Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)
1972-06-01 / nr. 7993
Comuniştii tipografi îşi propun noi obiective propunindu-şe să analizeze modul cum sunt aplicate hotărîrile Conferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea privind perfecţionarea organizării, planificării şi conducerii economiei, a întregii activităţi sociale, adunarea generală a organizaţiei de partid de la Întreprinderea poligrafică din Iaşi a demonstrat spiritul de răspundere al comuniştilor, hotărirea lor fermă de a intensifica întrecerea socialistă în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversări a Republicii, pentru a da viaţă chemării partidului de a îndeplini sarcinile actualului cincinal înainte de termen. Bilanţul realizărilor din această perioadă a fost făcut cu luciditate şi exigenţă partinică, atât informarea prezentată de către biroul organizaţiei de bază, cit şi cei care au luat apoi cuvîntul insistînd în mod deosebit asupra posibilităţilor şi rezervelor existente in întreprindere. Dotarea unităţii cu noi maşini de înaltă productivitate, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, profilarea întreprinderii pe produsul carte. Instituţionalizarea adunărilor gernerale ale salariaţilor şi atragerea largă a oamenilor muncii la elaborarea şi adoptarea planurilor de producţie, la conducerea întregii activităţi economice au creat condiţii proptea pentru dezvoltarea continui a producţiei, îmbunătăţirea eciltăţii produselor, reducerea preţului de cost etc., domeniiles ccrte s-au înregistrat în semiects rezultate. Meritul organizaţiei de partid constă în aceea că, militînd pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor Conferinţei Naţionale şi ale Congresului al X-lea, a dezbătut cu competenţă principalele probleme ale îndeplinirii indicatorilor economico-financiari, intervenind cu operativitate pentru înlăturarea unor neajunsuri şi desfâşurind o susţinută muncă politică pentru mobilizarea întregului colectiv în întrecere. Dar comuniştii din Poligrafia ieşeană au ajuns la concluzia că nu s-a făcut totul, propunîndu-şi noi şi importante obiective. „Angajamentele noastre de la începutul anului nu s-au dovedit suficient de mobilizatoare, a spus Dumitru Dobre, brigadier la secţia pregătirea formei la tipar înalt. Ne-am gîndit să le suplimentăm. Brigada noastră va pregăti pînă la Conferinţa Naţională IO coli tipografica In plus". Cumulat pe secţie, s-a ajuns la un angajament suplimentar de a se tipări peste pian 40 de coli tipografice. Maistrul Emil Ursache a prezentat şi el angajamentul muncitorilor de la secţia Imprimare tipar înalt : realizarea In plus a 250.000 de coli hirtie tirajculoare pînă la 30 decembrie, din care 100.000 de coli plnă la Conferinţa Naţională. Ce înseamnă aceasta î înseamnă realizarea in plus a două titluri de cărţi intr-un tiraj de 6.000 de exemplare, adică sporirea angajamentului valoric iniţial de 2,7 ori. Nu e vorba de angajamente formale, căci comuniştii s-au gîndit şi la mijloacele de realizare a acestora. Cu toţii au fost de aceeaşi părere, de pildă, cu maistrul Alex. Humulescu, secretarul biroului organizaţiei de bază, că printr-o mai bună colaborare, între secţiile pregătirea formei tipar şi imprimerie, se poate asigura reducerea timpului de revizie a maşinilor la jumătate. Maşinistul Alex. Dogaru de la tipar înalt s-a referit la măsurile politice şi organizatorice ce trebuie luate pentru o mai bună întreţinere şi folosire a utilajelor, în timp ce colegul său, Const. Teodoriu, a insistat asupra atenţiei care trebuie acordate ridicării calificării profesionale, îndeosebi a tineretului, domeniu în care îşi aduce o preţioasă contribuţie, „Iar dacă scriitorii s-au angajat să realizeze lucrări de certă valoare artistică, este