Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)
1972-07-01 / nr. 8019
PAGINA AFLAC ARA IAȘULUI In fiecare sector, muncă intensă pentru producţii agricole maxime In acest început de vară, am avut prilejul să tram mai pe îndelete de vorbi cu tovarăşii Nicolas Bursuc, scristorul comitetului comunal de partid Prisăcani, şi Ing. Nicolas Balcan, preşedintele cooperativei agricole. Aria discuţiilor a cuprin» Intreaga activitate a unităţii, dar mor alei realizarea angajamentelor pe care ţăranii cooperatori din această comună şl le-au luat In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi ■ celei de-a ?5-e aniversări a Republicii. — A plouat hin* et pe I* «JuBMiearwMttrS, »punem nea. — Da, a plouat suficient, ne» răspuns preşedintele. Qhnpul a fost readus la viaţă. Acum e nevoie de călduri să se coacă griul, să crească plantele. Avem culturi de toată frumuseţe«, împreună cu tov. Nicolae Bursuc aveam să le vedem şi noi. Porumbul de pe unele tarlale e «tt omul şi a dat la epic, floarea-»oarelui in bună parte înflorită, iar cartofii de toamnă au ajuns 15 bucăţi 1* b*. — In aici t» an n-a fost «Stepul «la da bina lucrat, precine secretarul comitetului comunal de partid. Cartofii (30 de hectare) au fost prăşiţi d* petru ori, floarea-soarelui (toă de hectare) şi porumbul (14fi hectare) eu primit două lucrări de întreţinere, ier acum se «mentă a S~a. Apropierea mior două evenimente pe care 1« vom sărbători in acest W* dan un suflu tot mai puternic tn muncă. Ţăranii e*apărători. In frunte cu copii*» ls*H, »-am angajat să obţină ta piua, prin executarea saiae lucrări de bună calitate fi la timp, cel puţin 150 leg. porumb boaba la hectar, 18d kg, ftoanea-aoarelui la 1. DupA cum se după sum arată •UMwrflsL vpm reali** mult esad msîft, Ferma condusă de tehet fiesta Elena Gölte«, cea vecina I de ing. Valeriu Cră, precum şi brigada de Ion Negru li sunt in fruntea întreceri! care desfăşoară pentru buna întreţinere a culturilor. — IS a Prisăcani sofistă s tradiţis in cultivarea legumator. După cis ştim, anul acesta grădina de leguma ocupă 77 hectar«. Cum se pre«Intă culturii« ? " — De trei săptăînîni, livrăm «ontinuu castraveţi, iar zilele aceatea am început şi culesul şi valorificatul roşiilor — ne-a «pus preşedintele. Săptămîna viitoare Începem livratul ardeilor graşi. Niciodată n-am avut o grădină aşa de bine pusă la punct. Noi am prevăzut să livrăm la fondul de stat 1.230 de tona da legume. Membrii fermei legumicole condusă de ing. Victor Moraru s-au an ■ exist să livreze suplimentar 100 de tone. Acum, după o nouă evaluare a producţiilor, sperăm să livrăm în plus cel puţin 700 de tone de legume. Cultura de roşii, care ocupă 17 hectare, de exemplu, promite circa 20 de tone la hectar. ■— Cu oameni ca Mircea Tătaru, Toader Lupu, Petru Pălim«TM, Traian Manolache, a precizat secretarul comitetului comunal de partid, angajamentele vor fi Îndeplinite exemplar. E o plăcere să priveşti culturile încărcate de rod îngrijit* de echipa condusă de Traian Manolache, ca şi de celelalte echipe. Toate grădinile sunt irigate. — Cooperativa agricolă din Prisăcani posedă şi o fermă de 350 de vaci. Vă preocupă în aceeaşi măsură asigurarea bazei furajere ? — Absolut, ne-a spus preşedintele. Am adunat şi * doua recoltă de lucemnă, am cosit şi ‘fineţe!