Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)

1972-05-14 / nr. 7978

Săptămina „ Valori ieşene în contemporaneitate cea de a doua zi a săptăm­lnii »Valori ie­şene în contemporaneitate“, con­sacrată literaturii, a început prin vizitarea expoziţiei „Evoluţia tipăriturilor la Iaşi“ organizată la Casa Dosoftei de către mu­zeul de literatură. In acelaşi timp, gru­puri de vizitatori, cadre didactice, stu­denţi şi elevi s-au perindat prin faţa vi­trinelor amenajate în holul Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“, care cuprind lu­crări de critică literară, traduceri din li­teratura universală, lirică şi dramaturgie ieşeană, lucrări de ştiinţă, alte aspecte din activitatea publicistică şi editorială de la Iaşi. Casele memoriale, „Mihai Codreanu“, „Otilia Cazimir“ şi Bojdeuca lui Ion Crean­gă au constituit puncte de popas pentru numeroşi iubitori ai literaturii. La clubul artelor, de la Casa de cul­tură a tineretului şi studenţilor, cadre di­dactice, studenţi, alte categorii de citi­tori s-au intîlnit cu membri ai redacţiei revistei „Convorbiri literare“. Seara, tot la Casa de cultură a tine­retului şi studenţilor, scriitorii Horia Zi­lien­, Ioanid Romanescu, Ion Chiriac şi Aurel Leon au participat la o şeză­toare literară. Ziua închinată literaturii s-a încheiat cu o seară de epigra­me Îs Bolta Rece. * Manifestările de­­astăzi ale săptămânii spirituale ieșene sunt consacrate artiştilor amatori, care se vor Întrece la Casa de cultură a sindicatelor în cadrul Festiva­lului formaţiilor artistice de amatori ce se desfăşoară între orele 10—15. In sala Filarmonicii de stat „Moldova“, la ora 11, orchestra simfonică va susţine un concert sub bagheta dirijorului italian Francesco Massi. La ora 19,30 un colectiv al Operei de stat prezintă spectacolul cu opereta „Lă­­saţi-mă să evit“ de Gherase Dendrino. Luni, 15 mai, manifestările săptămînii „Valori ieşene în contemporaneitate“ sunt dedicate ştiinţei şi tehnicii şi ele vor cu­prinde­­ două simpozioane pe tema „Şti­inţa ieşeană ieri şi azi“, care se vor des­făşura la ora 11 la Institutul politehnic. Intre orele 16,30 —- 19 la Casa de cul­tură a tineretului şi studenţilor publicul ieşean va putea participa la o discuţie cu acad. Iuliu Niţulescu, prof. univ. dr. Con­stantin Corduneanu, prof. univ. dr. Mi­hai Todosia şi prof. univ. dr. Iiie Gră­madă. La Teatrul Naţional „Vasile Alecsan­­dri“, la ora 19:30 se va prezenta specta­colul cu piesa „Duet“ de Andi Andrieş. Manifestările celei de a patra zi se vor încheia cu o seară de romanţe la Hanul „Trei sarmale“. FLACĂRA IAŞULUIP ini igat­i poate fi Din lot pin susţinuta paltin la n­ * La a doua praşilă ■ S-au încheiat sapa mare şi stropitul la viţa de vie ■ Pe terminate cu prăşitul florii-soarelui ■ Dacă n-ar fi fost absenţele nemotivate din cîmp... Peste tot unde am fost, te unităţile din cadrul consiliului intercooperatist Ciorteşti, semănatul porumbului nu mai constituia o problemă. Şi la Schitu-Du­­ca, şi la Pocreaca, şi la Dolheşti se în­­săminţau ultimele suprafeţe, lucrare la care erau concentrate toate forţele sec­ţiilor de mecanizare. Aşa că, pe agen­da lor de lucru, ţăranii cooperatori au înscris la loc de frunte întreţinerea culturilor şi alte lucrări de sezon la fel de importante. In unele locuri, treburi­le merg foarte bine şi in această pri­vinţă. Aşa se explică că tovarăşii din consiliul de conducere al cooperativei agricole din Ciorteşti şi-au permis