de datoria noastră ca, în cinstea Conferinţei Naţionale şi a aniversării Republicii, să realizăm cele mai frumoase cărţi, reviste şi ziare din punct de vedere grafic", a atras atenţia, printre altele, Vasile Vasiliu, directorul întreprinderii. Participanţii la dezbateri s-au oprit, de asemenea, asupra unor probleme ale organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii,, printre care cele privind depozitarea corespunzătoare a produselor şi expediţia lor la timp, aprobind cu căldură propunerea făcută de ing. Georgeta Toma, referitoare la activitatea ce trebuie desfăşurată pentru înlocuirea produselor din import cu cele indigene, in vederea economisirii valutei. De altfel, toate aceste propuneri, cele privind urmărirea îndeaproape a întrecerii, prin panouri, grafice şi popularizarea fruntaşilor (Gh. Răchiţeanu, preşedintele comitetului sindicatului), antrenarea largă a tineretului la îndeplinirea sarcinilor de plan, şi la acţiuni voluntarpatriotice pentru buna gospodărire a întreprinderii (Const. Ciubotaru, secretarul comitetului U.T.C.), ca şi altele şi-au găsit locul in planul de măsuri pe care comuniştii de la întreprinderea poligrafică şi le-au propus să le realizeze în întîmpinarea celor două mari evenimente ale acestui an în viaţa partidului şi a poporului nostru. A INDIAN© ■ Peste plan, două titluri de cărţi în 6.000 de exemplare ■ Reducerea la jumătate a timpului de revizie a maşinilor ■ Produsele din import să fie înlocuite cu cele indigene Analize şi dezbateri profunde In adunările generale ale organizaţiilor de partid In lumina obiectivelor Conferinţei Naţionale a partidului — perfecţionarea conducerii şi lărgirea democraţiei, întrebăm: Ce joc ocupă In preocupările consultarea celor cu care lucraţi? Dar ei ce parere au? Creşte neîncetat participarea salariaţilor la organizarea şi conducerea producţiei Dubla calitate pe care o au salariaţii din unităţile socialiste — de proprietari ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp de producători — incumbă din partea lor o mare răspundere pentru gospodărirea bunurilor de care dispun, participarea cu toată capacitatea la activitatea unităţilor economice. În acest context, perfecţionarea conducerii şi lărgirii democraţiei — obiective ale Conferinţei Naţionale a partidului —apar ca foarte necesare creşterea rolului maselor muncitoare la rezolvarea problemelor economico-sociale. In ce-i priveşte pe salariaţii din întreprinderi, ei participă cu propuneri şi observaţii care au ca scop principal îndeplinirea exemplară a planului de producţie. La adunările ce au avut loc la începutul acestui an, care au dezbătut şi cifrele de plan pe anul 1972, au participat la discuţii circa 1.650 de salariaţi. Cu acest prilej, au fost făcute peste 1.900 de propuneri, din care marea lor majoritate se referă la măsurile ce trebuie luate de către comitetele oamenilor muncii pentru organizarea producţiei, creşterea productivităţii muncii, folosirea utilajelor, îmbunătăţirea calităţii produselor, aprovizionarea cu materii prime şi materiale etc. Faptul că mai mult de o treime din propunerile de mai sus au fost incluse tei planurile de măsuri tehttico-economica demonstrează că ele şi-au găsit corespondent în practică. De asemenea, valoarea propunerilor este demonstrată şi de eficienţa lor economică. De pildă, la Uzina metalurgică se estimează că realizarea celor 33 de propuneri incluse de planul M.T.O. va conduce la reducerea cheltuielilor de producţie cu 11,3 milioane lei. De asemenea, la I.T.A. înfăptuirea pînă in prezent a 14 din cele 18 propuneri adoptate de adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii, a determinat ca la această unitate planul de transport în tone km. convenţionale să fie depăşit pe 4 luni