*, P« terenurile eliberat* de borceag şi de or* pentru mesă verde, am tnsăfftlnţat « doua cui- ' tură, iar de citeva *11# am trecut la Insllozarea unor vesws* de ier-buni. Avem pînă acum circa 4.50 de tone Irisclozate. Suprafeţe însemnate cu a doua cultură vom insăminţi după recoltarea orzului şi gri ulei. O precizare : planul semestrial al producţia de lapte a fostdepăşit. Am livrat la fondul de stat. 000 de hectolitri de lapte faţă de 1 150 de hectolitri prevăzuţi. De asemenea,, am valorificat In plus o tonă de caş. — Clnd începeţi recoltarea păroaselor ? — Peste clteva zile. Sîntem pregătiţi Ia ultimul amănunt. Mecanizatorii Petre Crăciun, şef de secţie, Gh. Crăciun, Constantin Miron, Constantin Buruiană, Dumitru Năstase şi ceilalţi nu aşteaptă decit semnalul Începerii secerişului. Peste citeva zile îl vom da. Angajamentul luat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii e să nu pierdem pe cîmp nici un bob. Di in timp ce pe tarlale se execută lucrările amintite, o Serie de cooperatori sînt antrenaţi la desfăşurarea activităţilor industriale de unde pină acum s-a realizat un venit bănesc de 450.000 de lei. Echipa de constructori a ridicat trei săli de clasă, 8 case noi, iar acum lucrează la a şasea locuinţă. Peste tot, comuniştii ** află in fruntea întrecerii ce se desfăşoară în cinstea celor două mari evenimente apropiate. Gh. STEJARI ■ Tarlale cu porumb în spic, cu floarea-soarelui înflorită * Se recoltează din cimp castraveţii, roşiile. Peste clteva zile, la rind, ardeii graşi ■ Produse zootehnice livrate peste prevederi ■ Cositul tinetelor şi lucernierelor, încheiat m Comuniştii -sufletul întrecerii Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ 4tn pag- q par***! t statul nostru s aconîâ •1 abilitărilor #(. Folosind condiţiile greet*, «»drei* didactice sunt chemate •a-fl sporească preocupare* pentru obţinerea de «oi succese în dezvoltarea şi modernizare* învăţămlntului, deoarece puteri* rezultatele obținute mai sînt multe de tarni pentru ridicare* nivelului stiintffls ri întregului proces Instrurtivedu- Astfel, slot necesar* întărirea letsătsfriîwftcwlț)eu productia, intensificare# #w»efi educative, îmbunătățirea continuă a predării tuturor disciplinelor *1 îndeosebi a ştiinţelor sociale, conţine« perfecţionare » activităţii organizaţiilor de tineret, păstrarea şi dezvoltarea barci imteriale îndeosebi pe linia autodotftrii. în «fară de acestea, cadrele didactic* au sarcini importante şi pe linia obştească şi n-a existat acţiune iniţiată de partidul şi statul nostru la care el* să fiu ifi participat cu tot entuziasmul. Felieitîndu-i, în Încheiere, pe toţi cei care lucrează în domeniul Invăţămlntului, cu prilejul „Zilei Învăţătorului" şi a Încheierii cu succes * anului şcolar, vorbitorul şi-a exprimat speranţa că toate cadrele didactice din judeţul nostru se vor situala continuare, la înălţimea sarcinilor încredinţate de partid, că şcoala ieşeană îşi va îndeplini ireproşabil rolul c*-i revine în opera de făurire a socialismului multiliberal dezvoltat în patria noastră. în continuare, a vorbit, prof. emerit Sterie Rădoi, Inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, care a spus „învăţământul ieşean şi educatorii se prezintă în această zi şi la acest, sfîrşit de an şcolar cu rezultate superioare anilor precedenţi, rod al sprijinului şi îndrumării competente din partea organelor locale de partid şi de stat Astfel, s-au înregistrat însemnat* progres* pe linia legării mai strîns* a învăţămlntului de practică, de producţie, a perfecţionării şi modernizării sale, reflecttndu-se preocuparea cadrelor didactice faţă de calitatea muncii pe care o desfăşoară. Merită, de asemenea, a fi reliefate rezultatele obţinute la diferite concursuri, precum