Flacăra Iaşului, august 1972 (Anul 28, nr. 8045-8070)
1972-08-01 / nr. 8045
PAGINA A II-A I Un singur gind, o singură voinţă Cînd viaţa istoricelor hotărîri ale Conferinţei Naţionale, vom folosi toate rezervele pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate Pe adresa Comitetului Central al partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, continuă să fie expediate numeroase scrisori şi telegrame prin care diferite colective de oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii, dau o înaltă apreciere documentelor Conferinţei Naţionale, pe care le-au studiat cu atenţie, îşi exprimă totala adeziune la politica înţeleaptă a P.C.R., pusă în slujba accelerării progresului economico-social al patriei, a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In spiritul unei înalte responsabilităţi comuniste şi patriotice, comuniştii, oamenii muncii, uniţi într-un singur gînd şi o singură voinţă, se angajează plenar să dea viaţă istoricelor hotărîri ale Conferinţei Naţionale mobilizez toate rezervele de care dispun pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate. In telegrama trimisă de co- Inetimnul Uzinei metalurgice din Iaşi se spune printre altele : Dezbătînd pe larg cu întreg colectivul de muncă sarcinile concrete ce ne revin din amplul program adoptat de Conferinţa Naţională, ne angajăm ca, în cinstea zilei de 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, să realizăm peste plan : o producţie marfă în valoare de 40 milioane de lei, 3.000 tone ţevi, 3.500 tone profile, 6 milioane lei beneficii, 400 tone economii de metal şi să depăşim productivitatea muncii cu 3 la sută. Totodată, ne angajăm, iubire tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca printr-o muncă continuă de mobilizare a întregului colectiv la înfăptuirea grandiosului program de muncă şi luptă al partidului, folosind toate forţele şi resursele de care dispunem, să îndeplinim prevederile actualului cincinal în patru ani şi jumătate, la capacităţile existente, dovedind astfel prin fapte ataşamentul şi adeziunea noastră totală faţă de politica realistă, internă şi externă, a Partidului Comunist Român. In aceste momente istorice, cînd dumneavoastră aţi adresat comuniştilor, întregului nostru popor, îndemnul înflăcărat de a ridica România pe noi culmi ale civilizaţiei, se spune în telegrama colectivului de muncă de la Uzina de fibre sintetice, ne exprimăm, adeziunea deplină la hotărîrile Conferinţei Naţionale şi ne angajăm cu toată fermitatea să depăşim substanţial planul pe anul 1972, să punem în funcţiune înainte de termen cu 90 de zile instalaţia de 1.080 tone/fire poliesterice în spaţii existente, să producem în acest an fibre polipropilenice pe baza contribuţiei cercetătorilor români şi să realizăm în acest cincinal folie poliesterică cu tehnologia realizată în uzină. Angajaţi cu toate forţele în marea întrecere pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, asigurăm conducerea superioară de partid şi de Stat, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom depune toată străduinţa pentru a descoperi şi valorifica toate resursele în vederea realizării cincinalului 1971—1975 în patru ani și jumătate. Vibrantei chemări a partidului, se arată In telegrama de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, colectivul nostru îi răspunde printr-o angajare totală și o concentrare a eforturilor pentru găsirea tuturor rezervelor interne, pentru folosirea completă a capacităţilor de producţie, prin întreţinerea şi funcţionarea exemplară a utilajelor, creşterea nivelului calitativ al producţiei şi reducerea cheltuielilor de fabricaţie. Fină la sfîrşitul anului vom da economiei naţionale peste prevederile planului produse in valoare de 5 milioane lei la producţia marfă şi beneficii insumînd 1 milion de lei. Această producţie suplimentară se materializează