Flacăra Iaşului, august 1972 (Anul 28, nr. 8045-8070)

1972-08-01 / nr. 8045

PAGINA A II-A I Un singur gind, o singură voinţă Cînd viaţa istoricelor hotărîri ale Conferinţei Naţionale, vom folosi toate rezervele pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate Pe adresa Comitetului Cen­tral al partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşes­­cu, continuă să fie expediate numeroase scrisori şi telegra­me prin care diferite colec­tive de oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii, dau o înaltă apreciere documentelor Conferinţei Naţionale, pe ca­re le-au studiat cu atenţie, îşi exprimă totala adeziune la politica înţeleaptă a P.C.R., pusă în slujba accelerării progresului economico-social al patriei, a făuririi societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate. In spiritul unei înalte res­ponsabilităţi comuniste şi pa­triotice, comuniştii, oamenii muncii, uniţi într-un singur gînd şi o singură voinţă, se angajează plenar să dea via­ţă istoricelor hotărîri ale Con­ferinţei Naţionale mobilizez toate rezervele de care dis­pun pentru îndeplinirea cin­cinalului în patru ani şi ju­mătate. In telegrama trimisă de co- Inetimnul Uzinei metalurgice din Iaşi se spune printre al­tele : Dezbătînd pe larg cu în­treg colectivul de muncă sar­cinile concrete ce ne revin din amplul program­­ adoptat de Conferinţa Naţională, ne angajăm ca, în cinstea zilei de 2­3 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a procla­mării Republicii, să realizăm peste plan : o producţie mar­fă în valoare de 40 milioane de lei, 3.000 tone ţevi, 3.500 tone profile, 6 milioane lei beneficii, 400 tone economii de metal şi să depăşim pro­ductivitatea muncii cu 3 la sută. Totodată, ne angajăm, iu­­bire tovarăşe Nicolae Ceauşes­­cu, ca printr-o muncă con­tinuă de mobilizare a între­gului colectiv la înfăptuirea grandiosului program de muncă şi luptă al partidului, folosind toate forţele şi re­sursele de care dispunem, să îndeplinim prevederile actua­lului cincinal în patru ani şi jumătate, la capacităţile exis­tente, dovedind astfel prin fapte ataşamentul şi adeziu­nea noastră totală faţă de politica realistă, internă şi ex­ternă, a Partidului Comunist Român. In aceste momente istori­ce, cînd dumneavoastră aţi adresat comuniştilor, întregu­lui nostru popor, îndemnul înflăcărat de a ridica Ro­mânia pe noi culmi ale ci­vilizaţiei, se spune în tele­grama colectivului de muncă de la Uzina de fibre sinte­tice, ne exprimăm, adeziu­nea deplină la hotărîrile Con­ferinţei Naţionale şi ne an­gajăm cu toată fermitatea să depăşim substanţial pla­nul pe anul 1972, să punem în funcţiune înainte de termen cu 90 de zile instalaţia de 1.080 tone/fire poliesterice în spaţii existente, să producem în acest an fibre polipropile­­nice pe baza contribuţiei cer­cetătorilor români şi să rea­lizăm în acest cincinal folie poliesterică cu tehnologia realizată în uzină. Angajaţi cu toate forţele în marea întrecere pentru tra­ducerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a parti­dului, asigurăm conducerea superioară de partid şi de Stat, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceau­­şescu, că vom depune toată străduinţa pentru a descoperi şi valorifica toate resursele în vederea realizării cincina­lului 1971—1975 în patru ani și jumătate. Vibrantei chemări a parti­dului, se arată In telegrama de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, colectivul