Flacăra Iaşului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8149-8175)

1972-12-01 / nr. 8149

PAGINA A II A Efectivul zootehnic de mîine, mai numeros şi mai productiv ca cel de azi ! Cu ambele mîini la încasarea veniturilor, dar numai cu două detlete la înlăturarea greutăţilor• 6» Cum rezolvă consiliul de conducere al C.A.P. Focuri problemele sectorului porcin ■ Li s-au promis condiţii optime şi cu promisiunea au rămas ■ Tocmai cînd trebuiau urgentate, modernizările au fost lăsate baltă ■ Soluţii „economice“ de furajare soldate cu imputaţii Cu ciţiva ani în urmă, cooperativa a­­gricolă de producţie din Focuri şi-a pro­filat zootehnia pe creşterea şi îngrăşarea porcilor. Noua orientare s-a dovedit des­tul de inspirată. In 1971, de exemplu, fer­ma specializată de aici a reuşit să livreze peste plan 157 porci graşi, depăşindu-şi in mod corespunzător şi veniturile pre­văzute. „Le-am depăşi noi şi mai mult — au afirmat la vremea bilanţului lucrătorii fermei în faţa conducerii C.A.P.-ului , dacă ne-aţi asigura condiţii mai bune pen­tru desfăşurarea procesului de producţie“. In esenţă, oamenii solicitau îndeosebi mă­suri pentru amenajarea corespunzătoare a adăposturilor. Se ceruse de altfel, de mai multe ori, însă fără rezultat, să se înlo­cuiască măcar acoperişurile de paie pu­trede prin care apa din ploi­ tre­cea ca prin sită. „De astă dată vă vom mulţu­mi, a răspuns tov. D. Apostol, preşedin­tele unităţii. Am hotărît să modernizăm două din construcţiile existente, iar la alte trei vom pune acoperişuri noi din azbociment sau tablă“. Promisiunea fu­sese făcută cu Un ton atît de convingător incit zootehniştii au sperat că, în sfîrşit, li se va rezolva păsul. Treptat însă li s-au spulberat rînd pe rînd nădejdile, ajungînd acum, în pragul unei noi ierni, tot fără ca problema spaţiului de cazare să fie mulţumitor soluţionată. Modernizarea celor două adăposturi vechi fusese contractată cu întreprinde­rea de construcţii, reparaţii şi prestări de servicii. Constructorii s-au prezentat abia la mijlocul toamnei, au lucrat vreo săp­­tămînă cu spor, apoi din ce în ce mai dezorganizat şi mai lent. Cu mare greu unul din obiective a fost adus în faza finală. La cel de al doilea mai sunt de turnat circa 40 m. de canal de scurgere* de făcut nişte pereţi despărţitori şi alte amenajări, care necesită încă vreo trei săptămîni de lucru. Cu toate acestea, ac­tivitatea a fost practic abandonată. De la I.C.R.P.S., am găsit pe şantier doar un Singur sudor. Ce se întîmplase ? De două zile, cei care lucraseră la betonare au plecat pe alte şantiere, întrucît la Focuri nu mai aveau balast şi nisip. De astă dată vina aparţine în întregime consiliu­lui de conducere al C.A.P.-ului, care nu s-a îngrijit să procure din vreme tot ce era necesar. Aşa s-a ajuns în campania agricolă, cînd mijloacele de transport nu puteau face faţă nici măcar la că­ratul recoltei, iar problema materialelor de construcţii a trecut automat pe ulti­mul plan. ACTIVITATE PRACTICA PENTRU INFAPTUIREA PROGRAMULUI CONFERINŢEI NATIONALE A PARTIDULUI Cit priveşte schimbarea acoperişurilor la restul construcţiilor — treabă de care trebuiau să se ocupe meşterii cooperati­vei agricole — nu s-a făcut nimic. Exis­tă doar jumătate din plăcile de azboci­ment şi foile de tablă necesare şi nici scândurile pentru fixarea lor nu ajung. Mai grav e că şi puţina cherestea cum­părată a început a se „topi“, fiind folo­sită pentru reparat iesle, căruţe, împrej­muiri etc. Cu asemenea dovezi de neglijenţă, cei care îngrijesc de animale nu se pot îm­păca, şi pe bună dreptate. „După fiecare ploaie — ni se ptingeă îngrijitorul M. Ciobanu — continuă să curgă prin aco­periş apa în maternitate zile de-a rîndul. Din cauza umezelii şi frigului creşte şi mortalitatea purceilor“. Intr-o astfel de perioadă de ploi .