Flacăra Iaşului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8123-8148)

1972-11-01 / nr. 8123

PAGINA A II-A Situaţia însămînţării griului în cooperativele agricole în seara zilei de 31 octombrie a. c. (în procente faţă de plan)­ ert| ° C^AJ**** % Preşedinte Ingineriei | % Preşedinte Inginer-şef 1. Bivolari 100,0 C. Şalaru Gh. Hristea 58. Belceşti 54,7 M. Lincu Florin Ungureanu 2. Coarnele Caprei 100,0 V. Burcă V. Burcă 59. Dolheşti 64,7 Ilie Tăbăcaru C. Balan 3. Cozmeşti 100,0 Gh. Bursuc Eleuterie Popovici 60. Mirceşti 64,3 I. Timofte I. Radu 4. Gorban 100,0 Sorin Busuioc Sorin Busuioc 61. Chişcăreni 63,6 I. Bad­ov V. Coşniţă 5. Moşna 100,0 A. Ţonea A. Ţonea 62. Sireţel 63,2 Gh. Farchizon N. Cojemeacă 6. Stroeşti 100,0 V. Buzatu V. Burleac 63. Focuri 62,6 D-tru Apostol C. Jumuga 7. Trifeşti 100,0 I. Mihalache I. Mihalache 64. Ţibana 62,6 I. Ungureanu Liviu Timoianu 8. Costeşti 96,6 C. Nedelcu Veta Apetrei 65. Hărmăneşti 62,5 Gh. Buruiană Ilie Lahman 9. Probota 94,6 N. Străchinaru N. Străchinaru 66. Totoești 62,4 Adrian Butuc Hristos Seistos 10. Plugari 93,0 Nichifor Patraşcu M. Anghelina 67. Lungani 61,9 V. Bocîncă P. Nanău * 11. Aroneanu 90,0 D. Avădanii Gh. Vasiliu 68. Vînători-Popricani 61,6 N. Răuț Eugenia Alexa 12. Tîrgu Frumos 89,6 Stelian Pruteanu Nichita Mihailov 69. Golăeşti­­ 60,7 P. Amanolesei Leontin Onuţă 13. Popeşti 89,3 P. Amateesei P. Amateesei 70. Drăguşeni 60,0 C. Pristavu V. Văcăriţă 14. Dumeşti 87,5 Frătiţă Pintilie I. Bordeianu 71. Erbiceni­­ 60,0 M. Abinei I. Bacoşcă 15. Perieni 87,5 Valentin Pop Valentin Pop 72. Cristeşti ,­­ 59,7 N. Pintilie M. Crihan 16. Cotnari 87,0 Mihai Ungureanu Octavian Baltag 73. Tătăruşi­­ I­ 59,6 C. Dogaru C. Haras 17. Verşeni 86,3 Al. Şoimaru Mitrică Şoimaru 74. Vînătorii 58,6 D. Gherasim D. Blaşcu 18. Strunga 86,0 Victor Tincu Victor Tincu 75. Vatra ^ 57,1 D. Răţoi Agripina Capşa 19. Podu­ Iloaiei 85,7 C. Oniceanu C. Ciloci 76. Mirosloveşti ?, 56,1 C­ostache Sandu Gh. Stanciu 20. Ruginoasa 85,1 Aglaia Lupu P. Alexa 77. Răducăneni * , 56,1 Maria Proca Maria Proca 21. Ţigănaşi 84,6 p. Dascălu P. Dascălu 78. Cîrjoaia 54,4 V. Ursu I. Sava 22. Deleni 83,8 Gh. Bucă Cornel Sava 79. Mogoşeşti 54,1 V. Abuhnoaie M. Dîrţu 23. Fîntînele 83,3 D. Grădinaru V. Jacotă 80. Ipatele 54,0 N. Costea Catinca Huţu 24.­­ Stolniceni-Prăjescu 83,3 Al. Popescu Costache Grigoriu 81. Hălăuceşti 53,7 I. Chica M. Ionescu 25. Popricani 82,5 Călin Ioniţă Jenică Grigoriu 82. Gîrbeşti 52,5 Tr. Dăscăliţa Mişu Andrei 26. Brătuleşti 82,0 Gh. Chirilă I. Moroiu 83. Moţca 51,4 V. Cucoş Dinu Enache 27. Valea Seacă 82,0 I. Lupu Mircea Popovici 84. Ţibăneşti 50,7 Gh. Hucanu I. Anghelin 28. Horleşti 81,0 Gh. Ciobanu P. Munteanu 85. Voineşti 48,8 v. Manciuc V. Lascăr 29. Cozmeşti (Şt. Prăjescu) 80,0 Gh. Spiridon Virgil Safin 86. Gropniţa 48,4 I. Chirtea I. Badaşcu 30. Spineni 80,0 N. Neghină Pavel Grădinaru 87. Cozia 47,5 Al. Fedeleş Corneliu Cernea 31. Leţcani 78,4 Traian Meriu Traian Meriu 88. Rediu 47,4 n. Gavrilă N. Gavrilă 32. Vlădeni 78,2 I. Brînzanu V. Foca 89. Dobrovăţ 46,1 Gh. Iacobuţă P. Aniţei 33. Heleşteni 78,1 Petru Ilaşcu Paul Ionescu 80. Tansa 45,8 Gh. Veniamin V. Ştefănescu 34. Mogoşeşti-Siret 78,1 Gh. Samachis Victor