Flacăra Iaşului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8019-8044)
1972-07-04 / nr. 8021
IADULUI în întrecerea pentru buna gospodărire a localităţilor unele mmm mmm ANGAJAMENTELE, ALTELE NU IE ÎNDEPLINESC NICI PE CELE INIŢIALE Un nou raid întreprins prin cîteva comune din cuprinsul judeţului nostru a avut ca obiectiv buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, măsurile luate de consiliile populare pentru a întimpina Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a XXV-a aniversare a Republicii cu noi succese pe acest tărîm. Şi într-adevăr, aşa cum era de aşteptat, am constatat că în multe comune acţiunile de muncă patriotică continuă să antreneze un mare număr de cetăţeni, o serie de consilii populare suplimentîndu-şi angajamentele luate iniţial în întrecerea pentru gospodărirea localităţilor. La Movileni, de pildă, în prima etapă a întrecerii patriotice au fost realizate lucrări în valoare de 864.000 de lei. Dar între timp, deputaţii consiliului popular au descoperit noi resurse. „In cinstea celor două mari evenimente din viaţa partidului şi a patriei — ne spunea tov. Dumitru Seliman, primarul comunei — ne-am suplimentat angajamentele cu o serie de lucrări în valoare de 180.000 de lei. Pe lingă faptul că vom termina cu o lună mai devreme, pînă la Conferinţa Naţională, noul sediu al primăriei, am devansat, de asemenea, cu o lună, începerea construcţiei căminului cultural ale cărui fundaţii se toarnă în prezent. De curînd, am terminat construcţia unui şopron de 1 240 m.p. la cărămidărie, angajîndu-ne, totodată, să producem suplimentar încă 100.000 de cărămizi. In plus, vom construi două ateliereşcoală şi două magazii la Epureni şi, Fotîngeni şi vom realiza încă 300 m. de trotuar din dale de beton şi 300 m. şanţ dalat". După cum se vede, gospodarii din Movileni sunt puşi pe fapte mari. Nici nu se termină o lucrare şi se începe alta, în timp ce gîndurile se îndreaptă către noi obiective. La fel stau lucrurile la Poricani unde, concomitent cu construcţia trotuarelor, cu realizarea unor jardiniere din piatră cioplită pentru flori, cu extinderea spaţiilor verzi, oamenii îşi durează garduri noi, cu stîlpi de beton şi leaţuri de lemn, participă un mare număr la muncă patriotică pe şantierele căminului cultural şi al noii şcoli. La Bivolari, consiliul popular comunal a luat măsura de a confecţiona tăbliţe cu indicaţia „Nu rupeţi flori ! Nu călcaţi pe iarbă !“. Intr-adevăr, ar fi şi păcat ca asemenea spaţii verzi şi peluze de flori cum n-am mai văzut în altă comună, să fie cumva degradate. Dar aşa ceva nu se întîmplă. Dimpotrivă, o dată cu prelungirea trotuarelor, se extind şi frumoasele peluze cu flori multicolore care dau localităţii un aspect foarte plăcut. Dacă în prima parte a întrecerii cetăţenii din comuna Mironeasa au avut realizări mai modeste, în etapa a doua, mobilizaţi de comunişti şi deputaţi, au pornit mai hotârîţi la treabă. Din cariera locală s-au extras şi transportat 250 m.c. de piatră cu care se execută 400 m.l. de trotuare şi şanţuri pavate, în loc de 200 m.l. cit se prevăzuse iniţial, a fost amenajat drumul forestier Mironeasa — Urşiţa şi s-au confecţionat 3.000 de chirpici pentru construcţia unui atelier-şcoală. Şi tot ca angajamente suplimentare apar construcţia unei anexe la consiliul popular şi a unui canton în pădurea comunală care se realizează din resurse locale şi cu muncă patriotică. Dar