să convoace fermierii şi brigadierii în după-amiaza zilei de 12 mai a.c. la se­diu, pentru a discu-­a........... la unele probleme curente. „Semănatul l-am terminat, ne-a spus tov. ing. Mi­­hai Apostol. Azi am încheiat lucrarea pe ultimele hectare din cele 173 planificate. A fost pusă şi faso­lea. Intre timp, a­mmmmmmmwemummem fost asigurată o mo­bilizare masivă la prăşit. Azi dimineaţă s-a început praşila a doua la sfecla de zahăr şi la sfecla furajeră în ferma con­dusă de inginerul Gheorghe Năstase şi în brigada condusă de C-tin Şipoteanu. Floarea-soarelui de pe cele 136 de hec­tare a fost şi ea prăşită manual pe rîrnd, iar acum se prăşeşte mecanizat printre rînduri. Practic, o parte din forţa de muncă nu are ce face deoarece au fost terminate şi sapa mare în vie, şi stropi­tul, şi plantatul răsadului de legume..." Tovarăşul Constantin Turculeţ, pre­şedintele cooperativei agricole, s-a grăbit să intervină în discuţie. Cu privirile cînd la noi, cînd la tovarăşii ingineri Gheorghe Năstase şi Constantin Şipotea­nu şi-a manifestat nemulţumirea că... şase braţe de muncă n-au ieşit din pri­ma zi la prăşitul al doilea la sfecla de zahăr. „Am numărat porţiunile respec­tive, ne-a spus dinsul. Va trebui să discutăm serios cu persoanele în cauză. Ne-am angajat să obţinem recolte boga­te şi putem să ne respectăm cuvîntul. Aşa că nu trebuie să admitem nici o absenţă1". Apoi a continuat: „Vrem să profităm de această pauză in care se a­flă o anumită parte din forţa de muncă şi mîine să mobilizăm 500—600 de mem­bri cooperatori la executarea unui ca­nal pe păşune pentru a o feri de inun­daţii“­ „Fină diseară toţi oamenii tre­buie să cunoască ce avem de făcut pen­tru mîine, a fost de părere şi primarul comunei, tovarăşul Isidor Harip. De a­­ceea vom fi operativi". La vecinii din Dolheşti sute şi sute de ţărani cooperatori erau împînziţi pe tarlalele cu floarea-soarelui. Praşila în­­tîi era ca şi încheiată pe întreaga supra­faţă de 250 de hectare. „Pînă in seară, ne-a spus tov. Petre Coman, secretarul comitetului comunal de partid , nu ne mai rămine nici o porţiune de pră­şit. Aplicarea acordului global îşi spune cuvîntul. In continuare se fac pregătiri pentru începerea praşilei întii la po­rumb". Cooperatorii din Dolheşti deţin 198 hectare cu viţă de vie nobilă. Şi în acest sector s-au făcut lucrările cuveni­te : stropitul, legatul lăstarilor, iar pe 90 la sută din suprafaţă a fost făcută şi sapa mare. Cu asemenea rezultate se înscriu şi legumicultorii. La cooperativa agricolă din Schitu-Du­­ca, cam aceleaşi preocupări, încheierea semănatului porumbului, a fasolei în cultură intercalată, terminarea sapei mari în vie şi prăşitul sfeclei furajere au dat posibilitatea tovarăşilor din con­ducerea unităţii şi mai ales tovarăşilor Mihai Dorofte, preşedintele cooperativei agricole, şi Manoliu Conachi, inginerul şef, să se ocupe mai îndeaproape de o serie de alte lucrări. Vineri dimineaţa, i-am văzut la grădina de legume, unde sub tunelele de polietilenă, tulpinele de castraveţi au fructificat de mult şi se dezvoltă bine. Apoi i-am­ găsit la vie unde se amenajează citeva bazine de ................ captare a unor iz­voare şi se instalea­ză ţeava pentru ca apa necesară stropi­tului la via de pe ce­le 87 de hectare să nu mai fie transpor­tată cu căruţa, ci pe conductă, pînă la bazinele de unde va fi încărcată in­vermorele. Mecani­zatorii puneau la punct cultivatoarele cu ca­re vor „asalta", peste citeva zile, suprafe­ţe cu porumb. In acelaşi ritm s-au incadrat pînă a­­cum şi ţăranii cooperatori şi mecaniza­tori de la Pocreaca. Din 590 de hectare destinate porumbului, 580 erau deja se­mănate. De citeva zile pe prim plan se afla problema prășitului. E drept că pi­nă vineri, 12 mai, se prăsise o bună parte din sfecla furajeră și cartofi, însă din avansul ciștigat pînă acum se pier­dea în mod vizibil datorită unor absen­țe nemotivate de la lucru. Pe tarlaua de la „Bunga", de exemplu, se află cultu­ra de floarea-soarelui repartizată bri­găzii pe care o conduce tov. Virgil Su­­culiuc. Din patru echipe cite are briga­da, numai trei, erau prezente la lucru și acestea incomplete. Din echipa lui Du­mitru Suculiuc, bunăoară, lipseau şapte cooperatori. Ce făcea echipa lui Constan­tin Mihalache, care nu-şi făcuse apari­ţia la prăşit ? „E la punctul Pribeşti , ne-a spus brigadierul. Şeful de echipă repartizează porumbul pe braţe de mun­că. Când s-a făcut această treabă cu ce­lelalte echipe, tov. Constantin Mihalache a fost absent". Iată clar cum lipsa de punctualitate a şefului de echipă--atunci cind s-a făcut repartizarea culturii de porumb cu toată lumea, a dus acum la pierderea unei zile de prăşit pentru în­treaga echipă. Absenţe nemotivate se înregistrau şi în rîndul celor care au luat în primire cultura de sfeclă furajeră. Tovarăşul preşedinte al cooperativei agricole ne-a spus că faţă de alţi ani participarea la muncă e foarte bună şi că toate cul­turile vor fi întreţinute la vreme. De a­­cord cu cele spuse, dar e păcat să se piardă din avansul ciştigat, ştiind că orice tărăgănare e în dauna recoltei. In această direcţie, organizaţiile de bază trebuie să desfăşoare o muncă mai sus­ţinută, pentru a convinge ţăranii coope­ratori că orice absenţă de pe cimp, a­­cum cind se dă bătălia întreţinerii cul­turilor, va fi resimţită la toamnă cind vor fi cîntărite recoltele. Gh. STEJARU întreţinerea culturilor in unele cooperative agricole La zi“ cu toate muncile agricole »! Cu aportul întregii secţii de mecani­zare in cadrul căreia s-au remarcat co­muniştii I. Negrea, D. Dulgheru­, Alex. Bulija­ţi î.­­Bazarghid­ean, cooperativa a­­gricolă de producţie Balţ a încheiat com­plet însămînţarea ultimelor culturi de primăvară. Este-­vorba» de­ cultura­­porum­bului pentru boabe în suprafaţă­ de 470 hectare şi cea a porumbului«vde siloz pe 64 hectare. întreţinerea culturilor este şi ea la curent. Sfecla de zahăr de pe 80 hectare şi floare«­soarelui de»pe 200 hec­tare «a primit prima praşilă, iar de azi a început această lucrare şi la cultura de porumb. Membrii cooperatori de la ferma vegetală Boureni desfăşoară o vie întrecere cu cei de la fermă vegetală Balş. Pînă acum, pe panoul de onoare figurează cu cele mai bune­­realizări la întreţinerea culturilor N.­­Dascălu­, D. Măriuţă, V. Tarapanel, Gh.,„ Balmuş, N. Iacob şi Gh.„Grosu. Preşedintele coope­rativei, V. Bazarghidean, şi ing. şef Tom­a Rădulescu­­ şi-au, mutat centrul Activităţii lor­ pe teren, în­­­mijlocul cooperatorilor şi mecanizatorilor. CHIRTLA Apondent Dezlegarea jocului apărut în nr. 7874 al ilarului nostru ORIZONTAL' !\ f. Stbmsealfj jk , tFeme­j ret 8. Ri-.*-*-Sa»v— NS*â­­t«»•/*- Oari&âf *. •.' i . 3. fcheri ' RA'JD ți. Dezlegarea jocului apărut tn nr. 7976 al ziarului nostru .ORIZONTAL I »„x Calitate.; IV — * Sălită-;-^, ^Nobile-!'