Flacăra Iaşului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8149-8175)
1972-12-01 / nr. 8149
PAGINA A II A Efectivul zootehnic de mîine, mai numeros şi mai productiv ca cel de azi ! Cu ambele mîini la încasarea veniturilor, dar numai cu două detlete la înlăturarea greutăţilor• 6» Cum rezolvă consiliul de conducere al C.A.P. Focuri problemele sectorului porcin ■ Li s-au promis condiţii optime şi cu promisiunea au rămas ■ Tocmai cînd trebuiau urgentate, modernizările au fost lăsate baltă ■ Soluţii „economice“ de furajare soldate cu imputaţii Cu ciţiva ani în urmă, cooperativa agricolă de producţie din Focuri şi-a profilat zootehnia pe creşterea şi îngrăşarea porcilor. Noua orientare s-a dovedit destul de inspirată. In 1971, de exemplu, ferma specializată de aici a reuşit să livreze peste plan 157 porci graşi, depăşindu-şi in mod corespunzător şi veniturile prevăzute. „Le-am depăşi noi şi mai mult — au afirmat la vremea bilanţului lucrătorii fermei în faţa conducerii C.A.P.-ului , dacă ne-aţi asigura condiţii mai bune pentru desfăşurarea procesului de producţie“. In esenţă, oamenii solicitau îndeosebi măsuri pentru amenajarea corespunzătoare a adăposturilor. Se ceruse de altfel, de mai multe ori, însă fără rezultat, să se înlocuiască măcar acoperişurile de paie putrede prin care apa din ploi trecea ca prin sită. „De astă dată vă vom mulţumi, a răspuns tov. D. Apostol, preşedintele unităţii. Am hotărît să modernizăm două din construcţiile existente, iar la alte trei vom pune acoperişuri noi din azbociment sau tablă“. Promisiunea fusese făcută cu Un ton atît de convingător incit zootehniştii au sperat că, în sfîrşit, li se va rezolva păsul. Treptat însă li s-au spulberat rînd pe rînd nădejdile, ajungînd acum, în pragul unei noi ierni, tot fără ca problema spaţiului de cazare să fie mulţumitor soluţionată. Modernizarea celor două adăposturi vechi fusese contractată cu întreprinderea de construcţii, reparaţii şi prestări de servicii. Constructorii s-au prezentat abia la mijlocul toamnei, au lucrat vreo săptămînă cu spor, apoi din ce în ce mai dezorganizat şi mai lent. Cu mare greu unul din obiective a fost adus în faza finală. La cel de al doilea mai sunt de turnat circa 40 m. de canal de scurgere* de făcut nişte pereţi despărţitori şi alte amenajări, care necesită încă vreo trei săptămîni de lucru. Cu toate acestea, activitatea a fost practic abandonată. De la I.C.R.P.S., am găsit pe şantier doar un Singur sudor. Ce se întîmplase ? De două zile, cei care lucraseră la betonare au plecat pe alte şantiere, întrucît la Focuri nu mai aveau balast şi nisip. De astă dată vina aparţine în întregime consiliului de conducere al C.A.P.-ului, care nu s-a îngrijit să procure din vreme tot ce era necesar. Aşa s-a ajuns în campania agricolă, cînd mijloacele de transport nu puteau face faţă nici măcar la căratul recoltei, iar problema materialelor de construcţii a trecut automat pe ultimul plan. ACTIVITATE PRACTICA PENTRU INFAPTUIREA PROGRAMULUI CONFERINŢEI NATIONALE A PARTIDULUI Cit priveşte schimbarea acoperişurilor la restul construcţiilor — treabă de care trebuiau să se ocupe meşterii cooperativei agricole — nu s-a făcut nimic. Există doar jumătate din plăcile de azbociment şi foile de tablă necesare şi nici scândurile pentru fixarea lor nu ajung. Mai grav e că şi puţina cherestea cumpărată a început a se „topi“, fiind folosită pentru reparat iesle, căruţe, împrejmuiri etc. Cu asemenea dovezi de neglijenţă, cei care îngrijesc de animale nu se pot împăca, şi pe bună dreptate. „După fiecare ploaie — ni se ptingeă îngrijitorul M. Ciobanu — continuă să curgă prin acoperiş apa în maternitate zile de-a rîndul. Din cauza umezelii şi frigului creşte şi mortalitatea purceilor“. Intr-o astfel de perioadă de ploi .interioare“, preşedintele C.A.P.