şi la expoziţiile de lucrări realizate în atelierele şcolare, ce au contribuit la creşterea prestigiului unor unităţi din oraşul şi judeţul nostru, în general, acolo unde colectivele didactice s-au impus prin devotamentul şi priceperea lor, şi rezultatele au fost dintre cele mai bune, factorul decisiv în complexul proces din şcoală constituindu-l educatorul care trebuie să fie un model, un exemplu demn de urmat. în acest sens poate fi relevat faptul cătot mai multe cadre didactice se străduiesc şi reuşesc să-şi contureze profilul etico-profesional în concordanţă cu cerinţele vieţii şi şcolii contemporane, manifestând abnegaţie, dăruire şi multă pasiune în munca lorii. In continuare, tov. Sterie Rădoi a arătat necesitatea, legăturii indisolubile dintre şcoală şi producţie şi sarcinile ce revin Invăţămîntului în lumina documentelor de partid. Au mai luat cuvintul tovarăşii Ana Avădăni, învăţătoare la Şcoala generală de aplicaţie. Dumitru Ciută, director adjunct la Liceul nr. 1 „Mihail Sadoveanu“, şi Margareta Parfen,, educatoare,, directoarea Grădiniţei nr. 11 din Iaşi, care au mulţumit din inimă partidului pentru condiţiile optime de muncă şi de viaţă ce le-au fost create şi - au angajat, să depună eforturi sporite in activitatea lor nobilă pentru formarea şi pregătirea tinerelor vlăstare — schimbul nostru de miine. ■ ’ ; -V Un moment emoţionant l-a constituit acela în care grupuri de pionieri au intrat în sală, rostind salutul lor şi oferind buchete de flori celor care Ie îndrumă paşii pe calea învăţăturii. La sfîrşitul adunării festive, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adoptat textul unei telegrame adresată C. C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegramă în care se spune: „Militînd pentru înfăptuirea programului elaborat die Congresul al X-lea şi de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. In acest an şcolar eforturile noastre au fost orientate îndeosebi spre ridicarea, conţinutului ştiinţific a! întregului proces de Irnvăţămînt. Întărirea legăturii şcolii cu practica, formarea şi dezvoltarea concepţiei comuniste a tinerei generaţii şi creşterea capacităţii sale de înţelegere a fenomenelor şi proceselor lumii contemporane. Vă asigurăm, Iubite tovarăşe secretar general, că întregul corp profesoral din judeţul Iaşi este hotârît să muncească şi de atei. Înainte cu tot, elanul patriotic, cu pasiune şi dăruire pentru realizarea misiunii de înaltă responsabilitate socială cu care este investită şcoala, pentru a forma din tinerele vlăstare cetăţeni de nădejde ai patriei, capabili să ducă mai departe opera de edificare a socialismului şi comunismului în Romănia". în partea a doua a festivităţii a avut loc un bogat program artistic prezentat cu concursul corului de cameră al Sindicatului Tnvăţămînt (dirijor Ton Pavalache), orchestra de cameră a Sindicatului Invăţămînt (dirijor, Ştefan Lori) şi un colectiv artistic de la Opera de stat din Iaşi. ¥■ Ziua învăţătorului a prilejuit manifestări similare şi în celelalte oraşe ale judeţului nostru. La adunările festive organizate la Tg. Frumos, a participat tovarăşul Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, la Hîrlău, tovarăşul Gheorghe Cilibiu, iar la Paşcani, tovarăşul Petre Mahomete, secretari ai comitetului judeţean de partid. Numeroşi participanţi au luat cUVintu! exprimîndu-şi hotărîTM« de a şi înzeci eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Congresul al II-le« cu privire la dezvoltarea invăţămîntului în Republica Socialistă