Flacăra Iaşului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8123-8148)
1972-11-01 / nr. 8123
PAGINA A II-A Situaţia însămînţării griului în cooperativele agricole în seara zilei de 31 octombrie a. c. (în procente faţă de plan) ert| ° C^AJ**** % Preşedinte Ingineriei | % Preşedinte Inginer-şef 1. Bivolari 100,0 C. Şalaru Gh. Hristea 58. Belceşti 54,7 M. Lincu Florin Ungureanu 2. Coarnele Caprei 100,0 V. Burcă V. Burcă 59. Dolheşti 64,7 Ilie Tăbăcaru C. Balan 3. Cozmeşti 100,0 Gh. Bursuc Eleuterie Popovici 60. Mirceşti 64,3 I. Timofte I. Radu 4. Gorban 100,0 Sorin Busuioc Sorin Busuioc 61. Chişcăreni 63,6 I. Badov V. Coşniţă 5. Moşna 100,0 A. Ţonea A. Ţonea 62. Sireţel 63,2 Gh. Farchizon N. Cojemeacă 6. Stroeşti 100,0 V. Buzatu V. Burleac 63. Focuri 62,6 D-tru Apostol C. Jumuga 7. Trifeşti 100,0 I. Mihalache I. Mihalache 64. Ţibana 62,6 I. Ungureanu Liviu Timoianu 8. Costeşti 96,6 C. Nedelcu Veta Apetrei 65. Hărmăneşti 62,5 Gh. Buruiană Ilie Lahman 9. Probota 94,6 N. Străchinaru N. Străchinaru 66. Totoești 62,4 Adrian Butuc Hristos Seistos 10. Plugari 93,0 Nichifor Patraşcu M. Anghelina 67. Lungani 61,9 V. Bocîncă P. Nanău * 11. Aroneanu 90,0 D. Avădanii Gh. Vasiliu 68. Vînători-Popricani 61,6 N. Răuț Eugenia Alexa 12. Tîrgu Frumos 89,6 Stelian Pruteanu Nichita Mihailov 69. Golăeşti 60,7 P. Amanolesei Leontin Onuţă 13. Popeşti 89,3 P. Amateesei P. Amateesei 70. Drăguşeni 60,0 C. Pristavu V. Văcăriţă 14. Dumeşti 87,5 Frătiţă Pintilie I. Bordeianu 71. Erbiceni 60,0 M. Abinei I. Bacoşcă 15. Perieni 87,5 Valentin Pop Valentin Pop 72. Cristeşti , 59,7 N. Pintilie M. Crihan 16. Cotnari 87,0 Mihai Ungureanu Octavian Baltag 73. Tătăruşi I 59,6 C. Dogaru C. Haras 17. Verşeni 86,3 Al. Şoimaru Mitrică Şoimaru 74. Vînătorii 58,6 D. Gherasim D. Blaşcu 18. Strunga 86,0 Victor Tincu Victor Tincu 75. Vatra ^ 57,1 D. Răţoi Agripina Capşa 19. Podu Iloaiei 85,7 C. Oniceanu C. Ciloci 76. Mirosloveşti ?, 56,1 Costache Sandu Gh. Stanciu 20. Ruginoasa 85,1 Aglaia Lupu P. Alexa 77. Răducăneni * , 56,1 Maria Proca Maria Proca 21. Ţigănaşi 84,6 p. Dascălu P. Dascălu 78. Cîrjoaia 54,4 V. Ursu I. Sava 22. Deleni 83,8 Gh. Bucă Cornel Sava 79. Mogoşeşti 54,1 V. Abuhnoaie M. Dîrţu 23. Fîntînele 83,3 D. Grădinaru V. Jacotă 80. Ipatele 54,0 N. Costea Catinca Huţu 24. Stolniceni-Prăjescu 83,3 Al. Popescu Costache Grigoriu 81. Hălăuceşti 53,7 I. Chica M. Ionescu 25. Popricani 82,5 Călin Ioniţă Jenică Grigoriu 82. Gîrbeşti 52,5 Tr. Dăscăliţa Mişu Andrei 26. Brătuleşti 82,0 Gh. Chirilă I. Moroiu 83. Moţca 51,4 V. Cucoş Dinu Enache 27. Valea Seacă 82,0 I. Lupu Mircea Popovici 84. Ţibăneşti 50,7 Gh. Hucanu I. Anghelin 28. Horleşti 81,0 Gh. Ciobanu P. Munteanu 85. Voineşti 48,8 v. Manciuc V. Lascăr 29. Cozmeşti (Şt. Prăjescu) 80,0 Gh. Spiridon Virgil Safin 86. Gropniţa 48,4 I. Chirtea I. Badaşcu 30. Spineni 80,0 N. Neghină Pavel Grădinaru 87. Cozia 47,5 Al. Fedeleş Corneliu Cernea 31. Leţcani 78,4 Traian Meriu Traian Meriu 88. Rediu 47,4 n. Gavrilă N. Gavrilă 32. Vlădeni 78,2 I. Brînzanu V. Foca 89. Dobrovăţ 46,1 Gh. Iacobuţă P. Aniţei 33. Heleşteni 78,1 Petru Ilaşcu Paul Ionescu 80. Tansa 45,8 Gh. Veniamin V. Ştefănescu 34. Mogoşeşti-Siret 