Petrescu 91. Movileni 45,3 Adrian Ionel Adrian Ionel 35. Lunca 77,5 V. Ciurlică V. Sîrbu 92. Tomeşti 44,8 D. Daminescu V. Meder 36. Bălţaţi 77,2 C. Tudose Naum Voicu 93. Tungujei 43,1 Antighin Popa Adolf Jugaru 37. Lespezi 76,8 P. Acatincăi Eugen Ionică 94. Brăeşti­­ 42,8 Radu Coteanu Radu Coteanu 38. Scobinţi 75,3 Gh. Costache Gh. Costache 95. Şcheia 41,0 M. Panaite Leonard Popa 39. Bohotin 75,0 Octav Flondor Th. Ambruno 96. Mironeasa 40,0 Şt. Suhan V. Ţurcanu 40. Victoria 73,8 Ilie Bamboi C Şoitu 97. Scinteia 40,0 V. Ciornei Dan Condurache 41. Roşcani 73,0 M. Ciochină Gabriel Platon 98. Bosia 39,2 C. Pecheanu Gh. Moloci 42. Andrieşeni 71,2 P. Andrei Iulian Brînzan 99. Grajduri 37,5 Maria Ghebea M. Niculiţă 43. Ciorteşti 70,5 C. Turculeţ M. Apostol 100. Sineşti 36,1 Gh. Mateescu N. Racoviţan 44. Corneşti 70,0 Gh. Enache G­oichim 101. Româneşti 35,5 I. Zaborilă N. Gălăţeanu 45. Cepleniţa 69,3 Gh. Buburuzanu Gh. Teodoru 102. Pocreaca 34,7 C. Trincă Victor Vlasov 46. Răchiteni ■ 69,0 N. Tiba N. Costache 103. Dagîţa * 30,4 D. Horobăţ Vasilica Leonte 47. Al. I. Cuza 68,9 I. Buhu Gh. Ciurdea 104. Bîrnova 28,5 D. Culiceanu Pavel Ianceac 48. Uricani 67,5 Șt. Bulgărescu Gh. Agapi 105. Mădîrjac 27,6 Gh. Heiban Gh. Heiban 49. Băiceni 67,0 C. Brînza Gh. Cornilă 106. Costuleni 20,8 M. Sîrbu Marius Lisnic 50. Butea 66,9 I. Adămuţ I. Pargon 107. Grozeşti 16,6 Victor Surdu Victor Surdu 51. Şipote 66,6 V. Nemesniciuc I. Paleu 108. Tuțora 13,7 I. Petrescu N. Ciocîrlan 52. Hîrlău 66,2 Iordache Curcă Valeria Doloca 109. Schitu Duca 4,3 M. Dorofte Conache Manoliu 53. Holboca 66,0 C. Unguru Victor Navroteanu 110. Comarna 0,0 M. Chiorpec M. Chiorpec 54. Balș 65,8 V. Bazarghideanu Tom­a Rădulescu 111. Osoi 0,0 M. Savin Eugen Nemeş 55. Oţeleni 65,6 Adam Amarandei Florin Tesaro 112. Prisăcani 0,0 N. Balcan N. Balcan 56. Tansa-Belceşti 65,4 C. Grecu N. loan 57. Ciurea 65,0 Sf. Vişoianu Şt. Vişoianu TOTAL C.A.P. 68,4 JOCURI ORIZONTAL : 1. Cunoscut scriitor rus, autor al po­vestirii „O dată pe an" — Compozitor român, autorul co­rului „Mulţi ani“ ; 2. Uscăţiv — Cu ani puţini ; 3. In­terval cu un anu­mit număr de ani ; 4. A merge în su­sul anilor ! — Bar­bu Teodorescu ; 5. Literatură, la în­ceputuri ! — Par­ticulă germană — Poftim ; 6. Sărbă­torită pentru îm­plinirea unui nu­măr rotund de ani; 7. Cetate veche — Nesfîrşit în timp, existînd de totdea­una şi neîncetînd niciodată să exis­te­­ ; 8. Pronume Epocă cuprinzînd un şir anumit de ani — Literă sla­vonă ; 9. Preţuit — Nume feminin ; 10. Indicator al succesiunii lunilor şi zilelor dintr-un an. ANI VERTICAL: 1. Din perioada ani­lor puţini ; 2. „A­­nii mei cei tineri“ este titlul uneia din poeziile acestui poet sovietic — Fir ; 3. Unul din marii poeţi latini, autor al cunoscu­tului vers: „Vai, cit de fugar este timpul“ — Parti­culă ; 4. Ax (PI.) — Trece o dată cu anii ! ; 5. Numeral francez —• Gol; 6. Ajunse la anii de­plinelor forţe fizi­ce şi intelectuale — Tudor Dumitrescu ; 7. Lipsită de con­ţinut — A se afla în afara timpului; 8. Diminutiv fe­minin — Diminu­tiv masculin — Măsură agrară ; 9. Notă muzicală — încărcat de ani; 10. Obicei tradiţio­nal de Anul Nou — O dată pe an. Dicţionar: ZU, ONZE. M. IORDA In drum spre