Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)
1972-05-14 / nr. 7978
Săptămina „ Valori ieşene în contemporaneitate cea de a doua zi a săptămlnii »Valori ieşene în contemporaneitate“, consacrată literaturii, a început prin vizitarea expoziţiei „Evoluţia tipăriturilor la Iaşi“ organizată la Casa Dosoftei de către muzeul de literatură. In acelaşi timp, grupuri de vizitatori, cadre didactice, studenţi şi elevi s-au perindat prin faţa vitrinelor amenajate în holul Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“, care cuprind lucrări de critică literară, traduceri din literatura universală, lirică şi dramaturgie ieşeană, lucrări de ştiinţă, alte aspecte din activitatea publicistică şi editorială de la Iaşi. Casele memoriale, „Mihai Codreanu“, „Otilia Cazimir“ şi Bojdeuca lui Ion Creangă au constituit puncte de popas pentru numeroşi iubitori ai literaturii. La clubul artelor, de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, cadre didactice, studenţi, alte categorii de cititori s-au intîlnit cu membri ai redacţiei revistei „Convorbiri literare“. Seara, tot la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, scriitorii Horia Zilien, Ioanid Romanescu, Ion Chiriac şi Aurel Leon au participat la o şezătoare literară. Ziua închinată literaturii s-a încheiat cu o seară de epigrame Îs Bolta Rece. * Manifestările deastăzi ale săptămânii spirituale ieșene sunt consacrate artiştilor amatori, care se vor Întrece la Casa de cultură a sindicatelor în cadrul Festivalului formaţiilor artistice de amatori ce se desfăşoară între orele 10—15. In sala Filarmonicii de stat „Moldova“, la ora 11, orchestra simfonică va susţine un concert sub bagheta dirijorului italian Francesco Massi. La ora 19,30 un colectiv al Operei de stat prezintă spectacolul cu opereta „Lăsaţi-mă să evit“ de Gherase Dendrino. Luni, 15 mai, manifestările săptămînii „Valori ieşene în contemporaneitate“ sunt dedicate ştiinţei şi tehnicii şi ele vor cuprinde două simpozioane pe tema „Ştiinţa ieşeană ieri şi azi“, care se vor desfăşura la ora 11 la Institutul politehnic. Intre orele 16,30 —- 19 la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor publicul ieşean va putea participa la o discuţie cu acad. Iuliu Niţulescu, prof. univ. dr. Constantin Corduneanu, prof. univ. dr. Mihai Todosia şi prof. univ. dr. Iiie Grămadă. La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, la ora 19:30 se va prezenta spectacolul cu piesa „Duet“ de Andi Andrieş. Manifestările celei de a patra zi se vor încheia cu o seară de romanţe la Hanul „Trei sarmale“. FLACĂRA IAŞULUIP ini igati poate fi Din lot pin susţinuta paltin la n * La a doua praşilă ■ S-au încheiat sapa mare şi stropitul la viţa de vie ■ Pe terminate cu prăşitul florii-soarelui ■ Dacă n-ar fi fost absenţele nemotivate din cîmp... Peste tot unde am fost, te unităţile din cadrul consiliului intercooperatist Ciorteşti, semănatul porumbului nu mai constituia o problemă. Şi la Schitu-Duca, şi la Pocreaca, şi la Dolheşti se însăminţau ultimele suprafeţe, lucrare la care erau concentrate toate forţele secţiilor de mecanizare. Aşa că, pe agenda lor de lucru, ţăranii cooperatori au înscris la loc de frunte întreţinerea culturilor şi alte lucrări de sezon la fel de importante. In unele locuri, treburile merg foarte bine şi in această privinţă. Aşa se explică că tovarăşii din consiliul de conducere al cooperativei