dacă în unele localităţi angajamentele privind gospodărirea şi înfrumuseţarea au fost suplimentate, trecîndu-se la realizarea lor, în altele consiliile populare nu au luat măsuri nici pentru înfăptuirea celor asumate iniţial. Aşa stau lucrurile, de exemplu, la Lungani unde angajamentele din prima etapă a întrecerii nu au fost îndeplinite nici pe departe. Deşi au fost raportate ca fiind efectuate, pînă la 1 Mai, o serie de lucrări nu au fost practic realizate nici pînă în prezent. Aşa stau lucrurile în privinţa construcţiei celor 200 m.p. trotuare şi întreţinerea celor 19.000 m.p. străzi şi trotuare care nu se văd, dar care sunt evaluate la peste 100.000 de lei. Am întrebat pe tov. Aurel Gîmbuţă, secretarul consiliului popular, unde sunt cei 20.000 m.p. de spaţii verzi, dar n-a putut să ne indice decit un părculeţ de circa 15 ani, după cum n-a putut să ne arate unde s-au construit cei 2.000 m.l. poduri. Cu alte cuvinte, comitetul executiv al consiliului popular comunal, în loc să mobilizeze cetăţenii, cu sprijinul deputaţilor, la acţiunile voluntar-patriotice propuse, raportează, fără nici o jenă, că lucrările s-au efectuat, dezinformînd organele de stat judeţene, împotriva unor astfel de situaţii trebuie luate măsuri severe ! De altfel, tendinţa de a „umfla" cifrele privind activitatea patriotică se observă şi la alte consilii populare. La Probota, de exemplu, în ultimii trei ani s-a raportat extinderea spaţiilor verzi pe 32.500 m.p., deşi au rămas aceleaşi „peluze" cu nişte stînjeneî, alături de care coexistă buruienile. Se pare apoi că unele consilii populare n-au înţeles încă faptul că activitatea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor trebuie să aibă o continuitate în tot cursul anului. După 1 Mai în unele comune nu s-a întreprins mai nimic în această direcţie. Intr-o recentă sesiune a consiliului popular al comunei Ţigănaşi, o serie de vorbitori atrăgeau atenţia că se apropie campania de recoltare, dar o serie de drumuri şi poduri sunt impracticabile. La Scobinţi, consiliul popular nu s-a învrednicit să astupe gropile de pe drumul spre cooperativa de consum, deşi piatră se găseşte pe plan local. Poduri şi podeţe stricate, şanţuri înfundate, spini pe spaţiile verzi am întilnit şi in comuna Sineşti, chiar în apropierea consiliului popular. Dar, în timp ce primarul comunei, tov. Nicolae Potop, vorbeşte cu mîndrie de faptul că s-au mai construit două poduri pe drumul Storneşti, că în cinstea Conferinţei Naţionale se vor mai construi alte două la Bocniţa, cînd este întrebat de ce nu se pune o brrna la un pod de trecere din şoseaua principală într-o uliţă a satului, declară că nu are de unde lua lemn. De necrezut! Eşti în stare să faci poduri noi (şi chiar din lemn) şi nu găseşti o bîrnă să repari unul vechi? Faptele demonstrează că într-o serie de localităţi acţiunea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a fost lăsată pe planul al doilea. Consiliile populare ştiu ce trebuie să facă. Rămîne doar să acţioneze cu mai multă răspundere în această direcţie. A. INDIAN!) Opinia publică dezaprobă Actele false au fost descoperite In boxa acuzaţilor au apărut trei indivizi ! Lazăr Manolache din Tg. Frumos, Ioan Curecheru din satul Pîrcovaei — Hîrlău, şi Vasile Ţîrdea din comuna Belceşti. Rechizitoriul procurorului era clar — fals în acte publice şi furt din avutul obştesc. Primii doi au fost şefi de echipe la depozitul