-ului a fost invitat să viziteze construcţiile. A venit, a ridicat din umeri şi situaţia a rămas aceeaşi. Din păcate, ajutorul e cam la fel de inexistent şi cînd e vorba de alte cerinţe ale procesului de producţie. Tot în toamna aceasta, conducerea, cooperative agricole nu s-a învrednicit să pună la dispoziţia fermei un mijloc de transport pentru a se aduce nutreţuri combinate. De aceea, după terminarea acestora, a trebuit ca mai bine de o săptămână să se dea purceilor uruială de porumb alterat, aşa cum susţinuse preşedintele, fără a ţine seama de părerea zootehniştilor. Această soluţie mai „economică“ s-a soldat cu pierderea a aproape 40 de purcei, care au fost imputaţi vinovaţilor. Chiar după aceasta însă s-a continuat să se administreze fără nici o prudenţă furaje necorespunzătoare porcilor mari, consideraţi mai „rezistenţi" in ciuda semnelor de intoxicaţie apărute chiar şi la categoria respectivă. „Faţă de condiţiile ce ni se oferă — ne spunea medicul veterinar Andrei Condratov, şeful fermei — nici nu ni se poate pretinde să dăm rezultate mai bune. E drept că în anul curent ne realizăm veniturile prevăzute, dar la aceasta au contribuit în bună măsură preţurile superioare obţinute din valorificarea animalelor de prăsilă. Cu planul de livrări ne situăm, cum se zice, pe muchie. Ruşinos sau nu, trebuie să recunoaştem că sîntem în regres“. Regretabil e că cei careconduc cooperativa agricolă, obişnuiţi să lase zootehnia la remorca celorlalte sectoare, se declară mulţumiţi de mersul treburilor cu toate că nu au prea multe motive. Realitatea e că activitatea fermei de porcine poate fi mult mai bănoasă, cu condiţia ca asigurarea bazei materiale necesare să nu fie lăsată în voia soartei. Altfel, realizările promiţătoare obţinute într-o perioadă de colectivul fermei vor rămîne definitiv in domeniul amintirilor. C. GRIGORAŞ Un turneu al Teatrului Naţional Intre 2 şi 14 decembrie un colectiv de actori de laTeatrul Naţional „Vasile Alecsandrii întreprinde un turneu cu piesa „Fata din dafin" de Dan Tărchilă în localităţile Suceava, Rădăuţi, Cluj, Baia Mare, Oradea, Arad, Deva, Sibiu, Braşov. Regia spectacolului aparţine actorului George Macovei, iar scenografia ing. Hie Georgiu. Din distribuţie fac parte Valentin Ionescu, Valeriu Oţeleanu, Lidia Nicolau, Const. Obadă, Ion Lazu, Ion Schimbischi, Saul Taişler, Eugenia Nedelcu. în mijlocul ostaşilor In cadrul acţiunilor privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei, pionierii de la Şcoala generală nr. 3 din Paşcani au poposit, zilele trecute, în mijlocul ostaşilor unei unităţi militare. Cu acest prilej ei au făcut cunoştinţă cu preocupările ostaşilor legate de activitatea de pregătire militară. Comandantului unităţii, , pionierii i-au oferit cravata roşie. Prof. VASILE AGAPE, coresp Cabana Bradet din masivul Harghita anului, un tihnit popas in toate anotimpurile Foto: AGERPRES (V. MOLDOVAN) N Manifestări consacrate celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Decada cărţii româneşti Intre 1 şi 10 decembrie a.c. se va desfăşura acţiunea de popularizare a cărţii intitulată „Decada cărţii româneşti“, manifestare culturală dedicată celei de a XXV-a aniversări a Republicii. La Iaşi, deschiderea festivă va avea loc la Librăria „Mihai Eminescu“ astăzi, ora 18. Vor participa scriitori ieşeni care vor citi din operele lor, vor da autografe. *Tot astăzi, la Biblioteca municipală „Gh. Asachi“ va avea loc şedinţa festivă a clubului literar ,.M. Sadoveanu“. La căminul cultural din Deleni scriitorii Aurel Leon, Vicenţiu Donose, Ioanid Romanescu, Florin Mihai Petrescu, Silviu Rusu vor avea o întîlnire cu cititorii. Concerte omagiale La Filarmonica de stat „Moldova“ s-au pregătit sau se află în repetiţie concerte omagiale dedicate aniversării Republicii. Astfel, de curînd, au avut loc concerte corale de muzică românească la Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ şi Bicaz, urmînd ca la 8 decembrie să fie prezentat la sediu un concert de muzică de cameră cu concursul solistului Ştefan Lory (violă). La