nostru îi răspunde printr-o angajare totală și o concen­trare a eforturilor pentru gă­sirea tuturor rezervelor in­terne, pentru folosirea com­pletă a capacităţilor de pro­ducţie, prin întreţinerea şi funcţionarea exemplară a u­­tilajelor, creşterea nive­lului calitativ al produc­ţiei şi reducerea cheltuie­lilor de fabricaţie. Fină la sfîrşitul anului vom da economiei naţionale peste prevederile planului produse in valoare de 5 milioane lei la producţia marfă şi bene­ficii insumînd 1 milion de lei. Această producţie supli­mentară se materializează in livrarea a­­ 370 tone granule electrotehnice, 50 tone ţevi p.v.c., 30 tone plăci ondu­late, 60 tone folie polietile­nă, 10 tone pungi polietilenă şi 8.000 bucăţi butoaie din polietilenă. Ne exprimăm adeziunea to­tală faţă de documentele Con­ferinţei şi ne angajăm să lup­tăm cu toată pasiunea pentru traducerea lor în viaţă. Colectivul­ de muncitori,­­tehnicţeni şi ingineri, în frun­te cu­­comuniştii, de la Com­binatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnului din Iaşi, a studiat şi aprofundat documentele Conferinţei Na­ţionale şi îşi exprimă ataşa­mentul deplin faţă de tezele şi hotărîrile adoptate, se spu­ne într-o altă telegramă. Ne angajăm să muncim cu mai multă fermitate şi con­vingere pentru îndeplinirea e­xemplară a planului pe anul 1972, în care sens vom pro­duce şi livra peste angaja­ment mărfuri în valoare de 2,5 milioane de lei la fon­dul pieţei. Vom realiza eco­nomii de 300 m.c. material lemnos şi 250 mii lei valută la mobila export Est. Strîns uniţi în jurul parti­dului şi a încercatei sale con­duceri, vom munci cu toată abnegaţia pentru realizarea planului cincinal în patru ani şi jumătate şi a tuturor sar­cinilor ce ne revin, pentru traducerea în viaţă a măreţu­lui program aprobat de Con­ferinţa Naţională a P.C.R., pentru înflorirea patriei noas­tre socialiste. Un conţinut asemănător are şi telegrama colectivului de muncă d­e la Trustul de con­strucţii Iaşi . Alături de întregul nostru popor, muncitorii, inginerii, tehnicienii, întreaga masă de salariaţi din unitatea noastră, in frunte cu comuniştii, se angajează ca, în întîmpina­­rea zilei de 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, să îndeplinească în mod exemplar hotărîrile Conferinţei Naţionale a par­tidului şi sarcinile de plan prin­­ predarea cu 30 de zile înainte de termen a şcolii de 24 săli de clasă din cartierul Alexandru cel Bun ; cu 15 zile înainte de termen a ma­gazinului universal ,,Moldo­va“ ; extinderea acordului global la 82 la sută din to­talul orelor prestate ; reduce­rea cheltuielilor la 1.000 de lei producţie faţă de sarcina planificată cu 2 lei : realiza­rea unor economii de 35 tone metal şi 120 tone ciment prin reducerea consumurilor spe-­ cifice ; predarea pînă la 10 decembrie 1972 a tuturor a­­partamentelor din planul pe acest an. In calitate de constructori, ne angajăm să răspundem cu aceleaşi eforturi pentru ma­terializarea fondurilor de in­vestiţii alocate judeţului Iaşi în obiective social-culturate, care să corespundă exigenţe­lor beneficiarilor noştri şi să dureze în timp. Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu De luni pînă lunii, pe drumurile publice din judeţ Fără evenimente deosebite Infii, să vă adresăm o Invitaţie din partea Servi­ciului circulaţie al Miliţiei judeţului: să participaţi as­tăzi, incepind de la ora 15, in sala clubului Panifica­ţiei din Iaşi, la procesul public, în care vor com­pare mai mulţi conducători auto (C. Ignat, C. Birleanu ş.a.), autori ai unor acci­dente mortale de circulaţie. Iar acum, să discutăm despre evenimentele săptă­­mînii trecute. Din fericire, accidente grave n-au fost.