cu 5 procente, iar cel de beneficii cu aproximativ Ron.noo de lei. Deşi în cele mai multe unităţi soluţionarea propunerilor făcute de salariaţi ocupă un loc însemnat in activitatea cotidiană, sunt cazuri care arată că nu peste tot sunt tratate cu atenţia cuvenită. La Fabrica „Textila" s-a criticat faptul că propunerile rămîn consemnate de ultimul timp numai în procesele verbale, practică ce aduce daune bunului mers al activităţii şi scade aportul muncitorilor la perfecţionarea conducerii şi organizării producţiei. In alte unităţi se dau răspunsuri ca acestea : „Vom interveni", „Se va urmări", „Este In atenţia noastră”, dar astfel de râsgL«isy13 au stat- ofiaatura sa mulţumească. La fel răspund uneori şi forurile tutelare. Organizarea lunară a adunărilor grupelor sindicale a lărgit posibilităţile de participare operativă a salariaţilor la organizarea şi conducerea producţiei, întărirea disciplinei şi responsabilităţii sociale, luarea deciziilor privind locul de muncă, exercitarea controlului de către oamenii muncii asupra modului cum se îndeplinesc sarcinile de partid şi de stat. Eficienţa propunerilor rezul-tate din adunările grupelor sindicale poate fi susţinută de numeroase exemple. La Uzina mecanică Paşcani, acestea constituie principala sursă de întocmire a programelor privind autoutilarea, folosirea creditelor de mică mecanizare, organizarea superioară a producţiei şi a muncii. Aici, de la începutul anului au fost rezolvate peste 300 de propuneri. In construcţii, de exemplu, sunt frecvente situaţii cînd membrii comitetelor oamenilor muncii sau alţi reprezentanţi ai administraţiei nu participă la adunări, iar în agricultură, industria locală şi in comerţ, adunările nu se organizează cu regularitate. Uneori, eficacitatea lor este diminuată de faptul că discuţiile ce au loc sunt orientate, prin informarea ce se prezintă, asupra multor aspecte minore. Toate acestea trebuie să stea în atenţia organelor sindicale şi conducătorilor locurilor de muncă, întrucît o atare stare de lucruri nu este de natură să sporească preocupările salariaţilor pentru bunul mers al unităţilor. Multe din inconvenientele ce apar în desfăşurarea normală a procesului de producţie pot fi preîntâmpinate ori înlăturate atunci cînd se face apel la spiritul inovator al colectivităţii. Sînt numeroase unităţile din judeţul nostru în care, atunci cînd se ivesc unele neajunsuri, se organizează consultarea oamenilor muncii şi dezbaterile în colectiv se soldează de fiecare dată cu idei noi, cu posibilităţi multiple de soluţionare a problemelor. Bunăoară, la Fabrica de antibiotice a devenit o practică că soluţiile unor studii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, să fie confruntate cu opinia operatorilor şi a cadrelor tehnice, acţiune care se soldează cu perfecţionarea soluţiilor propuse şi dă posibilitatea comitetului oamenilor muncii să adopte cele mai indicate decizii. In cazul studiului „Utilizarea raţională a capacităţilor de producţie de la secţia semisinteză", au fost sugerate numeroase propuneri din partea celor consultaţi, din care 17 au fost apreciate ca utile, fiind incluse ca măsuri tehnico-organizatorice. La Fabrica de confecţii s-au iniţiat dezbateri in colectiv asupra cauzelor care influenţează neindeplinirea normelor de muncă, la Uzina mecanică .Nicolina’ wftcarterisjStfftrazfigraeailor de autoutilare în cincinalul actual, la Uzina de fibre sintetice în problem® reducerii rebuturilor la secţia fibră, la Trustul de construcţii în ce priveşte folosirea panourilor pline metalice la construcţia locuinţelor, la Uzina metalurgică asupra reducerii consumului de zinc etc. In aceste zile, în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, oamenii muncii îşi manifestă participarea la