Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)

1972-07-04 / nr. 8021

I­ADULUI în întrecerea pentru buna gospodărire a localităţilor unele mm­­m mmm ANGAJAMENTELE, ALTELE NU IE ÎNDEPLINESC NICI PE CELE INIŢIALE Un nou raid întreprins prin cîteva comune din cuprinsul judeţului nostru a avut ca obiectiv buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, măsurile luate de consiliile populare pentru a întimpina Conferinţa Naţională a parti­dului şi cea de-a XXV-a a­­niversare a Republicii cu noi succese pe acest tărîm. Şi într-adevăr, aşa cum era de aşteptat, am constatat că în multe comune acţiunile de muncă patriotică continuă să antreneze un mare număr de cetăţeni, o serie de consilii populare suplimentîndu-şi an­gajamentele luate iniţial în întrecerea pentru gospodărirea localităţilor. La Movileni, de pildă, în prima etapă a întrecerii patriotice au fost realizate lucrări în valoare de 864.000 de lei. Dar între timp, de­putaţii consiliului popular au descoperit noi resurse. „In cinstea celor două mari eve­nimente din viaţa partidului şi a patriei — ne spunea tov. Dumitru Seliman, pri­marul comunei — ne-am su­plimentat angajamentele cu o serie de lucrări în valoare de 180.000 de lei. Pe lingă fap­tul că vom termina cu o lu­nă mai devreme, pînă la Conferinţa Naţională, noul sediu al primăriei, am de­vansat, de asemenea, cu o lună, începerea construcţiei căminului cultural ale cărui fundaţii se toarnă în pre­zent. De curînd, am terminat construcţia unui şopron de 1 240 m.p. la cărămidărie, an­­gajîndu-ne, totodată, să pro­ducem suplimentar încă 100.000 de cărămizi. In plus, vom construi două ateliere­­şcoală şi două magazii la Epureni şi, Fotîngeni şi vom realiza încă 300 m. de tro­tuar din dale de beton şi 300 m. şanţ dalat". După cum se vede, gospo­darii din Movileni sunt puşi pe fapte mari. Nici nu se termină o lucrare şi se în­cepe alta, în timp ce gîndu­­rile se îndreaptă către noi obiective. La fel stau lucru­rile la Po­ricani unde, con­comitent cu construcţia tro­tuarelor, cu realizarea unor jardiniere din piatră ciopli­tă pentru flori, cu extinde­rea spaţiilor verzi, oamenii îşi durează garduri noi, cu stîlpi de beton şi leaţuri de lemn, participă un mare nu­măr la muncă patriotică pe şantierele căminului cultural şi al noii şcoli. La Bivo­lari, consiliul popular comu­nal a luat măsura de a con­fecţiona tăbliţe cu indicaţia „Nu rupeţi flori ! Nu călcaţi pe iarbă !“. Intr-adevăr, ar fi şi păcat ca asemenea spa­ţii verzi şi peluze de flori cum n-am mai văzut în altă co­mună, să fie cumva degra­date. Dar aşa ceva nu se întîmplă. Dimpotrivă, o dată cu prelungirea trotuarelor, se extind şi frumoasele peluze cu flori multicolore care dau localităţii un aspect foarte plăcut. Dacă în prima parte a în­trecerii cetăţenii din comuna Mironeasa au avut realizări mai modeste, în etapa a doua, mobilizaţi de comunişti şi de­putaţi, au pornit mai hotâ­­rîţi la treabă. Din cariera lo­cală s-au extras şi transpor­tat 250 m.c. de piatră cu ca­re se execută 400 m.l. de tro­tuare şi şanţuri pavate, în loc de 200 m.l. cit se prevă­zuse iniţial, a fost amenajat drumul forestier Mironeasa — Urşiţa şi s-au confecţionat 3.000 de chirpici pentru con­strucţia unui atelier-şcoală. Şi tot ca angajamente supli­mentare apar construcţia unei anexe la consiliul popular şi a unui canton în pădurea comunală care se realizează din resurse locale şi cu mun­că patriotică. Dar dacă în unele