I.C.M. din oraşul Hîrlău, iar, al treilea , achizitor la cooperativa de consum din Belceşti. Făcuseră recurs la Tribunalul judeţean Iaşi pentru a fi absolviţi de pedepsele aplicate de Judecătorie (1 an şi 11 luni, 1 an şi 2 luni şi, respectiv, 8 luni de închisoare). Dar pe măsură ce se citea actul de acuzare, noi dovezi confirmau comiterea infracţiunii. Cîteva luni, Lazăr Manolache şi Ioan Curecheru au întocmit acte fictive de executare a unor lucrări de încărcări sau descărcări, cu ajutorul cărora ridicau bani frumoşi de la casa depozitului. Primise şi Vasile Ţîrdea un avans pentru o cantitate de fier vechi ce urma s-o colecteze în calitatea lui de achizitor. La scadenţă, prietenii din Hîrlău l-au „ajutat“ însă, făcîndu-i rost de o chitanţă de predare a metalului. Bineînţeles, falsă predarea, falsă şi chitanţa. A reuşit totuşi să încaseze cu ea banii pe care i-a împărţit apoi cu ceilalţi doi. Cum justificau totuşi şefii de echipă fierul vechi intrat în depozit numai pe hîrtie ? Cu ajutorul altor acte falsificate. Reduşi la tăcere de greutatea probelor, cei din boxă se priveau unul pe altul cu disperare. Nu se așteptau ca justiția să le descopere toate matrapazlîcurile. Mărturie mincinoasă — E mai rea ca o mamă vitregă, onorată instanţă ! Nu dă de mîncare la copii, ii lesă vagabonzi şi cu hainele rupte pe ei, în timp ce ea umblă ameţită din local în local — îşi încheia mărturia Gabriela Irimaşcu. Asemenea cuvinte ar putea convinge. Ca proces, însă, au mai depus mărturii şi alţi vecini ai Paraschivei Neculai, domiciliată în Iaşi, str. Potcoavei nr. 14, martori care au confirmat tocmai contrariul, cu probe de necontestat, deşi Paraschiva Neculai ocupă o funcţie modestă la institutul politehnic şi are un salariu tot atît de modest, cei doi copii ai ei sunt bine îngrijiţi, supravegheaţi îndeaproape Şi nici vorbă n-a fost vreodată de consum de alcool. In cele din urmă, a recunoscut acestea chiar şi fostul ei soţ, Constantin Ciobănaşu din Iaşi, str. Regiei nr. 22. Şi dacă el a chemat-o în faţa justiţiei pentru a-i smulge unul din copii, a făcut-o nu dintr-o pornire de omenie, ci pentru a fi scutit de plata unei sume stabilite la divorţ încă în martie 1965. Desigur că judecătorii au sesizat adevărul și au emis hotărîrea irevocabilă : copiii rămîn în continuare la mama lor, iar tatăl să plătească pensia ! Cum se explică însă acuzaţia Gabrielei Irimaşcu ? Cu puţină vreme înainte ea avusese uri alt proces cu Paraschiva Neculai şi fusese amendată pentru că i-a lovit copiii. Acum găsise numai bine momentul să se răzbune. Dar judecătorii n-au putut fi legaţi la ochi şi numai clemenţa lor a scăpat-o de un proces pentru mărturie falsă. Merita, însă, ca învăţătură de minte. Gh. ANTONIU Schimb de experienţă Recent, din iniţiativa Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi, a avut loc la Mogoşeşti un schimb de experienţă pe tema răspîndirii cunoştinţelor cultural-ştiinţifice la care au participat directori de cămine culturale şi bibliotecari din 14 comune. In cadrul acţiunii au fost prezentate referatele „Rolul bibliotecii în răspîndirea ştiinţei şi culturii“, „Materialitatea lumii demonstrată prin cercetările cosmice“, „Metode şi procedeede răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice prin activităţile organizate la căminul cultural“. În continuare a avut loc un rodnic schimb de opinii. IONEL LAZAR directorul căminului cultural