— *1;; 4.. stu-ți- i £seo’f 5. Tacdn^ ^Ta ; .S^Iți — Tunilft 'T — Sastel 8., Așa — * T&’cE ________— ■ --------------------­ SPORT Turneul final al campionatului feminin de volei (Prin telefon, de la redacţia ziarului „Secera şi ciocanul“ — Fiteşti), Rapid — Penicilina 3—1 (11 ; 15 ; —17 ; 12). intîlnirea, hărăzită, în alte condiţii, să fie decisivă pentru locul I, a fost doar o problemă de orgoliu. Lipsită de miză, partida a fost plăcută, uneori cu mo­mente de mare virtuozitate. Ieșencele au început bine fiecare set dar rapidistele au fost mai decise în final­urile primelor două. Al treilea set a revenit Penicilinei în urma unei lupte foarte strînse. In al patrulea set, jocul continuă să fie echili­brat pînă la 11—11, după care elevele lui Davila Plocon forţează şi îşi adjudecă victoria, primind tricourile de campioane. Formaţia ieşeană a jucat mult mai bine ca în meciurile anterioare, dar nu s-a concentrat suficient în finalurile de se­turi. Bun arbitrajul prestat de Vasile Szakacz și Emil Costoiu. I.E.F.S. — Medicina 3—2 (13 I —8 ; —9; 12 ; 12). In urma acestor rezultate, clasamen­tul final arată astfel : 1. Rapid — 48 puncte; 2. Penicilina — 45 puncte ; 3. I.E.F.S. — 43 puncte ; 4. Medicina — 42 puncte. TRAIAN ULMEANU * Responsabilitatea lipsește (urmare „ din , pag. *) —'—,s-----------------------­ respundeeu din ..punct, de ^vedere- caijteti^ B b’hnă. exigența- dar,.-sfn cazul-..,de,, față, produseiă,,erauKde calitate, .lucru, eonffr­­tpat —■ dini.păcate seara, de,tov. D.Pan­­toia­ru, șeful serviciului desfacere de la tili.î'. Asemenea abatere de la legile 4co­­merțmui putea .fi evitată­ dacă, din con­­dauserea *£E.'F. ti. I.L.F. sau chiar merce­olog» voiajonh »are răspund • d* activita­tea depozitului'dmagazin­ului nr. I, sr fi trecut pe aici de dimineață. Din păcate, în s­fară de reprezentanţi ai Serviciului sa­nitar -veterinar cu controlul alimentelor de origine animală, n-am intilnit, cu pri­lejul vizitei­ noastre,­­prin pieţe, pe nimeni. Ce fac tovarăşii de la Inspecţia comercia­lă Direcţia comercială, Inspectoratul sa­­afear, Direcţia de revizie şi control ? Aceleaşi deficienţe­­le-am mântânit şi în piaţa Gh. Dimitrov, la care se mai adau- STaitele. Vînzătoarele de­ la cele şăpte SSoţcuri existente ce aparţin de maga- Aţy (gut.­; 2 (responsabil, C-tin Vieru) ni iată de pe­ data de 7 siulţ respectiv, 8 mai, iar ceapa, verde, usturoiul verde, spana­cul’,, nu-1 mai,, cumpără nicileni,^, deoarece calitatea dor, este sub orice critică. — Ni se cer, de, către­ cumpărători roşii, ardei’» graşi, castraveţi, ardei iuţi; dar­ sin­tem nevoite ^să­­ le­ răspundem „nu avem“ — ne spuneau­ vînzătoarele: Eleonora Ghe­­bealşi, Rodica Mihăilă. Cu ce­ suntem­ noi de vină ? La magazinul,nr. 12,din Piaţa Nicolina şi la chioşcurile acestuia existau produse şi verdeţuri­­ suficiente, mai puţin salată şi ridichi de lună. Ne-am mirat foarte mult că aici există verdeaţă, iar la unită­ţile C.L.F. din piaţa Gh. Dimitrov nici un fir. In cea mai'.tînără piaţă a­ municipiu­­lui, piaţa'nouă'Tătaraşi, există două unităţi ale C.L.F.; una dintre ele, cea cu nr/*40, era deschisă mai mult cu numele. De du­minică, 7 mai, nu se mai adusese nimic ! La fel se prezenta situaţia şi la unitatea C.L.F. din piaţa veche Tătaraşi. Vizitând depozitul central C.L.F., din *o-4.».. 