­ S-a înregistrat un accident uşor, a cărui victimă, George Calivov (Iaşi, str. Curelari nr. 10), se face vi­novată că a traversat stra­da Ştefan cel Mare prin­­tr-un loc nepermis. De a­­semenea, datorită faptului că n-a acordat prioritate intr-o intersecţie, Mihai Galan (Autobaza nr. 1), cu un autocamion, a răsturnat o autodubiţă, accident fără victime. Cu toate acestea, abateri de la regulile de circulaţie au fost destule, intre 27 şi 30 iulie, de exemplu, în urma unei ac­ţiuni desfăşurate pe şo­selele judeţului, s-au înre­gistrat 154 de încălcări ale normelor rutiere (din 560 autovehicule controlate). In cele mai multe cazuri a fost vorba despre trans­portul fraudulos de măr­furi şi persoane (pentru că veni vorba, ar trebui luat „în obiectiv“ conducătorul auto Traian Dodu de pe autoturismul I-IL-797, care transportă persoane pe di­ferite trasee . Biroul circu­laţie l-a depistat), defec­ţiuni tehnice ş.a. Intr-un timp, nu era sfîr­­şit de săptămînă în care, pe traseul spre pădurea Poeni, să nu fie depistaţi la volan conducători auto sub influenţa alcoolului. De la o vreme, văzind că exis­tă un control permanent, astfel de conducători auto şi-au schimbat locul de băut şi au ajuns la ... Ciric. Ghinionul lor! Duminică, au fost găsiţi sub influenţa alcoolului cînd se întorceau spre oraş : Oh. Mutihac (1- Is-4091), Şt. Răzmeriţă (21- Iş-2424), P. Strngaciu (mo­toretă) şi alţii. Citeva recomandări: Con­ducătorii auto sunt sfătuiţi să nu staţioneze sau să o­­prească nejustificat auto­vehiculele pe arterele prin­cipale , se ingreuează flui­ditatea circulaţiei. Consta­­tînd că mulţi conducători auto opresc maşinile in curbe sau în vîrfuri de pantă, Biroul circulaţie al Miliţiei municipiului atrage atenţia că acest procedeu este interzis cu desăvirşire. Unităţile posesoare de auto­vehicule sunt avertizate să ia măsuri de diminuare a poluării mediului. Se con­stată că mai ales autobuze­le I.T.I. şi Autobazei nr. 2 poluează în mod accentuat atmosfera, datorită defec­ţiunilor la sistemul de eva­cuare a gazelor, consumu­lui exagerat de ulei etc. Cunoaşteţi regulamentul ? Sub acest titlu ne propu­nem să limpezim, cu spri­jinul organelor de speciali­tate, unele confuzii pe care le fac fie conducătorii auto, fie pietonii în interpretarea regulilor de circulaţie. Pen­tru început, la întrebarea „Cum trebuie înţeleasă pro­blema acordării priorităţii de trecere pietonilor ?“, am solicitat răspunsul tovară­şului maior MIHAI HRIŢ­­CU . „Articolul 64 din Regula­mentul pentru aplicarea De­cretului 328 republicat ara­tă că pietonii sunt obligaţi să traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar acolo unde a­­semenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la col­țul străzilor, după o asigu­rare prealabilă că nu exis­tă nici un pericol. Secu­ritatea pietonilor in tra­versare prin locurile pre­văzute cu indicatoare sau marcaje rutiere este garan­tată, conducătorii auto ca­re nu acordă prioritate fiind pasibili de sancţiuni. Dar este greşită atitudinea unor pietoni care, făcând uz in mod exagerat de dreptul de prioritate, se angajează in traversare cînd autove­hiculul se găseşte în mişca­re in apropierea locului res­pectiv ori este oprit pentru