locali­tăţi angajamentele privind gospodărirea şi înfrumuseţa­rea au fost suplimentate, tre­cîndu-se la realizarea lor, în altele consiliile populare nu au luat măsuri nici pen­tru înfăptuirea celor asumate iniţial. Aşa stau lucrurile, de exemplu, la Lungani unde angajamentele din prima eta­pă a întrecerii nu au fost în­deplinite nici pe departe. Deşi au fost raportate ca fiind efectuate, pînă la 1 Mai, o serie de lucrări nu au fost practic realizate nici pînă în prezent. Aşa stau lucrurile în privinţa construc­ţiei celor 200 m.p. trotuare şi întreţinerea celor 19.000 m.p. străzi şi trotuare care nu se văd, dar care sunt e­­valuate la peste 100.000 de lei. Am întrebat pe tov. Aurel Gîmbuţă, secretarul consiliului popular, unde sunt cei 20.000 m.p. de spaţii verzi, dar n-a putut să ne indice decit un părculeţ de circa 15 ani, după cum n-a putut să ne arate unde s-au con­struit cei 2.000 m.l. poduri. Cu alte cuvinte, comitetul e­­xecutiv al consiliului popular comunal, în loc să mobilize­ze cetăţenii, cu sprijinul de­putaţilor, la acţiunile volun­­tar-patriotice propuse, rapor­tează, fără nici o jenă, că lu­crările s-au efectuat, dezinfor­­mînd organele de stat jude­ţene, împotriva unor astfel de situaţii trebuie luate mă­suri severe ! De altfel, ten­dinţa de a „umfla" cifrele privind activitatea patriotică se observă şi la alte consilii populare. La Probota, de e­­xemplu, în ultimii trei ani s-a raportat extinderea spa­ţiilor verzi pe 32.500 m.p., deşi au rămas aceleaşi „pe­luze" cu nişte stînjeneî, ală­turi de care coexistă buruie­­nile. Se pare apoi că unele consilii populare n-au înţeles încă faptul că activitatea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor trebuie să aibă o continuitate în tot cursul anului. După 1 Mai în unele comune nu s-a întreprins mai nimic în a­­ceastă direcţie. Intr-o recen­tă sesiune a consiliului popu­lar al comunei Ţigănaşi, o serie de vorbitori atrăgeau a­­tenţia că se apropie campa­nia de recoltare, dar o serie de drumuri şi poduri sunt impracticabile. La Scobinţi, consiliul popular nu s-a în­vrednicit să astupe gropile de pe drumul spre coopera­tiva de consum, deşi piatră se găseşte pe plan local. Po­duri şi podeţe stricate, şan­ţuri înfundate, spini pe spa­ţiile verzi am întilnit şi in comuna Sineşti, chiar în a­­propierea consiliului popular. Dar, în timp ce primarul co­munei, tov. Nicolae Potop, vorbeşte cu mîndrie de fap­tul că s-au mai construit două poduri pe drumul Stor­­neşti, că în cinstea Conferin­ţei Naţionale se vor mai construi alte două la Bocniţa, cînd este întrebat de ce nu se pune o brrna la un pod de trecere din şoseaua principa­lă într-o uliţă a satului, de­clară că nu are de unde lua lemn. De necrezut! Eşti în stare să faci poduri noi (şi chiar din lemn) şi nu găseşti o bîrnă să repari unul vechi? Faptele demonstrează că într-o serie de localităţi ac­ţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a fost lăsată pe planul al doilea. Consi­liile populare ştiu ce trebuie să facă. Rămîne doar să ac­ţioneze cu mai multă răspun­dere în această direcţie. A. INDIAN!) Opinia publică dezaprobă Actele false au fost descoperite In boxa acuzaţilor au apărut trei in­divizi ! Lazăr Manolache din Tg. Fru­mos, Ioan Curecheru din satul Pîrcovaei — Hîrlău, şi Vasile Ţîrdea din comuna Belceşti. Rechizitoriul procurorului era clar — fals în acte publice şi furt din avutul obştesc. Primii doi au fost şefi de echipe la depozitul