agricole din Ciorteşti şi-au permis să convoace fermierii şi brigadierii în după-amiaza zilei de 12 mai a.c. la sediu, pentru a discu-a........... la unele probleme curente. „Semănatul l-am terminat, ne-a spus tov. ing. Mihai Apostol. Azi am încheiat lucrarea pe ultimele hectare din cele 173 planificate. A fost pusă şi fasolea. Intre timp, ammmmmmmwemummem fost asigurată o mobilizare masivă la prăşit. Azi dimineaţă s-a început praşila a doua la sfecla de zahăr şi la sfecla furajeră în ferma condusă de inginerul Gheorghe Năstase şi în brigada condusă de C-tin Şipoteanu. Floarea-soarelui de pe cele 136 de hectare a fost şi ea prăşită manual pe rîrnd, iar acum se prăşeşte mecanizat printre rînduri. Practic, o parte din forţa de muncă nu are ce face deoarece au fost terminate şi sapa mare în vie, şi stropitul, şi plantatul răsadului de legume..." Tovarăşul Constantin Turculeţ, preşedintele cooperativei agricole, s-a grăbit să intervină în discuţie. Cu privirile cînd la noi, cînd la tovarăşii ingineri Gheorghe Năstase şi Constantin Şipoteanu şi-a manifestat nemulţumirea că... şase braţe de muncă n-au ieşit din prima zi la prăşitul al doilea la sfecla de zahăr. „Am numărat porţiunile respective, ne-a spus dinsul. Va trebui să discutăm serios cu persoanele în cauză. Ne-am angajat să obţinem recolte bogate şi putem să ne respectăm cuvîntul. Aşa că nu trebuie să admitem nici o absenţă1". Apoi a continuat: „Vrem să profităm de această pauză in care se află o anumită parte din forţa de muncă şi mîine să mobilizăm 500—600 de membri cooperatori la executarea unui canal pe păşune pentru a o feri de inundaţii“ „Fină diseară toţi oamenii trebuie să cunoască ce avem de făcut pentru mîine, a fost de părere şi primarul comunei, tovarăşul Isidor Harip. De aceea vom fi operativi". La vecinii din Dolheşti sute şi sute de ţărani cooperatori erau împînziţi pe tarlalele cu floarea-soarelui. Praşila întîi era ca şi încheiată pe întreaga suprafaţă de 250 de hectare. „Pînă in seară, ne-a spus tov. Petre Coman, secretarul comitetului comunal de partid , nu ne mai rămine nici o porţiune de prăşit. Aplicarea acordului global îşi spune cuvîntul. In continuare se fac pregătiri pentru începerea praşilei întii la porumb". Cooperatorii din Dolheşti deţin 198 hectare cu viţă de vie nobilă. Şi în acest sector s-au făcut lucrările cuvenite : stropitul, legatul lăstarilor, iar pe 90 la sută din suprafaţă a fost făcută şi sapa mare. Cu asemenea rezultate se înscriu şi legumicultorii. La cooperativa agricolă din Schitu-Duca, cam aceleaşi preocupări, încheierea semănatului porumbului, a fasolei în cultură intercalată, terminarea sapei mari în vie şi prăşitul sfeclei furajere au dat posibilitatea tovarăşilor din conducerea unităţii şi mai ales tovarăşilor Mihai Dorofte, preşedintele cooperativei agricole, şi Manoliu Conachi, inginerul şef, să se ocupe mai îndeaproape de o serie de alte lucrări. Vineri dimineaţa, i-am văzut la grădina de legume, unde sub tunelele de polietilenă, tulpinele de castraveţi au fructificat de mult şi se dezvoltă bine. Apoi i-am găsit la vie unde se amenajează citeva bazine de ................ captare a unor izvoare şi se instalează ţeava pentru ca apa necesară stropitului la via de pe cele 87 de hectare să nu mai fie transportată cu căruţa, ci pe conductă, pînă la bazinele de unde va fi încărcată invermorele. Mecanizatorii puneau la punct cultivatoarele cu care vor „asalta", peste citeva zile, suprafeţe cu porumb. In acelaşi ritm s-au incadrat pînă acum şi ţăranii cooperatori şi mecanizatori de la Pocreaca. Din 590 de hectare destinate porumbului, 580 erau deja semănate. De citeva zile pe prim plan se afla problema prășitului. E drept că pină vineri, 12 mai, se prăsise o bună parte din sfecla furajeră și cartofi, însă din avansul ciștigat pînă acum se pierdea în mod vizibil datorită unor absențe nemotivate de la lucru. Pe tarlaua de la „Bunga", de exemplu, se află cultura de floarea-soarelui repartizată brigăzii pe care o conduce tov. Virgil Suculiuc. Din patru echipe cite are brigada, numai trei, erau prezente la lucru și acestea incomplete. Din echipa lui Dumitru Suculiuc, bunăoară, lipseau şapte cooperatori. Ce făcea echipa lui Constantin Mihalache, care nu-şi făcuse apariţia la prăşit ? „E la punctul Pribeşti , ne-a spus brigadierul. Şeful de echipă repartizează porumbul pe braţe de muncă. Când s-a făcut această treabă cu celelalte echipe, tov. Constantin Mihalache a fost absent". Iată clar cum lipsa de punctualitate a şefului de echipă--atunci cind s-a făcut repartizarea culturii de porumb cu toată lumea, a dus acum la pierderea unei zile de prăşit pentru întreaga echipă. Absenţe nemotivate se înregistrau şi în rîndul celor care au luat în primire cultura de sfeclă furajeră. Tovarăşul preşedinte al cooperativei agricole ne-a spus că faţă de alţi ani participarea la muncă e foarte bună şi că toate culturile vor fi întreţinute la vreme. De acord cu cele spuse, dar e păcat să se piardă din avansul ciştigat, ştiind că orice tărăgănare e în dauna recoltei. In această direcţie, organizaţiile de bază trebuie să desfăşoare o muncă mai susţinută, pentru a convinge ţăranii cooperatori că orice absenţă de pe cimp, acum cind se dă bătălia întreţinerii culturilor, va fi resimţită la toamnă cind vor fi cîntărite recoltele. Gh. STEJARU întreţinerea culturilor in unele cooperative agricole La zi“ cu toate muncile agricole »! Cu aportul întregii secţii de mecanizare in cadrul căreia s-au remarcat comuniştii I. Negrea, D. Dulgheru, Alex. Bulijaţi î.Bazarghidean, cooperativa agricolă de producţie Balţ a încheiat complet însămînţarea ultimelor culturi de primăvară. Este-vorba» de culturaporumbului pentru boabe în suprafaţă de 470 hectare şi cea a porumbului«vde siloz pe 64 hectare. întreţinerea culturilor este şi ea la curent. Sfecla de zahăr de pe 80 hectare şi floare«soarelui de»pe 200 hectare «a primit prima praşilă, iar de azi a început această lucrare şi la cultura de porumb. Membrii cooperatori de la ferma vegetală Boureni desfăşoară o vie întrecere cu cei de la fermă vegetală Balş. Pînă acum, pe panoul de onoare figurează cu cele mai bunerealizări la întreţinerea culturilor N.Dascălu, D. Măriuţă, V. Tarapanel, Gh.,„ Balmuş, N. Iacob şi Gh.„Grosu. Preşedintele cooperativei, V. Bazarghidean, şi ing. şef Toma Rădulescu şi-au, mutat centrul Activităţii lor pe teren, înmijlocul cooperatorilor şi mecanizatorilor. CHIRTLA Apondent Dezlegarea jocului apărut în nr. 7874 al ilarului nostru ORIZONTAL' !\ f. Stbmsealfj jk , tFemej ret 8. Ri-.*-*-Sa»v— NS*ât«»•/*- Oari&âf *. •.' i . 3. fcheri ' RA'JD ți. Dezlegarea jocului apărut tn nr. 7976 al ziarului nostru .ORIZONTAL I »„x Calitate.; IV — * Sălită-;-^, ^Nobile-!'