pian : Elise Popovici. In program „Sonata nr. 1 opus 2", „Sonata nr. 2 opus 6“ si „Sonata nr. 3 opus 23“ de George Enescu. In continuare, în ziua de 17 decembrie este programat un concert coral de muzică românească la Filarmonică. Pentru concertul vocal-simfonic din 29 decembrie, ce va fi dirijat de George Vintilă, se pregăteşte un program care va cuprinde lucrările „Visul lui Bălcescu“ de Ion Hartularu Darclée, „Concert pentru pian“ de Velehorski, „Odă în amintirea celor căzuţi în lupta pentru libertate“ de Zeno Vancea. Adunări de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale Cînd întrecerea socialistă cuprinde întregul colectiv Dezbaterile din adunarea generală a grupei sindicale a schimbului B al secţiei de policondensare I de la Uzina de fibre sintetice s-au axat pe principalele probleme ale producţiei. Aşa cum s-a relevat cu acest prilej, membrii de sindicat din schimbul B au depus o susţinută activitate pentru realizarea şi depăşirea indicatorilor planului de producţie al secţiei. La sfârşitul lunii trecute, de exemplu, planul era realizat în proporţie de 108,8 la sută la granule poliesterice şi 104,7 la sută la metanol. Prin măsurile tehnico-organizatorice adoptate, s-a reuşit ca în 1972 productivitatea muncii în secţie să crească cu 12 la sută fără investiţii suplimentare. întreaga producţie s-a realizat în condiţiile reducerii cheltuielilor la materiale auxiliare, cum ar fi aţetatul de calciu, trioxidul de stibiu şi altele. Prin aceste depăşiri colectivul secţiei şi-a îndeplinit cu mult înainte de termen angajamentul anual asumat, contribuind astfel la realizarea sarcinii trasate de conducerea partidului privind îndeplinirea prevederilor actualului cincinal în patru ani şi jumătate. Cheia acestor succese a constituit-o buna organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste care a dus la mobilizarea majorităţii membrilor colectivului, la întărirea disciplinei şi răspunderii şi transpunerea în fapt a numeroaselor propuneri şi iniţiative care vizau in primul rînd îmbunătăţirea procesului de producţie. Dintre acestea amintim : dispozitivul conceput de muncitorul Marin Capmare, prin care s-a uşurat operaţiunea de luare a probelor pentru analize, schimbarea căştii de protecţie de la diuza policondensatorului şi exigenţa sporită la primirea spre recuperare a deşeurilor din secţiile fire şi fibre. Totodată, s-a criticat faptul că mai sunt încă unii salariaţi care nu-şi îndeplinesc cu conştiinciozitate şi răspundere sarcinile de serviciu, lipsesc nemotivat sau întîrzie de la program, nu-şi respecta tovarăşii de muncă, nu păstrează cu grijă bunurile materiale ale secţiei etc. In faţa unor astfel de manifestări, colectivul grupei nu a luat decit arareori atitudine fermă, combativă, mulţumindu-se cu măsurile de ordin administrativ. Vorbind despre preocupările schimbului pentru obţinerea unor rezultate superioare celor de pînă acum, muncitorul Ştefan Voroneanu a înfăţişat o serie de greutăţi pe care le creează cursanţii ce se pregătesc pentru etapa a III-a. Operatorii Const. Bălteanu şi Valentin Gheorghiu au făcut propuneri valoroase ce vizează îmbunătăţirea procesului de producţie şi anume, la analiza şarjelor negrului de fum şi la folosirea unor instalaţii de la cota 6. Mai mulţi participanţi la discuţii printre care maiştrii Culiţă Ion şi Mihai Alexandrescu, precum şi operatorul Vasile Muscalu au insistat asupra necesităţii întăririi răspunderii faţă de bunurile de folosinţă comună, întăririi autorităţii maiştrilor la locul de muncă. Ion CALIN Cu faţa spre producţia anului 1973 PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale ele la atelierul de tîmplărie — cea mai mare (peste 100 de membri de sindicat) din cadrul întreprinderii de industrie locală Paşcani — a dezbătut pe larg şi cu deplină responsabilitate principalele probleme ale producţiei. Aşa cum a reieşit din lucrările adunării, membrii de sindicat s-au străduit