Flacăra Iaşului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8097-8122)

1972-10-01 / nr. 8097

PAGINA A II-A O iniţiativă a şcolii medicale ieşene Studierea problemelor actuale psihosociale Ocrotirea sănătăţii oamenilor reclamă nu numai pricepere, responsabilitate, dragoste, pasiune şi omenie faţă de om, ci şi adaptarea şi orientarea dinamică şi prioritară a măsurilor de promovare şi apărare a sănătăţii la necesităţile dictate de viaţa însăşi. Este ştiut că structura morbidităţii prin diverse boli în ţara noastră a fost profund modificată ca urmare a îmbunătăţirii substanţiale a condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. In cadrul morbidităţii generale, un loc particular îl ocupă tulburările şi bolile psihice. Astfel, se constată o scădere marcantă a tulburărilor psihice de natură sifilitică, puerperală, a confuziilor mintale. Tulburările psihice de natură pelagroasă au devenit o raritate clinică. Studiile efectuate de prof. dr. P. Brînzei evidenţiază o tendinţă de stabilizare, începînd cu deceniul al cincilea, a unor psihoze de natură predominant endogenă (psihoze afective, schizofrenie, epilepsie). Pentru a cuprinde şi interveni în realizarea dezideratelor sănătăţii mintale, problemă de interes general social, nu mai este suficientă şi nici posibilă numai activitatea unui număr restrîns de specialişti (psihiatri), ci este necesară activitatea unei echipe numeroase, cu structură polivalentă, formată din medici psihiatri, psihologi, pedagogi, sociologi, jurişti, defectologi, medici şcolari, medici igienişti, asistente medicale şi de ocrotire, specialişti în orientarea profesională şi de recuperare, ergonomişti, activişti sociali etc. Acest colectiv, pe baza unui program judicios alcătuit, are toate şansele reale de a deveni un adevărat nucleu metodologic, un instrument de certă eficienţă pentru promovarea măsurilor de psihoigienă şi psihoprofilaxie în colectivităţile de copii, tineri şi adulţi, în industrie, şcoli elementare şi licee, în institutele de învăţămînt superior, în familiile bolnavilor neuro-psihici, ca şi în asistenţa persoanelor în vîrstă. Se cuvine să subliniem că aceasta este de altfel una din direcţiile prioritare în care se dezvoltă medicina contemporană. Consider că-i revine Iaşului meritul de a fi avut iniţiativa, prin prof. dr. P. Brînzei şi cu sprijinul larg al organelor de partid şi de stat, de a crea în mod experimental şi pentru prima dată în ţară, în urmă cu trei ani, Serviciul de sănătate mintală (Serviciul psihosocial). încă de la crearea sa, acest serviciu, pe baza linei metodologii proprii, a experimentat şi realizat organizatoric echipa polivalentă de care aminteam mai sus, realizînd în acelaşi timp o serie de acţiuni şi studii orientative cu scopul evidenţierii unora dintre cauzele de eşec adaptativ în activitatea instructiv-educativă şi socioprofesională, în vederea instituirii — pe baza concluziilor rezultate din aceste studii — a unor măsuri corespunzătoare de psihoigienă şi psihoprofilaxie. In acest sens, s-a efectuat un studiu în vederea depistării şi influenţării factorilor de risc adaptativ în activitatea socio-profesională, pe un număr de 16.000 salariaţi din principalele întreprinderi industriale ale municipiului Iaşi. S-a efectuat, în acelaşi scop, pe baza unui chestionar complex bio-psiho-social, dimpreună cu U.F.S. Iaşi, un alt studiu pe un număr de 2.500 salariaţi. In vederea orientării prioritare a acţiunilor profilactice de sănătate mintală, a fost, de asemenea realizat, pentru o perioadă de 10 ani, studiul incidenţei bolilor psihice în municipiul Iaşi pe baza documentelor medicale de consultaţii de la policlinicile municipală, industrială şi studenţească, de la cabinetele medicale de întreprinderi şi circumscripţii, ca şi de la cabinetele de psihiatrie adulţi şi copii, precum şi din evidenţa internărilor în Spitalul de neuropsihiatrie „Socola" — Iaşi. In acelaşi timp, pe baza unor teste psihologice