Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)

1972-06-01 / nr. 7993

Comuniştii tipografi îşi propun noi obiective propunindu-şe să analizeze modul cum sunt aplicate hotă­­rîrile Conferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale Congre­sului al X-lea privind perfecţio­narea organizării, planificării şi conducerii economiei, a întregii activităţi sociale, adunarea ge­nerală a organizaţiei de partid de la Întreprinderea poligrafică din Iaşi a demonstrat spiritul de răspundere al comuniştilor, hotărirea lor fermă de a inten­sifica întrecerea socialistă în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversări a Repu­blicii, pentru a da viaţă che­mării partidului de a îndeplini sarcinile actualului cincinal îna­inte de termen. Bilanţul realizărilor din aceas­tă perioadă a fost făcut cu lu­ciditate şi exigenţă partinică, atât informarea prezentată de către biroul organizaţiei de ba­ză, cit şi cei care au luat apoi cuvîntul insistînd în mod deose­bit asupra posibilităţilor şi re­zervelor existente in întreprin­dere. Dotarea unităţii cu noi maşini de înaltă productivitate, organizarea ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii, profilarea în­treprinderii pe produsul carte. Instituţionalizarea adunărilor ge­­rnerale ale salariaţilor şi atra­gerea largă a oamenilor mun­cii la elaborarea şi adoptarea planurilor de producţie, la con­ducerea întregii activităţi eco­­nomice au creat condiţii pro­ptea pentru dezvoltarea conti­nui a producţiei, îmbunătăţirea eciltăţii produselor, reducerea preţului de cost etc., domenii­les ccrte s-au înregistrat în sem­­iects rezultate. Meritul organi­zaţiei de partid constă în aceea că, militînd pentru transpune­rea in viaţă a hotăririlor Con­ferinţei Naţionale şi ale Con­gresului al X-lea, a dezbătut cu competenţă principalele pro­bleme ale îndeplinirii indicatori­lor economico-financiari, inter­venind cu operativitate pentru înlăturarea unor neajunsuri şi desfâşurind o susţinută muncă politică pentru mobilizarea în­tregului colectiv în întrecere. Dar comuniştii din Poligrafia ieşeană au ajuns la concluzia că nu s-a făcut totul, propu­­nîndu-şi noi şi importante o­­biective. „Angajamentele noas­tre de la începutul anului nu s-au dovedit suficient de mobi­lizatoare, a spus Dumitru Do­­bre, brigadier la secţia pregă­tirea formei la tipar înalt. Ne-am gîndit să le suplimen­tăm. Brigada noastră va pre­găti pînă la Conferinţa Naţio­nală IO coli tipografica In plus". Cumulat pe secţie, s-a ajuns la un angajament supli­mentar de a se tipări peste pian 40 de coli tipografice. Maistrul Emil Ursache a pre­zentat şi el angajamentul mun­citorilor de la secţia Imprimare tipar înalt : realizarea In plus a 250.000 de coli hirtie tiraj­­culoare pînă la 30 decembrie, din care 100.000 de coli plnă la Conferinţa Naţională. Ce în­seamnă aceasta î înseamnă realizarea in plus a două ti­tluri de cărţi intr-un tiraj de 6.000 de exemplare, adică spo­rirea angajamentului valoric i­­niţial de 2,7 ori. Nu e vorba de angajamente formale, căci comuniştii s-au gîndit şi la mijloacele de rea­lizare a acestora. Cu toţii au fost de aceeaşi părere, de pil­dă, cu maistrul Alex. Humu­­lescu, secretarul biroului orga­nizaţiei de bază, că printr-o mai bună colaborare, între sec­ţiile pregătirea formei tipar şi imprimerie, se poate asigura reducerea timpului de revizie a maşinilor la jumătate. Maşinistul Alex. Dogaru de la tipar înalt s-a referit la măsurile politice şi organizatorice ce trebuie luate pentru o mai bună între­ţinere şi folosire a utilajelor, în timp ce colegul său, Const. Teodoriu, a insistat asupra a­­tenţiei care trebuie acordate ri­dicării calificării profesionale, îndeosebi a tineretului, dome­niu în care îşi aduce o pre­ţioasă contribuţie, „Iar dacă scriitorii s-au angajat să