­in­terioare“, preşedintele C.A.P.-ului a fost invitat să viziteze construcţiile. A ve­nit, a ridicat din umeri şi situaţia a ră­mas aceeaşi. Din păcate, ajutorul e cam la fel de inexistent şi cînd e vorba de alte cerinţe ale procesului de producţie. Tot în toamna aceasta, conducerea, coo­perative­ agricole nu s-a învrednicit să pună la dispoziţia fermei un mijloc de transport pentru a se aduce nutreţuri combinate. De aceea, după terminarea aces­tora, a trebuit ca mai bine de o săptă­mână să se dea purceilor uruială de po­rumb alterat, aşa cum susţinuse preşedin­tele, fără a ţine seama de părerea zoo­­tehniştilor. Această soluţie mai „econo­mică“ s-a soldat cu pierderea a aproape 40 de purcei, care au fost imputaţi vi­novaţilor. Chiar după aceasta însă s-a continuat să se administreze fără nici o prudenţă furaje necorespunzătoare porci­lor mari, consideraţi mai „rezistenţi" in ciuda semnelor de intoxicaţie apărute chiar şi la categoria respectivă. „Faţă de condiţiile ce ni se oferă — ne spunea medicul veterinar Andrei Con­­dratov, şeful fermei — nici nu ni se poate pretinde să dăm rezultate mai bune. E drept că în anul curent ne realizăm veniturile prevăzute, dar la aceasta au contribuit în bună măsură preţurile su­perioare obţinute din valorificarea ani­malelor de prăsilă. Cu planul de livrări ne situăm, cum se zice, pe muchie. Ru­şinos sau nu, trebuie să recunoaştem că sîntem în regres“. Regretabil e că cei care­­conduc coope­rativa agricolă, obişnuiţi să lase zooteh­nia la remorca celorlalte sectoare, se de­clară mulţumiţi de mersul treburilor cu toate că nu au prea multe motive. Rea­litatea e că activitatea fermei de porcine poate fi mult mai bănoasă, cu condiţia ca­ asigurarea bazei materiale necesare să nu fie lăsată în voia soartei. Altfel, realizările promiţătoare obţinute într-o perioadă de colectivul fermei vor rămî­­ne definitiv in domeniul amintirilor. C. GRIGORAŞ Un turneu al Teatrului Naţional Intre 2 şi 14 de­cembrie un colec­tiv de actori de la­­Teatrul Naţional „Vasile Alecsan­­dri­i întreprinde un turneu cu piesa „Fata din dafin" de Dan Tărchilă în localităţile Su­ceava, Rădăuţi, Cluj, Baia Mare, Oradea, Arad, De­va, Sibiu, Braşov. Regia spectacolului aparţine actorului George Macovei, iar scenografia ing. Hie Georgiu. Din distribuţie fac parte Valentin Ionescu, Valeriu Oţeleanu, Lidia Ni­­colau, Const. O­­badă, Ion Lazu, Ion Schimbischi, Saul Taişler, Euge­nia Nedelcu. în mijlocul ostaşilor In cadrul acţiunilor privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei, pio­nierii de la Şcoala generală nr. 3 din Paşcani au poposit, zilele trecute, în mij­locul ostaşilor unei unităţi militare. Cu acest prilej ei au făcut cunoştinţă cu pre­ocupările ostaşilor legate de activitatea de pregătire militară. Comandantului uni­tăţii, , pionierii i-au oferit cravata roşie. Prof. VASILE AGAPE, coresp Cabana Brad­et din masivul Harghita anului, un tihnit popas in toate anotimpurile Foto: AGERPRES (V. MOLDOVAN) N Manifestări consacrate celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Decada cărţii româneşti Intre 1 şi 10 decembrie a.c. se va desfăşura acţiunea de popu­larizare a cărţii intitulată „Deca­da cărţii