care au permis o aplicare colectivă , au fost exploraţi un număr de 5.000 elevi aparţinînd clasei a VIII-a din municipiul Iaşi, comparativ cu elevii oraşului Vaslui şi din comune din judeţul Iaşi. S-a realizat, de asemenea, un alt studiu psihologic în condiţii de stress emoţional (examene) pe un număr de 3.000 elevi şi a început studiul dezvoltării neuro-psihice a unui fol de copii din municipiul Iaşi la vîrsta de 6 ani. O preocupare importantă a fost pentru colectivul nostru studiul problematicii psiho-sociale privind activitatea socioprofesională a studenţilor din Centrul universitar Iaşi. Este în curs de terminare un alt studiu preliminar privind copiii prematuri născuţi la Iaşi în ultimii douăzeci de ani. In prezent, Serviciul de sănătate mintală se preocupă pentru a găsi cele mai bune mijloace de a lărgi şi îmbogăţi colectivul său metodologic in vederea desfăşurării unor acţiuni ample de psihoigienă şi psihoprofilaxie, prevăzute în „programul de apărare şi promovare a sănătăţii mintale“ elaborat de Ministerul Sănătăţii pentru înlăturarea sau neutralizarea factorilor de risc adaptativ, depistarea precoce a îmbolnăvirilor sau tulburărilor psihice în rîndul populaţiei şi îndeosebi la copii şi tineret, îmbunătăţirea asistenţei psihiatrice ambulatorii pentru o recuperare şi reinserare corespunzătoare bio-psihologică şi respectiv socio-profesională. Dr. M. ŞELARU şeful Serviciului de sănătate mintală al Spitalului clinic de psihiatrie „Socola“ — Iaşi o echipă de oameni de ştiinţă experimentează la Veneţia o nouă metodă de imortalizare a operelor de artă. De data aceasta nu este vorba de o nouă metodă de conservare a acestora, ci de crearea unui fel de „muzeu imaginar" printr-un procedeu de reproducere cunoscut sub numele de holografie : fotografierea tridimensională, prin intermediul laserului, a obiectului dorit. Acest procedeu a fost inventat în 1964, dar, pînă anul trecut, el nu putea fi aplicat decit pentru reproducerea unor obiecte care nu depăşeau cîţiva centimetri. Cu ajutorul laserului se pot obţine acum hologramele unor obiecte care depăşesc 1 m înălţime. La ce vor folosi aceste holograme s-au întrebat, iniţial, foarte mulţi specialişti ? .. Răspunsul a venit imediat de a laboratorul Săn Gregorio unde a fost realizată holograma unei statui sculptată de Donatello, obţinîndu-se o copie perfectă după original. Aşadar, aceste holograme, executate în prealabil, vor permi reconstituirea, pină la cele mai mi. detalii, a unei opere de artă în eventualitatea în care. .ele. ar, avea soarta , celebrei „Pieta" ■ t. serios deteriorată de un psihopat — sau ar fi chiar iremediabil distrusă. Un avantaj marginal : în cursul executării hologramei, razele laser curăţă fie ,din purităţi orinnalve, fără să-i retenoreze. Holografia şi arta Filmele saptamini: viitoare Premiere „Copou" : Fuga după linişte Regizorul Peter Vasiliev, scenaristul Emil Manov şi actorii Konstantin Koţev, Georgeta Ceakîrova, Valentina Borisova ne oferă spre vizionare o comedie, o farsă cinematografică avînd ca temă , după linişte, fobia zgomotului, dorinţ a trăi , intr-un colţ cit mai liniştit. Aceasta dorinţă pare irealizabilă în condiţiile unei lumi civilizate, soluţia oferită fiind regăsirea liniştii sufleteşti prin integrarea perfectă în colectivitatea umană „Republica" . Logodnica frumosului dragon Producţie a studiourilor cehoslov filmul „Logodnica frumosului dragon" calizat în regia lui Jiri Sequens, este un vodevil care satirizează moravurile tinerilor cuceritori de profesie. Acţiunea este plasată într-un orăşel din Cehoslovacia de la începutul secolului nostruu Distribuţia : Josef Abrham, Vladimir Mensik, Helga Koekova, Stella Zozvorkova, Kveta Fialova, Jaroslav Marvan etc. "Tineretului" . .Lumea animalelor Consemnăm cu plăcere premiera studioului "Animafilm" care ne oferă, pentru copiişi tineret, un film de lung metraj care ne poartă în lumea basmelor şi a fabulelor cunoscute şi îndrăgite. Regia