Flacăra Iaşului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 8176-8199)
1973-01-04 / nr. 8176
BAGINA A REVELION ’73 (urmare din pag. 1) — S-a înregistrat vreun eveniment deosebit ? îl întrebăm pe serg. maj. Mihai Lătăianu. — A sosit Anul Nou ! E multă veselie... La Centrala electrică de termoficare, în afară de sosirea Anului Nou, nu s-a petrecut nici un eveniment deosebit. — Anul 1973 prevede sarcini importante, ne-a spus tov. Aurel Bagdazar, secretarul comitetului de partid de la Trustul de construcţii industriale. Hotărîrea noastră, a tuturor constructorilor, este de a ne achita cu cinste de obligaţiile ce ne revin. îndeplinirea obiectivelor actualului cincinal în 4 ani şi jumătate este pentru noi literă de lege. In cinstea succeselor obţinute, pentru succesele viitoare, în sănătatea tuturor constructorilor a închinat primul pahar cu vin şi comunistul Emil Alexandrescu, inginerul şef al şantierului nr. 2 structuri. „Un pahar cu vin pentru Zaira!“ Prin Decret al Consiliului de Stat, în ziua de 28 decembrie 1972 s-a înmînat titlul de „Erou al Muncii Socialiste“, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, unui important număr de oameni ai muncii. Printre cei care au primit înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ s-a numărat şi inginera zootehnistă Zaira Sachelarie, şefă de fermă la I.A.S. Strunga. Tinara ingineră, împreună cu soţul ei, ing. Emil Sachelarie, au venit la Iaşi să primească Anul Nou împreună cu prietenii şi foştii colegi de facultate. Ei au adus, la prima întilnire din 1973, rezultate din cele mai alese obţinute de colectivul de crescători de animale în mijlocul căruia îşi desfăşoară activitatea. Angajamentul colectivului fermei de a livra în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, peste plan, tăuraşi şi viţele de elită pentru prăsilă în valoare de 300 000 lei, a fost substanţial depăşit. Astfel, de la această fermă s-au livrat în plus 17 tăuraşi şi 142 viţele de elită. Un succes remarcabil, care alături de altele i-au adus comunistei Zaira Sachelarie titlul de „Erou al Muncii Socialiste“. Emoţionată ca şi atunci cînd conducătorul partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, i-a înfrînat suprema distincţie, şi în noaptea de revelion inginera Sachelarie ne-a spus doar patru cuvinte : — Mulţumesc din inimă partidului . Patru cuvinte simple, pline însă de semnificaţii. In spatele acestor cuvinte stă hotărîrea unei comuniste de a munci cu hărnicie şi abnegaţie pentru a-şi aduce din plin contribuţia la bunăstarea patriei, a poporului. Şi în timp ce subsemnatul îşi nota în carnetul de reporter cuvintele celei mai tinere eroine a muncii din judeţul nostru, inginerul Emil Sachelarie a strigat colegilor de petrecere — Un pahar cu vin pentru Zaira ! Ciocnind un pahar cu vin, subsemnatul, din însărcinarea colegilor de redacţie, am urat fermierei de la Strunga tradiţionalul „La mulţi ani tin Dogaru, preşedintele cooperativei aagricole, şi ing. şef Costică Haras nici un om apt de muncă n-a stat cu braţele încrucişate. — Este meritul comuniştilor, ne-a relatat tov. Ion Damian, secretarul comitetului de partid din cooperativă, că au ştiut să mobilizeze pe fiecare cooperator la muncă. S-au ciocnit pahare cu vin şi la Ruginoasa, Bălţaţi, Brăeşti, Heleşteni, Bivolari. La Bivolari, în curţile lui Constantin Şalaru, preşedintele cooperativei agricole, şi ing. şef Gheorghe Hristea, urătorii s-au perindat pînă spre apariţia zorilor. Şi a fost firesc să fie aşa, dacă avem în vedere priceperea şi hărnicia celor doi care se află în fruntea obştei. Şi după ce s-a stins ecoul pluguşoarelor, au venit semănătorii. În mijlocul studenţilor