78,1 Gh. Samachis Victor Petrescu 91. Movileni 45,3 Adrian Ionel Adrian Ionel 35. Lunca 77,5 V. Ciurlică V. Sîrbu 92. Tomeşti 44,8 D. Daminescu V. Meder 36. Bălţaţi 77,2 C. Tudose Naum Voicu 93. Tungujei 43,1 Antighin Popa Adolf Jugaru 37. Lespezi 76,8 P. Acatincăi Eugen Ionică 94. Brăeşti 42,8 Radu Coteanu Radu Coteanu 38. Scobinţi 75,3 Gh. Costache Gh. Costache 95. Şcheia 41,0 M. Panaite Leonard Popa 39. Bohotin 75,0 Octav Flondor Th. Ambruno 96. Mironeasa 40,0 Şt. Suhan V. Ţurcanu 40. Victoria 73,8 Ilie Bamboi C Şoitu 97. Scinteia 40,0 V. Ciornei Dan Condurache 41. Roşcani 73,0 M. Ciochină Gabriel Platon 98. Bosia 39,2 C. Pecheanu Gh. Moloci 42. Andrieşeni 71,2 P. Andrei Iulian Brînzan 99. Grajduri 37,5 Maria Ghebea M. Niculiţă 43. Ciorteşti 70,5 C. Turculeţ M. Apostol 100. Sineşti 36,1 Gh. Mateescu N. Racoviţan 44. Corneşti 70,0 Gh. Enache Goichim 101. Româneşti 35,5 I. Zaborilă N. Gălăţeanu 45. Cepleniţa 69,3 Gh. Buburuzanu Gh. Teodoru 102. Pocreaca 34,7 C. Trincă Victor Vlasov 46. Răchiteni ■ 69,0 N. Tiba N. Costache 103. Dagîţa * 30,4 D. Horobăţ Vasilica Leonte 47. Al. I. Cuza 68,9 I. Buhu Gh. Ciurdea 104. Bîrnova 28,5 D. Culiceanu Pavel Ianceac 48. Uricani 67,5 Șt. Bulgărescu Gh. Agapi 105. Mădîrjac 27,6 Gh. Heiban Gh. Heiban 49. Băiceni 67,0 C. Brînza Gh. Cornilă 106. Costuleni 20,8 M. Sîrbu Marius Lisnic 50. Butea 66,9 I. Adămuţ I. Pargon 107. Grozeşti 16,6 Victor Surdu Victor Surdu 51. Şipote 66,6 V. Nemesniciuc I. Paleu 108. Tuțora 13,7 I. Petrescu N. Ciocîrlan 52. Hîrlău 66,2 Iordache Curcă Valeria Doloca 109. Schitu Duca 4,3 M. Dorofte Conache Manoliu 53. Holboca 66,0 C. Unguru Victor Navroteanu 110. Comarna 0,0 M. Chiorpec M. Chiorpec 54. Balș 65,8 V. Bazarghideanu Toma Rădulescu 111. Osoi 0,0 M. Savin Eugen Nemeş 55. Oţeleni 65,6 Adam Amarandei Florin Tesaro 112. Prisăcani 0,0 N. Balcan N. Balcan 56. Tansa-Belceşti 65,4 C. Grecu N. loan 57. Ciurea 65,0 Sf. Vişoianu Şt. Vişoianu TOTAL C.A.P. 68,4 JOCURI ORIZONTAL : 1. Cunoscut scriitor rus, autor al povestirii „O dată pe an" — Compozitor român, autorul corului „Mulţi ani“ ; 2. Uscăţiv — Cu ani puţini ; 3. Interval cu un anumit număr de ani ; 4. A merge în susul anilor ! — Barbu Teodorescu ; 5. Literatură, la începuturi ! — Particulă germană — Poftim ; 6. Sărbătorită pentru împlinirea unui număr rotund de ani; 7. Cetate veche — Nesfîrşit în timp, existînd de totdeauna şi neîncetînd niciodată să existe ; 8. Pronume Epocă cuprinzînd un şir anumit de ani — Literă slavonă ; 9. Preţuit — Nume feminin ; 10. Indicator al succesiunii lunilor şi zilelor dintr-un an. ANI VERTICAL: 1. Din perioada anilor puţini ; 2. „Anii mei cei tineri“ este titlul uneia din poeziile acestui poet sovietic — Fir ; 3. Unul din marii poeţi latini, autor al cunoscutului vers: „Vai, cit de fugar este timpul“ — Particulă ; 4. Ax (PI.) — Trece o dată cu anii ! ; 5. Numeral francez —• Gol; 6. Ajunse la anii deplinelor forţe fizice şi intelectuale — Tudor Dumitrescu ; 7. Lipsită de conţinut — A se afla în afara timpului; 8. Diminutiv feminin — Diminutiv masculin — Măsură agrară ; 9. Notă muzicală — încărcat de ani; 10. Obicei tradiţional de Anul Nou — O dată pe