in livrarea a 370 tone granule electrotehnice, 50 tone ţevi p.v.c., 30 tone plăci ondulate, 60 tone folie polietilenă, 10 tone pungi polietilenă şi 8.000 bucăţi butoaie din polietilenă. Ne exprimăm adeziunea totală faţă de documentele Conferinţei şi ne angajăm să luptăm cu toată pasiunea pentru traducerea lor în viaţă. Colectivul de muncitori,tehnicţeni şi ingineri, în frunte cucomuniştii, de la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Iaşi, a studiat şi aprofundat documentele Conferinţei Naţionale şi îşi exprimă ataşamentul deplin faţă de tezele şi hotărîrile adoptate, se spune într-o altă telegramă. Ne angajăm să muncim cu mai multă fermitate şi convingere pentru îndeplinirea exemplară a planului pe anul 1972, în care sens vom produce şi livra peste angajament mărfuri în valoare de 2,5 milioane de lei la fondul pieţei. Vom realiza economii de 300 m.c. material lemnos şi 250 mii lei valută la mobila export Est. Strîns uniţi în jurul partidului şi a încercatei sale conduceri, vom munci cu toată abnegaţia pentru realizarea planului cincinal în patru ani şi jumătate şi a tuturor sarcinilor ce ne revin, pentru traducerea în viaţă a măreţului program aprobat de Conferinţa Naţională a P.C.R., pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Un conţinut asemănător are şi telegrama colectivului de muncă de la Trustul de construcţii Iaşi . Alături de întregul nostru popor, muncitorii, inginerii, tehnicienii, întreaga masă de salariaţi din unitatea noastră, in frunte cu comuniştii, se angajează ca, în întîmpinarea zilei de 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, să îndeplinească în mod exemplar hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului şi sarcinile de plan prin predarea cu 30 de zile înainte de termen a şcolii de 24 săli de clasă din cartierul Alexandru cel Bun ; cu 15 zile înainte de termen a magazinului universal ,,Moldova“ ; extinderea acordului global la 82 la sută din totalul orelor prestate ; reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei producţie faţă de sarcina planificată cu 2 lei : realizarea unor economii de 35 tone metal şi 120 tone ciment prin reducerea consumurilor spe- cifice ; predarea pînă la 10 decembrie 1972 a tuturor apartamentelor din planul pe acest an. In calitate de constructori, ne angajăm să răspundem cu aceleaşi eforturi pentru materializarea fondurilor de investiţii alocate judeţului Iaşi în obiective social-culturate, care să corespundă exigenţelor beneficiarilor noştri şi să dureze în timp. Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu De luni pînă lunii, pe drumurile publice din judeţ Fără evenimente deosebite Infii, să vă adresăm o Invitaţie din partea Serviciului circulaţie al Miliţiei judeţului: să participaţi astăzi, incepind de la ora 15, in sala clubului Panificaţiei din Iaşi, la procesul public, în care vor compare mai mulţi conducători auto (C. Ignat, C. Birleanu ş.a.), autori ai unor accidente mortale de circulaţie. Iar acum, să discutăm despre evenimentele săptămînii trecute. Din fericire, accidente grave n-au fost. S-a înregistrat un accident uşor, a cărui victimă, George Calivov (Iaşi, str. Curelari nr. 10), se face vinovată că a traversat strada Ştefan cel Mare printr-un loc nepermis. De asemenea, datorită faptului că n-a acordat prioritate intr-o intersecţie, Mihai Galan (Autobaza nr. 1), cu un autocamion, a răsturnat o autodubiţă, accident fără victime. Cu toate acestea, abateri de la regulile de circulaţie au fost destule, intre 27 şi 30 iulie, de exemplu, în urma unei acţiuni desfăşurate pe şoselele judeţului, s-au înregistrat 154 de încălcări ale normelor rutiere (din 560 autovehicule controlate). In cele mai multe cazuri a fost vorba despre transportul fraudulos de mărfuri şi persoane (pentru că veni vorba, ar trebui luat „în obiectiv“ conducătorul auto Traian Dodu de