conducerea treburilor economico-sociale prin descoperirea şi valorificarea a noi reserve interne, obţinînd producţii suplimentare, care vor face ca planul anual să fie îndeplinit cu mult înainte de termen. Toate acestea demonstrează rolul dinamizator al oamenilor muncii la bunul mers al treburilor din unităţile în care lucrează, necesitatea ca peste tot să se manifeste o grijă deosebită faţă de soluţionarea operativă a tuturor propunerilor valoroase ce apar din rândul maselor. Ing. C. ZVORIŞTEAN© membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi Leg amint de liua noastră Ca să găsesc răspunsuri şi-nţeles Din fire adevăruri am cules Să umplu cu lumină un potir ■ Mireasma-nvăţăturii s-o respir. Cu braţele-ncărcate de mister Am desluşit un cifre-un giuvaier Şi-n limba strămoşească-melodie, Freamăt de codru şi belşug de glie. Şi-aş vrea să tot adun, clipă de clipă, Puterea-nţelepciunii în aripă, Să pot şi eu la rindul meu să fiu Strop de mîndrie ţării mele, — fiu — Şi mulţumirea mea către partid E-n inima pe care o deschid Să-mi simtă gîndul-soare şi lumină De ziua noastră pură şi senină. Livid Cornelia BEJAN elevă în clasa a VI-a A Succes deplin la examenele studenţeşti A început astăzi o nouă sesiune de examene cu fluxul obişnuit de tineri către amfiteatre şi laboratoare unde „barometrul“ probelor desfăşurate va indica, în mod exact, stadiul pregătirii studenţilor, bilanţul activităţii lor dintr-un întreg an universitar. Cum e firesc în preajma unei atare verificări, sălile de lectură cunosc o animaţie deosebită, luminile veghind pînă târziu o muncă asiduă, închinată celor mai nobile ţeluri — învăţătura, ştiinţa, cunoaşterea. De aceea, pe lîngă asemenea lăcaşuri de cultură, trecem întotdeauna cu respectul cuvenit, mai ales în clipele acestea de eforturi susţinute, de studiu perseverent, ce presupun dăruire totală. Este adevărat că pregătirea trebuie să ■înceapă încă din prima zi a anului de învăţâmînt şi să se desfăşoare ritmic pe tot parcursul acestuia, dar chiar şi în asemenea condiţii sesiunea înseamnă strădanii în plus, o problemă de conştiinţă şi, înainte de orice, de autoverificare. Dacă adăugăm şi faptul că actuala sesiune are loc într-un moment cu totul deosebit, în condiţiile unui puternic avînt creator al întregului nostru popor, generat de apropiata Conferinţă Naţională a partidului şi de împrejurarea că ne aflăm în anul celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, este lesne de înţeles de ce de la examenele prezente se aşteaptă rezultate cu totul remarcabile, în condiţiile unei exigenţe sporite. Asemenea realizări sunt scontate şi drept urmare a aplicării în viaţă a măsurilor adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, pe linia jaloanelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. şi de Conferinţa Naţională a partidului din 1967 privind modernizarea şi perfecţionarea întregului sistem de învăţămînt şi a bilanţului înregistrat de la aceste două evenimente istorice. După cum se ştie, nimic n-a fost drămuit pentru a asigura cadre cu cea mai înaltă calificare necesare economiei şi culturii patriei socialiste — condiţii materiale optime de studiu şi viaţă, un prestigios corp profesoral, nenumărate investiţii făcute cu generozitate şi abnegaţie de întregul nostru popor pentru ca noiile curate ale „inteligenţei româneşti“ să-şi pună în valoare întreaga lor strălucire. Unor astfel de investiţii este datoare să le răspundă studenţimea noastră, fiecare tînăr pentru propria sa realizare pe ţărim profesional şi împletirea cu cerinţele mari ale patriei noastre socialiste. Şi ce alt prilej decit examenele de fine de an pot evidenţia mai bine asemenea strădanii şi adeziunea deplină la principala lor sarcină — învăţătura. Fără