Sala Casei tineretului şi studenţilor din Iaşi e împodobită sărbătoreşte. Pentru moment ai impresia că te afli într-o lume de basm. E doar o impresie, fiindcă studenţii prezenţi aici la primirea Anului Nou te trezesc la realitate. In mijlocul lor, poposesc urătorii. Un grup de elevi din anul al IV-lea A instalaţii de la Liceul industrial de construcţii. O urare tinerească pentru tineri. O urare a tineretului adresată partidului pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură create. Chipurile celor prezenţi aici radiază de fericire, de bucurie. Ne întreţinem cu studenţii Petru Balahur Ianul al II-lea de la Facultatea de studii economice, soţii Dumitru şi Cornelia Cozma (anul al IlI-lea la Facultatea de electrotehnică şi, respectiv, anul întîi la Facultatea de engleză) ca şi cu alţii. Din discuţiile purtate desprindem hotărîrea lor de a obţine şi în acest an de învăţămînt succese din cele mai frumoase. Cel mai tînăr cetăţean al judeţului Luminile Spitalului „Maternitatea" nu s-au stins. Aici stau de veghe, la venirea pe lume a celor mai tineri cetăţeni ai patriei, medicii Emil Gheorghiţă, Ion Ţiplic, Adrian Chiria şi asistentele medicale Ioana Tăbîrcă, Doina Valetici şi Lucreţia Forminte. Primul născut al anului va fi fată sau băiat ? este întrebarea de pe buzele tuturor. Ora zero şi cinci minute. Primul născut a venit pe lume. Cîntăreşte 3.200 kg. Băiat sau fată ? — E băiat! a rostit Lucreţia Forminte. Este feciorul Luciei Pologa din Tomeşti. Ii urăm noului născut ani mulţi şi fericiţi, să crească mare şi voinic. Rînduri pentru lucrătorii I.A.P.-ului In noaptea de revelion, lucrătorii I.A.P.ului au fost prezenţi în mijlocul cetăţenilor municipiului. La restaurantele „Moldova“ sau „Bolta rece“, la „Cotnari“ sau la „Casa vînătorului“, în majoritatea unităţilor ieşene de alimentaţie publică ca şi în alte locuri, salariaţii I.A.P.-ului au fost prezenţi. Pe directorul acestei întreprinderi, tov. Gheorghe Manoliu, l-am întilnit peste tot. La fiecare din cele peste 10 revelioane organizate de I.A.P., el a ţinut să ureze tuturor tradiţionalul „La mulţi ani!“. In condicile de sugestii şi reclamaţii s-a notat doar atît: „Serviciu ireproşabil“. Un sfîrşit de an bun, un început de an bun, pe care-l dorim să fie în permanenţă aşa. Am uitat de ciorba de potroace Tîrziu, după miezul nopţii, cînd anul 1973 a intrat pe deplin în drepturi şi cînd subsemnatul, ca şi colegii, fotoreporterii G. Paul şi L. Stratulat, şi-au dus la îndeplinire obligaţiile de serviciu, am poposit în mijlocul confraţilor de breaslă, al colegilor de tipografie, ca şi al unor invitaţi la revelionul organizat la Casa presei de Filiala Iaşi a Uniunii ziariştilor. Prezenţa noastră a trecut neobservată, însă, întrucît toţi erau „în aer“. Dar să nu ne înţelegeţi greşit. Am spus „în aer“ fiindcă toţi dansau, cîntau, încît nu au mai avut timp şi pentru noi. Intr-o asemenea situaţie n-am avut încotro şi ne-am avîntat şi noi în iureşul veseliei, uitînd chiar şi de ciorba cu potroace la care fuseserăm invitaţi în prima zi a Anului Nou. * Revelion ’73. A fost o petrecere colectivă, cea mai mare dintre toate. O masă cu milioane şi milioane de invitaţi. Am,preună cu cei dragi, no, toţi, tineri şi vîrstnici, am băut vinul înstelat al primei nopţi din an, am cintat şi am dansat. Am întîmpinat cu bucurie un an de bucurii. In zori, cei mai tineri dintre colindători, copiii cu sorcova, au împînzit drumurile. Purtînd în ochii lor luminoşi bucuria şi căldura începutului de an, ne-au urat tuturor ! „Să trăiţi, Să-mbătrîniţi Tare ca piatra iute ca săgeata LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI! Record: 03. 