Mogoşeşti Turneul Operei ieşene cu : Un spectacol de varietăţi Un colectiv al Operei de stat din Iaşi efectuează un turneu în judeţele Neamţ şi Bacău cu un spectacol de varietăţi, a cărui conducere muzicală aparţine lui Stoian Spiru, regia fiind semnată de George Zaharescu. Programul cuprinde arii din operete de mare popularitate, canţonete, dansuri moderne etc. şi va fi interpretat de cîntăreţii Nicolae Sasu, Aneta Pavalache, Gina Tripa, Ion Spanea, Cristian Georgescu, Melania Herdeanu, Camelia Şotrin, Evredica Filipovici, Emil Pinu, precum şi de balerinii Ion Băitanciuc, Brîndușa Baras, Ion Barbu, Dumitru Dumbravă, Cornelia Sasu, Vasile Halacu. O frumoasă manifestare (urmare din pag. 1) menţiem ascendenţa valorică a corului „Al. I. Cuza“ din Ruginoasa, care, sub bagheta pasionatului dirijor Radu Stancu, s-a dovedit a fi una din cele mai bune formaţii de acest gen din judeţ. In progres evident se află şi corul din Tătăruşi, care se anunţă încă de pe acum un pretendent la primele locuri. Desigur, dirijorul Gelu Stan mai are încă mult de lucru, mai ales în ce priveşte omogenizarea, armonizarea ansamblului. In privinţa celorlalte formaţii este, desigur, greu să facem evidenţieri, majoritatea străduindu-se să ofere evoluţii agreabile. Aplauze necontenite au răsplătit iureşul dansatorilor din Dumbrăviţa, instruiţi ani în şir de neobositul Florin Gîdea, pitorescul celor din Topile, care au interpretat dansuri autentice cu strigături, pe cei 30 de fluieraşi din Hîrtoape ce-şi află cîntecele din repertoriu în doinele bătrîneşti, sîrbele şi horele satului. Din rîndul soliştilor, prezenţi în număr mare duminică la concursul-spectacol din Paşcani, s-au remarcat puţini, în special cei de muzică populară : Constantin Ramaşcanu, din Vînătorii, Sanda Ciubotaru şi Marusia Epure, din Paşcani. In fine, cîteva cuvinte despre ansamblul de revistă al Casei de cultură din localitate, care a fost prezent la concurs cu selecţiuni din spectacolul „Vivat revista !“. Formaţia s-a bucurat de succes evoluînd la nivel superior celui cu care ne obişnuise. Este o dovadă a seriozităţii cu care se pregătesc membrii ansamblului, un colectiv unit, talentat, compus în mare parte din muncitori ce au îndrăgit arta, găsind in ea satisfacţii spirituale deosebite. Confruntarea de la Paşcani a fost o reuşită manifestare artistică dedicată patriei, partidului. Valorificarea superioară a lemnului prin iniţiativă şi inventivitate (urmare din pag. 1) spiritul inventiv pentru găsirea unor soluţii mai economice în prelucrarea lemnului, într-un cuvînt grija fiecărui lucrător la locul său de muncă pentru evitarea oricărei pierderi de material lemnos, se pot solda, după cum o arată faptele, cu rezultate nu mai puţin spectaculoase. Astfel, în sectorul croit al secţiei a IlI-a a fabricii, discutăm, printre alţii, cu tîmplarul mecanic Constantin Mocanu. La fierăstrăul circular la care lucrează, dulapii de cherestea sunt „despicaţi“. „Pînă nu de mult, marginile care rezultau de la croire se aruncau, ne spune el. Acum, din deşeurile de altădată, croim alte piese de dimensiuni mai mici, pentru a putea folosi fiecare aşchie de lemn“. La fel procedează şi Teodor Momiţă de la circularul de retezat benzile de lemn. Capetele sunt mult mai mici, ceea ce înseamnă reducerea risipei de lemn. Este doar unul din cuplurile de lucrători ale sectorului care şi-au adus contribuţia la economisirea în acest an, faţă