I.C.M. din oraşul Hîr­lău, iar, al treilea , achizitor la coope­rativa de consum din Belceşti. Făcuseră recurs la Tribunalul judeţean Iaşi pen­tru a fi absolviţi de pedepsele aplicate de Judecătorie (1 an şi 11 luni, 1 an şi 2 luni şi, respectiv, 8 luni de închisoare). Dar pe măsură ce se citea actul de acu­zare, noi dovezi confirmau comiterea in­fracţiunii. Cîteva luni, Lazăr Manolache şi Ioan Curecheru au întocmit acte fic­tive de executare a unor lucrări de în­cărcări sau descărcări, cu ajutorul cărora ridicau bani frumoşi de la casa depozitu­lui. Primise şi Vasile Ţîrdea un avans pentru o cantitate de fier vechi ce urma s-o colecteze în calitatea lui de achizi­tor. La scadenţă, prietenii din Hîrlău l-au „ajutat“ însă, făcîndu-i rost de o chitanţă de predare a metalului. Bineîn­ţeles, falsă predarea, falsă şi chitanţa. A reuşit totuşi să încaseze cu ea banii pe care i-a împărţit apoi cu ceilalţi doi. Cum justificau totuşi şefii de echipă fierul vechi intrat în depozit numai pe hîrtie ? Cu ajutorul altor acte falsificate. Reduşi la tăcere de greutatea probe­lor, cei din boxă se priveau unul pe al­tul cu disperare. Nu se așteptau ca jus­tiția să le descopere toate matrapazlîcu­­rile. Mărturie mincinoasă — E mai rea ca o mamă vitregă, ono­rată instanţă ! Nu dă de mîncare la co­pii, ii lesă vagabonzi şi cu hainele rupte pe ei, în timp ce ea umblă ameţită din local în local — îşi încheia mărturia Gabriela Irimaşcu. Asemenea cuvinte ar putea convinge. Ca proces, însă, au mai depus mărturii şi alţi vecini ai Paraschivei Neculai, do­miciliată în Iaşi, str. Potcoavei nr. 14, martori care au confirmat tocmai con­trariul, cu probe de necontestat, deşi Paraschiva Neculai ocupă o funcţie mo­destă la institutul politehnic şi are un salariu tot atît de modest, cei doi copii ai ei sunt bine îngrijiţi, supravegheaţi în­deaproape Şi nici vorbă n-a fost vreoda­tă de consum de alcool. In cele din ur­mă, a recunoscut acestea chiar şi fostul ei soţ, Constantin Ciobănaşu din Iaşi, str. Regiei nr. 22. Şi dacă el a chemat-o în faţa justiţiei pentru a-i smulge unul din copii, a făcut-o nu dintr-o pornire de omenie, ci pentru a fi scutit de plata unei sume stabilite la divorţ încă în martie 1965. Desigur că judecătorii au sesizat adevărul și au emis hotărîrea ire­vocabilă : copiii rămîn în continuare la mama lor, iar tatăl să plătească pensia ! Cum se explică însă acuzaţia Gabrie­lei Irimaşcu ? Cu puţină vreme înainte ea avusese uri alt proces cu Paraschiva Neculai şi fusese amendată pentru că i-a lovit copiii. Acum găsise numai bine mo­mentul să se răzbune. Dar judecătorii n-au putut fi legaţi la ochi şi numai cle­menţa lor a scăpat-o de un proces pen­tru mărturie falsă. Merita, însă, ca în­văţătură de minte. Gh. ANTONIU Schimb de experienţă Recent, din iniţiativa Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi, a avut loc la Mogoşeşti un schimb de experienţă pe tema răspîndirii cunoş­tinţelor cultural-ştiinţifice la care au participat directori de cămine culturale şi bibliotecari din 14 comune. In cadrul acţiunii au fost prezentate referatele „Rolul bibliotecii în răspîndi­­rea ştiinţei şi culturii“, „Materialitatea lumii demonstrată prin cercetările cosmi­ce“, „Metode şi procedee­­de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice prin ac­tivităţile organizate la căminul cultural“. În continuare a avut loc un rodnic schimb de opinii. IONEL LAZAR directorul căminului cultural Mogoşeşti