Romănia. Cei prezenţi la adunările fesive, într-o atmosferă entuziastă, nu transmis telegrame Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu personal. JOCURI Concurs ORIZONTAL: 1. înregistrează scurgerea timpului la concursuri ; 2. întrebări grele în concurs ; 3. Un fel de model ! ; 4. Ţintă (dar nu la concurs) — Selecţionată pentru concurs ; 5. Iji fix I — începuturile sportului I — Echipă prezentă la concurs ; fi. întrecere pugi- istică — Lăstar ; 7. Acum I — Medalie pentru cei clasaţi pe primele locuri; 8. In teren I — La mijloc de *1; 8. Gwjtjț — La table I ; 10. Concurent pentru a doua oară. VERTICAL: 1. Pe locul I la concurs ; 2. Ren ! — Concursuri ; 3. Tur de pistă — Încep reexaminările ! ; 4. Gol — La săbii ! — In saxofon ! ; 5. Se joacă pe cimp — In timp ! — A pierde ocazia de a lua concursul : 6. Emisiune concurs între el... şi cronometru : 7. Bere !— Adunaţi : 8. A aduna punctajul obţinut de corcureri: Prob* d* eon-M. BIGL1G1B 8. Bir 1 — început, de toamnă 1 —■ In dezbatere I . 15. Pierdut din vedere curs. Noi săli de clasă La Şcoala de cultură generală din comuna Al. I. Cuz* (satul Şcheia) a început de curînd construirea * încă două săli de clasă care pină la 23 August vor fi terminate, în felul acesta a* va trece, începînd cu anul şcolar viitor, la generalizarea învăţămîntului de zec* ani in comună. Elevii şi părinţii elevilor contribuie voluntar la grăbirea lucrărilor dîrid ajutor echipei de constructori sub conducerea maistrului R. Păuleţ. GH. BURSU, directorul Şcolii generale din comuna Al. I. Cuza Sesiunea Consiliului popu ar judeţului Iaşi (urmare din pag. 1) unele de control ale comisiilor permanente, pentru semestrul al II-lea al acestui an. La ultimul punct al ordinii de zi, sesiunea e ales, prin vot secret, în Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean pe deputaţii Anatolie Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru cultură şi «duraţie socialistă, şi Mircea Dumitraşcu, directorul Trustului de construcţii Iaşi. Tovarăşul Vasile Potop a subliniat, în încheierea lucrărilor, importanţa problemarcinii# filă 81 miale *xecvente, p##_ ul judeţutuv. Vasil# 51 răspun- In ceea ce cetăţenilor la țară in toate sectoarele de activitate prentrsi întlmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului cu rezultate remarcabile în Înfăptuirea obiectivelor propuse, a angajamentelor suplimentare asumate în întrecere. celor dezbătute de sesiune imediate ce decurg din hotărurile adoptate pentru comitetive, pentru comisiile permitru toţi deputaţi! din cuprun lui. în Breaslă ordine de idei Potop *-a referit 1* atribuţiile derite ce revin deputaţilor priveşte mobilizarea tuturor marea Întrecere ce se desfs Iar Iniţiative şi fapte (urmare din pag. 1) In graficele întrecerii noi succese şi pe linia reducerii continue a consumurilor specifice de materiale, colectivul şantierului nr. 2 structuri acţionează şi In această direcţie cu multă însufleţire. Aşa, de exemplu, recent s-a întocmit, împreună cu Institutul Judeţean de proiectare, un studiu care are în vedere realizarea unor importante economii de oţel şi ciment. Aplicarea în viaţă a măsurilor preconizate va duce la : realizarea de fundaţii cu beton ciclopian sau zidărie de piatră la construcţiile din mediul rural, fapt ce va duce la economisirea a 20 kg. ciment la fiecare metru cub de beton turnat; la reducerea betoanelor de pantă la pardoselile subsolurilor tehnice, de unde va rezulta o economie de 15 kg. ciment la fiecare m.p. ; la folosirea rabițelor numai în