— *1;; 4.. stu-ți- i £seo’f 5. Tacdn^ ^Ta ; .S^Iți — Tunilft 'T — Sastel 8., Așa — * T&’cE ________— ■ -------------------- SPORT Turneul final al campionatului feminin de volei (Prin telefon, de la redacţia ziarului „Secera şi ciocanul“ — Fiteşti), Rapid — Penicilina 3—1 (11 ; 15 ; —17 ; 12). intîlnirea, hărăzită, în alte condiţii, să fie decisivă pentru locul I, a fost doar o problemă de orgoliu. Lipsită de miză, partida a fost plăcută, uneori cu momente de mare virtuozitate. Ieșencele au început bine fiecare set dar rapidistele au fost mai decise în finalurile primelor două. Al treilea set a revenit Penicilinei în urma unei lupte foarte strînse. In al patrulea set, jocul continuă să fie echilibrat pînă la 11—11, după care elevele lui Davila Plocon forţează şi îşi adjudecă victoria, primind tricourile de campioane. Formaţia ieşeană a jucat mult mai bine ca în meciurile anterioare, dar nu s-a concentrat suficient în finalurile de seturi. Bun arbitrajul prestat de Vasile Szakacz și Emil Costoiu. I.E.F.S. — Medicina 3—2 (13 I —8 ; —9; 12 ; 12). In urma acestor rezultate, clasamentul final arată astfel : 1. Rapid — 48 puncte; 2. Penicilina — 45 puncte ; 3. I.E.F.S. — 43 puncte ; 4. Medicina — 42 puncte. TRAIAN ULMEANU * Responsabilitatea lipsește (urmare „ din , pag. *) —'—,s----------------------- respundeeu din ..punct, de ^vedere- caijteti^ B b’hnă. exigența- dar,.-sfn cazul-..,de,, față, produseiă,,erauKde calitate, .lucru, eonffrtpat —■ dini.păcate seara, de,tov. D.Pantoiaru, șeful serviciului desfacere de la tili.î'. Asemenea abatere de la legile 4comerțmui putea .fi evitată dacă, din condauserea *£E.'F. ti. I.L.F. sau chiar merceolog» voiajonh »are răspund • d* activitatea depozitului'dmagazinului nr. I, sr fi trecut pe aici de dimineață. Din păcate, în sfară de reprezentanţi ai Serviciului sanitar -veterinar cu controlul alimentelor de origine animală, n-am intilnit, cu prilejul vizitei noastre,prin pieţe, pe nimeni. Ce fac tovarăşii de la Inspecţia comercială Direcţia comercială, Inspectoratul saafear, Direcţia de revizie şi control ? Aceleaşi deficienţele-am mântânit şi în piaţa Gh. Dimitrov, la care se mai adau- STaitele. Vînzătoarele de la cele şăpte SSoţcuri existente ce aparţin de maga- Aţy (gut.; 2 (responsabil, C-tin Vieru) ni iată de pe data de 7 siulţ respectiv, 8 mai, iar ceapa, verde, usturoiul verde, spanacul’,, nu-1 mai,, cumpără nicileni,^, deoarece calitatea dor, este sub orice critică. — Ni se cer, de, către cumpărători roşii, ardei’» graşi, castraveţi, ardei iuţi; dar sintem nevoite ^să le răspundem „nu avem“ — ne spuneau vînzătoarele: Eleonora Ghebealşi, Rodica Mihăilă. Cu ce suntem noi de vină ? La magazinul,nr. 12,din Piaţa Nicolina şi la chioşcurile acestuia existau produse şi verdeţuri suficiente, mai puţin salată şi ridichi de lună. Ne-am mirat foarte mult că aici există verdeaţă, iar la unităţile C.L.F. din piaţa Gh. Dimitrov nici un fir. In cea mai'.tînără piaţă a municipiului, piaţa'nouă'Tătaraşi, există două unităţi ale C.L.F.; una dintre ele, cea cu nr/*40, era deschisă mai mult cu numele. De duminică, 7 mai, nu se mai adusese nimic ! La fel se prezenta situaţia şi la unitatea C.L.F. din piaţa veche Tătaraşi. Vizitând depozitul central C.L.F., din *o-4.».. 