acordarea priorităţii pieto­nilor surprinşi în traversa­re. Trebuie să se înţeleagă faptul că cel de la volan este obligat, să acorde prio­ritate numai pietonului a­­flat deja in traversarea străzii prin locul prevăzut cu indicator sau marca). Bineînțeles că, dacă, din diverse motive, un pieton s-a angajat ulterior in tra­versare, conducătorul auto trebuie să-i asigure secu­ritatea. De aici insă și pînă la felul in care procedează unii conducători auto este o mare distanţă. Nu o dată se observă cum diverşi con­ducători auto, oprind ma­şinile în locurile cu indi­catoare sau marcaje de tre­cere pentru pietoni in scopul acordării priorităţii celor aflaţi in traversare, îi invită prin gesturi să tra­verseze şi pe cei aflaţi pe trotuare. Este contraindicat acest procedeu. In fine, atragem atenţia că pietonul, angajindu-se in traversare după ce şi-a luat toate măsurile de securita­te, este obligat să circule atent şi un pas vioi“. Radu COSTIN A Dezlegarea jocului apărut în nr. 8042 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Cîntec — Parc ; 2. Re­pedea — B — H ; 3. Os — Sit — Arii ; 4. N — Mătase — EM ; 5. N­ — Tătărași; 6. Cucu — Ut — Ues; 7. Aporii — Plat; 8. Rîpa Galbenă. Instructori artistici pe scenă Duminică, 30 iu­lie a.c., la Şcoala populară de artă a avut loc încheierea cursurilor de vară de pregătire a in­structorilor artis­tici, ce-şi vor des­făşura activitatea in comunele din ju­deţul Iaşi, contri­buind astfel la îm­bunătăţirea activi­tăţii formaţiilor ar­tistice de amatori. Cu acest prilej a fost prezentat un frumos şi bogat program artistic ce a cuprins : cintece dedicate patriei şi partidului, un bu­chet de melodii fol­clorice, dansuri populare. Instructorii de la clasa regie teatru au prezentat frag­mente din piesele „Virsta zero" şi „Un soţ pe nemîncate“. La pregătirea in­structorilor artistici o contribuţie deose­bită au adus­­ prof. Sorin Vinătoru, ac­torii ieşeni Vale­­riu Burlacu şi Pu­­iu Vasiliu, prof. C-tin Movilă. In încheiere, prof. Rodica Doboş, di­rector adjunct al şcolii, a înmînat in­structorilor diplo­mele, urîndu-le in acelaşi timp suc­cese depline în ac­tivitate. Absolvenţii cursurilor de vară au primit în­drumări de la tov. Vicenţiu Dono­­se, metodist la Cen­trul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artis­tice de masă al ju­deţului Iaşi. Pe şantierul Facultăţii de chimie Spaţiile de învăţământ vor fi predate la timp Lucrătorii de pe şantierul Facultăţii de chimie depun susţinute eforturi pentru predarea la termen a tuturor construc­ţiilor aflate în execuţie. In prezent se acţionează din plin pentru realizarea fi­nisajelor la cele trei pavilioane (pentru laboratoare, amfiteatru şi, respectiv, cu săli pentru seminarii) ce constituie spa­ţii de învăţămînt pentru anul universitar 1972—1973. Avem în vedere terminarea lor în prima jumătate a lunii septem­brie. Paralel, executăm structurile de rezis­tenţă la alte obiective, spre a crea fron­tul de lucru planificat — spaţii închise — pe timp de iarnă. De asemenea, în ul­timul timp au fost atacate, în avans, al­te corpuri de clădiri Este vorba de corpul decanatului, un amfiteatru şi un pavilion cu parter şi şapte nivele. Ing. OVIDIU DRAGAN șef de lot Primii paşi După publicarea în presă a Directive­lor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român cu privire la sistema­tizarea teritoriului, a oraşelor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-socială, co­mitetul