grădiniţă. Foto : S. LEONID — corespondent De ce se tot amînă aplicarea lor? (urmare din pag- 1) acum înainte însă, vom urmări îndea­proape respectarea acestor indicaţii. Pro­punerile care se vor face vor fi împăr­ţite în două grupe : unele care ţin de competenţa secţiei respective (cărora li se va răspunde în cel mult două zile, prin afişarea la loc vizibil în sectorul de lucru), şi celelalte, de rezolvarea cărora se va ocupa conducerea fabricii şi, bi­neînţeles, comitetul de partid. Acestea vor fi centralizate la nivelul comitetului oamenilor muncii, analizate şi afişate la intrarea în fabrică. Pe tabel, alături de persoanele răspunzătoare şi termenele cînd vor trebui rezolvate propunerile, va apare şi data cînd au fost traduse în fapt, pentru comparaţie. Aceste măsuri, corelate cu obligativi­tatea raportării la fiecare şedinţă a si­tuaţiei în care se află propunerile făcute anterior, vor contribui, credem, la redre­sarea situaţiei, la repunerea în drepturi a tezaurului pe care-l reprezintă iniţia­tiva oamenilor muncii. Important de sub­liniat este şi faptul că rezultatele nemul­ţumitoare din trecut au determinat con­ducerea fabricii să reanalizeze propuneri­le rămase nesoluţionate din acest an, să stabilească noi termene de rezolvare şi să urmărească respectarea lor. După cum se ştie, de foarte puţin timp, întreprinderea „Victoria" are o nouă con­ducere. Din discuţiile purtate de noi, a reieşit hotărîrea acesteia de a îndrepta starea de fapt existentă, de a iniţia ce­le mai energice măsuri pentru a preîntîm­­pina apariţia unor fenomene similare. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că nivelul unor indicatori economico-finan­­ciari în perioada scursă în acest an nu satisface, situîndu-se sub posibilităţile u­­mane şi materiale de care dispune Intre­prinderea „Victoria“. Ne referim, în special, la cheltuielile materiale şi cali­tatea produselor, la economisirea mate­riilor prime, energiei şi combustibilului, folosirea maşinilor, utilajelor, suprafeţe­lor productive şi a timpului de lucru — domenii în care se impune o concen­trare maximă a eforturilor. Nu este nevoie de justificări pentru neîndeplinirea unor indicatori, ci rele cău­tări permanente de soluţii eficiente, con­crete şi viabile, care să vizeze îmbunătă­ţirea întregii activităţi desfăşurate. Toc­mai de aceea comitetul de partid şi co­mitetul oamenilor muncii de la întreprin­derea „Victoria“ au obligaţia de a mo­biliza întregul colectiv de muncă, de a valorifica la maximum iniţiativa creatoa­re izvorîtă din masa salariaţilor. Este ştiut cât de valoros este aportul munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor atunci cînd eforturile acestora sunt canalizate spre înfăptuirea obiectivelor majore ce stau în faţa întreprinderii. Se impune, deci, o creştere simţitoare a responsabi­lităţii organizatorilor şi conducătorilor producției, cit și a fiecărui salariat. Am intensificat de difuzare Cu o bază materială sub­stanţial îmbogăţită de la un an la altul, Biblioteca municipală „Gh. Asachi“ din Iaşi antrenează la lec­tură un număr tot mai mare de oameni ai mun­cii, ajungîndu-se ca în me­die zilnic să intre în sec­ţiile ei între 500—800 de persoane. Paralel cu lărgirea sfe­rei