locurile cerute de normative ca absolut necesare, concretizată in economisirea a peste 150 kg. ciment la m.c. de mortar utilizat. De altfel, această metodă a și fost folosită pe șantierul Spitalului de neurochirurgie, unde s-au economisit, prin eliminarea a 1.000 m.p. rabit, 3.000 kg. de fific-beton, 1.100 m.p. plasă rabiţ, 5.000 kg. ciment. Iată, aşadar, că o dată cu aplicarea unor asemenea măsuri, a început practic şi pe şantiere un „proces al gramelor", iar in „instanţă" sunt chemaţi toţi cei ce pot contribui la reducerea tantinuă a consumurilor specifice, la gospodărirea raţională a materialelor. Acţiunea continuă şi constrictorii îşi exprimă convingerile că în cinştea Conferinţei Naţionale a partidului vor doblndi şi în această mare acţiune noi succese. Şi cu siguranţă că aţa va fi, pentru că aici lucrează oarmi cu o bună pregătire profesională, ameni ai iniţiativelor şi ai faptelor, cât-i recomandă ca meşteri iscusiţi şi. jicepuţi. Mihai Strahatin şi Petruţ Fenz se numără printre şefii de brigiă care vin mereu ’ cu noi iniţiative : unia, de pildă, se referă la eliminaa susţinerilor din schelele metalice in aplicarea sprijinirii prefabricatelor p console metalice — iniţiativă care a us la reducerea manoperei cu 50 laită 1 Gheorghe Popa — şeful unei brig de fieraribetonişti a economisit pin acum 5.000 kg. armătură . Vasile Ghighe — şef de brigadă dulgheri, a ternat blocul H 2 cu 10 zile înainte d termen şi a economisit o însemnată carate de material lemnos. Lista unor asemenea bani, a unor asemenea fapte izvorîte ntr-o înaltă conştiinţă socialistă ar pa continua, pentru că pe şantier ei iţesc cu abnegaţie, cu spirit de răspire, cu convingerea fermă că astfel îndeplinesc o înaltă Îndatorire faţă apatrie, față de societate. Profit La 15 ani, 13 recorduri nationale! Una din retetaride din ultimul timp ale atletismului ieşean este Coculetina Bucătaru, elevii in clasa a IX-a a Liceului „M. Eminescu". Născuţii la Piatra Neamţ, acum 11 ani, Ifi începe cariera sportivă prin a jura handbal in echipa scolii. Va abandona handbalul in JViroor*« baschetului si atletismului. Flamina fidelă atletismului pe care începe să-l practice de la virsta de 7.1 ani. Primul antrenor a fost profesorul. Simion Plaaa, la Clubul „Ceahlăul" din Piatra Neamț. Primul concurs de nivel republican ii va aduce la primul succes : 7970 — Bucureşti, locul 3 la săritura in lungime, cu un rezultat de. 5,71 m. la campionatele republicane de juniori III. Peste un an, va obţiune un loc ti la săritura tn înălţime (1.54 m.) ti. un loc III la 1011 m. garduri cu timpul de 1 fi secunde, la juniori 11. Talentul, şi munca ei aveau să şi găsească un loc ideal de afirmare la Liceul „M. Eminescu" din Iaşi. În scurtă vreme începe să atace recordurile naţionale, de juniori alunginii pe primul plan al atletismui românesc. Probele favorite sînt alergările de garduri pe diferite, distante, la care are 4 recorduri nationale stabilite pentru juniori 11. La numai 15 ani, Coculeana Bucătarii a angrenat in competiţii alături desenioare in proba de pentatlon, la care a realizat 4.251 puncte, ceea ce reprezintă un nou record naţional de juniori. 