comunal de partid Holboca a dez­bătut acest document în şedinţă lărgită cu activul. S-au stabilit cu acest prilej primele măsuri corespunzătoare specifi­cului comunei noastre, pornindu-se de­­îndată la înfăptuirea lor. însoţit de mem­bri ai comisiei de sistematizare şi de de­putaţi ai consiliului popular comunal, primarul Vasile Jugănaru a şi procedat la delimitarea, prin bornare, a vetrei sate­lor Dancu, Holboca, Orzeni şi Cristeşti, în lumina prevederilor ce se desprind din Directive. Cu sprijinul consiliului de conducere al C.A.P. — preşedinte, tov. Constantin Unguru — s-a început, în ace­laşi timp, acţiunea de desfiinţare a dru­murilor care taie inutil cîteva terenuri a­­gricole ca, de pildă, cele de pe tarlalele * FLACĂRA IAȘULUI Omagiu lui Ion Tuculescu Medicul Ion Ţuculescu, om al cercetărilor de la­borator făcute în sihăstrie şi tăceri, a simţit nevoia să chiuie haiduceşte, să doinească asemeni bătri­­nilor lui de acasă, să evi­te din frunză printre la­nurile de grîu ale copilă­riei şi apoi să viseze în răcoarea de lăicere şi poclăzi a odăiţei cu lut pe jos şi cu busuioc us­cat în grindă. A făcut-o pictînd, confidentul său fiind culoarea. Oficiind doar pentru el, Ţuculescu nu s-a considerat pictor şi de aici începe valoa­rea operei sale, pentru că, în adevăr, e vorba de o operă descoperită abia după ce, acum zece ani, medicul a plecat din lu­mea tablourilor sale dragi. Intrucît „yoga" Ţucu­­lescu, acea stare puţin euforică, născătoare de epigoni, a trecut, şi astăzi putem considera că ar­tistul Ion Ţuculescu înce­pe să capete in ierarhia artei noastre plastice un loc bine conturat de mo­nografii care i-au studiat opera, putem întreprinde cit mai obiectiv unele consideraţii privind origi­nalitatea acestui foarte interesant pictor. Trecînd peste evoluţia sa, care seamănă cu zborul din ce în ce mai precipitat al unui fluture orbit de lu­mină, pictura lui Ţucules­cu înseamnă cultură alto­ită pe tradiţie şi expri­mată cu un excepţional simţ al culorii. Incepind prin a fi un solid dese­nator, Ţuculescu a termi­nat ca mare colorist. E limpede că această pasiune secundară — de­sigur violon d’ingrés — la care a recurs din ne­cesitate, l-a acaparat treptat pînă ce s-a in­stalat definitiv şi primar in viaţa sa, comandîndu­­i-o. Devenit pictor, din disponibilităţi epice, Ţucu­lescu a evoluat trans­­miţînd cromaticii epo­sul şi dramatismul ne­liniştii sale de om care încearcă să dez­lege sensuri în ritualuri şi în cicluri aflate sub semnul eternităţii. Pentru el ochiul neadormit al ra­ţiunii devine o obsesie, galbenul rapiţei din pei­saj o alenă a melancoliei vegetale, bătrînii dorm împăcaţi în troiţe semă­nate pe cîmpuri, dar ce­rul, acest ocean al veşni­ciei, reflectă ca o oglin­dă zbuciumul ascuns în peisaj. De fapt, nu aşa numita simbolistică evi­dentă e cea care naşte întrebări în pictura sa, ci dramatismul cromatic a­­flat sub semnul lui Van Gogh, febrilitatea pensu­­laţiei şi încărcătura emo­ţională pe care o trădea­ză pasta. Ţuculescu luptă cu mijloacele sale, uneori le supune, alteori nu, dar pe tot ce realizează e pusă amprenta unei forţe deosebite, pictura lui respirind o energie co­pleşitoare. Ţuculescu a reuşit să extragă esenţialul­­ peisa­jului românesc nu redind decorativul plastic, ci su­fletul priveliştii, respiraţia locurilor. Din fericire, pictura rezistă timpului. Aurel LEON Podiş-Holboca, Dancu sau Valea Lungă, redîndu-se circuitului agricol