de normele de consum departamentale, a peste 250 m.c. de cherestea. Iată şi o iniţiativă în secţia I, pornită de la tîmplarul Constantin Surugiu: bucata de P.A.L. se tăia, cu cîtva timp în urmă, în patru şi apoi se aplica furnirul. Ideea sa a fost să se taie, într-o primă fază, numai în două, să se aplice furnirul pe cele două bucăţi şi apoi să se taie fiecare încă în două. Rezultatul pe reper, se evită o risipă de 10 mm. de P.A.L. şi 10 cm de furnir. Generalizată, metoda se soldează cu o economie anuală de peste 1.000 m.p. de furnire şi P.A.L. Valoarea unor asemenea milimetri este deosebit de evidentă şi într-un alt caz , execuţia croirii longitudinale a cherestelei la fierăstrăul cu panglică, în locul celui circular cu avans mecanic, duce la o economie de numai 2 mm pe reper, care se transforma în rumeguş. Dar, dacă avem în vedere că se taie pe oră circa 350 de repere, valoarea acestor milimetri capătă adevărata dimensiune, însumînd la nivelul unui an de producţie mulţi metri cubi de material economisit. Sunt exemple care dovedesc însemnătatea unor astfel de iniţiative şi pledează pentru o grijă sporită în luarea lor în consideraţie şi generalizarea la nivelul fabricii, şi de ce nu, al combinatului. De luni pînă luni, pe drumurile publice din judeţ Sub influenţa alcoolului In săptămina care a trecut nu s-a înregistrat nici un accident mortal de circulaţie pe teritoriul judeţului. In schimb, nelinişteşte în continuare faptul că au fost depistaţi, ca şi-n săptămînile anterioare, numeroşi conducători auto cu alcool in singe. Oaspeţii de astăzi ai rubricii noastre sunt : locotenentul Petre Ardeleanu, de la Serviciul circulaţiei al Miliţiei judeţului, şi locotenentul major Eugen Meşniţă, de la Biroul circulaţiei al Miliţiei municipiului. — Cum vă explicaţi numărul relativ mare de conducători auto surprinşi la volan sub influenţa alcoolului ? — i-am întrebat pe interlocutorii noştri. E. M. : Cred că, în primul rind, este vorba despre ignorarea de către mulţi conducători auto a periculozităţii pe care o prezintă consumul de alcool chiar în cantităţi mici. Am să vă dau un exemplu : Gheorghe Tuchlei, de la S.U.C.T. Iaşi, după ce a băut, a pornit-o la drum, deşi i se atrăsese atenţia, să nu plece din unitate cu maşina. Pe drum, a lorit o femeie, apoi a intrat într-un stilp. Când l-am întrebat de ce a procedat aşa, mi-a răspuns că a considerat neprimejdios faptul că a băut nişte bene. Gratis este că el e recidivist: in luna aprilie i se reţine permisul de conducere tot pentru consum de alcool. p. A. : Recentele accidente mortale din judeţul nostru produse de persoane aflata ir, ctm prip ebrietate ar trebui să de a li se arăta pericolul la care se expun şi-i expun şi pe alţii. Cu alte cuvinte, nu se acţionează suficient în direcţia educării conducătorilor auto. In noaptea de vineri, 30 iunie, echipaje ale Serviciului de circulaţie au efectuat un control pe şoseaua Iaşi — Paşcani. Opt persoane au fost găsite conducînd sub influenţa alcoolului. Iată numele câtorva: C-tin Mihalache (secţia din Paşcani a I.R.E.), Iosif Ciobanu (motociclist, Paşcani), C-tin Stroe (Depoul C.F.R. Paşcani), D-tru Benea (motorist, Paşcani). Un tractorist de la I.A.S. Tg. Frumos, pe nume C-tin Burlaciu, circula pe şosea fiind într-o accentuată stare de ebrietate. Analizele de laborator au demonstrat că tractoristul avea o îmbibaţie alcoolică de 2,65 la mie în singe şi 3,15 