reali­zeze lucrări de certă valoare artistică, este de datoria noas­tră ca, în cinstea Conferinţei Naţionale şi a aniversării Re­publicii, să realizăm cele mai frumoase cărţi, reviste şi ziare din punct de vedere grafic", a atras atenţia, printre altele, Va­sile Vasiliu, directorul întreprin­derii. Participanţii la dezbateri s-au oprit, de asemenea, asupra u­­nor probleme ale organizării ştiinţifice a producţiei şi a mun­cii,, printre care cele privind de­pozitarea corespunzătoare a pro­­duselor şi expediţia lor la timp, aprobind cu căldură propune­rea făcută de ing. Georgeta Toma, referitoare la activitatea ce trebuie desfăşurată pentru înlocuirea produselor din import cu cele indigene, in vederea economisirii valutei. De altfel, toate aceste pro­puneri, cele privind urmărirea îndeaproape a întrecerii, prin panouri, grafice şi populariza­rea fruntaşilor (Gh. Răchiţeanu, preşedintele comitetului sindica­tului), antrenarea largă a tine­retului la îndeplinirea sarcinilor de plan, şi la acţiuni voluntar­­patriotice pentru buna gospo­dărire a întreprinderii (Const. Ciubotaru, secretarul comitetului U.T.C.), ca şi altele şi-au găsit locul in planul de măsuri pe ca­re comuniştii de la întreprinde­rea poligrafică şi le-au propus să le realizeze în întîmpinarea celor două mari evenimente ale acestui an în viaţa partidului şi a poporului nostru. A INDIAN© ■ Peste plan, două titluri de cărţi în 6.000 de exemplare ■ Reducerea la jumătate a timpului de revizie a maşinilor ■ Produsele din import să fie înlocuite cu cele indigene Analize şi dezbateri profunde In adunările generale ale organizaţiilor de partid In lumina obiectivelor Conferinţei Naţionale a partidului — perfecţionarea conducerii şi lărgirea democraţiei, întrebăm: Ce joc ocupă In preocupările consultarea celor cu care lucraţi? Dar ei ce parere au? Creşte neîncetat participarea salariaţilor la organizarea şi conducerea producţiei Dubla calitate pe care o au­ salariaţii din unităţile socialiste — de proprietari ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp de producători — incumbă din par­te­a lor o mare răspundere pentru gos­podărirea bunurilor de care dispun, par­ticiparea cu toată capacitatea la activi­tatea unităţilor economice. În acest context, perfecţionarea con­ducerii şi lărgirii democraţiei — obiec­tive ale Conferinţei Naţionale a partidu­lui —­­apar ca foarte necesare creşterea rolului maselor muncitoare la rezolvarea problemelor economico-sociale. In ce-i priveşte pe salariaţii din întreprinderi, ei participă cu propuneri şi observaţii care au ca scop principal îndeplinirea exemplară a planului de pr­oducţie. La adunările ce au avut loc la începutul acestui an, care au dezbătut şi cifrele de plan pe anul 1972, au participat la discuţii circa 1.650 de salariaţi. Cu acest prilej, au fost făcute peste 1.900 de propuneri, din care marea lor majorita­te se referă la măsurile ce trebuie luate de către comitetele oamenilor muncii pentru organizarea producţiei, creşterea productivităţii muncii, folosirea utilaje­lor, îmbunătăţirea calităţii produselor, aprovizionarea cu materii prime şi ma­teriale etc. Faptul că mai mult de o treime din propunerile de mai sus au fost incluse tei planurile de măsuri tehttico-economi­­ca demonstrează că ele şi-au găsit co­respondent în practică. De asemenea, valoarea propunerilor este demonstrată şi de eficienţa lor economică. De pildă, la Uzina metalurgică se estimează că realizarea celor 33 de propuneri incluse de planul M.T.O. va conduce la reduce­rea cheltuielilor de producţie cu 11,3 milioane lei. De asemenea, la I.T.A. în­făptuirea pînă in prezent a 14 din cele 18 propuneri adoptate de adunarea re­prezentanţilor oamenilor muncii, a de­terminat ca la această unitate planul de transport în tone km. convenţionale să fie depăşit