româ­neşti“, manifesta­re culturală dedi­cată celei de a XXV-a aniver­sări a Republicii. La Iaşi, deschi­derea festivă va avea loc la Lib­răria „Mihai E­­minescu“ astăzi, ora 18. Vor parti­cipa scriitori ie­şeni care vor citi din operele lor, vor da autografe. *Tot astăzi, la Biblioteca muni­cipală „Gh. Asa­­chi“ va avea loc şedinţa festivă a clubului literar ,.M. Sadoveanu“. La căminul cul­tural din Deleni scriitorii Aurel Leon, Vicenţiu Donose, Ioanid Romanescu, Flo­rin Mihai Petres­­cu, Silviu Rusu vor avea o întîl­­nire cu cititorii. Concerte omagiale La Filarmoni­ca de stat „Mol­dova“ s-au pre­gătit sau se află în repetiţie con­certe omagiale dedicate aniver­sării Republicii. Astfel, de curînd, au avut loc con­certe corale de muzică româ­nească la Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ şi Bi­­caz, urmînd ca la 8 decembrie să fie prezentat la sediu un con­cert de muzică de cameră cu con­cursul solistului Ştefan Lory (vio­­lă). La pian : E­­lise Popovici. In program „Sona­ta nr. 1 opus 2", „Sonata nr. 2 o­pus 6“ si „Sonata nr. 3 opus 23“ de George Enescu. In continuare, în ziua de 17 de­cembrie este pro­gramat un con­cert coral de mu­zică românească la Filarmonică. Pentru concer­tul vocal-simfonic d­in 29 decembrie, ce va fi dirijat de George Vinti­­lă, se pregăteşte un program care va cuprinde lu­crările „Visul lui Bălcescu“ de Ion Hartularu Darclée, „Concert pentru pian“ de Velehorski, „Odă în amintirea ce­lor căzuţi în lup­ta pentru liber­tate“ de Zeno Vancea. Adunări de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale Cînd întrecerea socialistă cuprinde întregul colectiv Dezbaterile din adunarea generală a grupei sindicale a schimbului B al secţiei de policondensare I de la U­­zina de fibre sintetice s-au axat pe principalele probleme ale producţiei. Aşa cum s-a relevat cu acest prilej, membrii de sindicat din schimbul B au depus o susţinută activitate pen­tru realizarea şi depăşirea indicato­rilor planului de producţie al sec­ţiei. La sfârşitul lunii trecute, de exemplu, planul era realizat în pr­o­­porţie de 108,8 la sută la granule po­­liesterice şi 104,7 la sută la metanol. Prin măsurile tehnico-organizatorice adoptate, s-a reuşit ca în 1972 pro­ductivitatea muncii în secţie să creas­că cu 12 la sută fără investiţii supli­mentare. întreaga producţie s-a rea­lizat în condiţiile reducerii cheltuie­lilor la materiale auxiliare, cum ar fi a­ţetatul de calciu, trioxidul de stibiu şi altele. Prin aceste depăşiri colecti­vul secţiei şi-a îndeplinit cu mult înainte de termen angajamentul a­­nual asumat, contribuind astfel la rea­lizarea sarcinii trasate de conducerea partidului privind îndeplinirea pre­vederilor actualului cincinal în patru ani şi jumătate. Cheia acestor succese a constituit-o buna organizare şi desfăşurare a în­trecerii socialiste care a dus la mo­bilizarea majorităţii membrilor colec­tivului, la întărirea disciplinei şi răs­punderii şi transpunerea în fapt a numeroaselor propuneri şi iniţiative care vizau in primul rînd îmbunătă­ţirea procesului de producţie. Dintre acestea amintim : dispozitivul con­ceput de muncitorul Marin Capmare, prin care s-a uşurat operaţiunea de luare a probelor pentru analize, schim­barea căştii de protecţie de la diuza policondensatorului şi exigenţa spori­tă la primirea spre recuperare a de­şeurilor din secţiile fire şi fibre. Tot­odată, s-a criticat faptul că mai sunt încă unii salariaţi care nu-şi îndepli­nesc cu conştiinciozitate şi răspundere sarcinile