pe autoturismul I-IL-797, care transportă persoane pe diferite trasee . Biroul circulaţie l-a depistat), defecţiuni tehnice ş.a. Intr-un timp, nu era sfîrşit de săptămînă în care, pe traseul spre pădurea Poeni, să nu fie depistaţi la volan conducători auto sub influenţa alcoolului. De la o vreme, văzind că există un control permanent, astfel de conducători auto şi-au schimbat locul de băut şi au ajuns la ... Ciric. Ghinionul lor! Duminică, au fost găsiţi sub influenţa alcoolului cînd se întorceau spre oraş : Oh. Mutihac (1- Is-4091), Şt. Răzmeriţă (21- Iş-2424), P. Strngaciu (motoretă) şi alţii. Citeva recomandări: Conducătorii auto sunt sfătuiţi să nu staţioneze sau să oprească nejustificat autovehiculele pe arterele principale , se ingreuează fluiditatea circulaţiei. Constatînd că mulţi conducători auto opresc maşinile in curbe sau în vîrfuri de pantă, Biroul circulaţie al Miliţiei municipiului atrage atenţia că acest procedeu este interzis cu desăvirşire. Unităţile posesoare de autovehicule sunt avertizate să ia măsuri de diminuare a poluării mediului. Se constată că mai ales autobuzele I.T.I. şi Autobazei nr. 2 poluează în mod accentuat atmosfera, datorită defecţiunilor la sistemul de evacuare a gazelor, consumului exagerat de ulei etc. Cunoaşteţi regulamentul ? Sub acest titlu ne propunem să limpezim, cu sprijinul organelor de specialitate, unele confuzii pe care le fac fie conducătorii auto, fie pietonii în interpretarea regulilor de circulaţie. Pentru început, la întrebarea „Cum trebuie înţeleasă problema acordării priorităţii de trecere pietonilor ?“, am solicitat răspunsul tovarăşului maior MIHAI HRIŢCU . „Articolul 64 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului 328 republicat arată că pietonii sunt obligaţi să traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar acolo unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la colțul străzilor, după o asigurare prealabilă că nu există nici un pericol. Securitatea pietonilor in traversare prin locurile prevăzute cu indicatoare sau marcaje rutiere este garantată, conducătorii auto care nu acordă prioritate fiind pasibili de sancţiuni. Dar este greşită atitudinea unor pietoni care, făcând uz in mod exagerat de dreptul de prioritate, se angajează in traversare cînd autovehiculul se găseşte în mişcare in apropierea locului respectiv ori este oprit pentru acordarea priorităţii pietonilor surprinşi în traversare. Trebuie să se înţeleagă faptul că cel de la volan este obligat, să acorde prioritate numai pietonului aflat deja in traversarea străzii prin locul prevăzut cu indicator sau marca). Bineînțeles că, dacă, din diverse motive, un pieton s-a angajat ulterior in traversare, conducătorul auto trebuie să-i asigure securitatea. De aici insă și pînă la felul in care procedează unii conducători auto este o mare distanţă. Nu o dată se observă cum diverşi conducători auto, oprind maşinile în locurile cu indicatoare sau marcaje de trecere pentru pietoni in scopul acordării priorităţii celor aflaţi in traversare, îi invită prin gesturi să traverseze şi pe cei aflaţi pe trotuare. Este contraindicat acest procedeu. In fine, atragem atenţia că pietonul, angajindu-se in traversare după ce şi-a luat toate măsurile de securitate, este obligat să circule atent şi un pas vioi“. Radu COSTIN A Dezlegarea jocului apărut în nr. 8042 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Cîntec — Parc ; 2. Repedea — B — H ; 3. Os — Sit — Arii ; 4. N — Mătase — EM ; 5. N — Tătărași; 6. Cucu — Ut — Ues; 7. Aporii — Plat; 8. Rîpa Galbenă. Instructori artistici pe scenă Duminică, 30 iulie a.c., la Şcoala populară de artă a avut loc încheierea cursurilor de vară de pregătire a instructorilor artistici, ce-şi vor desfăşura activitatea in comunele din judeţul Iaşi, contribuind astfel la îmbunătăţirea activităţii formaţiilor artistice