11. ■ La petatlon, eleva din last are la activul său 5 recorduri naţionale doborâte. Actualul antrenor, profesorul Radu Titiniuc, spunea . ..Stmu convins că, anul acesta, eleva mea va realiza norma de maestru al sportului la pentatlon (4.400 p.), iar la 100 m. garduri are, posibilitatea să atingă performanta de 13.5 secunde". "Componentă, a laiului national de juniori, Coculeana Bucătaru va aduce sigur la lap și, primul titlu feminin de maestru al sportului la atletism, la o virstă foarte fragedă, li dorim mult succes ! V. vAuArIta corrisp. SPORT Boxeri ieşeni medaliaţi la campionatele naţional nivel tehnic, boxerii dis»u-$l nu ardoare şansele de cîştigare mitrmutelor titluri de campioni naij. O figură frumoasă au făcut şi cei boxeri ieşeni calificaţi Ift această Int' : ion Ni colau şi Ion Agapi — C«pi de 20nă •— care s-au numnSfst P^protagoniști la categoriile ,respectivi NTcolauci și Agapi au , întllnit |iiuA fază — preliminarii — advers puternici, de certă valoare, de care spus detașat.. Prezenta lor In lupta 4 pentru medalii a fost, de asem remarcabila. Ion Nicolau a boxalent In partida semifinală cu I Cerchia_ Constanţa şi numai V,arbitrilor l-a învins pe ieşean, de clima, bun decit, cel care urma să fi peste două zile campionul naţionaategoriei. Ion Agapi s-a comode asemenea, foarte bine In faţa elimentatului Gheorghe Ciochină (Bucureşti) şi flutin a lipsit să proferea surpriză de a boxa, în final compania lui Antonio Vasile. Dar, »a în prrau[ an de Săn'lOl'ât, Apaf1 timpul să ne ofere asemenea s Plăcuţe, iii este capabil de acest pe altfel. Intr-o discuţie avută cui m tete Federaţiei Române de Boiâtul Gheorghe Guriev, acesta acat calitatea boxului prestat de jpi, făcînd o apropiere de fostul ei Grigore Jelesneac. Ti rccomandului ieșean muncă asiduă şi im rea, In continuare, a pregătirii iice. Prezenta la finală fcxeri si ctş tigarea de către ama'c locuri pe podiumul de onoare Irezultat me- 1 ritoriu care face ciţi car® i-at,t pregătit şi, bineinţelului Jor „Ni-colina“ Iaşi. 8 ( Mathias ■ : Săptămîna trecută Bucureştiul a găzduit, după cum se ştie, întrecerile finale ,ale ediţiei din acest an a campionatului naţional de box rezervat seniorilor — competiţie care s-a desfăşurat sub semnul pregătirilor pentru Olimpiada de la"München. " Cele 7 gale, ce au avut loc cu acest, prilej, au ocazionat partide de un bun PREVENIREA REUMATISMULUI CARBICARTIAR SI A URMĂRILOR SAU Constatarea că bolile cardiovasculare au devenit cea mai frecventă cauză de îmbolnăvire’și mortalitate a constituit im serios semnal de alarm® atît pentru luumea medicală, cît și pentru marele public. Căutîndu-se cele mai eficace mijloace de prevenire şi combatere ale acestor boli, s-a plecat de la constatarea că cea mai frecventă cauză de boală la adulţi şi vîrstnici este steroscleroza, iar la copii şi tineri este reumatismul crirdioarticular. Reumatismul, articular acut, este o boală de natură infecţioasă, streptococită, declanşată printr-un mecanism inflamator aşa numit „alergic*. începutul, bolii este precedat, de regulă cu 10—15 zile de o faringoamigdelită acută, mai rar de altă boală infecţioasă. De obicei, simptomeie cele mai zgomotoase sînt febra şi mărirea de volum dureroasă e articulaţiilor. Evoluţia bolii are loc din atacuri (puseuri), separate de perioade de vindecare aparentă. Pericolul constă în aceea că reumatismul articular acut „linge doar ărti-, culaţiile, dar muşcă inima.", deci infla-, niaţia articulară se vindecă fără urmări, în timp ce leziunile inimii rămîn de multe ori definitive. Cu cît bolnavul, este mai tînăr, cu atît creşte pericolul de a rămîne cu leziuni cardiace ireversibile, de obicei valvulare. Profilaxia acestei boli cuprinde atît măsuri de prevenire a apariţiei ei (profilaxia absolută), rnt şi măsuri de prevenire a complicaţiilor cardiovasculare şi a recidivelor (profilaxia relativă). Pentru prevenirea