an. Dicţionar: ZU, ONZE. M. IORDA In drum spre grădiniţă. Foto : S. LEONID — corespondent De ce se tot amînă aplicarea lor? (urmare din pag- 1) acum înainte însă, vom urmări îndeaproape respectarea acestor indicaţii. Propunerile care se vor face vor fi împărţite în două grupe : unele care ţin de competenţa secţiei respective (cărora li se va răspunde în cel mult două zile, prin afişarea la loc vizibil în sectorul de lucru), şi celelalte, de rezolvarea cărora se va ocupa conducerea fabricii şi, bineînţeles, comitetul de partid. Acestea vor fi centralizate la nivelul comitetului oamenilor muncii, analizate şi afişate la intrarea în fabrică. Pe tabel, alături de persoanele răspunzătoare şi termenele cînd vor trebui rezolvate propunerile, va apare şi data cînd au fost traduse în fapt, pentru comparaţie. Aceste măsuri, corelate cu obligativitatea raportării la fiecare şedinţă a situaţiei în care se află propunerile făcute anterior, vor contribui, credem, la redresarea situaţiei, la repunerea în drepturi a tezaurului pe care-l reprezintă iniţiativa oamenilor muncii. Important de subliniat este şi faptul că rezultatele nemulţumitoare din trecut au determinat conducerea fabricii să reanalizeze propunerile rămase nesoluţionate din acest an, să stabilească noi termene de rezolvare şi să urmărească respectarea lor. După cum se ştie, de foarte puţin timp, întreprinderea „Victoria" are o nouă conducere. Din discuţiile purtate de noi, a reieşit hotărîrea acesteia de a îndrepta starea de fapt existentă, de a iniţia cele mai energice măsuri pentru a preîntîmpina apariţia unor fenomene similare. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că nivelul unor indicatori economico-financiari în perioada scursă în acest an nu satisface, situîndu-se sub posibilităţile umane şi materiale de care dispune Intreprinderea „Victoria“. Ne referim, în special, la cheltuielile materiale şi calitatea produselor, la economisirea materiilor prime, energiei şi combustibilului, folosirea maşinilor, utilajelor, suprafeţelor productive şi a timpului de lucru — domenii în care se impune o concentrare maximă a eforturilor. Nu este nevoie de justificări pentru neîndeplinirea unor indicatori, ci rele căutări permanente de soluţii eficiente, concrete şi viabile, care să vizeze îmbunătăţirea întregii activităţi desfăşurate. Tocmai de aceea comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii de la întreprinderea „Victoria“ au obligaţia de a mobiliza întregul colectiv de muncă, de a valorifica la maximum iniţiativa creatoare izvorîtă din masa salariaţilor. Este ştiut cât de valoros este aportul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor atunci cînd eforturile acestora sunt canalizate spre înfăptuirea obiectivelor majore ce stau în faţa întreprinderii. Se impune, deci, o creştere simţitoare a responsabilităţii organizatorilor şi conducătorilor producției, cit și a fiecărui salariat. Am intensificat de difuzare Cu o bază materială substanţial îmbogăţită de la un an la altul, Biblioteca municipală „Gh. Asachi“ din Iaşi antrenează la lectură un număr tot mai mare de oameni ai muncii, ajungîndu-se ca în medie zilnic să intre în