de amatori. Cu acest prilej a fost prezentat un frumos şi bogat program artistic ce a cuprins : cintece dedicate patriei şi partidului, un buchet de melodii folclorice, dansuri populare. Instructorii de la clasa regie teatru au prezentat fragmente din piesele „Virsta zero" şi „Un soţ pe nemîncate“. La pregătirea instructorilor artistici o contribuţie deosebită au adus prof. Sorin Vinătoru, actorii ieşeni Valeriu Burlacu şi Puiu Vasiliu, prof. C-tin Movilă. In încheiere, prof. Rodica Doboş, director adjunct al şcolii, a înmînat instructorilor diplomele, urîndu-le in acelaşi timp succese depline în activitate. Absolvenţii cursurilor de vară au primit îndrumări de la tov. Vicenţiu Donose, metodist la Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă al judeţului Iaşi. Pe şantierul Facultăţii de chimie Spaţiile de învăţământ vor fi predate la timp Lucrătorii de pe şantierul Facultăţii de chimie depun susţinute eforturi pentru predarea la termen a tuturor construcţiilor aflate în execuţie. In prezent se acţionează din plin pentru realizarea finisajelor la cele trei pavilioane (pentru laboratoare, amfiteatru şi, respectiv, cu săli pentru seminarii) ce constituie spaţii de învăţămînt pentru anul universitar 1972—1973. Avem în vedere terminarea lor în prima jumătate a lunii septembrie. Paralel, executăm structurile de rezistenţă la alte obiective, spre a crea frontul de lucru planificat — spaţii închise — pe timp de iarnă. De asemenea, în ultimul timp au fost atacate, în avans, alte corpuri de clădiri Este vorba de corpul decanatului, un amfiteatru şi un pavilion cu parter şi şapte nivele. Ing. OVIDIU DRAGAN șef de lot Primii paşi După publicarea în presă a Directivelor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român cu privire la sistematizarea teritoriului, a oraşelor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-socială, comitetul comunal de partid Holboca a dezbătut acest document în şedinţă lărgită cu activul. S-au stabilit cu acest prilej primele măsuri corespunzătoare specificului comunei noastre, pornindu-se deîndată la înfăptuirea lor. însoţit de membri ai comisiei de sistematizare şi de deputaţi ai consiliului popular comunal, primarul Vasile Jugănaru a şi procedat la delimitarea, prin bornare, a vetrei satelor Dancu, Holboca, Orzeni şi Cristeşti, în lumina prevederilor ce se desprind din Directive. Cu sprijinul consiliului de conducere al C.A.P. — preşedinte, tov. Constantin Unguru — s-a început, în acelaşi timp, acţiunea de desfiinţare a drumurilor care taie inutil cîteva terenuri agricole ca, de pildă, cele de pe tarlalele * FLACĂRA IAȘULUI Omagiu lui Ion Tuculescu Medicul Ion Ţuculescu, om al cercetărilor de laborator făcute în sihăstrie şi tăceri, a simţit nevoia să chiuie haiduceşte, să doinească asemeni bătrinilor lui de acasă, să evite din frunză printre lanurile de grîu ale copilăriei şi apoi să viseze în răcoarea de lăicere şi poclăzi a odăiţei cu lut pe jos şi cu busuioc uscat în grindă. A făcut-o pictînd, confidentul său fiind culoarea. Oficiind doar pentru el, Ţuculescu nu s-a considerat pictor şi de aici începe valoarea operei sale, pentru că, în adevăr, e vorba de o operă descoperită abia după ce, acum zece ani, medicul a plecat din lumea tablourilor sale dragi. Intrucît „yoga" Ţuculescu, acea stare puţin euforică, născătoare de epigoni, a trecut, şi astăzi putem considera că artistul Ion Ţuculescu începe să capete in ierarhia artei noastre plastice un loc bine conturat de monografii care i-au studiat opera, putem întreprinde cit mai obiectiv unele consideraţii privind originalitatea acestui foarte interesant pictor. Trecînd peste evoluţia sa, care seamănă cu zborul din ce în ce mai precipitat al unui fluture orbit de lumină, pictura lui Ţuculescu înseamnă cultură altoită pe tradiţie şi exprimată cu un excepţional simţ al culorii. Incepind