o însemnată suprafaţă de pămînt fertil. Menţionez, totodată, că aceste acţiuni constituie doar primii paşi în traducerea în viaţă a sar­cinilor stabilite de înaltul forum al co­muniştilor — eveniment primit cu o deo­sebită însufleţire de toţi locuitorii comu­nei noastre. DUMITRU TOMA secretarul comitetului comunal de partid Holboca la chemarea consiliului popular comu­nal şi comitetului comunal U.T.C. de ai contribui cu forţele lor la înfăptuirea a­­cestui obiectiv. Maria Balan, Dumitru Sa­­machiş, Tatiana Ciobanu, Constantin Os­­troschi, Mela Pal, Neculai Puiu, Ana Pintilie, Eugen Zaharia sau Maria Cio­banu sunt numai cîţiva din tinerii care se evidenţiază prin hărnicie şi iniţiati­vă la construirea şcolii din satul lor natal. RADU ZAMOSTEANU director coordonator la Şcoala generală din comuna Mogoşeşti-Siret O interesantă acţiune de popularizare a cărţii . Zilele trecute, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc o intere­santă acţiune dedicată zilei de 23 August şi celei de a XXV-a aniversări a Repu­blicii. Numeroşi cititori ai bibliotecii au audiat expunerea cu tema : „Cartea şi partidul“ prezentată de prof. Mirel Mar­­cu de la Liceul nr. 5 din Iaşi. In conti­nuare, in sala bibliotecii, au fost pre­zentate ultimele noutăţi din literatura social-politică şi a avut loc un rodnic schimb de opinii privind folosirea cărţii in munca politico-ed­ucativă. Prof. PAUL ZAMFIR director-adjunct la Casa de cultură a sindicatelor Răspunsul tinerilor — fapte entuziaste In centrul civic al comunei Mogoşeşti- Siret se construieşte paralel cu alte cî­teva noi imobile, şi o şcoală cu 10 săli de clasă, 2 laboratoare, cancelarie, dife­rite dependinţe şi cu instalaţie de încăl­zire centrală. Construcţia şcolii a ajuns acum la planşeul etajului, care a şi fost turnat. Pe şantier pot fi văzute zilnic cite două-trei echipe de 15—20 de tineri, lucrînd cu spor la transportul cărămizi­lor şi materialelor, la lopatarea morta­rului sau la­­ordinea locului înconjură­tor. Sunt tineri originari din Mogoşeşti- Siret, elevi sosiţi în Vacanţă de la dife­rite licee şi şcoli profesionale din Iaşi sau Paşcani, şi care au răspuns cu fapte Duminică cultural-sportivă Duminică, 30 iulie, a.c., la Mironeasa a avut loc o reuşită duminică cultural­­sportivă organizată de căminul cultural. Acţiunea se înscrie în şirul manifestă­rilor dedicate zilei de 23 August şi celei de a XXV-a aniversări a Republicii. La realizarea acestei acţiuni şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori şi echipele sportive din comunele Mi­roneasa, Scheia, Scînteia şi Ipatele. In încheiere a avut loc o petrecere popu­lară. AUREL BEJENARU inspector la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Terenuri în paragină PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). La brigada Blageşti a cooperativei a­­gricole din Lunca, pe tarlalele Plan, Puceru, Pietrărie şi Catarg există o se­rie de vii bătrine. De fapt ele nu-şi merită deloc numele de plantaţii vi­ticole, din moment ce nici nu-s îngri­jite, dar nici defrişate pentru a li se da apoi vreo destinaţie utilă. Numai terenul lăsat aici în paragină însumea­ză peste 7 hectare. Ca şi cum n-ar fi suficientă această risipă de pămînt, în cadrul aceleiaşi brigăzi, alte circa 8 ha. nu produc nimic fiind invadate de salcîmi. Dacă factorii de conducere ai C.A.P.