să-şi îndeplinească lună de lună sarcinile de plan, astfel că pe cele 10 luni care s-au scurs din acest an planul de producţie pe secţie a fost realizat în proporţie de 111 la sută, depăşirile provenind, în principal, de la prestări lemn şi mobilă. In acelaşi timp, s-a criticat faptul că un indicator important al secţiei, cel de binare, nu a fost realizat decit în proporţie de 97 la sută, rămînînd de recuperat pînă la sfîrşitul acestei luni cei 334 m.p. de uşi şi ferestre care să plece la beneficiari. Neîndeplinirea acestui indicator de plan se datoreşte, între altele, şi celor 1.552 de ore concedii medicale, celor peste 230 de ore învoiri şi lipsuri nemotivate de la serviciu de la începutul anului. In altă ordine de idei, adunarea a sublinat faptul că mai sînt încă multe de făcut atît în direcţia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, cit şi îe linia iniţierii unor acţiuni politice şi cultural-educative de masă care să vină direct în sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan. Subliniind răspunderea ce revine fiecărui salariat pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru folosirea judicioasă a celor 480 de minute, afr darea de seamă cit şi participanţii la discuţii au scos în evidenţă acţiunile întreprinse în aceste direcţii de biroul grupei. După cum se ştie, spunea muncitorul Gh. Macovei, şef de echipă la sectorul maşini, chiar din prima lună a anului 1973 atelierul nostru se va profila pe mobilă de bucătărie „Camelia" şi „Anca“ care, la contractările de la Bucureşti, a şi fost contractată cu 7 judeţe din ţară — 5.000 de garnituri. Un motiv în plus de a lua toate măsurile pentru o aprovizionare cu cherestea de o calitate superioară, pentru procurarea a două circulare, a unei maşini de găurit, precum şi reorganizarea sectorului de ascuţire a cuţitelor de la maşinile existente şi întreţinerea utilajelor, care să dea randamentul maxim. „ Despre problemele de producţie s-a discutat în toate şedinţele de grupă şi s-au hotărît de fiecare dată măsuri, dar puţine din ele au prins viaţă, a spus tînărul Dumitru Sandu. Este de datoria noului birou al grupei sindicale de a se preocupa cu mai multă răspundere atît de asigurarea condiţiilor optime de muncă, cit şi de organizarea instructivă şi recreativă a timpului liber al tineretului. Alţi vorbitori : Toader Puiu, Petru Nemţani, Mihai Ioniţă, au ridicat probleme legate de întărirea disciplinei în producţie, de participarea tuturor membrilor de sindicat la expunerile din cadrul ciclului cu tema : „Politica P.C.R. de perfecţionare şi modernizare a economiei naţionale", la cele privind respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi asigurarea echipamentului de protecţie etc. In analiza întreprinsă, vorbitorii au apreciat că biroul grupei sindicale a dat, în general, dovadă de iniţiativă şi a desfăşurat o activitate rodnică. De aceea, adunarea generală a votat în unanimitate realegerea tovarăşilor din biroul grupei sindicale, funcţia de ■organizator fiind încredinţată tot muncitorului Vasile Zaharia. Constantin ENEA FLACĂRA IAȘULUI! Cezar Petrescu—un observator atent al epocii Prozator fecund, autor a peste patruzeci de volume, Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892) a fost în perioada dintre cele două războaie mondiale unul dintre scriitorii cei mai răspîndiţi. Tradus în cîteva limbi străine (italiană, franceză, germană, cehă, olandeză), a deşteptat interes şi peste hotare. Un critic italian l-a numit atunci „geograf al sensibilităţii româneşti“. Locul copilăriei, la Cotnari, reapare transfigurat literar in Scrisorile unui răzeş (1922), într-o pseudo-biografie aşezată ca introducere la un roman (Războiul, lui Ion Săracu, 1945) se vorbeşte iarăşi de ţinutul Călimanului (Cotnarilor), de legătura cu pămintul „Din părţile de obîrşie-mi, unde am copilărit şi unde îmi sint încă rădăcinile înfipte ...