resurselor mate­riale asupra dinamizării ritmului de creş­tere a producţiei materiale. O analiză în acest sens efectuată pe ansamblul Minis­terului Industriei Construcţiilor de Maşini arată că în actualul cincinal reducerea consumurilor specifice, concomitent cu accentuarea creşterii valorii pe unitatea de metal prelucrată, vor continua în ritm şi mai susţinut decât în perioada cincina­lului precedent, iar rezultatele vor fi cu mult superioare­­acesteia. în anul 1970, de pildă, nivelul consumului de metal ce a revenit la un milion de lei producţie ne­tă a fost mai mic cu 31,3 la sută, compa­rativ cu anul 1965, iar valoarea produc­ţiei nete obţinute prin prelucrarea unei tone de metal a fost mai mare cu 45,7 la sută. Spre deosebire de aceasta, în anul 1975 Indicii consumului de metal ce re­vin la un milion de lei producţie netă se prevăd a fi mai mici, faţă de anul 1970, cu 40,5 la sută, iar valoarea pro­ducţiei nete ce se va obţine prin prelu­crarea unei tone de metal va fi mai mare cu 68,2 la sută. De asemenea, se preve­de ca în anul 1975, în comparaţie cu 1970, nivelul cheltuielilor materiale ce re­vin la 1 000 lei producţie netă să scadă cu circa 34 la sută. Aspectele evidenţiate atestă faptul că, alături de micşorarea continuă şi siste­matică a consumurilor specifice de mate­riale, principalul în această acţiune îl constituie adîncirea procesului de prelu­crare industrială a resurselor respective. In cadrul apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului una din problemele ce se vor analiza va fi şi reducerea cheltuielilor de producţie şi în special a celor materiale. Colectivelor de muncă din industria ieşea­nă le revine sarcina de a-şi spori efortu­rile în această direcţie, pentru a putea în­­tîm­pina înaltul forum al comuniştilor cu rezultate cît mai substanţiale. Avem con­diţii să ne situăm pe nivele superioare în această direcţie. Micro - foileton N-aţi găsit un nasture ? Auziţi fraţilor, n-aţi găsit­ cumva un nasture . Nu de alta, dar era un nasture li­nie. Unu’ mare de la fiş. De la fişul ăla vechi făcut fran­juri in tramvaiul 1 (Unu). Tramvaiul ăla roşu in care se urcă studenţii. Este im­posibil să nu fi mers şi dumneavoastră cu el / Al­­de merge 5 minute şi face 10 pauză. Că stă unul „prost" pe scară ! Că unde să mai „intre" dacă nu „încape" ? (logic, nu 7) Sintem­ prea mulfri fraţilor. 20.000. Lă­saţi că mergem fi pe jos. Facem sport fi inttrziem la ore. Că de ce-s făcute pau­zele ? Ca să se prelungeas­că... Că doar şi l.f.I.-ul face „pauze“ in transporturi.­­Sind vine un tramvai cu DEPOU pe post de anunţ mortuar, îţi vine să plingi pe marginea bordurei. Că acolo o aştepţi­­ ca­­ să te poţi lupta. Infanterist mama, in primele r%$& IM jf viata pen­tru un loc... pe scară. Dar şi miliţianul amendă... O plăteşti şi gata. Dani, ai. Ai string de la făcut „bia­ta­“. Că doar tu nu scoţi bilet, că nu eşti prost (păi nu-i aşa, ba-i aşa!). Iar cind vine controlorul sări din mers. Şi ce i aşa de uici ? Obraz tot nu mai ai, că l-ai pierdut aseară la „sec“ ! Dar să lăsam vorba, fraţi­lor. Hai, vă rog daţi -mi, nas­turii’ ! I’d altul nu mai gă­sesc. Sau ,puneţi nasture, de la la nasture, că prietenii nevoie se cunosc. Hai, că pină il mai căutaţi, vă mai spun o poveste. Cică se urcă un student in tram­vai şi face scandal taxatoa­rei că de ce nu-i dă bilet. (e tare, parc-ar fi roman po­liţist !) Se impinge din vir­­ful picioarelor în sus (ana­log cu „avansaţi in faţă"), iese taxatoarea din... groa­pa cu lei fi... cu bani, mU­­nile lor se imprevneq să fumeste fript frMk '&$ ' m tramvai fumatu-1 intends I), cineva e călcat pe bătătu­ră, se aude un ţipăt (pro­babil de mirare I), cuiva i se rupe o planşă de proiect (nu-i nimic, mai stă o noap­te şi-o „reface"!), ţi se dă biletul, tu dai banii (patru­zeci), dar... uiţi să-l mai transmiţi in faţă! De fapt le rugase o bătrinică să-i scoţi un bilet, tu te-ai con­format, bătrinică aşteaptă, tu aştepţi... să cobori fără să te vadă ! Vine controlorul, bătrllia plăteşte amenda (că are pen­sie şi are de unde), tu nu recunoşti nimic, lumea ner­voasă, tu fericit, noi cu drag avem bilet. Hei, unde pleci ! Dă-mi nasturu’, n-auzi , Ba«’ că te-am văzut eu că tu mi-ai „substituit obiectul". O fi fost la îngrămădeală, o fi din greșeală, poezia nu mai merge! Dă-mi-l, dacă nu, te reclam ! Te reclam la... Uite domne’ c-a ple­cat. I-a venit tramvaiul. Pre­cis că iar nu s coaie bilet. Are el „schemele" lui ! Și ce idee la mine o să-l re­clam ! (Suii să-l reclam 7 DAN TEODORE««* Studiat De curând, conducerea I.T.I.