de serviciu, lipsesc nemoti­vat sau întîrzie de la program, nu-şi respecta tovarăşii de muncă, nu păs­trează cu grijă bunurile materiale ale secţiei etc. In faţa unor astfel de ma­nifestări, colectivul grupei nu­ a luat decit arareori atitudine fermă, com­bativă, mulţumindu-se cu măsurile de ordin administrativ. Vorbind despre preocupările schim­bului pentru obţinerea unor rezultate superioare celor de pînă acum, mun­citorul Ştefan Voroneanu a înfăţişat o serie de greutăţi pe care le creează cursanţii ce se pregătesc pentru e­­tapa a III-a. Operatorii Const. Băl­­teanu şi Valentin Gheorghiu au făcut propuneri valoroase ce vizează îmbu­nătăţirea procesului de producţie şi anume, la analiza şarjelor negrului de fum şi la folosirea unor instalaţii de la cota 6. Mai mulţi participanţi la discuţii printre care maiştrii Culiţă Ion şi Mihai Alexandrescu, precum şi operatorul Vasile Muscalu au insistat asupra necesităţii întăririi răspunderii faţă de bunurile de folosinţă comu­nă, întăririi autorităţii maiştrilor la locul de muncă. Ion CALIN Cu faţa spre producţia anului 1973 PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Adunarea generală de dare de sea­mă şi alegeri a grupei sindicale ele la atelierul de tîmplărie — cea mai mare (peste 100 de membri de sindicat) din cadrul întreprinderii de industrie lo­cală Paşcani — a dezbătut pe larg şi cu deplină responsabilitate principalele probleme ale producţiei. Aşa cum a reieşit din lucrările adu­nării, membrii de sindicat s-au stră­duit să-şi îndeplinească lună de lună sarcinile de plan, astfel că pe cele 10 luni care s-au scurs din acest an planul de producţie pe secţie a fost realizat în proporţie de 111 la sută, depăşirile provenind, în principal, de la prestări lemn şi mobilă. In acelaşi timp, s-a criticat faptul că un indica­tor important al secţiei, cel de binare, nu a fost realizat decit în proporţie de 97 la sută, rămînînd de recuperat pînă la sfîrşitul acestei luni cei 334 m.p. de uşi şi ferestre care să plece la beneficiari. Neîndeplinirea acestui indicator de plan se datoreşte, între altele, şi celor 1.552 de ore concedii medicale, celor peste 230 de ore în­voiri şi lipsuri nemotivate de la ser­viciu de la începutul anului. In altă ordine de idei, adunarea a sublinat faptul că m­ai sînt încă multe de fă­cut atît în direcţia organizării ştiinţi­fice a producţiei şi a muncii, cit şi îe linia iniţierii unor acţiuni politice şi cultural-educative de masă care să vină direct în sprijinul îndeplinirii sar­cinilor de plan. Subliniind răspunderea ce revine fiecărui salariat pentru realizarea rit­mică a sarcinilor de plan şi îmbună­tăţirea calităţii produselor, pentru fo­losirea judicioasă a celor 480 de mi­nute, af­r darea de seamă cit şi par­ticipanţii la discuţii au scos în evi­denţă acţiunile întreprinse în aceste direcţii de biroul grupei.­­ După cum se ştie, spunea munci­torul Gh. Macovei, şef de echipă la sectorul maşini, chiar din prima lună a anului 1973 atelierul nostru se va profila pe mobilă de bucătărie „Ca­melia" şi „Anca“ care, la contractările de la Bucureşti, a şi fost contractată cu 7 judeţe din ţară — 5.000 de gar­nituri. Un motiv în plus de a lua toate măsurile pentru o aprovizionare cu cherestea de o calitate superioară, pentru procurarea a două circulare, a unei maşini de găurit, precum şi reorganizarea sectorului de ascuţire a cuţitelor de la maşinile existente şi în­treţinerea utilajelor, care să dea ran­damentul maxim. „ Despre problemele de producţie s-a