4sas®' rit ^ «xiStS: ceapă verde şi verdeţuri (pă­trunjel, mărar, lobodă, leuşteap) în can­tităţi suficiente, salată şi peste 16.000 le­gături ridichi. De ce nu au fost­ reparti­zate spre vînzare ? Răspuns la această în­trebare ne-a fost dat de tov. Emil But­­naru, şef adjunct la C.L.F. —­­Au fost aduse chiar astăzi din alte judeţe. Ne-a mirat totuşi faptul că produsele au fost repartizate pe reţea abia incepînd de la ora 19, deşi ele sosiseră în depozit în­că de dimineaţă. Probabil că se aştepta ca şi aceste produse să se deprecieze şi a­­poi să fie puse în vînzare, cum de altfel se întîmplă de multe ori... Una dintre principalele concluzii ale raidului nostru este aceea că la această u­­nitate comercială, în afară de unele pro­duse lipseşte şi responsabilitatea. In schimb, aici se poate găsi comoditate... gata sortată. Dacă s-ar efectua un control sistematic şi permanent la orice oră din zi, în pieţele şi depozitele C.L.F., şi ar fi determinaţi toţi cei puşi să răspundă de aprovizionarea populaţiei să-şi privească sarcinile cu un înalt spirit de răspundere în unități ar exista produsele „de­ sezon căutate, de­. O mai largă cuprindere a maselor (urmare din pag. I) Acţiuni cu adevarat de masă, momen­te înălţătoare de patriotism constituie ac­tivităţile specifice din judeţul nostru cum sunt sărbătoarea cetăţii dacice Moşna, a culturii vechi Cucuteni, a plaiurilor moldo­vene de la Strunga, In care se adaugă cele de dată mai recentă, precum sărbă­toarea teiului, festivalul „Em­inescu", i­ar in prezent „Zilele ,culturii, ieşene" -"Facţiuni cere intre nea aici anual circa . 1­00 de mii de oameni ai muncii, adică mai bine de un sfert din populaţia noastră activă. In al treilea rînd, formele muncii d© propagandă îmbracă tot mai mult un carac­ter realist, răspund unor necesităţi reclamate de viaţă, au obiective mai precise, pătrund in intimitatea preocupărilor şi dorinţelor di­feritelor categorii de oameni ai muncii. A­­dunările generale de partid din numeroase întreprinderi, printre care cele de la „Ţesă­tura", Uzina metalurgică, Liceele nr. 5 şi 7 sau din comunele Deleni, Belceşti, Victoria şi numeroase altele urmăresc să devină ade­vărate şcoli de educaţie comunistă. In dez­baterile acestora se găsesc acum o varietate mai mare de probleme. Ele constituie in tot mai mare măsură forumul de manifestare plenară a rolului de conducător al partidu­lui în toate domeniile. Sunt vizate aici nu numai sarcinile economice sau ale instruc­ţiei, ci şi latura relaţiilor sociale, problema­tica omului dina astfel un caracter umanist şi mobilizator acţiunilor întreprinse. In acest an a fost organizat şi s-a desfăşurat mai bine invăţămîntul de partid. Tematica adop­tată a stimulat o mai temeinică dezbatere şi însuşire a documentelor de partid. A spo­rit gradul de cuprindere a membrilor de par­tid. Se bucură de apreciere unanimă cabi­netele de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, deopotrivă in cadrul învăţămintului de partid, dar şi al celorlalte acţiuni educative atit în întreprinderi, comune, cit şi in şcoli şi facultăţi. Aceasta cu atit mai mult cu cit organizaţiile de partid din nu­meroase unităţi, printre care cele de la Uzi­na mecanică „Nicolina", Institutul agrono­mic, Liceul economic, precum şi cele din o­­raşul Paşcani, comuna Ruginoasa şi multe altele, au reuşit să transforme aceste cabi­nete în adevărate laboratoare funcţionale ale­­ muncii politico-ideologice. Se observă, totodată, un puternic reviriment al activităţii politice de masă. Agitaţia scrisă şi vorbită se adresează în tot mai mare mă­şti a unui public larg. Multe organizaţii, de­­ partid, , între care