4sas®' rit ^ «xiStS: ceapă verde şi verdeţuri (pătrunjel, mărar, lobodă, leuşteap) în cantităţi suficiente, salată şi peste 16.000 legături ridichi. De ce nu au fost repartizate spre vînzare ? Răspuns la această întrebare ne-a fost dat de tov. Emil Butnaru, şef adjunct la C.L.F. —Au fost aduse chiar astăzi din alte judeţe. Ne-a mirat totuşi faptul că produsele au fost repartizate pe reţea abia incepînd de la ora 19, deşi ele sosiseră în depozit încă de dimineaţă. Probabil că se aştepta ca şi aceste produse să se deprecieze şi apoi să fie puse în vînzare, cum de altfel se întîmplă de multe ori... Una dintre principalele concluzii ale raidului nostru este aceea că la această unitate comercială, în afară de unele produse lipseşte şi responsabilitatea. In schimb, aici se poate găsi comoditate... gata sortată. Dacă s-ar efectua un control sistematic şi permanent la orice oră din zi, în pieţele şi depozitele C.L.F., şi ar fi determinaţi toţi cei puşi să răspundă de aprovizionarea populaţiei să-şi privească sarcinile cu un înalt spirit de răspundere în unități ar exista produsele „de sezon căutate, de. O mai largă cuprindere a maselor (urmare din pag. I) Acţiuni cu adevarat de masă, momente înălţătoare de patriotism constituie activităţile specifice din judeţul nostru cum sunt sărbătoarea cetăţii dacice Moşna, a culturii vechi Cucuteni, a plaiurilor moldovene de la Strunga, In care se adaugă cele de dată mai recentă, precum sărbătoarea teiului, festivalul „Eminescu", iar in prezent „Zilele ,culturii, ieşene" -"Facţiuni cere intre nea aici anual circa . 100 de mii de oameni ai muncii, adică mai bine de un sfert din populaţia noastră activă. In al treilea rînd, formele muncii d© propagandă îmbracă tot mai mult un caracter realist, răspund unor necesităţi reclamate de viaţă, au obiective mai precise, pătrund in intimitatea preocupărilor şi dorinţelor diferitelor categorii de oameni ai muncii. Adunările generale de partid din numeroase întreprinderi, printre care cele de la „Ţesătura", Uzina metalurgică, Liceele nr. 5 şi 7 sau din comunele Deleni, Belceşti, Victoria şi numeroase altele urmăresc să devină adevărate şcoli de educaţie comunistă. In dezbaterile acestora se găsesc acum o varietate mai mare de probleme. Ele constituie in tot mai mare măsură forumul de manifestare plenară a rolului de conducător al partidului în toate domeniile. Sunt vizate aici nu numai sarcinile economice sau ale instrucţiei, ci şi latura relaţiilor sociale, problematica omului dina astfel un caracter umanist şi mobilizator acţiunilor întreprinse. In acest an a fost organizat şi s-a desfăşurat mai bine invăţămîntul de partid. Tematica adoptată a stimulat o mai temeinică dezbatere şi însuşire a documentelor de partid. A sporit gradul de cuprindere a membrilor de partid. Se bucură de apreciere unanimă cabinetele de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, deopotrivă in cadrul învăţămintului de partid, dar şi al celorlalte acţiuni educative atit în întreprinderi, comune, cit şi in şcoli şi facultăţi. Aceasta cu atit mai mult cu cit organizaţiile de partid din numeroase unităţi, printre care cele de la Uzina mecanică „Nicolina", Institutul agronomic, Liceul economic, precum şi cele din oraşul Paşcani, comuna Ruginoasa şi multe altele, au reuşit să transforme aceste cabinete în adevărate laboratoare funcţionale ale muncii politico-ideologice. Se observă, totodată, un puternic reviriment al activităţii politice de masă. Agitaţia scrisă şi vorbită se adresează în tot mai mare măşti a unui public larg. Multe organizaţii, de