discutat în toate şedinţele de gru­pă şi s-au hotărît de fiecare dată mă­suri, dar puţine din ele au prins via­ţă, a spus tînărul Dumitru Sandu. Este de datoria noului birou al grupei sindicale de a se preocupa cu mai multă răspundere atît de asigurarea condiţiilor optime de muncă, cit şi de organizarea instructivă şi recreativă a timpului liber al tineretului. Alţi vorbitori : Toader Puiu, Petru Nemţani, Mihai Ioniţă, au ridicat pro­bleme legate de întărirea disciplinei în producţie, de participarea tuturor membrilor de sindicat la expunerile din cadrul ciclului cu tema : „Politica P.C.R. de perfecţionare şi modernizare a economiei naţionale", la cele pri­vind respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi asigurarea echipa­mentului de protecţie etc. In analiza întreprinsă, vorbitorii au apreciat că biroul grupei sindicale a dat, în general, dovadă de iniţiati­vă şi a desfăşurat o activitate rodnică. De aceea, adunarea generală a votat în unanimitate realegerea tovarăşilor din biroul grupei sindicale, funcţia de ■organizator fiind încredinţată tot mun­citorului Vasile Zaharia. Constantin ENEA FLACĂRA IAȘULUI! Cezar Petrescu—un observator atent al epocii Prozator fecund, autor a peste patruzeci de volume, Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892) a fost în pe­rioada dintre cele două răz­boaie mondiale unul dintre scriitorii cei mai răspîndiţi. Tradus în cîteva limbi stră­ine (italiană, franceză, ger­mană, cehă, olandeză), a deşteptat interes şi peste ho­tare. Un critic italian l-a numit atunci „geograf al sensibilităţii româneşti“. Lo­cul copilăriei, la Cotnari, reapare transfigurat literar in Scrisorile unui răzeş (1922), într-o pseudo-biogra­­fie aşezată ca introducere la un roman (Războiul, lui Ion Săracu, 1945) se vorbeş­te iarăşi de ţinutul Căli­­manului (Cotnarilor), de le­gătura cu pămintul „Din părţile de obîrşie-mi, unde am copilărit şi unde îmi sint încă rădăcinile înfip­te ...“. Ca student in drept la Iaşi, j Viitorul scriitor co­labora la Facla lui­­N. D. Cocea. In ziarul Opinia, îna­inte de primul război mon­dial, el semna cu pseudo­nimul Ion Darie, utilizat și mai tîrziu. înainte de a îm­plini douăzeci de ani, debu­tantul se considera degajat de ideologia sămănătoristă, însă în practică procesul desprinderii de sămănăto­rism a fost lent, cu reve­niri chiar în operele de maturitate. Primele volume, Scrisorile unui răzeş (1922), Drumul cu plopi (1924), „O­­mul din vis" (1926) erau pro­nunţat sadovenine. Foarte activ, în 1921 întemeia la Cluj revista Gîndirea, în paginile căreia publică schi­ţe şi articole. Scriitorul şi revista se mută apoi la Bucureşti, iar în 1926 se re­trăgea de la conducerea ei. Succesul romanului întune­care (1927) îi aduse notorie­tatea, fapt ce-l determina să se consacre carierei de ro­mancier, cu o mare hărni­cie. In muzeul memorial de la Buşteni se păstrează pes­te o sută de mii de pagini in manuscris, lucrări litera­re şi articole de gazetă. Intr-o confesiune premer­gătoare la volumul Plecat fără adresă (1932), prozato­rul îşi anunţă intenţia de a reprezenta într-un ciclu am­plu aspecte specifice socie­tăţii româneşti de după 1900, astfel ca din însumarea lor să rezulte o frescă eloc­ventă. Ciclul va purta tit­lul global de Cronică româ­nească a veacului XX. Din­­tr-o clasificare a operelor, deja scrise sau numai în proiect, rezultă şase com­partimente tematice, referi­toare la lumea contempora­nă. Problema agrară şi bo- Const. CIOPRAGA găriile subsolului, războiul