Turneul Operei ieşene cu : Un spectacol de varietăţi Un colectiv al Operei de stat din Iaşi efectuează un turneu în judeţele Neamţ şi Bacău cu un spectacol de varietăţi, a cărui conducere muzicală aparţine lui Sto­­ian Spiru, regia fiind semnată de George Zaharescu. Programul cuprinde arii din operete de mare popularitate, canţonete, dansuri mo­derne etc. şi va fi interpretat de cîntă­­reţii Nicolae Sasu, Aneta Pavalache, Gi­­na Tripa, Ion Spanea, Cristian Georgescu, Melania Herdeanu, Camelia Şotrin, Evre­­dica Filipovici, Emil Pinu, precum şi de balerinii Ion Băitanciuc, Brîndușa Baras, Ion Barbu, Dumitru Dumbravă, Cornelia Sasu, Vasile Halacu. O frumoasă manifestare (urmare din pag. 1) menţiem ascendenţa valorică a corului „Al. I. Cuza“ din Ruginoasa, care, sub bagheta pasionatului dirijor Radu Stan­­cu, s-a dovedit a fi una din cele mai bu­ne formaţii de acest gen din judeţ. In progres evident se află şi corul din Tă­­tăruşi, care se anunţă încă de pe acum un pretendent la primele locuri. Desigur, dirijorul Gelu Stan mai are încă mult de lucru, mai ales în ce priveşte omogeniza­rea, armonizarea ansamblului. In privinţa celorlalte formaţii este, de­sigur, greu să facem evidenţieri, majori­tatea străduindu-se să ofere evoluţii a­­greabile. Aplauze necontenite au răsplă­tit iureşul dansatorilor din Dumbrăviţa, instruiţi ani în şir de neobositul Florin Gîdea, pitorescul celor din Topile, care au interpretat dansuri autentice cu stri­gături, pe cei 30 de fluieraşi din Hîrtoa­­pe ce-şi află cîntecele din repertoriu în doinele bătrîneşti, sîrbele şi horele satu­lui. Din rîndul soliştilor, prezenţi în nu­măr mare duminică la concursul-specta­­col din Paşcani, s-au remarcat puţini, în special cei de muzică populară : Constan­tin Ramaşcanu, din Vînătorii, Sanda Ciu­­botaru şi Marusia Epure, din Paşcani. In fine, cîteva cuvinte despre ansam­blul de revistă al Casei de cultură din localitate, care a fost prezent la concurs cu selecţiuni din spectacolul „Vivat re­vista !“. Formaţia s-a bucurat de succes evoluînd la nivel superior celui cu care ne obişnuise. Este o dovadă a seriozităţii cu care se pregătesc membrii ansamblu­lui, un colectiv unit, talentat, compus în mare parte din muncitori ce au îndrăgit arta, găsind in ea satisfacţii spirituale deosebite. Confruntarea de la Paşcani a fost o reuşită manifestare artistică dedicată pa­triei, partidului. Valorificarea superioară a lemnului prin iniţiativă şi inventivitate (urmare din pag. 1) spiritul inventiv pentru găsirea unor so­luţii mai economice în prelucrarea lem­nului, într-un cuvînt grija fiecărui lu­crător la locul său de muncă pentru evi­tarea oricărei pierderi de material lem­nos, se pot solda, după cum o arată fap­tele, cu rezultate nu mai puţin spec­taculoase. Astfel, în sectorul croit al secţiei a IlI-a a fabricii, discutăm, printre alţii, cu tîmplarul mecanic Constantin Mo­­canu. La fierăstrăul circular la care lu­crează, dulapii de cherestea sunt „despi­caţi“. „Pînă nu de mult, marginile care rezultau de la croire se aruncau, ne spune el. Acum, din deşeurile de altă­dată, croim alte piese de dimensiuni mai mici, pentru a putea folosi fiecare aş­chie de lemn“. La fel procedează şi Teo­dor Momiţă de la circularul de retezat benzile de lemn. Capetele sunt mult mai mici, ceea ce înseamnă reducerea risipei de lemn. Este doar unul din cuplurile de lucrători ale sectorului care şi-au adus contribuţia la economisirea în acest