îndoială, lucrul nu e uşor, mai ales în condiţiile actuale, cînd ei vor trebui să facă dovada capacităţii de a lega strins cunoştinţele de practică, de producţie, de realităţile vieţii social-culturale în lumina sarcinilor trasate de partid, în vederea creşterii eficienţei sociale a învăţămîntului. Este vorba apoi de sondarea posibilităţilor studenţilor de sistematizare şi generalizare, reducîndu-se caracterul pur expozitiv şi de simplă memorare în favoarea rezolvării de probleme, a demonstrării logice a unor adevăruri, a cercetării puterii creatoare etc. Evident pentru aceasta nu e suficient să parcurgi materia, ci e necesar un proces de aprofundare, de conexare a noţiunilor de la diverse discipline, de elucidare a unor probleme mai dificile. In esenţă se pune accentul pe raţionament şi nu atît, pe elementul pur descriptiv, ceea ce însă reclamă totuşi o temeinică stăpînire a cunoştinţelor de specialitate. Iată o serie Întreagă de deziderate care fac din fiecare examen o probă de înaltă maturitate, dar cu atit mai frumoasă şi mai plină de satisfacţii. Fără îndoială că tinerii cu adevărat dotaţi şi harnici vor căuta să facă faţă cu cinste acestor probe care toate la un loc înseamnă „certificatul“ lor de specialist al viitorului, de patriot şi adevărat cetăţean. Pentru a întreţine un asemenea climat, asociaţiile studenţeşti, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, vor desfăşura în continuare o susţinută şi neobosită activitate prin gazete de perete, fotomontaje, discuţii de la om la om etc., prezentînd cu regularitate o fidelă imagine a adevăratei „bătălii“ care înseamnă examenele. Dorim ca „jurnalul de bord“ să consemneze cît mai multe succese. Colegi de bancă. Foto : T. FLORIN — coresp. „Izvoarele“ au (urmare din pag. 1) fi adunată mai din vreme a pus in mişcare dorinţa de a obţine furaje mai multe pentru animale. Tovarăşul Nicolae Costache, inginerul şef, ne-a spus ce se va face în această direcţie. „Vom suplimenta planul culturilor duble cu 100 de hectare. Suprafaţa respectivă va fi arată şi semănată chiar in ziua în care se va strînge recolta. O altă suprafaţă o vom însămînţa cu culturi furajele pentru nevoile membrilor cooperatori care au contractat animale cu statul. Lucrările vor fi făcute de C.A.P. urmînd ca membrii cooperatori să achite contravaloarea lor. Va avea astfel un plus de furaje şi cooperativa agricolă, pentru cele 243 de vaci ale sale, vor avea şi membrii cooperatori. Ne-am propus ca în acest an să obţinem cu 400 de litri de lapte mai mult, in medie, de la fiecare vacă (faţă de anul 1971) şi sperăm să realizăm chiar mai mult". Aşa gindesc, aşa acţionează ţăranii cooperatori din Răchitei, care au în primele rînduri pe comunişti. Hărnicia lor e vestită. Astă primăvară au pornit o acţiune de efesecare a 25 de hectare. Canalele pe care le-au executat au ajutat, la înlăturarea excesului de umiditate şi de pe unele pămmturi vecine, proprietatea altor cooperative agricolife N gj fidjcfit SislaSiSâSfifcâr fost depistate bine că prin lucrările noastre au ciştigat şi ei, nie-a spus tov. Nicolae Tiba. Oamenii trebuie să se ajute". Acum, nu prea poţi sta mult de vorbă cu cei din Răchiteni. N-au timp. Nici ploile nu-i reţin prea mult acasă „Suntem in întrecere in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a aniversării Republicii, ne-au spus brigadierii Emil Tiba, Nicolae Cadar, ajutorul de fermier Constantin Crăciun şi alţii. Trebuie să ne respectăm angajamentul". Ei sînt cîţiva dintre cei care au gîndit că prin buna întreţinere a culturilor şi prin stringerea la vreme a recoltelor se pot obţine, în plus, 210 tone de grîu, 480 de tone de sfeclă de zahăr, 80 de tone de cartofi şi alte însemnate cantităţi de produse agroalimentare. Ei sunt cîţiva dintre