la mie în urină ! Un astfel de individ este oricind în stare să producă accidente de circulaţie. E. M. :Tot săptămina trecută, in afara lui Gh. Tuchlei, au mai fost găsiţi conducînd sub influenţa alcoolului, in oraşul Iaşi, Mircea Iuşcă, şofer pe un taximetru al I.T.I., şi Gică Stîrigaciu, biciclist, din str. Luca Arbore nr. 7. Noi procedăm in consecinţă : aplicăm amenzi, suspendăm permise, întocmim dosare de trimitere in judecată. Insă n-ar trebui să sa ajungă aici. Fiecare conducător auto să-şi dea seama că-şi pune viata în joc dacă se urcă la volan avînd alcool in singe. Dar ar fi bine să se gîndească înainte de a intenţiona să ducă paharul la gură, căci după aceea, sub influenţa băuturii, devine curajos şi convins că poate stăpîni cu siguranţă volanul. Pe scurt Alexandru Manole, din Răducăneni, şi-a cumpărat o motocicletă anul trecut, dar n-a înmatriculat-o. Fără a avea permis de conducere, a plecat la Tomeşti. La înapoiere, duminică, a accidentat grav in Osoi pe cetăţeanul Mihai Butnar, după care a fugit de la locul faptului. Puse in alertă, mai multe echipaje, dirijate de maiorul Ioan Turcan, au pornit să-l caute. In mai puţin de o oră de la producerea accidentului, Al. Manole a fost găsit de către echipajul compus din plutonierii C-tin Crăciun şi Mihai Melinte şi acum îşi aşteaptă pedeapsa legală. In timpul urmăririi, a fost găsit încă un motociclist, Ion Basu, din Covasna, tot fără permis şi fără a avea autovehiculul înmatriculat! In trei zile, 27, 28 şi 29 iunie, in urma unei acţiuni pe raza municipiului Iaşi, au fost înregistrate 169 de abateri: 14 conducători auto care n-au respectat culorile semaforului electric; 12 — care staţionau în locuri nepermise; 14 — care circulau cu viteză excesivă etc. Se constată că nu toţi conducătorii auto ale căror maşini suferă diverse avarii in urma unor tamponări informează despre aceasta organele miliţiei In asemenea situaţii ei sunt pasibili de amendare. Maiorul Petru Popescu, şeful Biroului circulaţie al Miliţiei municipiului, ne-a rugat să transmitem mulţumiri cadrelor didactice şi elevilor de la liceele nr. 6, 4, 1, şcolile generale nr. 1, 8 şi 23 pentru contribuţia pe care au adus-o in timpul anului şcolar la însuşirea şi respectarea de către elevi a regulilor de circulaţie. O facem cu plăcere, fiind convinşi că şi in timpul vacanţei elevii nu vor uita ce îndatoriri au cînd circulă pe drumurile publice. Gh. MATEI wjmm Uzina de reparaţii auto Iaşi strada Aurel Vlaicu nr. 77, telefon 13.020, execută fără repartiţie reparaţii capitale la automobile din familia Steagul Roşu 101 inclusiv cisterne de combustibil şi autospeciale de salubritate. De asemenea, execută fără repartiţie şi reparaţii capitale de autosasie SR. 113, autocamioane SR. 113, precum și cisterne de combustibil și autospeciale de salubritate echipate cu motor SR. 211. Cererile se vor adresa in scris sau telefonic, urmînd a fi satisfăcute în ordinea primirii. Ţesătoria de mătase „Victoria" laşi angajează de urgenţă: • sudori autorizaţi I.S.C.I.R. categoria IV-VI — strungari metal categoria III-VI — frezori universali categoria lll-VI ■w lăcătuşi reparaţii utilaj textil categoria lll-VI -» instalatori termici categoria III-VI Condiţii de angajare şi salarizare conform Legii nr 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon nr. 31380, interior 101 ■-serviciul personal. I. A. S MIROSLAVA angajează pentru ferma zootehnică