an, faţă de normele de consum departamen­tale, a peste 250 m.c. de cherestea. Iată şi o iniţiativă în secţia I, pornită de la tîmplarul Constantin Surugiu: bu­cata de P.A.L. se tăia, cu cîtva timp în urmă, în patru şi apoi se aplica furnirul. Ideea sa a fost să se taie, într-o primă fază, numai în două, să se aplice furni­rul pe cele două bucăţi şi apoi să se taie fiecare încă în două. Rezultatul­ pe reper, se evită o risipă de 10 mm. de P.A.L. şi 10 cm de furnir. Generalizată, metoda se soldează cu o economie anuală de peste 1.000 m.p. de furnire şi­­ P.A.L. Valoarea unor asemenea milimetri este deosebit de evidentă şi într-un alt caz , execuţia croi­rii longitudinale a cherestelei la fierăs­trăul cu panglică, în locul celui circular cu avans mecanic, duce la o economie de numai 2 mm pe reper, care se transforma în rumeguş. Dar, dacă avem în vedere că se taie pe oră circa 350 de repere, va­loarea acestor milimetri capătă adevărata dimensiune, însumînd la nivelul unui an de producţie mulţi metri cubi de mate­rial economisit. Sunt exemple care dovedesc însemnăta­tea unor astfel de iniţiative şi pledează pentru o grijă sporită în luarea lor în consideraţie şi generalizarea la nivelul fabricii, şi de ce nu, al combinatului. De luni pînă luni, pe drumurile publice din judeţ Sub influenţa alcoolului In săptămina care a trecut nu s-a în­registrat nici un accident mortal de cir­culaţie pe teritoriul judeţului. In schimb, nelinişteşte în continuare faptul că au fost depistaţi, ca şi-n săptămînile ante­rioare, numeroşi conducători auto cu al­cool in singe. Oaspeţii de astăzi ai rubricii noastre sunt : locotenentul Petre Ardeleanu, de la Serviciul circulaţiei al Miliţiei judeţului, şi locotenentul major Eugen Meşniţă, de la Biroul circulaţiei al Miliţiei munici­piului. — Cum vă explicaţi numărul relativ mare de conducători auto surprinşi la volan sub influenţa alcoolului ? — i-am întrebat pe interlocutorii noştri. E. M. : Cred că, în primul rind, este vorba despre ignorarea de către mulţi conducători auto a periculozităţii pe care o prezintă consumul de alcool chiar în cantităţi mici. Am să vă dau un exem­plu : Gheorghe Tuchlei, de la S.U.C.T. Iaşi, după ce a băut, a pornit-o la drum, deşi i se atrăsese atenţia, să nu plece­­ din unitate cu maşina. Pe drum, a lorit o femeie, apoi a intrat într-un stilp. Când l-am întrebat de ce a procedat aşa, mi-a răspuns că a considerat neprimejdios faptul că a băut nişte bene. Gratis este că el e recidivist: in luna aprilie i se re­ţine permisul de conducere tot pentru consum de alcool. p. A. : Recentele accidente mortale din judeţul nostru produse de persoane afla­ta ir, ctm­ p­rip ebrietate ar trebui să de a li se arăta pericolul la care se expun şi-i expun şi pe alţii. Cu alte cuvinte, nu se acţionează suficient în direcţia educării conducătorilor auto. In noaptea de vineri, 30 iunie, echipaje ale Serviciu­lui de circulaţie au efectuat un control pe şoseaua Iaşi — Paşcani. Opt persoa­ne au fost găsite conducînd sub influen­ţa alcoolului. Iată numele câtorva: C-tin Mihalache (secţia din Paşcani a I.R.E.), Iosif Ciobanu (motociclist, Paşcani), C-tin Stroe (Depoul C.F.R. Paşcani), D-tru Be­­nea (motorist, Paşcani). Un tractorist de la I.A.S. Tg. Frumos, pe nume C-tin Burlaciu, circula pe şosea fiind într-o ac­centuată stare de ebrietate. Analizele de laborator au demonstrat că tractoristul avea o îmbibaţie alcoolică de 2,65 la mie în singe şi 