şi scenariul sunt semnate de colectivul format din Horia Ştefănescu, Victor Antonescu, Constantin Crîşmărel, Badea Anton, imaginea de Olga Pîrîianu, Rad Codreanu, Anca Barbu, iar muzica de Radu Zamfirescu, Paul Urmuzescu şi Victoria Emanoil. „Victoria" : Creierul Bourvil şi Jean Paul Belmondo întruchipează personajele principaledin filmul lui Gérard Oury, „Creierul“, coproducţie franco-italiană. „Creierul" este o comedie poliţistă antrenantă şi agreabilă. Din distribuţie mai fac parte David Niven, Eli Wallach, Silvia Monti, Franck Valois, Henri Genes, Tommy Duggan etc. Reluări „Tătăraşi“: Batalionul inviribil (3—5 octombrie) şi Astă seară dansăm în familie (6—8 octombrie). ,,Nicotină": Asediul (3—4 octombrie) şi Toamna cheyennilor (5—8 ocombrie); In judeţ: Casa de cultură Paşcani: Silvia (3—4 octombrie) şi Aventuri la Marea Noastă (5—8 octombrie); Clubul C.F.R. „Unirea“ Paşcani: Valurile Dunării (2—3 octombrie) şi Ultimul domiciliu cunoscut (5—8 octombrie); Tg. Frumos: Fraţii Karamazov (2—4 octombrie) şi Cromwell (5—8 octombrie); Hîrlău: Douăsprezece scaune (2—3 octombrie); Doamna şi vagabondul (4—5 octombrie) şi Pentru că se iubesc (6—3 octombrie); Podu-Iloaiei: Tick, Tick, Tick (2—4 octombrie) şi întoarcerea Sfîntului Luca (5—8 octombrie); Hălăuceşti: Un minut de reculegere (2—4 octombrie) și B.D. la munte şi la mare (5—8 octombrie). Cadru din filmul „Creierul“ Portret-interviu duminical Directorul căminului cultural şi locţiitorul secretarului comitetului comunal P. C. R. din Vlădeni — Tovarăşe Constantin Cojocaru, sînteţi director de cămin cultural în comuna Vlădeni. Vă place această muncă ? — Dacă m-aţi fi întrebat ce altă muncă aş vrea să îndeplinesc n-aş fi putut răspunde. Sunt activist cultural de şase ani, şi descopăr mereu noi afinităţi şi, bineînţeles, posibilităţi de realizare. O clipă dacă simţeam lipsa chemării, nu stăteam în acest post. — Activistul cultural este şi activist de partid. Cum jalonaţi, în această dublă calitate, munca cultural-educativă ? — Căminul cultural este în primul rind o instituţie ideologică care trebuie să polarizeze şi să influenţeze în spirit comunist conştiinţele oamenilor. Acesta este obiectivul major căruia căminul cultural trebuie să-i subordoneze toate formele sale de activitate. Evidenţierea oamenilor, generalizarea experienţei pozitive, popularizarea ritmică a rezultatelor obţinute în campania agricolă, relevarea importanţei strîngerii în timpul cel maiscurt al roadelor toamnei, iată cîteva din preocupările noastre imediate. — Vine lumea la cămin în acest timp ? — Acum mergem noi — activiştii culturali ,— acolo unde se munceşte, cu mijloacele noastre de activitate: discuţia de la om la om, informarea politică zilnică, evidenţierea fruntaşilor, fotografierea şi afişarea la panoul de onoare. Pe de altă parte, atunci cindi întîlnim manifestări de indolenţă, atitudini de nepăsare faţă de avuţia obştească intervenim prin caricaturi, epigrame, scurte dezbateri, chiar la locul de muncă in care comuniştii îşi spun răspicat părerea. — Vorbeam de fostul politic al activistului cultural. Sînteţi locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid. Se poate vorbi de o simbioză ? — Bineînţeles. Punem un accent deosebit pe munca de partid. De fapt, realizarea activităţii cultural-educative se face sub îndrumarea şi prin efortul comitetului comunal de partid care antrenează toţi factorii educaţionali şi asigură caracterul şi conţinutul politic al fiecărei acţiuni. Simbioza de care vorbeaţi se concretizează în felul următor : secretarul comitetului de partid este un experimentat activist. El mă ajută să realizez o întrepătrundere a experienţei cu iniţiativa caracteristică tinereţii. Şi sunt mulţi tineri în sat dornici să ridice comuna natală la nivelul unei localităţi civilizate. — Ce loc acordaţi activităţii artistice ? — Nu considerăm această activitate ca un scop în sine, ci ca pe un mijloc specific căminului cultural prin