mondial, romanul provinciei, „capitala care ucide“, un filon fantastic, unul satiric, — iată un tur de orizont semnificativ, in perspectivă balzaciană. Un alt ciclu, nescris însă, la care medi­ta, trebuia să se numească Rădăcinile din celălalt veac, urmînd să reconstituie mo­mente din secolul al nouă­sprezecelea. Imagini din „ce­lălalt veac“ ar fi cuprins şi Neamul Vardarilor, plănuit în şapte volume. După al doilea război mondial, Ce­zar Petrescu face să apară romane şi nuvele care de­monstrează adeziunea sa la transformările revoluţionare socialiste. Substanţială e în această etapă activitatea tra­ducătorului. Optzeci de ani de la naştere Precum la Rebreanu, la autorul întunecării unele nuvele constituie embrionul unor lucrări ample­ reali­zate ulterior. Scrisorile unui răzeş, din 1922, avuseseră— potrivit mărturisirii proza­torului — „valoarea unui prolog“. Cîte un fragment de trei pagini prevestea a­­tunci „o temă ce avea să-şi găsească deplina desăvîrşire şi naturala concluzie, după un deceniu, într-un roman de 300 pagini“. Astfel, ro­manul Apostol era anunţat de fugarele notaţii din Doi dascăli, iar romanul întu­necare, de cel puţin trei povestiri (Ion, Dacia Felix şi Lingă şi piatră vecile de hotar). Structura personaje­lor din primele volume este aceea a unor resemnaţi lu­cizi, paralizaţi de pasivitate; tonul evocator, îmbibat de lirism, aminteşte limbajul prozei sămănătoriste de di­nainte de război. Treptat, prozatorul adoptă un stil obiectiv, dar din nefericire profix departe de sobrieta­tea unui Rebreanu. Dacă din marele număr de ro­mane doar patru-cinci au calităţi artistice remarcabi­le, faptul se explică prin insuficienta grijă acordată elaborării. Greşeala lui Ce­zar Petrescu, scriitor cu i­­maginaţie excepţională, a fost de a se fi lăsat în vo­ia condeiului, antrenat de o vervă adesea facilă şi compune spontan, în tensi­une, „fără nici un plan pe hârtie şi fără nici o fişă“, cum singur precizează. Po­vestirea, nuvela sau roma­nul, scrise direct, erau „tri­mise tipografului în prima şi singura versiune“. Un ro­man ca Simfonia fantastică a fost terminat „la cererea editorului“, în numai şapte zile. La întunecare a medi­tat zece ani, scriindu-l apoi „la rece“, într-un timp des­pre care nu ni se dau a­­mănunte. Continuă să circule din o­­pera lui Cezar Petrescu şi romane uşoare, destinate a­­muzamentului. La Paradis general, Nepoata hatmanu­lui Toma, Greta Garbo şi altele fac parte din această categorie, întunecare însă, publicat în 1927, este un cu­prinzător roman al primu­lui război mondial, într-o viziune realistă un docu­ment psihologic și social, cu accente critice remarcabile. Metaforic, titlul romanului vrea să sugereze drama co­lectivă, eclipsa raţiunii. Sub titlul Pămînt şi cer sînt re­unite romanele Comoara Re­gelui Dromichet şi Aurul negru, a căror acţiune se întrepătrunde. Scriitorul nu are o optică limpede. Faţă de consecinţele exploatării capitaliste el regretă dispa­riţia economiei patriarhale. Prezentînd deci acapararea petrolului românesc („aurul negru“), de către societăţile străine, romancierul nu în­trevede altă soluţie de sal­vare decit un incident în afara determinismului isto­ric. Un ţăran pune foc la sonde şi satul Piscul Voie­­vodesei arde. Pe plan ar­tistic,­­se cuvin citate alte cîteva scrieri, balansînd intre real şi fantastic, în­tre care un roman, Baletul mecanic, şi nuvela Arancu, ştima lacurilor. Un roman al lui Eminescu, de fapt o viaţă romanţată, în trei volume, a fost primit