“. Ca student in drept la Iaşi, j Viitorul scriitor colabora la Facla luiN. D. Cocea. In ziarul Opinia, înainte de primul război mondial, el semna cu pseudonimul Ion Darie, utilizat și mai tîrziu. înainte de a împlini douăzeci de ani, debutantul se considera degajat de ideologia sămănătoristă, însă în practică procesul desprinderii de sămănătorism a fost lent, cu reveniri chiar în operele de maturitate. Primele volume, Scrisorile unui răzeş (1922), Drumul cu plopi (1924), „Omul din vis" (1926) erau pronunţat sadovenine. Foarte activ, în 1921 întemeia la Cluj revista Gîndirea, în paginile căreia publică schiţe şi articole. Scriitorul şi revista se mută apoi la Bucureşti, iar în 1926 se retrăgea de la conducerea ei. Succesul romanului întunecare (1927) îi aduse notorietatea, fapt ce-l determina să se consacre carierei de romancier, cu o mare hărnicie. In muzeul memorial de la Buşteni se păstrează peste o sută de mii de pagini in manuscris, lucrări literare şi articole de gazetă. Intr-o confesiune premergătoare la volumul Plecat fără adresă (1932), prozatorul îşi anunţă intenţia de a reprezenta într-un ciclu amplu aspecte specifice societăţii româneşti de după 1900, astfel ca din însumarea lor să rezulte o frescă elocventă. Ciclul va purta titlul global de Cronică românească a veacului XX. Dintr-o clasificare a operelor, deja scrise sau numai în proiect, rezultă şase compartimente tematice, referitoare la lumea contemporană. Problema agrară şi bo- Const. CIOPRAGA găriile subsolului, războiul mondial, romanul provinciei, „capitala care ucide“, un filon fantastic, unul satiric, — iată un tur de orizont semnificativ, in perspectivă balzaciană. Un alt ciclu, nescris însă, la care medita, trebuia să se numească Rădăcinile din celălalt veac, urmînd să reconstituie momente din secolul al nouăsprezecelea. Imagini din „celălalt veac“ ar fi cuprins şi Neamul Vardarilor, plănuit în şapte volume. După al doilea război mondial, Cezar Petrescu face să apară romane şi nuvele care demonstrează adeziunea sa la transformările revoluţionare socialiste. Substanţială e în această etapă activitatea traducătorului. Optzeci de ani de la naştere Precum la Rebreanu, la autorul întunecării unele nuvele constituie embrionul unor lucrări ample realizate ulterior. Scrisorile unui răzeş, din 1922, avuseseră— potrivit mărturisirii prozatorului — „valoarea unui prolog“. Cîte un fragment de trei pagini prevestea atunci „o temă ce avea să-şi găsească deplina desăvîrşire şi naturala concluzie, după un deceniu, într-un roman de 300 pagini“. Astfel, romanul Apostol era anunţat de fugarele notaţii din Doi dascăli, iar romanul întunecare, de cel puţin trei povestiri (Ion, Dacia Felix şi Lingă şi piatră vecile de hotar). Structura personajelor din primele volume este aceea a unor resemnaţi lucizi, paralizaţi de pasivitate; tonul evocator, îmbibat de lirism, aminteşte limbajul prozei sămănătoriste de dinainte de război. Treptat, prozatorul adoptă un stil obiectiv, dar din nefericire profix departe de sobrietatea unui Rebreanu. Dacă din marele număr de romane doar patru-cinci au calităţi artistice remarcabile, faptul se explică prin insuficienta grijă acordată elaborării. Greşeala lui Cezar Petrescu, scriitor cu imaginaţie excepţională, a fost de a se fi lăsat în voia condeiului, antrenat de o vervă adesea facilă şi compune spontan, în tensiune, „fără nici un plan pe hârtie şi fără nici o fişă“, cum singur precizează. Povestirea, nuvela sau romanul, scrise direct, erau „trimise tipografului în prima şi singura versiune“. Un roman ca Simfonia fantastică a fost terminat „la cererea editorului“, în numai şapte zile. La întunecare a meditat zece ani, scriindu-l apoi „la rece“, într-un timp despre care nu ni se dau amănunte. Continuă să circule din opera lui Cezar Petrescu şi romane uşoare, destinate amuzamentului. La Paradis general, Nepoata hatmanului Toma, Greta Garbo şi altele fac parte din această categorie, întunecare însă, publicat