-ului nu se învrednicesc să pună în valoare aceste suprafeţe, s-ar cuveni ca măcar organele agricole judeţene să intervină pentru a pune ordine în folo­­sirea fondului funciar. C. DUDUMAN De ce se tergiversează aplicarea Legii privind cantinele-restaurant pentru A trecut mai bine de un an de la vo­tarea de către Marea Adunare Naţiona­lă a Legii privind cantinele-restaurant pentru salariaţi. In principal, Legea pre­vede o serie de măsuri menite să con­tribuie la îmbunătăţirea servirii salari­aţilor şi a pensionarilor, dezvoltarea can­tinelor prin transformarea structurii lor în cantine-restaurant şi funcţionarea lor pe baze economice eficiente. Se reliefea­ză şi de această dată preocuparea per­manentă a conducerii de partid şi de stat privind soluţionarea în mod practic a problemelor sociale ale oamenilor muncii, din sfera cărora face parte şi activitatea cantinelor. Cum au fost tra­duse în fapt prevederile Legii sus-amin­­tite în judeţul nostru ? Excepţionalele condiţii create la can­tina U.F.S. au permis transformarea a­­cesteia în cantină-restaurant. Rezultatele obţinute în perioada de cînd a fost tre­cută la noua formă de organizare de­monstrează superioritatea acesteia. Con­vingerile personale sunt întregite de fap­te şi date statistice. In noua formă orga­nizatorică, s-a îmbunătăţit în mod sub­stanţial calitatea mîncărurilor, a crescut gama sortimentelor puse la dispoziţia a­­bonaţilor, salariaţilor din zona industri­ală a municipiului. Beneficiarii acestei cantine-restaurant au posibilitatea să-şi aleagă unul dintre cele 4—5 sortimente din felul întîi, 5—6 sortimente din felul al doilea, dulciuri de bucătărie sau fruc­te din felul al treilea. Mulţi salariaţi cu care am discutat s-au declarat pe deplin satisfăcuţi nu numai de varietatea me­niurilor, a sortimentelor, ci şi de calita­tea deosebită a mîncărurilor — gustoase, aspectuoase, în cantităţi suficiente. Am reţinut un calcul simplu, economic : un meniu servit la cantina-restaurant costă pentru abonaţi 6 lei, iar pentru ocazio­nali — 7 lei. Acelaşi meniu, cu acelaşi gramaj, servit la un restaurant, costă du­blu sau chiar triplu. Avantajele sunt deci în favoarea abonaţilor, a salariaţilor, de­­terminînd astfel creşterea numerică a celor care servesc masa la cantina-resta­urant de la 700 la peste 1.300. Se pune justificat întrebarea : cum a fost şi este posibil ? Răspunsul se găseşte in însăşi traducerea în fapt a prevederilor Legii Selecţionarea exigentă a personalului şi verificarea nivelului pregătirii profesio­nale, dotarea corespunzătoare a cantinei­­restaurant în vederea respectării regu­lilor iftierico-sanitare, determinarea fur­nizorilor locali pentru asigurarea onoră­rii repartiţiilor de mărfuri în raport cu solicitările zilnice, sunt numai cîteva din­tre preocupările comitetului de condu­cere al cantinei-restaurant, ale întreprin­derii de alimentaţie publică care a pre­luat-o. Trebuie să subliniem şi un alt fapt pozitiv. După înfiinţarea cantinei­­restaurant, au luat naştere mai multe bufete de incintă, atît la U.F.S., cit şi la alte întreprinderi din zona industrială, extinzîndu-se servirea produselor de bu­cătărie la locul de muncă. Este în curs de înfiinţare şi o unitate „Gospodina“. Aceste activităţi aduc beneficii care sunt folosite (şi este foarte important) la îm­bunătăţirea meniurilor, acordîndu-se, în ultimul timp, un spor de meniu de 1,85 lei. Aici este locul să amintim că nu au fost folosite toate prevederile Legii. A­­vem în vedere un singur aspect. Raba­tul comercial nu intră în visteria