pe 4 luni cu 5 procente, iar cel de beneficii cu aproximativ Ron.noo de lei. Deşi în cele mai multe unităţi solu­ţionarea propunerilor făcute de salariaţi ocupă un loc însem­nat in activitatea cotidiană, sunt cazuri care arată că nu peste tot sunt tratate cu ate­nţia cuve­nită. La Fabrica „Textila" s-a criticat faptul că propunerile rămîn consemnate de ultimul timp numai în procesele ver­bale, practică ce aduce daune bunului mers al activităţii şi scade aportul muncitorilor la perfecţionarea conduce­rii şi organizării producţiei. In alte unităţi se dau răspunsuri ca acestea : „Vom interveni", „Se va ur­mări", „Este In atenţia noastră”, dar ast­fel de râsgL«isy13 au stat- ofi­­aatura sa mulţumească. La fel răspund uneori şi forurile tutelare. Organizarea lunară a adunărilor gru­pelor sindicale a lărgit posibilităţile de participare operativă a salariaţilor la organizarea şi conducerea producţiei, întărirea disciplinei şi responsabilităţii sociale, luarea deciziilor privind locul de muncă, exercitarea controlului de către oamenii muncii asupra modului cum se îndeplinesc sarcinile de partid şi de stat. Eficienţa propunerilor rezul-­­tate din adunările grupelor sindicale poate fi susţinută de numeroase exemple. La Uzina mecanică Paşcani, acestea constituie principala sursă de întocmire a programelor privind autoutilarea, fo­­losirea creditelor de mică mecanizare, organizarea superioară a producţiei şi a muncii. Aici, de la începutul anului au fost rezolvate peste 300 de propuneri. In construcţii, de exemplu, sunt frec­vente situaţii cînd membrii comitete­lor oamenilor muncii sau alţi reprezen­tanţi ai administraţiei nu participă la adunări, iar în agricultură, industria lo­cală şi in comerţ, adunările nu se or­ganizează cu regularitate. Uneori, efica­citatea lor este diminuată de faptul că discuţiile ce au loc sunt orientate, prin informarea ce se prezintă, asupra multor aspecte minore. Toate acestea trebuie să stea în atenţia organelor sindicale şi conducătorilor locurilor de muncă, în­­trucît o atare stare de lucruri nu este de natură să sporească preocupările sa­lariaţilor pentru bunul mers al unităţi­lor. Multe din inconvenientele ce apar în desfăşurarea normală a procesului de producţie pot fi preîntâmpinate ori în­lăturate atunci cînd se face apel la spi­ritul inovator al colectivităţii. Sînt nu­meroase unităţile din judeţul nostru în care, atunci cînd se ivesc unele neajun­suri, se organizează consultarea oameni­lor muncii şi dezbaterile în colectiv se soldează de fiecare dată cu idei noi, cu posibilităţi multiple de soluţionare a problemelor. Bunăoară, la Fabrica de antibiotice a devenit o practică că solu­ţiile unor studii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, să fie confrun­tate cu opinia operatorilor şi a cadrelor tehnice, acţiune care se soldează cu per­fecţionarea soluţiilor propuse şi dă po­sibilitatea comitetului oamenilor muncii să adopte cele mai indicate decizii. In cazul studiului „Utilizarea raţională a capacităţilor de producţie de la secţia sem­isinteză", au fost sugerate numeroa­se propuneri din partea celor consultaţi, din care 17 au fost apreciate ca utile, fiind incluse ca măsuri tehnico-organi­­zatorice. La Fabrica de confecţii s-au iniţiat dezbateri in colectiv asupra cauzelor ca­re influenţează neindeplinirea normelor de muncă, la Uzina mecanică .Nicolina’ wftcar­­terisjStfftr­azfigraeailor de auto­utilare în cincinalul actual, la Uzina de fibre sintetice în problem® reducerii re­buturilor la secţia fibră, la Trustul de construcţii în ce priveşte folosirea pa­nourilor pline metalice la construcţia locuinţelor, la Uzina metalurgică asupra reducerii consumului de zinc etc. In a­­ceste zile, în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, oamenii muncii îşi manifestă