în 1927, este un cuprinzător roman al primului război mondial, într-o viziune realistă un document psihologic și social, cu accente critice remarcabile. Metaforic, titlul romanului vrea să sugereze drama colectivă, eclipsa raţiunii. Sub titlul Pămînt şi cer sînt reunite romanele Comoara Regelui Dromichet şi Aurul negru, a căror acţiune se întrepătrunde. Scriitorul nu are o optică limpede. Faţă de consecinţele exploatării capitaliste el regretă dispariţia economiei patriarhale. Prezentînd deci acapararea petrolului românesc („aurul negru“), de către societăţile străine, romancierul nu întrevede altă soluţie de salvare decit un incident în afara determinismului istoric. Un ţăran pune foc la sonde şi satul Piscul Voievodesei arde. Pe plan artistic,se cuvin citate alte cîteva scrieri, balansînd intre real şi fantastic, între care un roman, Baletul mecanic, şi nuvela Arancu, ştima lacurilor. Un roman al lui Eminescu, de fapt o viaţă romanţată, în trei volume, a fost primit cu serioase rezerve. In genere, contradicţiile eroilor intelectuali sunt la Cezar Petrescu acute, de unde marele număr de înfrînţi. Radu Comşa e capul unei serii de învinşi. Epilogul unor romane ne face să constatăm un fel de pesimism social, care în concepţia scriitorului ar fi de neînlăturat. Toţi eroii oneşti eşuează în marasm, dominaţi de o gravă solitudine morală. In esenţă, Cezar Petrescu a fost un promotor al romanului românesc în etapa consolidării lui, un observator atent al epocii şi un interpret îndurerat al celor umili Coordonate esenţiale ale predării ştiinţelor sociale (urmate din pag. I) ninismului. Acestea aparţin istoriei — ele trebuie cunoscute în perspectiva dezvoltării generale a istoriei filozofiei. Esenţial este însă ca filozofia anarxist-leninistă să-şi propună a spulbera teoriile adverse generate de condiţiile social-istorice noi în care se găseşte lumea burgheză în faza actuală a imperialismului“. Pornind de la aceste indicaţii preţioase, sîntem hotărîţi să ne îndreptăm cu mult simţ de răspundere atenţia, spre întărirea spiritului militant în predarea filozofiei şi socialismului ştiinţific. Astfel vom întregi sarcina menţionată mai înainte, formarea capacităţii studenţilor de a explica ştiinţific atît fenomenele socialpolitice, cit şi pe cele ideologice. Cu privire la predarea socialismului ştiinţific, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesitatea de a se acorda mai multă atenţie politicii P.C.R., programului său de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de a pune un accent mai mare pe rolul partidului şi statului în viaţa socială. Catedra noastră s-a orientat just, făcînd mai mult loc în programa cursului de socialism ştiinţific temelor cu privire la rolul Partidului Comunist Român în lupta poporului nostru împotriva regimului burghezo-moşieresc, pentru socialism. Au fost introduse teme speciale, neprevăzute ca atare în programa anterioară, cu privire la mişcarea muncitorească din România, crearea şi activitatea P.C.R., programul P.C.R. de edificare a socialismului, cu privire la programul partidului în etapa actuală, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Au fost, de asemenea, dezbătute în seminarii documentele cele mai importante ale partidului, ca cele ale Congresului al X-lea, ale Plenarei din 3—5 noiembrie 1971, ale Conferinţei Naţionale din iulie 1972, ca şi expuneri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu făcute cu alte prilejuri, îndrumări şi orientări de o deosebită importanţă pentru perfecţionarea însăşi a programei de socialism ştiinţific sunt cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la studierea caracterului creator al politicii P.C.R., cu privire la înfăţişarea experienţei ţării noastre, dar şi a celorlalte ţări socialiste, ca şi a activităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a mişcării revoluţionare şi antiimperialiste. Aceste îndrumări ne îndeamnă să