3,15 la mie în urină ! Un ast­fel de individ este oricind în stare să producă accidente de circulaţie. E. M. :Tot săptămina trecută, in afara lui Gh. Tuchlei, au mai fost găsiţi con­ducînd sub influenţa alcoolului, in ora­şul Iaşi, Mircea Iuşcă, şofer pe un taxime­tru al I.T.I., şi Gică Stîrigaciu, biciclist, din str. Luca Arbore nr. 7. Noi proce­dăm in consecinţă : aplicăm amenzi, sus­pendăm permise, întocmim dosare de trimitere in judecată. Insă n-ar trebui să sa ajungă aici. Fiecare conducător auto să-şi dea seama că-şi pune viata în joc dacă se urcă la volan avînd alcool in singe. Dar ar fi bine să se gîndească înainte de a intenţiona să ducă paharul la gură, căci după aceea, sub influenţa băuturii, devine curajos şi convins că poate stăpîni cu siguranţă volanul. Pe scurt Alexandru Manole, din Răducăneni, şi-a cumpărat o motocicletă anul trecut, dar n-a înmatriculat-o. Fără a avea permis de conducere, a plecat la Tomeşti. La înapoiere, duminică, a accidentat grav in Osoi pe cetăţeanul Mihai Butnar, după care a fugit de la locul faptului. Puse in alertă, mai multe echipaje, dirijate de maiorul Ioan Turcan, au pornit să-l ca­ute. In mai puţin de o oră de la pro­ducerea accidentului, Al. Manole a fost găsit de către echipajul compus din plu­tonierii C-tin Crăciun şi Mihai Melinte şi acum îşi aşteaptă pedeapsa legală. In timpul urmăririi, a fost găsit încă un motociclist, Ion Basu, din Covasna, tot fără permis şi fără a avea autovehiculul înmatriculat! In trei zile, 27, 28 şi 29 iunie, in urma unei acţiuni pe raza municipiului Iaşi, au fost înregistrate 169 de abateri: 14 con­ducători auto care n-au respectat culorile semaforului electric; 12 — care staţio­nau în locuri nepermise; 14 — care cir­culau cu viteză excesivă etc. Se constată că nu toţi conducătorii auto ale căror maşini suferă diverse avarii in urma unor tamponări informează despre a­­ceasta organele miliţiei In asemenea si­tuaţii ei sunt pasibili de amendare. Maiorul Petru Popescu, şeful Biroului circulaţie al Miliţiei municipiului, ne-a rugat să transmitem mulţumiri cadrelor didactice şi elevilor de la liceele nr. 6, 4, 1, şcolile generale nr. 1, 8 şi 23 pen­tru contribuţia pe care au adus-o in timpul anului şcolar la însuşirea şi res­pectarea de către elevi a regulilor de circulaţie. O facem cu plăcere, fiind con­vinşi că şi in timpul vacanţei elevii nu vor uita ce îndatoriri au cînd circulă pe drumurile publice. Gh. MATEI wjmm Uzina de reparaţii auto Iaşi strada Aurel Vlaicu nr. 77, telefon 13.020, execută fără repartiţie reparaţii capitale la automobile din familia Steagul Roşu 101 inclusiv cisterne de combustibil şi autospeci­ale de salubritate. De asemenea, execută fără repartiţie şi reparaţii capitale de autosasie SR. 113, autocamioane SR. 113, precum și cisterne de combustibil și autospeciale de salubri­tate echipate cu motor SR. 211. Cererile se vor adresa in scris sau telefonic, urmînd a fi satisfăcute în ordinea primirii. Ţesătoria de mătase „Victoria" laşi angajează de urgenţă: •­ sudori autorizaţi I.S.C.I.R. categoria IV-VI — strungari metal catego­ria III-VI — frezori universali cate­goria lll-VI ■w lăcătuşi reparaţii utilaj textil categoria lll-VI -» instalatori termici cate­goria III-VI Condiţii de angajare şi salarizare conform Legii nr 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon nr. 31380, interior 101 ■-serviciul personal. I. A. S MIROSLAVA angajează pentru ferma zootehnică Rebricea