primului atac de reumatism articular acut ■ se recomandă ridicarea rezistenţei nespecifice prin fălirea organismului, sport, alimentaţie suficientă, variată şi bogată în vitamine, precum, şi exilarea expunerii la frig şi umezeală, ca şi salubrizarea locuinţelor; este "necesară, de asemenea, depistarea activă a purtătorilor de streptococi, în special în colectivităţile de copii şi tineret (şcoli, cămine etc.), cu tratamentul Sistematic şi îndelungat cu penicilină a acestor purtători. Se impune în plus tra- Pe teme medicale iarba cu atenţie a tuturor bolilor acute şi crichice carre pot provoca reumatismul articular acut (angine, otite, sinuzite, scarlatină, infecţii cu streptococ ale pielii). Prevenirea apariţiei leziunilor cardiace reversibile în cazul declanşării bolii se face prin păstrarea repausului la pat pe toată durata perioadei acute, căci dispariţia durerilor articulare nu înseamnă şi îndepărtarea pericolului atingerii cardiace şi a recidivelor.,Sînt necesare, de asemenea, tratamentul energicşi precoce cu penicilină al focarului de infecţie streptococic ca şi combaterea procesului inflamator cu derivaţi cortizonici şi salicitici (de preferinţă aspirina). Posibilitatea apafivelor pune problema luării unimai importante fiind în spect expunerii la frig şi umezeală oli tratamentul energic cu peti oricărei infecţii acute în star aştepta reumatismul. O expert peste două decenii a arătat cp area sistematică şi îndelunga tilină cu re- z,urbţie lentă (molslie aspirină timp de 3-6 ani rejrezintă n modalitate foarte «prevenire a recidivelor, 'tratarea sau îndestematică « focarelor ele infecţiei a Infecţiilor amigdaliemeconstituie o măsură importa supunerea tuturor celor ce au puseu reumatismul la un cftal periodic şi sistematic, deoarmie ale inflamaţiei pot fi reluar de către medic abia ia de la atac. Existenţa sanatocii zise „de post-cură reumati’şi este cel de la Mirceşti, const!ioc preţios pentru tratamentuli sub strictă supraveghere rupiilor care au suferit un ataci 1. Faptul că boalaIbidive, apariţia în special la om, precum şi necesitatea unu de durată impun o acţiune colaborare între medic, pârni colaborare prin care se poa adevărată prevenire a îmbirecidivelor, precum şi evitareaventualelor leziuni cardiace di nr. GOREANÎ Microzaic economic I Semnificația cifrei 0,000395 * recent cu maistrul Gheor» S , dol,hercul»ful secției o |||_a ► ”* la Fabrica de mobilă 105I. I - La fabricația scaunelor, n» ‚pu► *" Printre altele, utilizăm Jeturi" · 1(o,',cî, semifabricate) primite de la ► (obrici,e, d* cherestea. Dar fiindcă în procesul de uscare se fisurau la cat pete, le comandam ceva mai mari deat aveam efectiv nevoie, lată, insa, 15- prntr’° alta modalitate de clătire a semifabricatelor, neajunsul res- pectiv a dispărut. Atunci, am făcut 1 Pasul următor, comandînd materialele la dimensiunea cerută de produsul pe care II realizăm. Aşa, spre exemplu, spătarele le primim în prezent la dimensiunea de 600 mm, in ioc de 660. Diferenţa pe unitate de produs se exprimă in cifra de 0,000395 m.c. Dacă o înmulţim. Insă, cu cele citeva sute d® mii d® scaune pe care le fabricăm in acest an, se constată că e vorba de o cantitate de peste 170 m.c. cherestea, care se pierdea pina acum. Este unul din numeroasele exemple similare ce pot fi intilnite în fiecare întreprindere, fie că e vorba de cele ce utilizează drept materie primă lemnul, ca In acest caz, fie că se prelucrează metalul, bumbacul sau alte materiale. El ilustrează încă o datei importanţa atitudinii hotărite fata de nsipa măruntă" ce-şi face loc in procesul de producţie. 