analizăm şi să îmbunătăţim continuu, cu mai multă iniţiativă şi independenţă, programele de curs. Aş remarca în legătură cu aceasta că discuţiile din cadrul consfătuirii s-au referit prea puţin la programele de curs. In ce priveşte activitatea de cercetare ştiinţifică a catedrei, ea a cunoscut progrese, antrenînd pe toţi membrii catedrei la studierea unor probleme de primă importanţă ale etapei actuale din ţara noastră. Sesiunea ştiinţifică organizată de catedră în februarie 1972, cu participarea celorlalte catedre din Centrul universitar Iaşi, ca şi din Galaţi şi Bacău, pe tema „Rolul conştiinţei socialiste în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ s-a bucurat de aprecieri pozitive. Dar nu putem să nu remarcăm că cercetarea noastră se menţine încă preponderent pe plan teoretic, legătura cu viaţa, cu practica socială fiind încă insuficientă. „Trebuie avut permanent în vedere — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU— că predarea ştiinţelor sociale şi cercetarea în acest domeniu nu se pot desfăşura in bune condiţii decit în mijlocul activităţii creatoare a poporului, acolo unde se transformă zilnic societatea şi omul“. O altă problemă a cercetării ştiinţifice este aceea a coordonării ei. Numeroase probleme sunt cercetate paralel de diferite catedre. Legătura între catedre şi a catedrelor cu Academia de ştiinţe socialpolitice este slabă. Rolul Academiei de ştiinţe social- politice s-a manifestat prin propria sa activitate — desigur rodnică— dar mult mai slab în ce priveşte coordonarea activităţii ştiinţifice şi îndrumarea muncii de cercetare a catedrelor de ştiinţe sociale. Considerăm că acest for ne poate sprijini în mod considerabil în sporirea eficienţei cercetării ştiinţifice. Desigur, problemele perfecţionării predării ştiinţelor sociale sînt foarte complexe. Catedra se angajează să depună eforturi neobosite pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului, a recomandărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aducîndu-ne aportul la pregătirea temeinică pentru viață și muncă a tineretului studios. Extinderea reţelei de canalizare In acest an, pe raza municipiului Iaşi s-au executat de către întreprinderea de gospodărire municipală importante lucrări de construcţie şi extindere a reţelei de canalizare. Dintre acestea exemplificăm canalul colector DNO, care va colecta apele uzate din zona cartierului Alexandru cel Bun, terminarea canalizării pieţei Tineretului spre Rîpa Galbenă, a străzilor Şipoţel, Galata etc. In prezent se lucrează la construirea canalului colector D 3 de la Podu Sf. loan la staţia de epuraţie a apelor uzate. Noul canal colector va prelua apele uzate, care vor trece astfel prin staţia de epuraţie, evitindu-se poluarea rîului Bahlui. Concomitent cu aceste lucrări s-a executat şi extinderea reţelei de apă potabilă , magistrala din zona cartierului Alexandru cel Bun, alimentarea cu apă a străzilor Aurora, Silvestru, Şoseaua Naţională. In prezent se lucrează la magistrala de aducţiune a apei, care va alimenta fabrica de chimie. JOCURI UNELTE lăiată — Cămaşă înflorată ; 4. L-a ajutat pe om să devină producător ; 5. — Unealta tîmplarului — Afirmaţie ; 6. — Uneltele cele mai simple — Unealtă agricolă evoluată ; 7. — Una dintre primele unelte ale omului — Sanda Stănescu-Iaşi ; 8. — Alexandru Vlahuţă — Hudă cu lopata (Pr.) ; 9. — Unelte... agresive ! 10. — Bumb de plumb — Vîrful ascuţit al greblei ; 11 — Acoperitoare casnică — Hanger. VERTICAL : — Unealta gospodinei — Instrument de calculat; 2. — Unealtă primitivă pentru despicat buşteni — Unealta fierarului ; 3. — Nici un om — Flacon ; 4. — Foc veşnic (Fig.) — Unealtă manuală pentru depănatul firelor ; 5. — Placă de lemn pe placul pictorului ; 6. — Minuieşte covată şi lopata — Unealtă de pescuit ; 7. — Noia 6 — Poetă ieşeană ; 8 — Intrare şi ieşire (Pt.) — Plămădeli ; 9 — Mulţime de Unelte şi piese de metal — Peste 1 M. I. DARIE y .