secţiile ei între 500—800 de persoane. Paralel cu lărgirea sferei de cuprindere la lectură, în preocupările bibliotecii publice a municipalităţii ieşene stă şi problema diversificării serviciilor pentru cititori, a creşterii eficienţei acestor servicii. O atenţie mare s-a acordat punerii în valoare a fondurilor de cărţi. De la împrumutul făcut numai pe baza cataloagelor s-a trecut de cîţiva ani la sistemul accesului liber la raft. In acest scop, secţiile bibliotecii au fost dotate cu mobilier adecvat, modern, care permite expunerea sistematică a unui număr mare de volume şi înlătură bariera formală ce exista înainte între cititor şi carte. In cadrul acestor secţii s-au introdus elemente audio-vizuale, discuri,, benzi de magnetofon, diafilme, aparate pentru audiţii în cască, televizor, radio, aparate de citit microfilme, ce completează posibilităţile de informare ale cititorilor. Pentru informarea bibliografică a publicului, ca şi pentru educaţia acestuia, biblioteca organizează diverse manifestări culturale şi întîlniri cu scriitori, critici literari, oameni de cultură şi artă. Pe acest plan Biblioteca „Gh. Asachi” din Iaşi a obţinut rezultate îmbucurătoare. Cerinţele mereu crescînde ale celor ce frecventează biblioteca au impus şi organizarea unor activităţi bibliografice corespunzătoare. Aşa s-a conceput şi editat pentru prima dată în ţară o bibliografie locală — bibliografie care constituie un modern şi amplu index pus la dispoziţia beneficiarilor. De o atenţie deosebită se bucură şi cercetările retrospective care pun în valoare fondul de cărţi rare ce-i deţine biblioteca. In cadrul anului internaţional al cărţii se tipăreşte un catalog (prima fasciculă dintr-o serie intitulat „Manuscrise şi cărţi rare în fondul Bibliotecii „Gh. Asachi“. Bibliografia de recomandare este un alt domeniu căreia i s-a acordat o atenţie deosebită. In ultimii ani s-a iniţiat publicarea colecţiei „100 de cărţi despre...“, colecţie din care anul acesta a ieşit de sub tipar a 14-a broşură. Prin intermediul acestei colecţii cititorii au putut cunoaşte cele mai reuşite lucrări apărute în ultimii ani despre istoria patriei şi partidului, frumuseţile peisajului românesc, ale obiceiurilor şi artei româneşti. Pentru manifestările organizate în cadrul „Salonului literar al bibliotecii“ s-a tipărit o broşură „Pagini de literatură ieşeană contemporană“, indice bibliografic ce adună principalele volume tipărite de scriitorii ieşeni in perioada 1950—1972. In acelaşi timp, informarea la cerere capătă o pondere tot mai mare prin serviciul specializat se întocmesc cercetări necesare cititorilor pentru pregătirea individuală, elaborarea unor referate, lucrări etc. Realizarea unei biblioteci moderne, capabilă să satisfacă în cele mai bune condiţii cerinţele de lectură ale cititorilor, să răspundă în cel mai înalt grad sarcinilor puse de partid in faţa instituţiilor de cultură — constituie astăzi linia de dezvoltare a bibliotecii noastre. Prof. Const. GÎLEA directorul Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“ activitatea a cărţii FLACĂRA IAȘULUI Integrarea absolvenţilor Şcolii populare de artă in mişcarea artistică de amatori In