de cuprindere la lec­tură, în preocupările bi­bliotecii publice a muni­cipalităţii ieşene stă şi problema­­ diversificării serviciilor pentru cititori, a creşterii eficienţei aces­tor servicii. O atenţie mare s-a acor­dat punerii în valoare a fondurilor de cărţi. De la împrumutul făcut numai pe baza cataloagelor s-a trecut de cîţiva ani la sis­temul accesului liber la raft. In acest scop, sec­ţiile bibliotecii au fost do­tate cu mobilier adecvat, modern, care permite ex­punerea sistematică a u­­nui număr mare de volu­me şi înlătură bariera for­mală ce exista înainte în­tre cititor şi carte. In cadrul acestor secţii s-au introdus elemente a­­udio-vizuale, discuri,, benzi de magnetofon, diafilme, aparate pentru audiţii în cască, televizor, radio, a­­parate de citit microfilme, ce completează posibilită­ţile de informare ale citi­torilor. Pentru informarea bibli­ografică a publicului, ca şi pentru educaţia acestu­ia, biblioteca organizează diverse manifestări cultu­rale şi întîlniri cu scrii­tori, critici literari, oa­meni de cultură şi artă. Pe acest plan Biblioteca „Gh. Asachi” din Iaşi a obţinut rezultate îmbucu­rătoare. Cerinţele mereu crescîn­­de ale celor ce frecven­tează biblioteca au impus şi organizarea unor activi­tăţi bibliografice cores­punzătoare. Aşa s-a con­ceput şi editat pentru pri­ma dată în ţară o biblio­grafie locală — bibliogra­fie care constituie un mo­dern şi amplu index pus la dispoziţia beneficiarilor. De o atenţie deosebită se bucură şi cercetările retrospective care pun în valoare fondul de cărţi rare ce-i deţine biblioteca. In cadrul anului interna­ţional al cărţii se tipăreş­te un catalog (prima fas­ciculă dintr-o serie­ inti­tulat „Manuscrise şi cărţi rare în fondul Bibliotecii „Gh. Asachi“. Bibliografia de recoman­dare este un alt domeniu căreia i s-a acordat o a­­tenţie deosebită. In ulti­mii ani s-a iniţiat publi­carea colecţiei „100 de cărţi despre...“, colecţie din care anul acesta a ie­şit de sub tipar a 14-a broşură. Prin intermediul acestei colecţii cititorii au putut cunoaşte cele mai reuşite lucrări apărute în ultimii ani despre istoria patriei şi partidului, fru­museţile peisajului româ­nesc, ale obiceiurilor şi artei româneşti. Pentru manifestările organizate în cadrul „Salonului literar al bibliotecii“ s-a tipărit o broşură „Pagini de litera­tură ieşeană contempora­nă“, indice bibliografic ce adună principalele volume tipărite de scriitorii ieşeni in perioada 1950—1972. In acelaşi timp, informa­rea la cerere capătă o pondere tot mai mare­­ prin serviciul specializat se întocmesc cercetări ne­cesare cititorilor pentru pregătirea individuală, e­­laborarea unor referate, lucrări etc. Realizarea unei biblioteci moderne, capabilă să satis­facă în cele mai bune con­diţii cerinţele de lectură ale cititorilor, să răspundă în cel mai înalt grad sar­cinilor puse de partid in faţa instituţiilor de cul­tură — constituie astăzi linia de dezvoltare a bi­bliotecii noastre. Prof. Const. GÎLEA directorul Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“ activitatea a cărţii FLACĂRA IAȘULUI Integrarea absolvenţilor Şcolii populare de artă in mişcarea artistică de amatori In activitatea diferitelor formaţii artistice de