care mobilizăm pe săteni la realizarea sarcinilor de partid şi de stat. — Căminul cultural din Vlădeni şi-a definit personalitatea ? — Se poate vorbi de un specific, de nişte acţiuni tradiţionale, de un caracter continuu al muncii cultural-educative. N-aş putea spune că s-a realizat o personalitate distinctă, deoarece mai avem multe de făcut în scopul producerii unor mutaţii în conştiinţa sătenilor. Avem în faţă programul Conferinţei Naţionale a partidului, program ce implică responsabilităţi sporite, exigenţă continuă, iniţiative eficiente. Sîntem pe drumul definirii personalităţii acestei instituţii, dar a spune că am făcut totul ar fi o mare greşeală şi o excludem din capul locului. Sîntem oameni comunişti şi trebuie să fim cit mai realişti. Ion RAZEŞC CASA NOASTRĂ A intrat în obişnuinţa profesorilor şi părinţilor ca la început de an şcolar să-şi îndrepte atenţia spre locul unde copiii pot să-şi petreacă timpul liber în mod util şi plăcut. Casa pionierilor din Iaşi — instituţie profilată pe instrucţie şi educaţie extraşcolară — îndeosebi în ultima vreme, iniţiază cele mai interesante, variate şi atrăgătoare activităţi specifice vîrstei, aptitudinilor, preferinţelor copiilor. Efortul nostru se îndreaptă spre educarea prin muncă şi către muncă a pionierilor şi şcolarilor. Cu sprijinul substanţial al organelor de partid şi de stat, am reuşit să avem o bază materială substanţială cu care să facem faţă cerinţelor actuale. Cercurile noastre, atelierele, laboratoarele au fost dotate cu aparatură modernă audio-vizuală, electronică, strunguri, aparate de măsurat ş.a. pentru ca ora de cerc să fie mai interesantă şi pe înţelesul copiilor noştri. Profesorii conducători de cerc sunt animatorii activităţii, Cei care stimulează spiritul de creativitate şi inventivitate al copiilor, cei care impulsionează vibraţiile micilor învăţăcei, îi fac visători, creatori şi realizatori ai unor obiecte, aparate sau spectacole deosebit de valoroase. Anul acesta, la Casa pionierilor din Iaşi funcţionează aproximativ 50 de cercuri şi numeroase secţii, profilurile acestora fiind în special cu caracter tehnico-ştiinţific. De asemenea, există cercuri cultural-artistice, agrobiologice şi turism sportive. Vor funcţiona pentru prima dată şi cercuri uzinale la C.E.I.L., Uzina mecanică JSTicolina“, U.F.S., Fabrica de mătase „Victoria“, Ţesătura, U.R.A., Fabrica de ceramică ş.a. In alegerea activităţii, copiii se bucură de întreaga libertate. Experienţa anilor ne-a convins că, atunci cînd copilul îşi alege singur aria de activitate, rezultatele sunt din cele mai bune. Chiar şi şcolarii cu rezultate mai slabe la învăţătură, care vin la cercurile Casei după o perioadă de activitate reuşesc să obţină note bune şi la şcoală. De aceea pledăm pentru înscrierea acestora la cercuri, pentru că acestea le stimulează gîndirea şi-i deprind cu munca sistematică. In anul şcolar 1971—1972, Casa pionierilor s-a situat pe un loc fruntaş în numeroasele activităţi şi competiţii pe plan judeţean sau naţional. Menţionăm doar prima microsesiune ştiinţifică a pionierilor de la cercul micilor naturalişti, frumoasele rezultate ale radiofoniştilor şi electrotehnicienilor noştri, spectacolele tinerei fanfare prezentate atît pe litoral cit şi în alte localităţi din ţară, spectacolele şi turneele teatrului pentru pionieri şi şcolari. Cu prilejul competiţiei „Cupa Moldovei“, aeromodeliştii au ocupat locul I primind şi „Cupa Moldovei“. La concursul „Exterra“ 1972, pionierii de la cercul de carturi microautomobile au obţinut locul I la băieţi şi locul I la fete. Medalia de aur şi locul I au fost cîştigate la concursul „Minitehnicus 1972“ de cercul de aeromodele. Trofeul „Cutezătorii“ şi medalia de aur au fost cîştigate de expediţia „Vînătorii lui Dragoş“. Numai în anul şcolar 1971—1972 cercurile Casei au obţinut 23 de medalii de aur. Locuri fruntaşe în competiţii naţionale au fost obţinute şi de alte cercuri, ceea ce impulsionează