activitatea diferitelor formaţii artistice de amatori din municipiul Iaşi se remarcă contribuţia elevilor şi absolvenţilor Şcolii populare de artă. Există şi rezultate de performanţă artistică individuală sau colectivă realizate de solişti sau formaţii muzicale şi coregrafice datorate celor care au urmat cursurile şcolii , antrenaţi şi utilizaţi cu deosebită atenţie de către activiştii culturali din întreprinderi, instituţii sau şcoli. In expoziţiile de artă plastică ale amatorilor s-au remarcat permanent unii din acei artişti care şi-au modelat personalitatea artistică în atelierele de creaţie ale şcolii. Luînd în consideraţie aceste aspecte pozitive care ar putea fi exemplificate printr-un număr mare de rezultate, s-a observat şi faptul că o serie de absolvenţi nu activează în nici o formaţie. Nu toate comitetele sindicale se preocupă de îndrumarea celor talentaţi şi pasionaţi spre a urma o specialitate artistică şi nici de activizarea interpreţilor şi instructorilor după absolvire. Cu toate că formaţiile sindicale duc lipsă de interpreţi şi instructori pentru orchestre şi mai ales pentru echipele de teatru sau brigăzile artistice de agitaţie, la clasele care pregătesc asemenea elemente predomină elevii şi studenţii. In primul rînd recrutarea elevilor Şcolii populare de artă în funcţie de necesităţile concrete ale diferitelor formaţii, prin îndrumarea celor mai talentate elemente din întreprinderi şi instituţii spre şcoală, creează premisele participării absolvenţilor la viaţa artistică publică. Numai colaborarea practică Teodor CALUŞER preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi între şcoală şi diferitele organizaţii şi instituţii „beneficiare" — mai puţin declarativă - şi prin urmărirea unui scop unic : calitatea pregătirii şi perspectiva integrării în viaţa artistică, determină înlăturarea neajunsurilor existente. Iată şi un alt aspect care vizează conţinutul problemei integrării : unii dintre absolvenţi au ţinut să fie nişte anonimi pentru a nu fi solicitaţi. Se vede limpede că activitatea artistică de amatori se înfăptuieşte numai cu oameni pasionaţi, animatori entuziaşti şi conştienţi de misiunea socială a valorificării talentului lor. Şcoala populară de artă organizează de mai mulţi ani cursuri de perfecţionare pentru instructorii artistici de la sate la specialităţile : dirijat cor, regie teatru, regie brigăzi artistice, dansuri populare. Asemenea situaţiei de la cursurile permanente destinate instructorilor şi interpreţilor din oraşe, o parte dintre instructori organizează cu competenţă şi pasiune formaţii artistice la căminele culturale sau desfăşoară o activitate viabilă şi autentic-educativă cu elevii şi pionierii. Dar şi aici principalii factori de răspundere — directorii căminelor culturale - nu acordă importanţa cuvenită selecţionării cadrelor didactice care sunt trimise la cursuri şi uită apoi adesea de ei în sensul că nu le asigură condiţiile organizatorice pentru desfăşurarea activităţii artistice. Din comune ca Horleşti, Româneşti, Oţeleni, Ciurea, Gropniţa, Dolheşti, Golăeşti au fost şcolarizaţi în mai mulţi ani instructori, dar care nu sunt observaţi prin vreo activitate