cele de la U.F.S., C.I.L., Uzina mecanică Paşcani sau din comunele Popricani, Comarna etc., folosesc cu price­pere agitatorii In munca practică, in explica­­­rea raţiunii documentelor, hotărîrilor centra­li­, judeţene şi locale pe linie de partid şi­­de stat. In numeroase întreprinderi, comune,­­‘Tn,oraşe,­­a fost îmbunătăţită agitaţia vizua­­lâ,, aceasta fiind tot mai mult legată de p- 1­ditective concrete. Prezintă o bună valoare educativă agitaţia vizuală de la U.P.M.P., „Ţesătura“, Fabrica de antibiotice sau cea din comunele Focuri, Gorban şi altele. Se acordă o atenţie sporită publicaţiilor proprii­­ ale diferitelor organe de partid. Apar mai­­ multe şi mai variate foi volante, gazete sa- | tirice. Cineeluburile au devenit mai prolifice. Propaganda prin conferinţe constituie în mul. I te locuri, dar mai ales la sate şi pe şan- | tierele de construcţii, un principal mijloc de­­ explicare a principalelor documente de par, I tid, a legilor statului, de formare a unei ati- ■ tudini cetăţeneşti înaintate. Alături de­ cine- I matograf, radio şi televiziune, organizaţiile­­ de partid urmăresc cu mai multă atenţie pă-­­ trunderea presei. Raportind însă rezultatele obţinute la ce- 8 rinţele şi exigenţele care se degajă din 8 Programul ideologic al partidului sintemn o- I bligaţi să constatăm perpetuarea unui nu- ” măr mare de neajunsuri la care se adauga,­­ de asemenea, o seamă de carenţe noi. Ora- ° dul de cuprindere a maselor nu se ridică­­ peste tot la nivelul cerinţelor, conţinutul ac, I tivitâţilor este uneori scăzut. Operativitatea * şi mai ales iniţiativa proprie înregistrează I adeseori scăderi. Lipsa de iniţiativă, care B conturează şi o insuficientă răspundere, sunt * însoţite adeseori de formalism. Mijloacele­­ de educaţie, formele muncii politice nu sunt­­ minun­e în toate cazurile cu suficientă com­- m petenţă, ceea ce face ca forţa de inm­urire­­ a manifestărilor organizate să fie scăzută. Se " simte, de asemenea, o insuficientă colaborare I a factorilor educaţionali, mai ales la nive- l iul întreprinderilor, al instituţiilor şi al co­ g munelor cum se petrec lucrurile la Trustul I local de construcţii, la comunele Gropniţa, ■ Al. I. Cura, Todireşti etc. Referindu-ne la munca politică de masă,­­ trebuie să subliniem că organizaţiile de par- « tid manifestă încă multă inerţie in aplicarea I sarcinilor transmise, în concretizarea proprii­­i lor hotăriri, în asigurarea vitalităţii şi efer- 8 vescenţei necesare activităţii educative, In u-­­ nele întreprinderi, printre care Trustul de * construcţii industriale, fabrica „Textila", dar , mai ales în , comune, cum sunt Groteşti, Băl­ g­­aţi, Leţcani, Cucuteni, agitaţia scrisă nu I reuşeşte să stimească interesul. Unele aşe- * zăminte de cultură nu-şi fac simţită prezen- I ţa în viaţa spirituală a colectivelor de munc­­­că. Folosirea mijloacelor moderne ale mun­cii politice de masă, crearea cluburilor mun­citoreşti, intensificarea propagandei tehnica constituie încă încercări modeste în acest do­meniu şi, în acelaşi timp, obiective care-şi aşteaptă rezolvarea. In instituţiile de învâ­­ţămînt se acţionează încă insuficient de di­namic pentru intensificarea educaţiei prin muncă şi pentru muncă a elevilor şi studen­ţilor, pentru mai buna îmbinare a pregă­tirii teoretice cu pregătirea practică. In în­treprinderi se face încă puţin pentru a se­­ pune în aplicare imperativul: „Nici o maşină­­ şi