ama­tori din municipiul Iaşi se remarcă contribuţia elevilor şi absolvenţilor Şcolii popu­lare de artă. Există şi rezul­tate de performanţă artistică individuală sau colectivă rea­lizate de solişti sau forma­ţii muzicale şi coregrafice datorate celor care au ur­mat cursurile şcolii , an­trenaţi şi utilizaţi cu deose­bită atenţie de către activiş­tii culturali din întreprinderi, instituţii sau şcoli. In expo­ziţiile de artă plastică ale amatorilor s-au remarcat permanent unii din acei ar­tişti care şi-au modelat per­sonalitatea artistică în ate­lierele de creaţie ale şcolii. Luînd în consideraţie aces­te aspecte pozitive care ar putea fi exemplificate prin­­tr-un număr mare de rezul­tate, s-a observat şi faptul că o serie de absolvenţi nu activează în nici o for­maţie. Nu toate comitetele sindicale se preocupă de îndrumarea celor talentaţi şi pasionaţi spre a urma o specialitate artistică şi nici de activizarea interpreţilor şi instructorilor după absol­vire. Cu toate că formaţiile sindicale duc lipsă de in­terpreţi şi instructori pentru orchestre şi mai ales pentru echipele de teatru sau bri­găzile artistice de agitaţie, la clasele care pregătesc asemenea elemente predo­mină elevii şi studenţii. In primul rînd recrutarea ele­vilor Şcolii populare de ar­tă în funcţie de necesităţi­le concrete ale diferitelor formaţii, prin îndrumarea ce­lor mai talentate elemente din întreprinderi şi instituţii spre şcoală, creează premi­sele participării absolvenţilor la viaţa artistică publică. Numai colaborarea practică Teodor CALUŞER preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi între şcoală şi diferitele orga­nizaţii şi instituţii „benefi­ciare" — mai puţin decla­rativă - şi prin urmărirea unui scop unic : calitatea pregătirii şi perspectiva in­tegrării în viaţa artistică, de­termină înlăturarea neajun­surilor existente. Iată şi un alt aspect ca­re vizează conţinutul pro­blemei integrării : unii din­tre absolvenţi au ţinut să fie nişte anonimi pentru a nu fi solicitaţi. Se vede lim­pede că activitatea artisti­că de amatori se înfăptu­ieşte numai cu oameni pa­sionaţi, animatori entuzi­aşti şi conştienţi de misiu­nea socială a valorificării talentului lor. Şcoala populară de artă organizează de mai mulţi ani cursuri de perfecţionare pentru instructorii artistici de la sate la specialităţile : dirijat cor, regie teatru, re­gie brigăzi artistice, dansuri populare. Asemenea situa­ţiei de la cursurile perma­nente destinate instructorilor şi interpreţilor din oraşe, o parte dintre instructori or­ganizează cu competenţă şi pasiune formaţii artistice la căminele culturale sau des­făşoară o activitate viabilă şi autentic-educativă cu e­­levii şi pionierii. Dar şi aici principalii factori de răspundere — directorii căminelor cultura­le - nu acordă importanţa cuvenită selecţionării cadre­lor didactice care sunt tri­mise la cursuri şi uită apoi adesea de ei în sensul că nu le asigură condiţiile or­ganizatorice pentru desfă­şurarea activităţii artistice. Din comune ca Horleşti, Ro­mâneşti, Oţeleni, Ciurea, Gropniţa, Dolheşti, Golăeşti au fost şcolarizaţi în mai mulţi ani instructori, dar care nu sunt observaţi prin vreo activitate artistică. Co­mitetul de cultură