artistică. Comitetul de cultură şi educaţie socialistă, prin organele sale de specialitate şi activiştii săi, va analiza situaţia instructorilor de la fiecare aşezămînt de cultură asigurîndu-se valorificarea potenţialului de investiţii spirituale şi materiale care s-au făcut în acest sens. In ceea ce priveşte aplicarea în practică a cunoştinţelor asimilate la cursurile de perfecţionare, instructorii trebuie să desfăşoare o activitate specifică localităţii respective ; să asigure, de pildă, continuitatea dansului şi cintecului popular din satul respectiv. Se întîmplă uneori ca instructorul întors de la cursurile de coregrafie, în loc să organizeze o formaţie de dansuri în care să fie introduse jocurile bătrîneşti din partea locului, pune în scena repertoriul coregrafic învăţat. Lipsurile existente determină Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă să activizeze perfecţionarea şi integrarea absolvenţilor şcolii şi a altor artişti amatori prin studiourile artistului amator şi centrele metodice de instruire artistică. Pregătirea de specialitate, talentul şi pasiunea pot să dea roade numai în condiţii organizatorice adecvate îmbinate cu iniţiativa creatoare a activiştilor culturali din toate sectoarele de activitate. . Controlul obştesc acţionează numai comerţ. Pe cînd şi în alte sectoare ? ,urmare din pag. O tea echipelor să acţioneze bine" — cum ne-a spus tovarăşul Tiron... Conform legiii, obligaţii pe linia controlului obştesc revin şi organizaţiilor de femei, celor ale U.T.C. Nu cunoaştem să se fi efectuat vreun control in creşe, grădiniţe şi, respectiv, in cămine şi cantine ale elevilor, studenţilor. S-au mai organizat... Comitetul municipal al U.T.C. n-a făcut nimic, deoarece, ştiţi, a fost vacanţa .. . Să fim optimişti ! Se vor face controale şi-n grădiniţe şi se va vedea în unele locuri cum au fost primiţi copii din familiile cu salarii mari în detrimentul celor cu venituri mai modeste; vor lua fiinţă echipe de control obştesc şi pentru cămine şi cantine ale elevilor şi studenţilor. Mai este timp. Vine vacanţa de iarnă ... Printre măsurile preconizate de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste este inclusă şi aceea privind organizarea, la 2-3 luni, a unor consfătuiri de schimb de experienţă, pe domenii ale echipelor de control obştesc. N-a fost organizată pînă acum o asemenea consfătuire. Noi preconizăm consfătuiri semestriale. Dar membrii comisiei lucrative de pe lingă Biroul executiv au obligaţia de a se întîlni cu membrii echipelor, de a se informa asupra principalelor aspecte ridicate în activitatea de control şi de a-i ajuta efectiv în aplicarea de către unităţile controlate a măsurilor stabilite. - Pentru a se veni în ajutorul echipelor de control obştesc, ar trebui ca undeva (eventual la „camera deputatului") să existe actele normative aflate în vigoare în diversele unităţi supuse controlului. - Vom lua în consideraţie această sugestie. Nu ne aparţine. Se află înscrisă printre măsurile stabilite de Biroul executiv al Consiliului judeţean al F.U.S.... După părerea noastră, care nu coincide cu cea exprimată de interlocutori, în activitatea echipelor de control