nici, un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat''. Toate acestea se traduc In manifestării® de indisciplină pe care le mai întîlnim, în numărul mare de absenţe şi învoiri, în pro­porţia ridicată a utilajelor nefolosite, în e­­xecutarea cu întîrzieri şi de calitate scăzută a unor lucrări în agricultură, în obţinerea unor produsa de calitate îndoielnică. Tot-­­ odată, întilnim în viaţa socială şi unele ma- I nifestări de încălcare a legilor statului, ten- I dinţe de căpătuială, de viaţă uşoară, de ne-­­ socotire a eforturilor, a eroismului cu care poporul nostru făureşte noua orînduire, cău­­tînd să recupereze ceea ce generaţii de-a jindul au fost împiedicate să construiască. In faţa unor asemenea cerinţe, în faţa re­zultatelor uluitoare obţinute de poporul nos­tru pe toate planurile, a prestigiului de care ne bucurăm pe toate meridianele, muncii e­­ducative, activităţii ideologice ii revin sar­cini cu totul sporite. In lumina Programului ideologic, acu­m este necesar mai mult ca oricind ca această activitate să fie­­funda­mentată pe temeiuri ştiinţifice, să asigure o forţă de înrîurire tot mai mare, să se adre­seze, în egală măsură, tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Conferinţa Naţională a partidului, aniversarea unui sfert de secol­­ de la crearea Republicii vor constitui pen- t tru întregul activ cultural, pentru toţi cei „ care lucrează pe tărîmul educaţiei noi pri- I Sejur­ de intensificare a muncii, de­­ anco-­­ rare plenară a activităţii pe terenul fertil , generat de Programul ideologic al partidu- I lui, vor cataliza,toate forţele spre ţelul unic, mobilizarea maselor la valorificarea tot mai­­ bună a potenţelor noastre materiale şi um­a- " ne în procesul făuririi socialismului ..myjtija- I­zMi$!­itml&l' AGINA A III-A TRAGERE SPECIALA PRONOEXPRES La 17 mai 1972, Administraţia de Stat Loto—Prono­sport organizează o nouă tragere specială PRONO­EXPRES la care se pot ciştiga :« număr NELIMITAT 5 autoturisme „DACIA 1300“, „DACIA 1100* şi „SKODA S. 100“, excursii „CROAZIERA PE DUNĂRE* de 2 locuri şi de rite­­­loc precum şi numeroase premii în bani de valoare fixă şi variabilă. La această tragere se extrag 31 de numere şi se a­­tribuie premii pe 24 de categorii. Participarea se face pe bilete de 3 lei, S lei şi ÎS lei varianta. Variantele de 15 lei vă dau dreptul da participare la toate extragerile cu șanse mari de cîștig. Marți, 16 mai 1971, ULTIMA ZI pentru procurerea biletelor. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI IAŞI ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ­­ — ELECTRICIENI STAŢII REDRESARE — ŞOFERI AUTOTAXIMETRE — STRUNG­ARI ÎN FIER Condiţii de angajare : Electricieni, absolvenţi ai şcolii profesionale cu calificarea în staţii şi stagiul militar satis­făcut. Şoferi autotaximetre, să fie posesori ai per­misului de conducere categoria „Ba şi vechime în această muncă de cel puţin 3 ani, absolvenţi a 7 sau 8 clase elementare, cu certificat de ab­solvire. Angajarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare se dau zilnic la serviciul personal din str. Uzinei nr. 12, între, orele 7—15. Direcţia regională drumuri şi poduri Iaşi strada Gh. Asachi nr. 19 Iaşi — telefon T4120 ANGAJEAZĂ prin concurs sau transfer­­ — ingineri drumuri sau tehnician drumuri, pentru funcţia de diriginte şantier­­ — inginer drumuri sau inginer chimist pentru laborator; — tehnician drumuri pentru laborator | — muncitor laborant; — tehnician