partid, , între care cele de la U.F.S., C.I.L., Uzina mecanică Paşcani sau din comunele Popricani, Comarna etc., folosesc cu pricepere agitatorii In munca practică, in explicarea raţiunii documentelor, hotărîrilor centrali, judeţene şi locale pe linie de partid şide stat. In numeroase întreprinderi, comune,‘Tn,oraşe,a fost îmbunătăţită agitaţia vizualâ,, aceasta fiind tot mai mult legată de p- 1ditective concrete. Prezintă o bună valoare educativă agitaţia vizuală de la U.P.M.P., „Ţesătura“, Fabrica de antibiotice sau cea din comunele Focuri, Gorban şi altele. Se acordă o atenţie sporită publicaţiilor proprii ale diferitelor organe de partid. Apar mai multe şi mai variate foi volante, gazete sa- | tirice. Cineeluburile au devenit mai prolifice. Propaganda prin conferinţe constituie în mul. I te locuri, dar mai ales la sate şi pe şan- | tierele de construcţii, un principal mijloc de explicare a principalelor documente de par, I tid, a legilor statului, de formare a unei ati- ■ tudini cetăţeneşti înaintate. Alături de cine- I matograf, radio şi televiziune, organizaţiile de partid urmăresc cu mai multă atenţie pă- trunderea presei. Raportind însă rezultatele obţinute la ce- 8 rinţele şi exigenţele care se degajă din 8 Programul ideologic al partidului sintemn o- I bligaţi să constatăm perpetuarea unui nu- ” măr mare de neajunsuri la care se adauga, de asemenea, o seamă de carenţe noi. Ora- ° dul de cuprindere a maselor nu se ridică peste tot la nivelul cerinţelor, conţinutul ac, I tivitâţilor este uneori scăzut. Operativitatea * şi mai ales iniţiativa proprie înregistrează I adeseori scăderi. Lipsa de iniţiativă, care B conturează şi o insuficientă răspundere, sunt * însoţite adeseori de formalism. Mijloacele de educaţie, formele muncii politice nu sunt minune în toate cazurile cu suficientă com- m petenţă, ceea ce face ca forţa de inmurire a manifestărilor organizate să fie scăzută. Se " simte, de asemenea, o insuficientă colaborare I a factorilor educaţionali, mai ales la nive- l iul întreprinderilor, al instituţiilor şi al co g munelor cum se petrec lucrurile la Trustul I local de construcţii, la comunele Gropniţa, ■ Al. I. Cura, Todireşti etc. Referindu-ne la munca politică de masă, trebuie să subliniem că organizaţiile de par- « tid manifestă încă multă inerţie in aplicarea I sarcinilor transmise, în concretizarea propriii lor hotăriri, în asigurarea vitalităţii şi efer- 8 vescenţei necesare activităţii educative, In u- nele întreprinderi, printre care Trustul de * construcţii industriale, fabrica „Textila", dar , mai ales în , comune, cum sunt Groteşti, Băl gaţi, Leţcani, Cucuteni, agitaţia scrisă nu I reuşeşte să stimească interesul. Unele aşe- * zăminte de cultură nu-şi fac simţită prezen- I ţa în viaţa spirituală a colectivelor de munccă. Folosirea mijloacelor moderne ale muncii politice de masă, crearea cluburilor muncitoreşti, intensificarea propagandei tehnica constituie încă încercări modeste în acest domeniu şi, în acelaşi timp, obiective care-şi aşteaptă rezolvarea. In instituţiile de învâţămînt se acţionează încă insuficient de dinamic pentru intensificarea educaţiei prin muncă şi pentru muncă a elevilor şi studenţilor, pentru mai buna îmbinare a pregătirii teoretice cu pregătirea practică. In întreprinderi se face încă puţin pentru a se pune în aplicare imperativul: „Nici o maşină şi