Rebricea un electrician de lumină şi forţă, preferabil să fie autorizat şi din partea locului. întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi recrutează elevi (băieţi), absolvenţi a 8 sau 10 clase, din oraşul Iaşi şi comunele subordonate, în scopul pregătirii prin şcolile profesionale pentru meseriile:* — electrician instalaţii şi reparaţii — lăcătuş mecanic maşini şi instalaţii frigotehnice — electromecanic aparate de măsură şi automatizare — lăcătuş mecanic auto-moto — preparator produse din lapte înscrierile se fac la sediul întreprinderii din Iași, str. Metalurgiei nr. 8, zilnic între orele 7—15. * FABRICA DE BERE Ş 1 SPIRT IAŞI angajează de urgenţă : — un economist pentru compartimentul A.D.T.; — un magaziner pentru Secţia spirt; — un fochist categoria IV-V; — un sudor categoria IV-V; — un electrician categoria IV-VI. Condiţii de angajare : conform prevederilor Legii 12/1971, iar pentru magaziner şi conform Legii 22/1968. Relaţii se dau zilnic la sediul întreprinderii din str. Păcurari nr. 95. Fabrica de tricotaje „Moldova" laşi angajează 4 electricieni Condiţii, conform prevederilor H.C.M. 914/968 şi Legii nr. 12/971. Informaţii se dau zilnic la telefon 30420, interior 231, serviciul personal, între orele 7-15. A III Uzina mecanică „Nicolina“ Iaşi angajează de urgenţă ) — planificatori — macaragii — şefi de manevră — primitori-distribuitori — magazineri Solicitanţii se vor adresa serviciului personal de pe lângă Uzina mecanică „Nicolina“ Iaşi. Oficiul judeţean de turism Iaşi angajează de urgenţă 3 fochişti pentru centrale termice autorizaţi în gaze naturale. Condiţiile de angajare conform legislaţiei în vigoare. ÎNTREPRINDEREA COMUNALA IAŞI APA, CANAL, GAZE, BAI anunţă întreruperea furnizării gazelor la toţi consumatorii din municipiul Iaşi, duminică, 9 iulie 1972, între orele 7—16. SE ATRAGE ATENŢIA CONSUMATORILOR SA NU AŞTEPTE SOSIREA GAZELOR CU ROBINETELE DESCHISE. DUPA SOSIREA GAZELOR SA SUPRAVEGHEZE ARDEREA CU ATENTIE. I. I.L. „Proletarul“ Iaşi , strada Cloşca nr. 28, anunţă clienţii consumatori de capsule cu bioxid de carbon pentru autosifon că datorită reviziei tehnice a Fabricii de spirt Iaşi, în perioada 28 iulie — 1 septembrie 1972, nu se vor mai furniza capsule pentru autosifon. Clienţii sunt rugaţi a folosi în această perioadă sifonul care se îmbuteliază de către unităţile întreprinderii amplasate în toate zonele municipiului. COMPLEXUL INDUSTRIAL DE morărit şi PANIFICAŢIE IAŞI angajează 1 — 4 electricieni, categoria 4—6 — 4 lăcătuşi, categoria 4—6 — 2 frigotehnişti — 1 compresorist — 3 mecanici motopompişti. Condiţii de angajare, conform H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA „PROGRESUL" IAŞI cu sediul în şoseaua Bucium nr. 23, angajează î — frigotehnişti — macaragii pentru macaragna tonă — lăcătuşi întreţinere m maşini-unelte — strungari — matriţeri — sudori Condiţii de angajare conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA PAŞCANI angajează : — betonişti — mecanici excavatorişti. Condiţii de angajare conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare, la telefon 1577—1525 sau la sediul întreprinderii din Paşcani, strada Moldovei nr. 23, jud. Iaşi. CENTRUL DE LIBRARII IAȘI angajează : — trei librari — doi remizieri — doi muncitori necalificaţi pentru depozit carte Cei interesaţi se pot sudresa la Centrul de librării, şoseaua Moara de Foc nr. 4, sau la telefon 17110, 17111,