şi educa­ţie socialistă, prin organe­le sale de specialitate şi activiştii săi, va analiza si­tuaţia instructorilor de la fiecare aşezămînt de cultură asigurîndu-se valorificarea potenţialului de investiţii spirituale şi materiale care s-au făcut în acest sens. In ceea ce priveşte apli­carea în practică a cunoştin­ţelor asimilate la cursurile de perfecţionare, instructorii trebuie să desfăşoare o ac­tivitate specifică localităţii respective ; să asigure, de pildă, continuitatea dansu­lui şi cintecului popular din satul respectiv. Se întîmplă uneori ca instructorul în­tors de la cursurile de co­regrafie, în loc să organi­zeze o formaţie de dansuri în care să fie introduse jocurile bătrîneşti din par­tea locului, pune în scena repertoriul coregrafic învă­ţat. Lipsurile existente determi­nă Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialis­tă să activizeze perfecţiona­rea şi integrarea absol­venţilor şcolii şi a altor ar­tişti amatori prin studiou­rile artistului amator şi cen­trele metodice de instruire artistică. Pregătirea de spe­cialitate, talentul şi pasiu­nea pot să dea roade nu­mai în condiţii organizato­rice adecvate îmbinate cu iniţiativa creatoare a acti­viştilor culturali din toate sectoarele de activitate. . Controlul obştesc acţionează numai comerţ. Pe cînd şi în alte sectoare ? ,urmare din pag. O­ tea echipelor să acţioneze bine" — cum ne-a spus tovarăşul Tiron...­­ Conform legiii, obligaţii pe linia con­trolului obştesc revin şi organizaţiilor de femei, celor ale U.T.C. Nu cunoaştem­­ să se fi efectuat vreun control in creşe, grădi­niţe şi, respectiv, in cămine şi cantine ale elevilor, studenţilor.­­ S-au mai organizat... Comitetul mu­nicipal al U.T.C. n-a făcut nimic, deoarece, ştiţi, a fost vacanţa .. . Să fim optimişti ! Se vor face controale şi-n grădiniţe şi se va vedea în unele locuri cum au fost primiţi copii din familiile cu salarii mari în detrimentul celor cu ve­nituri mai modeste; vor lua fiinţă echipe de control obştesc şi pentru cămine şi can­tine ale elevilor şi studenţilor. Mai este timp. Vine vacanţa de iarnă ...­­ Printre măsurile preconizate de Consi­liul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste este inclusă şi aceea privind organizarea, la 2-3 luni, a unor consfătuiri de schimb de experienţă, pe domenii ale echipelor de control obştesc. N-a fost organizată pînă a­­cum o asemenea consfătuire.­­ Noi preconizăm consfătuiri semestriale. Dar membrii comisiei lucrative de pe lingă Biroul executiv au obligaţia de a se întîlni cu membrii echipelor, de a se informa a­­supra principalelor aspecte ridicate în ac­tivitatea de control şi de a-i ajuta efectiv în aplicarea de către unităţile controlate a măsurilor stabilite. - Pentru a se veni în ajutorul echipelor de control obştesc, ar trebui ca undeva (e­­ventual la „camera deputatului") să existe actele normative aflate în vigoare în di­versele unităţi supuse controlului. - Vom lua în consideraţie această su­gestie.