nici, un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat''. Toate acestea se traduc In manifestării® de indisciplină pe care le mai întîlnim, în numărul mare de absenţe şi învoiri, în proporţia ridicată a utilajelor nefolosite, în executarea cu întîrzieri şi de calitate scăzută a unor lucrări în agricultură, în obţinerea unor produsa de calitate îndoielnică. Tot- odată, întilnim în viaţa socială şi unele ma- I nifestări de încălcare a legilor statului, ten- I dinţe de căpătuială, de viaţă uşoară, de ne- socotire a eforturilor, a eroismului cu care poporul nostru făureşte noua orînduire, căutînd să recupereze ceea ce generaţii de-a jindul au fost împiedicate să construiască. In faţa unor asemenea cerinţe, în faţa rezultatelor uluitoare obţinute de poporul nostru pe toate planurile, a prestigiului de care ne bucurăm pe toate meridianele, muncii educative, activităţii ideologice ii revin sarcini cu totul sporite. In lumina Programului ideologic, acum este necesar mai mult ca oricind ca această activitate să fiefundamentată pe temeiuri ştiinţifice, să asigure o forţă de înrîurire tot mai mare, să se adreseze, în egală măsură, tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Conferinţa Naţională a partidului, aniversarea unui sfert de secol de la crearea Republicii vor constitui pen- t tru întregul activ cultural, pentru toţi cei „ care lucrează pe tărîmul educaţiei noi pri- I Sejur de intensificare a muncii, de anco- rare plenară a activităţii pe terenul fertil , generat de Programul ideologic al partidu- I lui, vor cataliza,toate forţele spre ţelul unic, mobilizarea maselor la valorificarea tot mai bună a potenţelor noastre materiale şi uma- " ne în procesul făuririi socialismului ..myjtija- IzMi$!itml&l' AGINA A III-A TRAGERE SPECIALA PRONOEXPRES La 17 mai 1972, Administraţia de Stat Loto—Pronosport organizează o nouă tragere specială PRONOEXPRES la care se pot ciştiga :« număr NELIMITAT 5 autoturisme „DACIA 1300“, „DACIA 1100* şi „SKODA S. 100“, excursii „CROAZIERA PE DUNĂRE* de 2 locuri şi de riteloc precum şi numeroase premii în bani de valoare fixă şi variabilă. La această tragere se extrag 31 de numere şi se atribuie premii pe 24 de categorii. Participarea se face pe bilete de 3 lei, S lei şi ÎS lei varianta. Variantele de 15 lei vă dau dreptul da participare la toate extragerile cu șanse mari de cîștig. Marți, 16 mai 1971, ULTIMA ZI pentru procurerea biletelor. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI IAŞI ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ — ELECTRICIENI STAŢII REDRESARE — ŞOFERI AUTOTAXIMETRE — STRUNGARI ÎN FIER Condiţii de angajare : Electricieni, absolvenţi ai şcolii profesionale cu calificarea în staţii şi stagiul militar satisfăcut. Şoferi autotaximetre, să fie posesori ai permisului de conducere categoria „Ba şi vechime în această muncă de cel puţin 3 ani, absolvenţi a 7 sau 8 clase elementare, cu certificat de absolvire. Angajarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare se dau zilnic la serviciul personal din str. Uzinei nr. 12, între, orele 7—15. Direcţia regională drumuri şi poduri Iaşi strada Gh. Asachi nr. 19 Iaşi — telefon T4120 ANGAJEAZĂ prin concurs sau transfer — ingineri drumuri sau tehnician drumuri, pentru funcţia de diriginte şantier — inginer drumuri sau inginer chimist pentru laborator; — tehnician drumuri pentru laborator | — muncitor laborant; — tehnician