prin a fi un solid desenator, Ţuculescu a terminat ca mare colorist. E limpede că această pasiune secundară — desigur violon d’ingrés — la care a recurs din necesitate, l-a acaparat treptat pînă ce s-a instalat definitiv şi primar in viaţa sa, comandîndui-o. Devenit pictor, din disponibilităţi epice, Ţuculescu a evoluat transmiţînd cromaticii eposul şi dramatismul neliniştii sale de om care încearcă să dezlege sensuri în ritualuri şi în cicluri aflate sub semnul eternităţii. Pentru el ochiul neadormit al raţiunii devine o obsesie, galbenul rapiţei din peisaj o alenă a melancoliei vegetale, bătrînii dorm împăcaţi în troiţe semănate pe cîmpuri, dar cerul, acest ocean al veşniciei, reflectă ca o oglindă zbuciumul ascuns în peisaj. De fapt, nu aşa numita simbolistică evidentă e cea care naşte întrebări în pictura sa, ci dramatismul cromatic aflat sub semnul lui Van Gogh, febrilitatea pensulaţiei şi încărcătura emoţională pe care o trădează pasta. Ţuculescu luptă cu mijloacele sale, uneori le supune, alteori nu, dar pe tot ce realizează e pusă amprenta unei forţe deosebite, pictura lui respirind o energie copleşitoare. Ţuculescu a reuşit să extragă esenţialul peisajului românesc nu redind decorativul plastic, ci sufletul priveliştii, respiraţia locurilor. Din fericire, pictura rezistă timpului. Aurel LEON Podiş-Holboca, Dancu sau Valea Lungă, redîndu-se circuitului agricol o însemnată suprafaţă de pămînt fertil. Menţionez, totodată, că aceste acţiuni constituie doar primii paşi în traducerea în viaţă a sarcinilor stabilite de înaltul forum al comuniştilor — eveniment primit cu o deosebită însufleţire de toţi locuitorii comunei noastre. DUMITRU TOMA secretarul comitetului comunal de partid Holboca la chemarea consiliului popular comunal şi comitetului comunal U.T.C. de ai contribui cu forţele lor la înfăptuirea acestui obiectiv. Maria Balan, Dumitru Samachiş, Tatiana Ciobanu, Constantin Ostroschi, Mela Pal, Neculai Puiu, Ana Pintilie, Eugen Zaharia sau Maria Ciobanu sunt numai cîţiva din tinerii care se evidenţiază prin hărnicie şi iniţiativă la construirea şcolii din satul lor natal. RADU ZAMOSTEANU director coordonator la Şcoala generală din comuna Mogoşeşti-Siret O interesantă acţiune de popularizare a cărţii . Zilele trecute, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc o interesantă acţiune dedicată zilei de 23 August şi celei de a XXV-a aniversări a Republicii. Numeroşi cititori ai bibliotecii au audiat expunerea cu tema : „Cartea şi partidul“ prezentată de prof. Mirel Marcu de la Liceul nr. 5 din Iaşi. In continuare, in sala bibliotecii, au fost prezentate ultimele noutăţi din literatura social-politică şi a avut loc un rodnic schimb de opinii privind folosirea cărţii in munca politico-educativă. Prof. PAUL ZAMFIR director-adjunct la Casa de cultură a sindicatelor Răspunsul tinerilor — fapte entuziaste In centrul civic al comunei Mogoşeşti- Siret se construieşte paralel cu alte cîteva noi imobile, şi o şcoală cu 10 săli de clasă, 2 laboratoare, cancelarie, diferite dependinţe şi cu instalaţie de încălzire centrală. Construcţia şcolii a ajuns acum la planşeul etajului, care a şi fost turnat. Pe şantier pot fi văzute zilnic cite două-trei echipe de 15—20 de tineri, lucrînd cu spor la transportul cărămizilor şi materialelor, la lopatarea mortarului sau laordinea locului înconjurător. Sunt tineri originari din Mogoşeşti- Siret, elevi sosiţi în Vacanţă de la diferite licee şi şcoli profesionale din Iaşi sau Paşcani, şi care au răspuns cu fapte Duminică cultural-sportivă Duminică, 30 iulie, a.c., la Mironeasa a avut loc o reuşită duminică culturalsportivă organizată de căminul cultural. Acţiunea se înscrie în şirul manifestărilor dedicate zilei de 23 August şi celei de a XXV-a aniversări a Republicii. La realizarea acestei acţiuni şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori şi echipele sportive din comunele Mironeasa, Scheia, Scînteia şi Ipatele. In încheiere a avut loc o petrecere populară. AUREL BEJENARU inspector la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Terenuri în paragină PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). La brigada Blageşti a cooperativei agricole din Lunca, pe tarlalele Plan, Puceru, Pietrărie şi Catarg există o serie de vii bătrine. De fapt ele nu-şi merită deloc numele de plantaţii viticole, din moment ce nici nu-s îngrijite, dar nici defrişate pentru a li se da apoi vreo destinaţie utilă. Numai terenul lăsat aici în paragină însumează peste 7 hectare. Ca şi cum n-ar fi suficientă această risipă de pămînt, în cadrul aceleiaşi brigăzi, alte circa 8 ha. nu produc nimic fiind invadate de salcîmi. Dacă factorii de conducere ai C.A.P.-ului nu se învrednicesc să pună în valoare aceste suprafeţe, s-ar cuveni ca măcar organele agricole judeţene să intervină pentru a pune ordine în folosirea fondului funciar. C. DUDUMAN De ce se tergiversează aplicarea Legii privind cantinele-restaurant pentru A trecut mai bine de un an de la votarea de către Marea Adunare Naţională a Legii privind cantinele-restaurant pentru salariaţi. In principal, Legea prevede o serie de măsuri menite să contribuie la îmbunătăţirea servirii salariaţilor şi a pensionarilor, dezvoltarea cantinelor prin transformarea structurii lor în cantine-restaurant şi funcţionarea lor pe baze economice eficiente. Se reliefează şi de această dată preocuparea permanentă a conducerii de partid şi de stat privind soluţionarea în mod practic a problemelor sociale ale oamenilor muncii, din sfera cărora face parte şi activitatea cantinelor. Cum au fost traduse în fapt prevederile Legii sus-amintite în judeţul nostru ? Excepţionalele condiţii create la cantina U.F.S. au permis transformarea acesteia în cantină-restaurant. Rezultatele obţinute în perioada de cînd a fost trecută la noua formă de organizare demonstrează superioritatea acesteia. Convingerile personale sunt întregite de fapte şi date statistice. In noua formă organizatorică, s-a îmbunătăţit în mod substanţial calitatea mîncărurilor, a crescut gama sortimentelor puse la dispoziţia abonaţilor, salariaţilor din zona industrială a municipiului. Beneficiarii acestei cantine-restaurant au posibilitatea să-şi aleagă unul dintre cele 4—5 sortimente din felul întîi, 5—6 sortimente din felul al doilea, dulciuri de bucătărie sau fructe din felul al treilea. Mulţi salariaţi cu care am discutat s-au declarat pe deplin satisfăcuţi nu numai de varietatea meniurilor, a sortimentelor, ci şi de calitatea deosebită a mîncărurilor — gustoase, aspectuoase, în cantităţi suficiente. Am reţinut un calcul simplu, economic : un meniu servit la cantina-restaurant costă pentru abonaţi 6 lei, iar pentru ocazionali — 7 lei. Acelaşi meniu, cu acelaşi gramaj, servit la un restaurant, costă dublu sau chiar triplu. Avantajele sunt deci în favoarea abonaţilor, a salariaţilor, determinînd astfel creşterea numerică a celor care servesc masa la cantina-restaurant de la 700 la peste 1.300. Se pune justificat întrebarea : cum a fost şi este posibil ? Răspunsul se găseşte in însăşi traducerea în fapt a prevederilor Legii Selecţionarea exigentă a personalului şi verificarea nivelului pregătirii profesionale, dotarea corespunzătoare a cantineirestaurant în vederea respectării regulilor iftierico-sanitare, determinarea furnizorilor locali pentru asigurarea onorării repartiţiilor de mărfuri în raport cu solicitările zilnice, sunt numai cîteva dintre preocupările comitetului de conducere al cantinei-restaurant, ale întreprinderii de alimentaţie publică care a preluat-o. Trebuie să subliniem şi un alt fapt pozitiv. După înfiinţarea cantineirestaurant, au luat naştere mai multe bufete de incintă, atît la U.F.S., cit şi la alte