cei care se află în fruntea lucrărilor de întreţinere. Ceapa, cartofii, sfecla de zahăr, au fost prăşite de două ori, iar acum se aplică a doua prăşite la porumb. A plouat bine, plantele au suficientă umiditate. ..Cînd vor avea din nou nevoie de apă, punem in funcţiune aspersoarele, ne-a spus inginerul şef. 315 hectare se află in sistem irigat. De aici trebuie să obţinem producţii superioare” Aşa îşi susţin angajamentele luate in cinstea celor două mari evenimente ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din Răchiteni : sute wm& «te tenate «te -rímd aatávit Ziua viitorului (urmare din pag 1) privit ideii că cea mai de preţ investiţie rămtne totuşi aceea făcută in schimbul nostru de miine, in vlăstarele tinere, purtătoare nu numai a tot ce avem mai bun, mai pur şi mai nobil in fiinţa noastră intimă, ci şi a făcliei naţiunii, a idealurilor înalte ale socialismului. Sunt izvoare sprintene, cristaline, ce se cer dirijate pentru ca din candorile copilăriei fără griji de astăzi să dobândească energii şi forţe demne de înaintaşii cu care se mindreşte întregul nostru popor. De aceea nici căminele sau grădiniţele albe şi nici sălile moderne cu pereţi luminoşi de sticlă nu înseamnă azi „teren pentru ocrotirea călduţă a unor firave plăntuţe, ci, dimpotrivă, deschidere către viaţă, către practică şi producţie — dătătoare de vigoare şi nebănuite capacităţi creatoare. Undeva, în anumite puncte ale globului, mai există şi in zilele noastre copii cărora nimeni nu le călăuzeşte paşii pe drumul luminos al ştiinţei de carte, in timp ce pe alte meleaguri sunt boboci ce n-ajung in floare sub rafalele de foc şi de bombe. Fie ca Ziua internaţională pentru apărarea copilului să însemne pretutindeni o zi a bucuriei şi speranţei. Teatrul Naţional din Iaşi în turneu în R. P. Polonă Un colectiv de actori ai Teatrului Naţional din Iaşi a plecat miercuri dimineaţa într-un turneu în R.P. Polonă. Pe scenele teatrelor din Lublin, Cracovia şi Zamoscl, actorii ieşeni vor prezenta spectacole cu piesele „Drumul încrederii“, de Paul Chitic, în regia Cătălinei Buzoianu, şi „Gaiţele“ de Kiriţescu în regia lui Dan Nasta. (Agerpres) Spectacol muzicalcoregrafic in premieră Ieri, a avut loc la Casa denumiri a sindicatelor din Iaşi premieră spectacolului muzical-coregrafie „între două lunci cu flori“, prezentat de ansaţhtilul folcloric al judeţului Iaşi. La realizarea spectacolului care cuprinde suite de dansuri moldoveneşti, melodii populare, obiceiuri şi datini folclorice, şi-au dat concursul rapsodul popular Maria Schipor, orchestra de muzică populară a Casei de cultură Tg. Frumos (dirijor Alex. Stahiescu), formaţia de dansuri a Fabricii de tricotaje „Moldova“ (instructor Tudorel Stănescu), numeroşi solişti vocali şi instrumentişti. Spectacolul, care s-a bucurat de succes, este realizat după un scenariu de Vicenţiu Donose şi Silviu Rusu, în regia lui Romeo Gheorghiu de la Opera de stat din Iaşi. Important! Centrul de librării Iaşi organizează, sub egida „Anului internaţional al cărţii“, un concurs de poezie între preşcolari, vineri 2 iunie 1972, ora 10, in sala Teatrului de păpuşi. Concurenţilor li se oferă premii în cărţi. Va urma un spectacol prezentat de grădiniţele cămin nr. 3 şi nr. 5 şi grădiniţa nr. 1. Pe teme medicale Tratamentul actual în boala lui Parkinson Conf. dr. Gh. PENDEFUNDA şeful clinicii de neurologie, I.M.F. Iaşi Nu intimplător dorim să punem in discuţie actualitatea terapeutică in această afecţiune a sistemului nervos, boală care, deşi e bine cunoscută din punct de vedere clinic și etiologic, a rămas mult timp fără un tratament ,eficate. De la descrierea bolii in 1820 de către James Parkinson, sub denumirea de „Paralizie agitantă“, boală cu substrat net degenerativ, au fost descrise