şi stimulează activitatea generală a copiilor. Pentru prima dată în ţară, la Casa pionierilor din Iaşi s-a luat iniţiativa creării unui sfat pionieresc — for conducător al pionierilor şi şcolarilor activişti ai casei — care contribuie substanţial la buna desfăşurare a activităţii, la numeroasele succese competiţionale şi la organizarea vacanţelor. Acest sfat s-a creat ca rezultat al experienţei noastre, ca o necesitate imperioasă şi el se dovedeşte extrem de util activităţilor Casei. Lui de altfel îi aparţine iniţiativa de a creşte porumbei pentru a popula Piaţa Unirii sau de a avea o seră proprie pe Copou. Cu sprijinul direct al copiilor şi al părinţilor acestora am reuşit să organizăm numeroase vizite, drumeţii, excursii pe plan judeţean şi în ţară, tabere, şi expediţii cu autogospodărire şi autoconducere. Sunt mulţi acei părinţi care ne-au adresat mulţumiri pentru faptul că în perioada cînd ei sunt la muncă copilul îşi poate petrece timpul liber într-un cerc al Casei. Anul acesta, peste 1000 pionieri şi şcolari — fiii şi fiicele muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderile ieşene — şi-au petrecut vacanţa în excursii, tabere şi expediţii organizate de Casa pionierilor din Iaşi. Copiii, prin sfatul pionieresc al Casei, au propus amenajarea în viitor a doua sate de vacanţă la Ciric şi Repedea. Sîntem convinşi că, dacă fiecare întreprindere şi instituţie ieşeană ar construi cite o cabană pentru copiii salariaţilor lor, un astfel de sat s-ar putea da în folosinţă încă în vacanţa mare a anului 1973. Astăzi, Casa noastră — Casa pionierilor din Iaşi — îşi redeschide porţile, după o scurtă vacanţă. O vacanţă ce s-a caracterizat, de fapt, prin pregătiri intense pentru noul an şcolar, pe care îl dorim cit mai bogat în succese pe toate planurile. Deci Casa noastră vă aşteaptă, dragi copii, iar manifestările organizate astăzi în municipiul Iaşi nu reprezintă decât un început. Prof. Stelian CHIRIAC directorul Casei pionierilor Iaşi PASIUNE. Instantaneu la cercul de electrotehnică. JOCURI Albastru ORIZONTAL : 1. Hercule pe fond albastru — Urmează amurgului violet ; 2. Compozitorul melodiei „Albăstrele" ; 3. Ac — întinderi albastre fluide ; 4. Autorul versurilor : „Şi-acestui mic grăunte ce-i zic şi lumea noastră, / Mai mic decît steluţa din bolta cea albastră, / I-aş spune o poveste..." (1861— 1927) — Inalbăstrită ! ! ; 5. Cea mai tematică floare ; 6. E răpitoare pe fond azuriu; 7. E — I ! — Vîrf de genţiană ! ; 8. Cuarţ violet (pl.) ; 9 Compozitorul şi interpretul melodiei „Azzuro". VERTICAL : 1. Odinioară (abr.) - Vede totul în albastru ; 2. Rădică, la baza unui albastru... neplăcut la gust — Din albăstrime ! ; 3. Vestită cântăreaţă de operă (1859—1931 — Cale ! ; 4. Situaţii albastre : De la (ed.) — Poetul întinderii ■ albastre ; 6. La ţărm ! — Cu iniră albastră ; 7. Albastrul safir — La boltă ! ; 8. Albastrul cerului — Blues-ul în muzică . 9. Scoase de „Albatros". V. VILCEANU FLACĂRA IAȘULUI AUTOMOBILIŞTII SA PLĂTEASCĂ! Autorităţile din cantonul Vaud au luat de curînd o măsură care a produs nemulţumiri în rîndurile automobiliştilor locali. Toţi posesorii de maşini care întrebuinţează pneuri cu ţinte (antiderapante) sunt obligaţi să plătească o taxă anuală de 100 de franci elveţieni. Consiliul cantonal arată că au fost constatate mari stricăciuni pe şosele din cauza acestui fel de, cauciucuri, reparaţiile costînd aproximativ 10 milioane franci pe an. Aşa că reparaţiile trebuie plătite de automobilist!! MAI BINE TIRZIU. .. MAI Venezueleanul Pedro Pablo Ronaldo şi Maria Hernandez au hotărît de curînd să se căsătorească după un trai comun „în afara legii" de aproape... 