participarea la conducerea treburilor economico-sociale prin descoperirea şi valorificarea a noi reserve interne, obţinînd producţii supli­mentare, care vor face ca planul anual să fie îndeplinit cu mult înainte de ter­men. Toate acestea demonstrează rolul di­namizator al oamenilor muncii la bunul mers al treburilor din unităţile în care lucrează, necesitatea ca peste tot să se manifeste o grijă deosebită faţă de so­luţionarea operativă a tuturor propune­rilor valoroase ce apar din rândul mase­lor. Ing. C. ZVORIŞTEAN© membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi Leg amint de liua noastră Ca să găsesc răspunsuri şi-nţeles Din fire adevăruri am­ cules Să umplu cu lumină un potir ■­ Mireasma-nvăţăturii s-o respir. Cu braţele-ncărcate de mister Am desluşit un cifre-un giuvaier Şi-n limba strămoşească-melodie, Freamăt de codru şi belşug de glie. Şi-aş vrea să tot adun, clipă de clipă, Puterea-nţelepciunii în aripă, Să pot şi eu la rindul meu să fiu Strop de mîndrie ţării mele, — fiu — Şi mulţumirea mea către partid E-n inima pe care o deschid Să-mi simtă gîndul-soare şi lumină De ziua noastră pură şi senină. Livid Cornelia BEJ­AN elevă în clasa a VI-a A Succes deplin la examenele studenţeşti A început astăzi o nouă sesiune de examene cu fluxul obişnuit de tineri că­tre amfiteatre şi laboratoare unde „ba­rometrul“­­ probelor desfăşurate va indi­ca, în mod exact, stadiul pregătirii stu­denţilor, bilanţul activităţii lor dintr-un întreg an universitar. Cum e firesc în preajma unei atare verificări, sălile de lectură cunosc o animaţie deosebită, lu­minile veghind pînă târziu o muncă a­­siduă, închinată celor mai nobile ţeluri — învăţătura, ştiinţa, cunoaşterea. De a­­ceea, pe lîngă asemenea lăcaşuri de cul­tură, trecem întotdeauna cu respectul cu­venit, mai ales în clipele acestea de e­­forturi susţinute, de studiu perseverent, ce presupun dăruire totală. Este adevărat că pregătirea trebuie să ■înceapă încă din prima zi a anului de învăţâmînt şi să se desfăşoare ritmic pe tot parcursul acestuia, dar chiar şi în a­­se­menea condiţii sesiunea înseamnă stră­danii în plus, o problemă de conştiinţă şi, înainte de orice, de autoverificare. Da­că adăugăm şi faptul că actuala sesiune are loc într-un moment cu totul deose­bit, în condiţiile unui puternic avînt crea­tor al întregului nostru popor, generat de apropiata Conferinţă Naţională a parti­­dului şi de împrejurarea că ne aflăm în anul celei de a XXV-a aniversări a pro­clamării Republicii, este lesne de înţeles de ce de la examenele prezente se aş­teaptă rezultate cu totul remarcabile, în condiţiile unei exigenţe sporite. Asemenea realizări sunt scontate şi drept urmare a aplicării în viaţă a măsurilor adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971, pe linia jaloanelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. şi de Conferinţa Naţională a partidului din 1967 privind modernizarea şi perfecţio­narea întregului sistem de învăţămînt şi a bilanţului înregistrat de la aceste două evenimente istorice. După cum se ştie, nimic n-a fost dră­muit pentru a asigura cadre cu cea mai înaltă calificare necesare economiei şi culturii patriei socialiste — condiţii ma­teriale optime de studiu şi viaţă, un prestigios corp profesoral, nenumărate investiţii făcute cu generozitate şi abne­gaţie de întregul nostru popor pentru ca noiile curate ale „inteligenţei româneşti“ să-şi pună în valoare întreaga lor stră­lucire. Unor astfel de investiţii este da­toare să le răspundă studenţimea noas­tră, fiecare tînăr pentru propria sa rea­lizare pe ţărim profesional şi împletirea cu­ cerinţele mari ale patriei noastre so­cialiste. Şi ce alt prilej decit examene­le de fine de an pot evidenţia mai bine asemenea strădanii şi adeziunea deplină la principala lor sarcină — învăţătura. Fără