cu serioase rezerve. In gene­re, contradicţiile eroilor in­telectuali sunt la Cezar Pe­trescu acute, de unde ma­rele număr de înfrînţi. Ra­du Comşa e capul unei se­rii de învinşi. Epilogul u­­nor romane ne face să con­statăm un fel de pesimism social, care în concepţia scriitorului ar fi de neînlă­turat. Toţi eroii oneşti eşu­ează în marasm, dominaţi de o gravă solitudine mo­rală. In esenţă, Cezar Pe­trescu a fost un promotor al romanului românesc în etapa consolidării lui, un observator atent al epocii şi un interpret îndurerat al celor umili Coordonate esenţiale ale predării ştiinţelor sociale (urmate din pag. I)­ ninismului. Acestea aparţin istoriei — ele trebuie cunoscute în perspectiva dezvol­tării generale a istoriei filozofiei. Esen­ţial este însă ca filozofia anarxist-leninis­­tă să-şi propună a spulbera teoriile ad­verse generate de condiţiile social-istori­­ce noi în care se găseşte lumea burgheză în faza actuală a imperialismului“. Por­nind de la aceste indicaţii preţioase, sîn­tem hotărîţi să ne îndreptăm cu mult simţ de răspundere atenţia, spre întări­rea spiritului militant în predarea filo­zofiei şi socialismului ştiinţific. Astfel vom întregi sarcina menţionată mai îna­inte, formarea capacităţii studenţilor de a explica ştiinţific atît fenomenele social­­politice, cit şi pe cele ideologice. Cu privire la predarea socialismului ştiinţific, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sub­linia necesitatea de a se acorda mai mul­tă atenţie politicii P.C.R., programului său de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, de a pune un accent mai mare pe rolul partidului şi statului în viaţa socială. Catedra noastră s-a o­­rientat just, făcînd mai mult loc în pro­grama cursului de socialism ştiinţific te­melor cu privire la rolul Partidului Co­munist Român în lupta poporului nostru împotriva regimului burghezo-moşieresc, pentru socialism. Au fost introduse teme speciale, neprevăzute ca atare în progra­ma anterioară, cu privire la mişcarea muncitorească din România, crearea şi activitatea P.C.R., programul P.C.R. de e­­dificare a socialismului, cu privire la pro­gramul partidului în etapa actuală, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Au fost, de asemenea, dezbă­tute în seminarii documentele cele mai importante ale partidului, ca cele ale Con­gresului al X-lea, ale Plenarei din 3—5 noiembrie 1971, ale Conferinţei Naţionale din iulie 1972, ca şi expuneri ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu făcute cu alte prilejuri, îndrumări şi orientări de o deosebită importanţă pentru perfecţionarea însăşi a programei de socialism ştiinţific sunt cu­prinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la studierea carac­terului creator al politicii P.C.R., cu pri­vire la înfăţişarea experienţei ţării noas­tre, dar şi a celorlalte ţări socialiste, ca şi a activităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a mişcării revoluţionare şi antiimperialiste. Aceste îndrumări ne îndeamnă să ana­lizăm şi să îmbunătăţim continuu, cu mai multă iniţiativă şi independenţă, progra­mele de curs. Aş remarca în legătură cu aceasta că discuţiile din cadrul consfătui­rii s-au referit prea puţin la programele de curs. In ce priveşte activitatea de cercetare ştiinţifică a catedrei, ea a cunoscut pro­grese, antrenînd pe toţi membrii cate­drei la studierea unor probleme de primă importanţă ale etapei actuale din ţara noastră. Sesiunea ştiinţifică organizată de catedră în februarie 1972, cu