­­ Nu ne aparţine. Se află înscrisă prin­tre măsurile stabilite de Biroul executiv al Consiliului judeţean al F.U.S.... După părerea noastră, care nu coincide cu cea exprimată de interlocutori, în acti­vitatea echipelor de control obştesc din Iaşi se manifestă multe lacune. (Fără discuţie, nu ne referim la echipele care acţionează în domeniul comerţului­­ şi acţionează bi­ne). Ele n-au fost constituite numai pentru a se îndeplini prevederile legii, ci pentru a contribui substanţial la îmbunătăţirea acti­vităţii în numeroase sectoare de servire a populaţiei. Membrii echipelor au dorinţa de a acţiona, dar nu sunt instruiţi suficient, nu sunt îndrumaţi şi controlaţi. Consiliul muni­cipal al Frontului Unităţii Socialiste, prin comisia sa lucrativă, va trebui să ducă la îndeplinirea obligaţiilor înscrise în legea pri­vind controlul obştesc, precum şi sarcinile stabilite la recenta şedinţă a Biroului său executiv. Albumul cu rarităţi De-ar veni zăpada... Odihnă plăcută ! - Aveţi aici, în Hîrlău, pe str. 23 August, un şanţ neastupat. - E opera între­prinderii de con­strucţii şi reparaţii a U.J.C.A.P. - Cetăţenii spun că, din primăvară, de cînd s-a săpat şanţul, pămîntul depozitat pe lingă garduri a dus la putrezirea scîndu­­rilor. In afară de aceasta, aspectul gospodăresc al străzii lasă mult de dorit, datorită gră­mezilor de pămînt. Vă place ?­­ Nu, dar n-a­­vem ce face. în­treprinderea, la semnalele Consi­liului popular oră­șenesc, n-a luat nici o măsură e­­ficientă. Probabil că aș­teaptă zăpada să acopere urmele neglijenţelor... — Am văzut pe str. Islaz, din Iaşi, o remorcă. Este prin împrejurimi vreo bază de re­­■cepţie, vreun te­ren de pe care trebuie să se transporte recolta? — Aş, de unde ! Remorca a fost uitată acolo. A­­parţine autovehicu­lului 21 -11-1016, de la Autobaza nr. 1, și se odihnește de vreo două săptă­­mîni. — Să-i urăm o­­dihnă plăcută pî­­nă la terminarea campaniei de re­coltare ! Ca și șe­fului de garaj... L Succesele unui valoros ansamblu coral Recent, Corul de cameră al Sindicatu­lui învăţămînt din Iaşi, s-a întors din­tr-un turneu încununat cu succes. A­­ceastă valoroasă formaţie a susţinut, în faţa competentului şi exigentului public clujean, un concert de 16 piese corale, sub conducerea dirijorilor I. Pavalache şi A. Bişoc. Concertul a fost organizat în cadrul schimbului de experienţă dintre comitetele pentru cultură şi educaţie so­cialistă ale celor două municipii. Solii artei ieşene au ţinut să demon­streze că au fost receptivi la semnalul dat de ziarul „Flacăra Iaşului“ care cri­tica delăsarea şi superficialitatea,ce se ma­nifestaseră în ultima vreme în activitatea acestui ansamblu. Repertoriul variat şi foarte valoros, dar mai ales înalta ţinută artistică, măiestria interpretării, au în­­cîntat şi entuziasmat publicul. Coriştii au reuşit să dea sensuri de simbol inter­­pretînd „Glorie, partid nemuritor“ cu ca­re au încheiat concertul­­ închinat ani­versării Republicii. Formaţia cadrelor didactice din Iaşi are ca obiectiv imediat participarea la Fes­tivalul „Gh. Dima“ ce va avea loc în no­iembrie la Braşov, concerte la Vaslui, Bîrlad, Răducăneni, precum şi concerte pentru muncitorii şi elevii ieşeni. Un suflu nou se simte în activitatea corului. Componenţii lui vor să dovedeas­că talentul şi entuziasmul lor şi sperăm vor reprezenta cu cinste arta interpreta­tivă ieşeană în cadrul concursului fine­­„Cintare patriei“. Prof. M­IHEHUESCI corespondent 1 f ( A ­ ­ ­

Next