1 Vagoane cu... I explicaţii " Fabrica de nutreţuri combinate din EL.ÎTM, "1 dotare trei linii de cale / ferată şi un cintar C.F. pentru etc. / luarea recepţiei cantitative laprodu- sele primite de la diversi furnizări,u toate acestea ele nu sînt utilizate, ( gestionarul primind cantități însemnate de materiale (neeîntărite), de multe ?r! în vagoane acoperite doar cu i prelate. Daca există o concordantă a m,l?s cantitățile înscrise in actele insoțîtoare si cele dirt, vagoane, nimeni » nu mai știe, dar niei nu vor să ste oi intereseze. \ ' Clădire* "erecepiftalierea canti-1 tativă a bunurilor intrate în această unitate este lesne de bănuit . Imposibilitatea stabilirii eventualelor pierderi Pe timpul transportului, neasigurareci unei gestiuni clare și precis*'. în unitate, achitarea unor bunuri neprimite, stabilirea unor diferenţe nereals in gestiune si este alte asemenea neajunsuri. Cum motivează conducerea unităţii această stare de fapt ? Foarte simplu : lipseşte o locomotivă de manevră uzinala a vagoanelor. Intr-adevăr este o „scuză", dar neplauzibilă. Lingă Fabrica de nutreţuri combinate se alici Fabrica de ulei „Unirea", care are in dotare o astfel de locomotivă. De , altfel, s-a încheiat si 0 convenţie in I S — "1,re Ce,e C,ouâ unităfi. ta n In'T i° m°rJe do!,â d* «omadiale la Fabrica de nutreţuri combinate. Credem ca est* nevoie de nistenasuri energice. Pentru că nu este vorba numai de inactivitatea unor mij- ?oace fixe din dotare, ci şi de ceva mult mai grav. Necunoaşterea cu exactitate a cantităţilor de bunuri In- V bate m unitate constituie un Izvor de neajunsuri, care, mai devreme sau S mai trziu, o să ,« materializeze in nmşte Imputaţii, substanţiale. Şi atunci , 1", '.’r5"u pentru o căută mo- S "vânaşi justificări. Chiar nici o loco- motiva nu va putea manevra vagoa-nele pline cu... explicaţii ! . Plajă la... bec? ! Care dintre ieşeni nu cunoaşte mo: ,?mul Bor-café „Corso" din strada Lapuşneanu. Că aici se desfăşoară o activitate este foarte sigur, dar că întotdeauna este şi eficientă nu mai garantăm. De astă dată, nu ne vom referi nici la ceea ce poţi găsi aici, nici la modul cum sunt serviţi consumatorii. Este vorba de cu totul altceva. Ieri (şi nu numai ieri), in plina zi (in jurul orei 12), cei ce au servit ceva aici, sau au avut doar intenţia, au putut observa un lucru pe cit de minor la prima vedere, pe atit de costisitor pentru noi toţi. Şi bine ar fi daca s-ar repercuta numai asupra celor in culpă. Aşa cum spuneam, in plină zl, la peste 20 de mese de afară ardeau becurile, mă sunt instalate foarte ingenios. Clienţii aveau deci condiţii şi pentru plajă la... bec. Şeful unităţii, liviu Sima, ne-a răspuns cu calm : „Este o chestiune care durează de mai multă vreme. Cred că pesteciteva zile se va remedia situaţia . Şi apoi a ţinut să ne premizeze : „Dar să ştiţi că becurile pe care le vedeţi aprinse au un consum foarte mic . Este adevărat, tovarăşe Simu Dar la dumneavoastră acasă tot aşa procedaţi? Noi credem că nu, pentru că sunteţi grijuliu cu buzunarul dv. De ce oare nu vă preocupă şi punga statului, a noastră, a tuturor ? De altfel, avem convingerea că tovarăşul Manoliu, directorul I.A.P. Iaşi, va afla nn Cnite din intermediul Ziarului- daca nu altfel, de risipa ce se face aici şi va proceda aşa cum se cuvine. 1 "ITM mic' b°ni puţini, dar din sa- ' lanul dv., nu al obştei. Aşteptăm stingerea becurilor şi, bl- ' neînţeles, recuperarea pagubei/ 1 7. M. B. I