un electrician de lumină şi forţă, preferabil să fie autorizat şi din partea locului. întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi recrutează elevi (băieţi), absolvenţi a 8 sau 10 clase, din oraşul Iaşi şi comunele sub­ordonate, în scopul pregătirii prin şcolile profesionale pentru meseriile:* — electrician instalaţii şi reparaţii — lăcătuş mecanic maşini şi instalaţii frigotehnice — electromecanic aparate de măsură şi automatizare — lăcătuş mecanic auto-moto — preparator produse din lapte înscrierile se fac la sediul întreprinderii din Iași, str. Metalurgiei nr. 8, zilnic între orele 7—15. * FABRICA DE BERE Ş 1 SPIRT IAŞI angajează de urgenţă : — un economist pentru comparti­mentul A.D.T.; — un magaziner pentru Secţia spirt; — un fochist categoria IV-V; — un sudor categoria IV-V; — un electrician categoria IV-VI. Condiţii de angajare : conform pre­vederilor Legii 12/1971, iar pentru magaziner şi conform Legii 22/1968. Relaţii se dau zilnic la sediul întreprinde­rii din str. Păcurari nr. 95. Fabrica de tricotaje „Moldova" laşi angajează 4 electricieni Condiţii, conform prevederilor H.C.M. 914/968 şi Legii nr. 12/971. Informaţii se dau zilnic la telefon 30420, interior 231, serviciul personal, între orele 7-15. A III Uzina mecanică „Nicolina“ Iaşi angajează de urgenţă­­ ) — planificatori — macaragii — şefi de manevră — primitori-distribuitori — magazineri Solicitanţii se vor adre­sa serviciului personal de pe lângă Uzina meca­nică „Nicolina“ Iaşi. Oficiul judeţean de turism Iaşi angajează de urgenţă 3 fochişti pentru centrale termice a­utorizaţi în gaze na­turale. Condiţiile de angajare conform le­gislaţiei în vigoare. ÎNTREPRINDEREA COMUNALA IAŞI APA, CANAL, GAZE, BAI anunţă întreruperea fur­nizării gazelor la toţi con­sumatorii din municipiul Iaşi, duminică, 9 iulie 1972, între orele 7—16. SE ATRAGE ATENŢIA CONSUMATORILOR SA NU AŞTEPTE SOSIREA GAZELOR CU ROBINE­TELE DESCHISE. DUPA SOSIREA GAZELOR SA SUPRAVEGHEZE ARDE­REA CU ATENTIE. I. I.L. „Proletarul“ Iaşi , strada Cloşca nr. 28, anunţă clienţii consu­matori de capsule cu bioxid de carbon pentru autosifon că datorită revi­ziei tehnice a Fabricii de spirt Iaşi, în perioada 28 iulie — 1 septembrie 1972, nu se vor mai furniza capsule pentru autosifon. Clienţii sunt rugaţi a fo­losi în această perioadă si­fonul care se îmbuteliază de către unităţile între­prinderii amplasate în toate zonele municipiului. COMPLEXUL INDUSTRIAL DE morărit şi PANIFICAŢIE IAŞI angajează 1 — 4 electricieni, categoria 4—6 — 4 lăcătuşi, categoria 4—6 — 2 frigotehnişti —­ 1 compresorist — 3 mecanici motopom­­pişti. Condiţii de angajare, conform H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA „PROGRESUL" IAŞI cu sediul în şoseaua Bu­cium nr. 23, angajează î — frigotehnişti — macaragii pentru maca­ra­gna tonă — lăcătuşi întreţinere m ma­­şini-unelte — strungari — matriţeri — sudori Condiţii de angajare­­ conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA PAŞCANI angajează : — betonişti — mecanici excavatorişti. Condiţii de angajare­­ conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare, la telefon 1577—1525 sau la sediul întreprinderii din Paşcani, strada Moldovei nr. 23, jud. Iaşi. CENTRUL DE LIBRARII IAȘI angajează : — trei librari — doi remizieri — doi muncitori necalifi­caţi pentru depozit car­te Cei interesaţi se pot su­­dresa la Centrul de li­brării, şoseaua Moara de Foc nr. 4, sau la telefon 17110, 17111,

Next