-ului a organizat cu sprijinul organelor de miliţie un „raid" prin tram­vaie. Spicuim cîteva nume dintre studenţii contrave­nienţi, descoperiţi în cadrul acestei acţiuni : Şufer Mircea (Ştiinţe economice — anul II), Gîrju Dumi­tru (Chimie — anul I), Popa Constantin (Matematică — anul II), Niţă Dumitru (Ştiinţa economică — anul II), Trandafir Corneliu (Drept — anul III), Ionică Vir­gil (Drept — anul III). Sperăm că cel în cauză au În­văţul „c­eva“. Premieră la Naţionalul ieşean Joi, 4 mai, ora 19:30, la Teatrul Naţio­nal „Vasile Alecsandri“ din Iaşi va a­­vea loc premiera cu comedia „Nevestele vesele din Windsor“ de W. Shakespeare, în regia Ancăi Ovane* şi scenografia lui George Doroşenco. Din distribuţie fac parte­­ Teofil Vâl­­ch, Constantin Popa, Alexandru Blehan, Emil Coşeru, Dionisie Vitcu, Adrian Tu­­ca, Valentin Ionescu, Sergiu Tudose, Pa­pii Panduru, Gheorghe Marinca, Gelu Zaharia, Petru Ciubotaru, Adina Popa, Domnița Mărculescu, Cornelia Hîncu, Virginia Carabin-Raiciu. Expoziţie cu produse pentru turişti Astăzi, 3 mai, în magazinul de prezen­tare a mobilei din Piaţa Unirii, se des­chide o expoziţie cu vînzare de produse pentru turişti. Amatorii de drumeţie pot cumpăra corturi izoterme şi neizoterme,­ de cîte două şi patru persoane, saltele tu­rist, saci de dormit de producţie internă şi din import, pleduri pentru­­plajă, lămpi şi mese „camping", paturi şi scaune pli­ante, termosuri de toate capacităţile, «pir­« fiere., alte articole dst­­inats ijtyristmiluj Forţe însemnate (urmare din pag. 1) acord global. Această formă de retribu­ire i-a stimulat şi mai mult pe harnicii ţărani cooperatori din Bălţaţi la executa­rea în timpul optim a tuturor lucrărilor. Pe unele porţiuni de tarlale, praşila în­­tîia era deja încheiată. „Şi la noi, ne-a spus tov. ing. Victor Tincu de la Strun­ga, s-a început prăşitul. In ferma nr. 1, de exemplu, au ieşit la muncă 65 de ţă­rani cooperatori“. La întreprinderea agricolă de stat din Tg. Frumos s-au obţinut anul trecut pes­te 100 de tone de sfeclă furajeră la hec­tar. La baza realizării acestei producţii au stat, fără îndoială, şi praşilele, execu­tate ori de cîte ori a fost nevoie şi la timp. Şi In acest an, unitatea cultivă sfe­clă furajeră. La ferma de la Războieni se începuse deja prima praşilă. Paralel cu prăşitul mecanic şi cel ma­nual, se aplica şi „prăşitul" chimic. La ferma de la Ruginoasa a Î.A.S.-ului Tg. Frumos, la cooperativa agricolă din Strun­ga, mecanizatorii foloseau din plin agre­gatele speciale la combaterea pe cale chimică a buruienilor. Am relatat cîteva aspecte din preocu­pările lucrătorilor de pe ogoare, pentru recolte sporite la hectar. Munca a fost la fel de spornică­ şi în nenumărate alte unităţi, ziua de 1 Mai fiind consacrată în întregime încheierii semănatului şi în-­­ ceperii lucrărilor de întreţinere, care con-, stituie o altă etapă la fel de importantă în lupta pentru producţii bogate. Cîntatul matinal al cocoşilor (urmare din pag. 1) că câne se scoală de dimineaţă de­parte ajunge. De unde au deprins un*8 anii să frncezească ctndi pă­mintul se cere lucrat . Şi iată că „obişnuitul“ elevului de la Moşna ca şi al altor consăteni de-ai lui a devenit pentru unii cetăţeni din sa­tele Ţibanei ceva „neobişnuit". A­­semenea situaţii credem că ar tre­bui inserate in agenda secretaru­lui comitetului comunal de partid, a primarului. Timp pentru somn, pentru vise a fost şi va fi sufici­ent. Acum fiecare trebuie să se afli dis-de-dimineaţă la munca cimpu- lui. Chiar şi la al treilea cîntat al cocoşului, cftoareca de muncă &«■

Next