îndoială, lucrul nu e uşor, mai ales în condiţiile actuale, cînd ei vor trebui să facă dovada capacităţii de a lega strins cunoştinţele de practică, de producţie, de realităţile vieţii social-culturale în lumina sarcinilor trasate de partid, în vederea creşterii eficienţei sociale a învăţămîn­­tului. Este vorba apoi de sondarea po­sibilităţilor studenţilor de sistematizare şi generalizare, reducîndu-se caracterul pur expozitiv şi de simplă memorare în favoarea rezolvării de probleme, a de­monstrării logice a unor adevăruri, a cer­cetării puterii creatoare etc. Evident pen­tru aceasta nu e suficient să parcurgi materia, ci e necesar un proces de apro­fundare, de conexare a noţiunilor de la diverse discipline, de elucidare a unor probleme mai dificile. In esenţă se pune accentul pe raţionament şi nu atît, pe e­­lementul pur descriptiv, ceea ce însă re­clamă totuşi o temeinică stăpînire a cu­noştinţelor de specialitate. Iată o serie Întreagă de deziderate care fac din fiecare examen o probă de înal­tă maturitate, dar cu atit mai frumoasă şi mai plină de satisfacţii. Fără îndoială că tinerii cu adevărat dotaţi şi harnici vor căuta să facă faţă cu cinste acestor probe care toate la un loc înseamnă „certificatul“ lor de specialist al viitoru­lui, de patriot şi adevărat cetăţean. Pentru a întreţine un asemenea cli­mat, asociaţiile studenţeşti, sub îndruma­rea organizaţiilor de partid, vor desfăşu­ra în continuare o susţinută şi neobosită activitate prin gazete de perete, foto­montaje, discuţii de la om la om etc., prezentînd cu regularitate o fidelă ima­gine a adevăratei „bătălii“ care înseam­nă examenele. Dorim ca „jurnalul de bord“ să consemneze cît mai multe suc­cese. Colegi de bancă. Foto : T. FLORIN — coresp. „Izvoarele“ au (urmare din pag. 1) fi adunată mai din vreme a pus in mişca­re dorinţa de a obţine furaje mai multe pentru animale. Tovarăşul Nicolae Costache, inginerul şef, ne-a spus ce se va face în această direcţie. „Vom suplimenta planul culturilor duble cu 100 de hectare. Supra­faţa respectivă va fi arată şi semănată chiar in ziua în care se va strînge recolta. O altă suprafaţă o vom însămînţa cu culturi fura­jele pentru nevoile membrilor cooperatori care au contractat animale cu statul. Lucră­rile vor fi făcute de C.A.P. urmînd ca mem­brii cooperatori să achite contravaloarea lor. Va avea astfel un plus de furaje şi coope­rativa agricolă, pentru cele 243 de vaci ale sale, vor avea şi membrii cooperatori. Ne-am propus ca în acest an să obţinem cu 400 de litri de lapte mai mult, in medie, de la fieca­re vacă (faţă de anul 1971) şi sperăm să realizăm chiar mai mult". Aşa gindesc, aşa acţionează ţăranii coo­peratori din Răchitei­, care au în primele rînduri pe comunişti. Hărnicia lor e vestită. Astă primăvară au pornit o acţiune de efese­­care a 25 de hectare. Canalele pe care le-au executat au ajutat, la înlăturarea excesului de umiditate şi de pe unele pămmturi ve­cine, proprietatea altor cooperative agrico­­life N gj fidjcfit Sisl­a­SiSâSfifcâr fost depistate bine că prin lucrările noastre au ciştigat şi ei, nie-a spus tov. Nicolae Tiba. Oamenii trebuie să se ajute". Acum, nu prea poţi sta mult de vorbă cu cei din Răchiteni. N-au timp. Nici ploile nu-i reţin prea mult acasă „Suntem­ in întrecere in cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui şi a aniversării Republicii, ne-au spus brigadierii Emil Tiba, Nicolae Cadar, aju­torul de fermier Constantin Crăciun şi alţii. Trebuie să ne respectăm angajamentul". Ei sînt cîţiva dintre cei care au gîndit că prin buna întreţinere a culturilor şi prin strin­­gerea la vreme a recoltelor se pot obţine, în plus, 210 tone de grîu, 480 de tone de sfeclă de zahăr, 80 de tone de cartofi şi alte însemnate cantităţi de produse agro­­alimentare. Ei sunt cîţiva dintre cei