o serie de sindroame parkinsoniene, printre care cel mai bine cunoscut a apărut în urma encefalitei letargice. In timp, s-a observat apariţia sindroamelor parkinsoniene după intoxicaţii cu oxid de carbon, manganism, infecţie luetică, traumatisme craniene, ateroscleroză. Terapia modernă a unor boli psihice cu clorpromazin, levomepromazin, mateptil etc, a determinat, in cazuri unde conduita terapeutică nu a fost bine controlată, apariţia unor sindroame parkinsoniene. Indiferent de cauza care a provocat sindromul parkinsonian, simptomatologia clinică este asemănătoare, iar structura nervoasă alterată este aceeaşi. Precizarea sediului leziunilor în sistemul nervos central a fost posibilă abia in 1918, prin studii întreprinse de prof. Marinescu pe creiere de bolnavi decedaţi de encefalită epidemică. S-a stabilit astfel că leziunile importante sunt situate în nucleii cenuşii extrapiramidali din creier care au rol in mişcările voluntare şi in menţinerea tonusului muscular. Expresia clinică a acestor leziuni este alcătuită dintr-o triadă de simptome: akinezie, hipertonie şi tremurături. Bolnavii sunt rigizi, art faciesul amimic inexpresiv, cu clipitul rar şi privirea fixă; ei se mişcă foarte încet, greoi, denumirea clasică de „statui mişcătoare“ fiind cea corespunzătoare. Tremurătura este simptomul care frapează cel mai mult şi apare in repaus sau în anumite atitudini şi dispare cu ocazia mişcărilor voluntare şi in timpul somnului. Fără a avea intenţia de a descrie mecanismul de producere a bolii, care este mult discutat şi controversat, amintesc doar că in această boală se produc o serie de întreruperi de circuite neuronale, iOÎSfi «Eft#fsa stntfikost. nm&lAt p care ajung la eliberarea unor impulsuri nervoase patologice, ce se manifestă la periferie printr-o contractură musculară permanentă (rigiditate cu akinezie), însoţite de mişcări involuntare, sub formă de tremurături. Legăturile care se stabilesc intre structurile neuronale se numesc sinapse şi trecerea influxului nervos la acest nivel se face prin intermediul unor mediatori chimici. Dintre mediatorii chimici, pentru sistemul nervos central, Dopamina are importanţă deosebită in sistemul extrapiramidal, unde se găseşte in concentraţia cea mai mare. Progresele recente, de importanţă considerabilă in biochimie, au arătat că in boala lui Parkinson există o sărăcire in Dopamină la nivelul nucleilor extrapiramidali, ceea ce explică tulburarea circuitelor neuronale, urmată de apariţia simptomelor caracteristice acestor afecţiuni. Acest fapt a justificat introducerea tratamentului cu Dopamină în boala lui Parkinson de către Birkmayer şi Hornyviewicz. Dat fiind că Dopamina nu poate pătrunde din singe un creier, se foloseşte precursorul acesteia (Levo-Dopa) care după ce străbate bariera hemato-encefalică (sînge-creier) se transformă în Dopamină şi acţionează ca mediator la nivelul creierului, restabilind circuitele normale. Doza zilnică folosită, ca şi durata de tratament cu Dopamină, se stabilesc după aspectul clinic şi vechimea bolii şi numai de către medicul specialist neurolog. Ca o achiziţie de dată mai recentă este medicamentul Amantadina, care are o acţiune asemănătoare cu L-Dopa şi care se prescrie in asociere cu aceasta. Nu este lipsit de importanţă să precizăm că este necesară asocierea la tratamentele moderne cu L-Dopa şi Amantadina a preparatelor antiparkinsoniene clasice, dintre care cel mai cunoscut la noi este Romparkinul, ştiind că L-Dopa influenţează akinezia şi hipertonia, şi mai puţin tremurăturile. In Clinica neurologică din Iaşi s-a introdus de aurind, pe scară largă, tratamentul modern al parkinsonului cu medicamentele mai sus-citate, care dau rezultate incompar-fiio- superioare f?a£atnentelgp. clasica," " ^