mecanic sau maistru mecanic pentru atelierul central de reparaţii | — contabil şef pentru S.E.I.R.U. Iaşi | — economist principal sau economist; — contabil principal sau contabil. Condiţiile de angajare şi salarizare. Conform Legii nr. 12/1971 și H.G.M. nr. 914/1968. I. J. E.COOP. Iaşi str. Ştefan cel Mare nr. 40 angajează de urgenţă . O FORMAŢIE DE TREI LUCRĂTORI (şef unitate, bucătar, barman) de preferinţă familişti, pentru CASA ŢĂRĂNEASCĂ CU SPECIFIC MOLDOVENESC, amplasată în satul de vacanţă MAMAIA din municipiul Constanţa. Angajarea se face prin concurs, pentru perioada 25 mai — 15 septembrie. La sfîrşitul sezonului se asigură angajarea definitivă în oraşul Iaşi. Relaţii se dau la serviciul alimentaţie publică şi compartimentul personal-învăţămint, telefon 1641. Direcţia judeţeană de industrie locală Iaşi ţine concurs în ziua dato .mai a.c, la sediul direcţiei din str. Ştefan cel Mare 47, pentru ocuparea unui post de iaşef serviciu producţie mecanic sau electromecanic. Condiţii H.CM. 914/1988 şi Legea nr. 12/1975 inginer in specialitatea Fabrica de ţigarete Iaşi angajează — un inginer sau Inginer principal de specialitate electro-mecanic sau energetic,, — 3 lăcătuşi — categoria 3—IlL, condiţii de studii, stagiu şi salarizare conform Legii 12/1971 şi H.G.M. 914/1968. Relaţii: telefon 13630. Se angajează de urgenţă prin concurs , un contabil şef. cei interesaţi se vor adresa la Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Strunga Concursul ,va avea loc la data de 17 mai 1972, ora 8, la sediul Trustului S.M.A. Iaşi. Condiţii de angajare: conform H.G.M. 9141968. Informaţii la Trustul S.M.A. Iaşi, strada Ştefan cel Mare nr. 43—45, telefon 12766. întreprinderea pentru colectarea metalelor, secţia I. C. M. laşi angajează de genţă pentru depozitul I.S.M. Fadu Iloaiei: — 1 revizor tehnic auto — 1 şef depozit — 1 tehnician principal-Angajarea sa face cu respectarea prevederilor HCM 914/1968, Legii 12/1971 şi Legii 1/1970. Candidaţii să aibă domiciliul de preferinţă în comuna Podu Iloaiei. Se angajează : — muncitori necalificaţi pentru şantierul „Avicola“ Iaşi — lăcătuşi — sudori — maistru mecanic — tinichigii ventilaţie — electricieni instalatori — normatori condiţii de angajare , conform Legii nr. 12/1971. Cei interesaţi se vor adresa la UZINA DE FABRICAŢII, REPARAŢII ŞI MONTAJ IN AGRICULTURĂ IAŞI strada Pavlov nr. 14, telefon 15420. M .. .PROLETARUL" IAŞI angajează : — inginer-şef serviciu producţie — inginer-şef serviciu mecanic şef — şef serviciu financiar — contabil principal — şef serviciu administrativ — personal. Condiţii de angajare : conform Legii 12/1971. Cei interesaţi se pot adresa la IJ.L. „Proletarul“, str. Cloşca nr. 28 — Serviciul personal. Mica publicitate Decese • Colectivul de muncă, al Fabricii de antibiotice Iaşi regretă pierderea din viaţă, după o lunga şi grea suferinţă, a fostului lor coleg AUREL VORONEA Transmitem aceasta cale familiei îndurerate sincerele noastre condoleanţe. • Familia îndurerată anunţă moartea scumpului el PETRU CLINESCU avocat înmormlnt grea are Tos, astăzi, 14 n mai»era 14.30, la Cimitirul Eternîtatea. „ Mame, soţie, San,du, fiu, şi rudele apropiate anunţă cu durere încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a celui ce a fost IOAN COŞNIŢĂ pensionar, in virsta de 84 ani. Inmormîntarea _ v» aveț ioc marți, 18 mai 1972, ora 14, la cimitirul gr. 17**8«.