care se află în fruntea lucrărilor de întreţinere. Cea­pa, cartofii, sfecla de zahăr, au fost prăşite de două ori, iar acum se aplică a doua pră­şite la porumb. A plouat bine, plantele au sufic­ientă umiditate. ..Cînd vor avea din nou nevoie de apă, punem in funcţiune aspersoa­­rele, ne-a spus inginerul şef. 315 hectare se află in sistem irigat. De aici trebuie să obţine­m producţii superioare” Aşa îşi susţin angajamentele luate in cin­stea celor două mari evenimente ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din Răchiteni : sute wm& «te tenate «­te -rímd­ aatávit Ziua viitorului (urmare din pag­ 1) privit ideii că cea mai de preţ investiţie rămtne totuşi aceea făcută in schimbul nostru de miine, in vlăstarele tinere, pur­tătoare nu numai a tot ce avem mai bun, mai pur şi mai nobil in fiinţa noastră intimă, ci şi a făcliei naţiunii, a idealu­rilor înalte ale socialismului. Sunt izvoare sprintene, cristaline, ce se cer dirijate pentru ca din candorile copi­lăriei fără griji de astăzi să dobândească energii şi forţe demne de înaintaşii cu care se mindreşte întregul nostru popor. De aceea nici căminele sau grădiniţele albe şi nici sălile moderne cu pereţi lu­minoşi de sticlă nu înseamnă azi „teren pentru ocrotirea călduţă a unor firave plăntuţe, ci, dimpotrivă, deschidere că­tre viaţă, către practică şi producţie — dătătoare de vigoare şi nebănuite capaci­tăţi creatoare. Undeva, în anumite puncte ale globu­lui, mai există şi in zilele noastre copii cărora nimeni nu le călăuzeşte paşii pe drumul luminos al ştiinţei de carte, in timp ce pe alte meleaguri sunt boboci ce n-ajung in floare sub rafalele de foc şi de bombe. Fie ca Ziua internaţională pen­tru apărarea copilului să însemne pretu­tindeni o zi a bucuriei şi speranţei. Teatrul Naţional din Iaşi în turneu în R. P. Polonă Un colectiv de actori ai Teatrului Na­ţional din Iaşi a plecat miercuri dimi­neaţa într-un turneu în R.P. Polonă. Pe scenele teatrelor din Lublin, Cracovia şi Zamoscl, actorii ieşeni vor prezenta spec­tacole cu piesele „Drumul încrederii“, de Paul Chitic, în regia Cătălinei Bu­­zoianu, şi „Gaiţele“ de Kiriţescu în re­gia lui Dan Nasta. (Agerpres) Spectacol muzical­­coregrafic in premieră Ieri, a avut loc la Casa de­­numiri a sindicatelor din Iaşi premieră spectaco­lului muzical-coregrafie „între două lunci cu flori“, prezentat de ansaţhtilul folcloric al judeţului Iaşi. La realizarea spectacolului care cu­prinde suite de dansuri moldoveneşti, melodii populare, obiceiuri şi datini fol­clorice, şi-au dat concursul rapsodul popular Maria Schipor, orchestra de mu­zică populară a Casei de cultură Tg. Frumos (dirijor Alex. Stahiescu), forma­ţia de dansuri a Fabricii de tricotaje „Moldova“ (instructor Tudorel Stănescu), numeroşi solişti vocali şi instrumentişti. Spectacolul, care s-a bucurat de suc­ces, este realizat după un scenariu de Vicenţiu Donose şi Silviu Rusu, în re­gia lui Romeo Gheorghiu de la Opera de stat din Iaşi. Important! Centrul de librării Iaşi organi­zează, sub egida „Anului internaţio­nal al cărţii“, un concurs de poezie în­tre preşcolari, vineri 2 iunie 1972, ora 10, in sala Teatrului de păpuşi. Concurenţilor li se oferă premii în cărţi. Va urma un spectacol prezentat de grădiniţele cămin nr. 3 şi nr. 5 şi grădiniţa nr. 1. Pe teme medicale Tratamentul actual în boala lui Parkinson Conf. dr. Gh. PENDEFUNDA şeful clinicii de neurologie, I.M.F. Iaşi Nu intimplător dorim să punem in dis­cuţie actualitatea terapeutică in această a­­fecţiune a sistemului nervos, boală care, deşi e bine cunoscută din punct de vedere clinic și etiologic, a rămas mult timp fără un tratament ,eficate. De la descrierea bolii in 1820 de către James Parkinson, sub denumirea de „Pa­ralizie agitantă“, boală cu substrat net degenerativ, au fost descrise o serie