80 de ani ! Ginerele are 120, iar mireasa 105 ani ! La nuntă au luat parte cei şase fii ai lor, 40 de nepoţi şi 6 strănepoţi ! ULTIMUL RAVELLE"... Ziarul „Le Monde" scrie că zilele acestea a ieşit de pe bancul de probă, la Toulouse, ultimul avion „Caravelle", marcînd astfel terminarea unui program lansat în Franţa acum aproape 20 de ani. Ultimul „Caravelle" este al 280-lea. Cele 280 avioane au parcurs milioane de kilometri pe toate meridianele globului. Numai cele 20 aparate vîndute unei firme americane au efectuat zboruri care totalizează înconjurul globului de 4 713 ori! „Caravelle" face, așadar, loc altor tipuri, mai moderne... Caleidoscop „CA Ce nu se înţelege pe alocuri: Ziua - lumină nu începe cînd e soarele sus (urmare din pag. 1) lucrează decît 4 din cele 6 combine din dotarea secţiei. Un sprijin cu forţe din alte părţi s-ar impune de urgenţă. De la Erbiceni, de pildă, unde la ora actuală combinele sint libere. Legume care se depreciază în aşteptarea recepționerului de la C. L. F. „Vrem să fim cit mai punctuali cu valorificarea produselor la fondul de stat — ne-a declarat preşedintele cooperativei, Adrian Butuc. Ne-am achitat contractul la fasole, strugurii îi trimitem imediat la centrul de vinificaţie, iar floarea-soarelui la baza de recepţie. Am livrat la contract şi primele 71 tone de porumb. In schimb la legume ne-am cam încurcat“. Despre ce este vorba ? Cooperativa mai are bune de valorificat circa 20 tone de ceapă uscată şi 10 tone de ardei şi varză. Dacă pieţele au nevoie de asemenea produse — şi-au zis oamenii — n-ar fi rău să vină un delegat de la C.L.F. să vadă marfă la faţa locului. Dacă îi place, să o ridice, iar dacă nu, să ne-o lase să o valorificăm noi pe plan local la membrii cooperatori. De trei zile însă produsele așteaptă pe cîmp, dar nimeni de la C.L.F. sau AGROCOOP n-a binevoit să se deplaseze aici, măcar... din curiozitate. din O parte lipsuri se plică Faţă de lipsurile constatate căutăm explicaţii şi de la factorii în drept, comunali. Dimineaţă, la comitetul comunal de partid nu se afla nimeni, iar la consiliul popular era prezent doar funcţionarul principal, tov. I. Benea. „Or fi plecaţi în cîmp conform indicaţiilor organelor judeţene“ , ne-am zis noi. A fost doar o presupunere, pentru că aşa cum aveam să constatăm ulterior, tov. Gh. Moroşanu, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid (secretarul comitetului fiind plecat în concediu) a sosit de la Iaşi abia la ora 7,20. Iar tov. V. Rodu primarul comunei, se afla încă acasă, la consiliu sosind abia pe la ora 8. Solicităm celor doi tovarăşi cu munci de răspundere — Gh. Moroşanu răspunde de buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă la C.A.P. Erbiceni, iar V. Rodu de acelaşi lucru la C.A.P. Totoeşti — explicaţii cu privire la stadiul campaniei agricole, la natura unor deficienţe văzute pe teren. Dar, spre surprinderea noastră, interlocutorii nu ne-au pututfurniza nimic concret. De fapt de la birou nici nu poţi şti ce se întîmplă pe teren şi nici nu poţi lua măsurile ce se impun în necunoştinţă de cauză. Consecinţele acestui sistem defectuos de muncă sunt cele la care ne-am referit mai sus. Unei asemenea situaţii trebuie să i se pună neîntîrziat capăt. Instruirea culturală din In scopul intensificării activităţii politice şi cultural-educative a aşezămintelor culturale din judeţul Iaşi, în zilele de 29 şi 30 septembrie a.c. a avut loc instruirea activiştilor culturali, în lumina sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a partidului. La această instruire a participat, tovarăşul Al Floareş, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă. În cadrul programului de instruire, activiştii culturali au avut ocazia să audieze expunerea activiştilor judeţul Iaşi „Republica Socialistă România în contextul actual al vieţii politice internaţionale“, susţinută de tovarăşul Rubin Sulimzon, redactor şef adjunct al ziarului „Flacăra Iaşului", doctorand în drept internaţional. S-a efectuat apoi un util schimb de experienţă pe teme ale activităţii curente. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Al. Floareş care a subliniat necesitatea intensificării activităţii politice şi culturaleducative în cadrul aşezămintelor culturale din judeţul Iaşi.