mecanic sau maistru mecanic pentru atelierul central de reparaţii | — contabil şef pentru S.E.I.R.U. Iaşi | — economist principal sau economist; — contabil principal sau contabil. Condiţiile de angajare şi salarizare. Conform Legii nr. 12/1971 și H.G.M. nr. 914/1968. I. J. E.COOP. Iaşi str. Ştefan cel Mare nr. 40 angajează de urgenţă­­ . O FORMAŢIE DE TREI LUCRĂTORI (şef unitate, bucătar, barman) de preferinţă familişti, pentru CASA ŢĂRĂNEASCĂ CU SPECIFIC MOLDOVENESC, am­plasată în satul de vacanţă MAMAIA din municipiul Constanţa. Angajarea se face prin concurs, pentru perioada 25 mai — 15 septembrie. La sfîrşitul sezonului se asigură angajarea definitivă în oraşul Iaşi. Relaţii se dau la serviciul alimentaţie publică şi com­partimentul personal-învăţămint, telefon 1641. Direcţia judeţeană de industrie locală Iaşi ţine concurs în ziua da­to .mai a.c, la sediul direcţiei din str. Ştefan cel Mare 47, pentru ocuparea unui post de i­a­şef serviciu producţie mecanic sau electromecanic. Condiţii­­ H.CM. 914/1988 şi Legea nr. 12/1975 inginer in specialitatea Fabrica de ţigarete Iaşi angajează­­ — un inginer sau Inginer principal de specia­litate electro-mecanic sau energetic,, — 3 lăcătuşi — categoria 3—IlL, condiţii de studii, stagiu şi salarizare conform Legii 12/1971 şi H.G.M. 914/1968. Relaţii: telefon 13630. Se angajează de urgenţă prin concurs , un contabil şef. cei interesaţi se vor adresa la Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Strunga Concursul ,va avea loc la data de 17 mai 1972, ora 8, la sediul Trustului S.M.A. Iaşi. Condiţii de angajare: conform H.G.M. 9141968. Informaţii la Trustul S.M.A. Iaşi, strada Ştefan cel Mare nr. 43—45, telefon 12766. întreprinderea pentru colectarea metalelor, secţia I. C. M. laşi angajează de genţă pentru de­pozitul I.­S.M. Fa­­du­ Iloaiei: — 1 revizor teh­­nic auto — 1 şef depozit — 1 tehnician principal-Angajarea sa face cu respectarea prevederilor HCM 914/1968, Legii 12/1971 şi Legii 1/1970. Candidaţii să aibă domiciliul de preferinţă în co­muna Podu­ Iloaiei. Se angajează : — muncitori neca­lificaţi pentru şan­tierul „Avicola“ Iaşi — lăcătuşi — sudori — maistru meca­nic — tinichigii ven­tilaţie — electricieni in­stalatori — normatori condiţii de anga­jare , conform Le­­gii nr. 12/1971. Cei interesaţi se vor adresa la UZINA DE FABRI­CAŢII, REPARAŢII ŞI MONTAJ IN AGRICULTURĂ IAŞI strada Pavlov nr. 14, telefon 15420. M .. .PROLETARUL" IAŞI angajează : — inginer-şef ser­viciu producţie — inginer-şef ser­viciu mecanic şef — şef serviciu fi­nanciar — contabil princi­pal — şef serviciu ad­ministrativ — per­sonal. Condiţii de an­gajare : conform Legii 12/1971. Cei interesaţi se pot adresa la IJ.L. „Proletarul“, str. Cloşca nr. 28 — Serviciul personal. Mica publicitate Decese • Colectivul de muncă, al Fabricii de antibiotice Iaşi re­­gretă pierderea din viaţă, după o lunga şi grea suferinţă, a fostului lor coleg AUREL VORONEA Transmitem­­ a­­ceasta cale familiei îndurerate sincerele noastre condoleanţe. • Familia îndurera­tă anunţă moartea scumpului el PETRU CLINESCU avocat înmormlnt grea are Tos, astăzi, 14 n mai»­era 14.30, la Cimitirul E­­ternîtatea. „ Mam­e, soţie, San,­du, fiu, şi rudele a­­propiate anunţă cu durere încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a celui ce a fost IOAN COŞNIŢĂ pensionar, in virsta de 84 ani. Inmormîntarea _ v» aveț ioc marți, 18 mai 1972, ora 14, la cimitirul gr. 17**8«.

Next