participa­rea celorlalte catedre din Centrul univer­sitar Iaşi, ca şi din Galaţi şi Bacău, pe tema „Rolul conştiinţei socialiste în fău­rirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate“ s-a bucurat de aprecieri pozitive. Dar nu putem să nu remarcăm că cer­cetarea noastră se menţine încă prepon­derent pe plan teoretic, legătura cu viaţa, cu practica socială fiind încă insuficientă. „Trebuie avut permanent în vedere — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU— că predarea ştiinţelor sociale şi cerceta­rea în acest domeniu nu se pot desfă­şura in bune condiţii decit în mijlocul activităţii creatoare a poporului, acolo unde se transformă zilnic societatea şi omul“. O altă problemă a cercetării ştiinţifice este aceea a coordonării ei. Numeroase probleme sunt cercetate paralel de dife­rite catedre. Legătura între catedre şi a catedrelor cu Academia de ştiinţe social­­politice este slabă. Rolul Academiei de ştiinţe social- politice s-a manifestat prin propria sa activitate — desigur rodnică— dar mult mai slab în ce priveşte coordo­narea activităţii ştiinţifice şi îndrumarea muncii de cercetare a catedrelor de ştiin­ţe sociale. Considerăm că acest for ne poate sprijini în mod considerabil în spo­rirea eficienţei cercetării ştiinţifice. Desigur, problemele perfecţionării pre­dării ştiinţelor sociale sînt foarte comple­xe. Catedra se angajează să depună efor­turi neobosite pentru traducerea în via­ţă a hotărîrilor partidului, a recomandă­rilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adu­­cîndu-ne aportul la pregătirea temeinică pentru viață și muncă a tineretului stu­dios. Extinderea reţelei de canalizare In acest an, pe raza municipiului Iaşi s-au executat de către întreprinderea de gospodărire municipală importante lucrări de construcţie şi extindere a reţelei de canalizare. Dintre acestea exemplificăm­­ canalul colector DNO, care va colecta a­­pele uzate din zona cartierului Alexandru cel Bun, terminarea canalizării pieţei Ti­neretului spre Rîpa Galbenă, a străzilor Şipoţel, Galata etc. In prezent se lucrează la construirea ca­nalului colector D 3 de la Podu Sf. loan la staţia de epuraţie a apelor uzate. Noul canal colector va prelua apele uzate, care vor trece astfel prin staţia de epuraţie, e­­vitindu-se poluarea rîului Bahlui. Concomitent cu aceste lucrări s-a execu­tat şi extinderea reţelei de apă potabilă , magistrala din zona cartierului Alexandru cel Bun, alimentarea cu apă a străzilor Aurora, Silvestru, Şoseaua Naţională. In prezent se lucrează la magistrala de aduc­­ţiune a apei, care va alimenta fabrica de chimie. JOCURI UNELTE lăiată — Cămaşă înflorată ; 4. L-a ajutat pe om să devină producă­tor ; 5. — Unealta tîmplarului — A­­fir­maţie ; 6. — U­­neltele cele mai simple — Unealtă agricolă evoluată ; 7. — Una dintre primele unelte ale omului — Sanda Stănescu-Iaşi ; 8. — Alexandru Vla­­huţă — Hu­dă cu lopata (Pr.) ; 9. — Unelte... agresi­ve !­­ 10. — Bumb de plumb — Vîrful ascuţit al greblei ; 11­ — Acoperitoare casnică — Hanger. VERTICAL :­­ — Unealta gospo­dinei — Instru­ment de calculat; 2. — Unealtă pri­mitivă pentru des­picat buşteni — Unealta fierarului ; 3. — Nici un om — Flacon ; 4. — Foc veşnic (Fig.) — Unealtă manua­lă pentru depăna­tul firelor ; 5. — Placă de lemn pe placul pictorului ; 6. — Minuieşte covată şi lopata — Unealtă de pes­cuit ; 7. — Noi­a 6 — Poetă ieşeană ; 8 — Intrare şi ieşire (Pt.) — Plă­m­ădeli ; 9 — Mul­ţime de Unelte şi piese de metal — Peste 1 M. I. DARIE y .

Next