de sindroame parkinsoniene, printre care cel mai bine cunoscut a apărut în urma en­cefalitei letargice. In timp, s-a observat apariţia sindroamelor parkinsoniene după intoxicaţii cu oxid de carbon, manganism, infecţie luetică, traumatisme craniene, ate­­roscleroză. Terapia modernă a unor boli psihice cu clorpromazin, levomepromazin, mateptil etc, a determinat, in cazuri un­de conduita terapeutică nu a fost bine controlată, apariţia unor sindroam­e par­­kinsoniene. Indiferent de cauza care a provocat sindromul parkinsonian, simpto­matologia clinică este asemănătoare, iar structura nervoasă alterată este aceeaşi. Precizarea sediului leziunilor în siste­mul nervos central a fost posibilă abia in 1918, prin studii întreprinse de prof. Ma­­rinescu pe creiere de bolnavi decedaţi de encefalită epidemică. S-a stabilit astfel că leziunile importante sunt situate în nucleii cenuşii extrapiramidali din creier care au rol in mişcările voluntare şi in men­ţinerea tonusului muscular. Expresia cli­nică a acestor leziuni este alcătuită din­­tr-o triadă de simptome: akinezie, hiper­­tonie şi tremurături. Bolnavii sunt rigizi, art faciesul amimic inexpresiv, cu clipitul rar şi privirea fixă; ei se mişcă foarte încet, greoi, denumirea clasică de „statui mişcătoare“ fiind cea corespunzătoare. Tremurătura este simptomul care frapează cel mai mult şi apare in repaus sau în anumite atitudini şi dispare cu ocazia mişcărilor voluntare şi in timpul somnu­lui. Fără a avea intenţia de a descrie me­canismul de producere a bolii, care este mult discutat şi controversat, amintesc doar că in această boală se produc o se­rie de întreruperi de circuite neuronale, iOÎSfi «Eft#fsa stntfikost. nm&lAt p care ajung la eliberarea unor impulsuri ner­voase patologice, ce se manifestă la pe­riferie printr-o contractură musculară permanentă (rigiditate cu akinezie), înso­ţite de mişcări involuntare, sub formă de tremurături. Legăturile care se stabi­lesc intre structurile neuronale se numesc sinapse şi trecerea influxului nervos la acest nivel se face prin intermediul unor mediatori­­ chimici. Dintre mediatorii chi­mici, pentru sistemul nervos central, Do­­pamina are importanţă deosebită in sis­temul extrapiramidal, unde se găseşte in concentraţia cea mai mare. Progresele re­cente, de importanţă considerabilă in bio­chimie, au arătat că in boala lui Parkin­son există o sărăcire in Dopamină la ni­velul nucleilor extrapiramidali, ceea ce explică tulburarea circuitelor neuronale, urmată de apariţia simptomelor caracte­ristice acestor afecţiuni. Acest fapt a jus­tificat introducerea tratamentului cu Do­pamină în boala lui Parkinson de către Birkmayer şi Hornyviewicz. Dat fiind că Dopamina nu poate pătrunde din singe un creier, se foloseşte precursorul ace­steia (Levo-Dopa) care după ce străbate barie­ra hemato-encefalică (sînge-creier) se transformă în Dopamină şi acţionează ca mediator la nivelul creierului, restabilind circuitele normale. Doza zilnică folosită, ca şi durata de tratament cu Dopamină, se stabilesc după aspectul clinic şi vechimea bolii şi numai de către medicul specialist neurolog. Ca o achiziţie de dată mai recentă este medicamentul Amantadina, care are­ o ac­ţiune asemănătoare cu L-Dopa şi care se prescrie in asociere cu aceasta. Nu este lipsit de importanţă să preci­zăm că este necesară asocierea la trata­mentele moderne cu L-Dopa şi Amanta­dina a preparatelor antiparkinsoniene cla­sice, dintre care cel mai cunoscut la noi este Romparkinul, ştiind că L-Dopa in­fluenţează ak­inezia şi hipertonia, şi mai puţin tremurăturile. In Clinica neurologică din Iaşi s-a in­trodus de aurind, pe scară largă, trata­mentul modern al parkinsonului cu me­dicamentele mai sus-citate, care dau re­zultate incompar-fiio- superioare f?a£atnen­­telgp. clasica," " ^

Next