obştesc din Iaşi se manifestă multe lacune. (Fără discuţie, nu ne referim la echipele care acţionează în domeniul comerţului şi acţionează bine). Ele n-au fost constituite numai pentru a se îndeplini prevederile legii, ci pentru a contribui substanţial la îmbunătăţirea activităţii în numeroase sectoare de servire a populaţiei. Membrii echipelor au dorinţa de a acţiona, dar nu sunt instruiţi suficient, nu sunt îndrumaţi şi controlaţi. Consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste, prin comisia sa lucrativă, va trebui să ducă la îndeplinirea obligaţiilor înscrise în legea privind controlul obştesc, precum şi sarcinile stabilite la recenta şedinţă a Biroului său executiv. Albumul cu rarităţi De-ar veni zăpada... Odihnă plăcută ! - Aveţi aici, în Hîrlău, pe str. 23 August, un şanţ neastupat. - E opera întreprinderii de construcţii şi reparaţii a U.J.C.A.P. - Cetăţenii spun că, din primăvară, de cînd s-a săpat şanţul, pămîntul depozitat pe lingă garduri a dus la putrezirea scîndurilor. In afară de aceasta, aspectul gospodăresc al străzii lasă mult de dorit, datorită grămezilor de pămînt. Vă place ? Nu, dar n-avem ce face. întreprinderea, la semnalele Consiliului popular orășenesc, n-a luat nici o măsură eficientă. Probabil că așteaptă zăpada să acopere urmele neglijenţelor... — Am văzut pe str. Islaz, din Iaşi, o remorcă. Este prin împrejurimi vreo bază de re■cepţie, vreun teren de pe care trebuie să se transporte recolta? — Aş, de unde ! Remorca a fost uitată acolo. Aparţine autovehiculului 21 -11-1016, de la Autobaza nr. 1, și se odihnește de vreo două săptămîni. — Să-i urăm odihnă plăcută pînă la terminarea campaniei de recoltare ! Ca și șefului de garaj... L Succesele unui valoros ansamblu coral Recent, Corul de cameră al Sindicatului învăţămînt din Iaşi, s-a întors dintr-un turneu încununat cu succes. Această valoroasă formaţie a susţinut, în faţa competentului şi exigentului public clujean, un concert de 16 piese corale, sub conducerea dirijorilor I. Pavalache şi A. Bişoc. Concertul a fost organizat în cadrul schimbului de experienţă dintre comitetele pentru cultură şi educaţie socialistă ale celor două municipii. Solii artei ieşene au ţinut să demonstreze că au fost receptivi la semnalul dat de ziarul „Flacăra Iaşului“ care critica delăsarea şi superficialitatea,ce se manifestaseră în ultima vreme în activitatea acestui ansamblu. Repertoriul variat şi foarte valoros, dar mai ales înalta ţinută artistică, măiestria interpretării, au încîntat şi entuziasmat publicul. Coriştii au reuşit să dea sensuri de simbol interpretînd „Glorie, partid nemuritor“ cu care au încheiat concertul închinat aniversării Republicii. Formaţia cadrelor didactice din Iaşi are ca obiectiv imediat participarea la Festivalul „Gh. Dima“ ce va avea loc în noiembrie la Braşov, concerte la Vaslui, Bîrlad, Răducăneni, precum şi concerte pentru muncitorii şi elevii ieşeni. Un suflu nou se simte în activitatea corului. Componenţii lui vor să dovedească talentul şi entuziasmul lor şi sperăm vor reprezenta cu cinste arta interpretativă ieşeană în cadrul concursului fine„Cintare patriei“. Prof. MIHEHUESCI corespondent 1 f ( A