întreprinderi din zona industrială, extinzîndu-se servirea produselor de bucătărie la locul de muncă. Este în curs de înfiinţare şi o unitate „Gospodina“. Aceste activităţi aduc beneficii care sunt folosite (şi este foarte important) la îmbunătăţirea meniurilor, acordîndu-se, în ultimul timp, un spor de meniu de 1,85 lei. Aici este locul să amintim că nu au fost folosite toate prevederile Legii. Avem în vedere un singur aspect. Rabatul comercial nu intră în visteria I.A.P., ci, prin Lege, contribuie la îmbunătăţirea calităţii meniurilor, la ieftinirea preţului de cost. Or, tocmai în această direcţie considerăm că trebuie să se acţioneze cu mai mult curaj. Posibilităţi sunt: extinderea activităţii de desfacere care asigură creşterea producţiei proprii, îmbunătăţirea servirii lucrătorilor la locurile de muncă respectiv îmbunătăţirea meniurilor, toate pe seama rabatului comercial realizat în plus. Din analiza modului de aplicare a Legii nr. 9/1971 de către delegaţi ai Comisiei permanente pentru probleme de comerţ a M.A.N., comisiilor permanente comerţ-cooperaţie ale consiliilor populare judeţean şi municipal, cit şi ai unor organe de specialitate din comerţ, la alte cantine au rezultat preocupări pentru o bună aprovizionare şi servire a abonaţilor, dar mai puţine pentru transformarea cantinelor existente în cantine-restaurant. Conducerile administrative ale întreprinderilor deţinătoare de cantine, comitetele acestora n-au înţeles şi n-au adîncit încă marile avantaje create de către Legea privind cantinele-restaurant pentru salariaţi, căutîndu-se în schimb fel de fel de motive numai pentru a păstra vechea formă de cantină. „Realitatea confirmă că vechea organizare a cantinelor este inferioară celei a cantinelorrestaurant, că in multe locuri salariaţii nu se bucură de avantajele noii Legi“, sublinia într-o recentă discuţie tovarăşul deputat Ion Budura, preşedintele Comisiei pentru comerţ şi cooperaţie a Consiliului popular judeţean. Iată şi de ce la cantina Uzinelor de reparat material rulant din Paşcani calitatea preparatelor, numărul caloriilor necesare hranei lasă de dorit, nu corespund normelor. Respectiva unitate dispune de o mare gospodărie anexă, se obţin importante cantităţi de produse Din păcate, datorită unei orientări greşite, se introduc în hrană produse cu preţuri sporite. Pe această cale şi altele de acest gen, gospodăria anexă a dat beneficii importante, de ordinul sutelor de mii de lei, dar acestea nu s-au răsfrînt asupra îmbunătăţirii calităţii meniurilor servite salariaţilor din întregul complex C.F.R Paşcani. Asemenea situaţii pot fi intîlnite şi la alte cantine, ca cea de la Fabrica de antibiotice, a Regionalei C.F.R. etc La cantina I.M.A. Podu-Iloaiei, s-au constatat şi neajunsuri în privinţa igienei, întocmirii şi respectării meniurilor, repartizării preparatelor la abonaţi, favorizîndu-se unii salariaţi în detrimentul altora. Trebuie să spunem că asemenea anomalii îşi găsesc izvorul în lipsa de control a organelor cu atribuţiuni bine stabilite prin Lege. Comitetele executive ale consiliilor populare nu au acţionat pentru extinderea prevederilor Legii nr. 9, cedînd cu uşurinţă în faţa argumentelor prezentate de către conducerile administrative ale întreprinderilor deţinătoare de cantine. Se desprinde aşadar, în concluzie, că toţi factorii de răspundere trebuie să militeze cu mai multă energie pentru transpunerea în fapt a prevederilor Legii nr. 9 la toate cantinele, indiferent dacă au fost sau nu preluate de comerţ, să iniţieze acţiuni în spiritul Legii, menite a contribui la îmbunătăţirea servirii salariaţilor. De avantajele Legii trebuie să se bucure cu mai mulţi salariaţi. Al. MONTEORU ■ Exemplul cantinei-restaurant de la U.F.S. este edificator ■ Unii nu vor să priceapă că Legea contribuie la satisfacerea mai deplină a cerinţelor oamenilor muncii I 4 ( ( X f