I.A.P., ci, prin Lege, contribuie la îmbunătăţirea calităţii meniurilor, la ieftinirea preţului de cost. Or, tocmai în această direcţie considerăm că trebuie să se acţioneze cu mai mult curaj. Posibilităţi sunt: ex­tinderea activităţii de desfacere care a­­sigură creşterea producţiei proprii, îm­bunătăţirea servirii lucrătorilor la locu­rile de muncă respectiv îmbunătăţirea meniurilor, toate pe seama rabatului co­mercial realizat în plus. Din analiza modului de aplicare a Le­gii nr. 9/1971 de către delegaţi ai Comi­siei permanente pentru probleme de co­merţ a M.A.N., comisiilor permanente comerţ-cooperaţie ale consiliilor populare judeţean şi municipal, cit şi ai unor or­gane de specialitate din comerţ, la alte cantine au rezultat preocupări pentru o bună aprovizionare şi servire a abona­ţilor, dar mai puţine pentru transforma­rea cantinelor existente în cantine-res­­taurant. Conducerile administrative ale întreprinderilor deţinătoare de cantine, comitetele acestora n-au înţeles şi n-au adîncit încă marile avantaje create de către Legea privind cantinele-restaurant pentru salariaţi, căutîndu-se în schimb fel de fel de motive numai pentru a păs­tra vechea formă de cantină. „Realitatea confirmă că vechea organizare a canti­nelor este inferioară celei a cantinelor­­restaurant, că in multe locuri salariaţii nu se bucură de avantajele noii Legi“, sublinia într-o recentă discuţie tovarăşul deputat Ion Budura, preşedintele Comi­siei pentru comerţ şi cooperaţie a Consi­liului popular judeţean. Iată şi de ce la cantina Uzinelor de reparat material ru­lant din Paşcani calitatea preparatelor, numărul caloriilor necesare hranei lasă de dorit, nu corespund normelor. Respec­tiva unitate dispune de o mare gospodă­rie anexă, se obţin importante cantităţi de produse Din păcate, datorită unei orientări greşite, se introduc în hrană produ­se cu preţuri sporite. Pe această cale şi altele de acest gen, gospodăria anexă a dat beneficii importante, de ordinul su­telor de mii de lei, dar acestea nu s-au răsfrînt asupra îmbunătăţirii calităţii meniurilor servite salariaţilor din între­gul complex C.F.R Paşcani. Asemenea situaţii pot fi intîlnite şi la alte cantine, ca cea de la Fabrica de antibiotice, a Regionalei C.F.R. etc La cantina I.M.A. Podu-Iloaiei, s-au constatat şi neajun­suri în privinţa igienei, întocmirii şi res­pectării meniurilor, repartizării prepa­ratelor la abonaţi, favorizîndu-se unii salariaţi în detrimentul altora. Trebuie să spunem că asemenea ano­malii îşi găsesc izvorul în lipsa de con­trol a organelor cu atribuţiuni bine sta­bilite prin Lege. Comitetele executive a­­le consiliilor populare nu au acţionat pentru extinderea prevederilor Legii nr. 9, cedîn­d cu uşurinţă în faţa argumente­lor prezentate de către conducerile ad­ministrative ale întreprinderilor deţină­toare de cantine. Se desprinde aşadar, în concluzie, că toţi factorii de răspundere trebuie să mi­liteze cu mai multă energie pentru trans­punerea în fapt a prevederilor Legii nr. 9 la toate cantinele, indiferent dacă au fost sau nu preluate de comerţ, să ini­ţieze acţiuni în spiritul Legii, menite a contribui la îmbunătăţirea servirii sala­riaţilor. De avantajele Legii trebuie să se bucure cu­ mai mulţi salariaţi. Al. MONTEORU ■ Exemplul cantinei-restaurant de la U.F.S. este edificator ■ Unii nu vor să priceapă că Legea contribuie la satisfacerea mai deplină a cerinţelor oamenilor muncii I 4 ( ( X f

Next