05, 09 au răspuns prompt. Mihai Coşoveanu, cel care se afla la volanul taximetrului cînd kilometrajul a înregistrat cel de-al 200 000 km. O revărsare de veselie — aşa poate fi caracterizat revelionul de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. Din obiceiurile strămoşeşti de Anul Nou S-a stins ecoul pluguşoarelor Ora zero colindă peste întreg judeţul. In sate s-a stins ecoul pluguşoarelor, al Acasă la constructori ...Undeva, în locurile unde clipele anului 1972 au cunoscut munca febrilă de zi şi noapte, e linişte. Ora zero găseşte şantierele Iaşului şi ale judeţului odihnindu-se In răcoarea nopţii. Constructorii petrec. In ultima zi a anului, maşinile i-au purtat pe zidari şi pe dulgheri, pe ingineri şi pe betonişti pe la casele lor. Erau mulţumiţi. „A fost un an bun" — îşi spuneau în aceste din urmă ceasuri ale anului. Au terminat şi predat Centrul teritorial de calcul electronic, secţia de fire polipropilenice de la Uzina de fibre sintetice, noi capacităţi de producţie la Uzina metalurgică, Uzina pentru utilaje, piese de schimb şi reparaţii, Uzina mecanică „Nicolina“, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Fabrica de tricotaje „Moldova“ şi la Fabrica de antibiotice ; au fost predate circa 3 000 de apartamente şi alte importante obiective social-culturale, clopoţeilor şi al trăznetelor de harapnice. „Roadă multă şi belşug / Pentru brazda de sub plug" — au urat şi flăcăii din Tătăruşi. Acum sunt mari petreceri în casele gospodarilor. Petrecerile sunt deosebit de vesele fiindcă tătăruşenii au încheiat anul 1972 cu cinste. Brigada condusă de Ion Damian a obţinut de pe unele tarlale o producţie de 4.000 kg. porumb boabe în medie la hectar. Cooperatorii din brigada lui Gheorghe Nedelcu au obţinut 3.500 kg. de porumb boabe la hectar. O dezvoltare substanţială a cunoscut şi zootehnia. Producţia de lapte a fost depăşită cu peste 200 litri la fiecare vacă. Bazele recoltei viitoare au fost şi ele aşezate cu grijă. Şi acesta fiindcă, aşa cum ne spunea tov. Constan- Pentru succesele noastre viitoare! — aceasta a fost urarea care a însoţit primul pahar cu vin ciocnit de constructorii ieșeni. FLACĂRA IAȘULUI 164 vagoane reparate şi revizuite Harnicul colectiv de muncă de la Revizia de vagoane Socola a revizuit, numai în primele trei zile ale anului 1973, 132 vagoane şi reparat alte 32 vagoane de marfă, fără detaşare din tren. Tot în aceste zile s-au colectat şi expediat către oţelării 50 tone de fontă veche, în prezent alte 30 tone de fier vechi pregătindu-se pentru expediere. S-au evidenţiat colectivele de muncitori conduse de şefii de tură Gheorghe Sandu şi Mircea Grigore. IOAN BÎRSAN controlor tehnic Secţia L. 1 Iaşirea cravatelor roşii elevilor Marioara Bîrsan, Carmen Hocică, Vasile Butnaru, Neculai Secăreanu a avut loc în prezenţa muncitorilor şi părinţilor care lucrează în uzină. Cei prezenţi la Conducătorul auto Ioan Izaru, de pe autobuzul 31 — Is — 2267 care circulă pe traseul Iaşi — Osoi, nu-şi face conştiincios datoria. Ii insultă pe călători, nu opreşte în toate staţiile (Chicerea, Tomeşti — consiliul popular), pleacă mai devreme de la cafestivitate au asistat apoi la un reuşit program de cîntece şi recitări, susţinut de pionierii şi elevii de la Şcoala generală nr. 3, IOAN SECARESCU patul traseului etc. Ce-ar fi să ia exemplu de la tovarăşul lui de muncă, Ioan Despa, un om corect ? Aşteptăm răspunsul întreprinderii de transporturi auto. I. BEŞLEAGĂ C. BĂLAN muncitori la U.R.A. Iaşi Un milion de lei din sectorul activităţilor industriale La începutul anului trecut în cooperativa agricolă de producţie Gîrbeşti din comuna Ţibana s-a organizat un nou sector de activitate, sectorul artizanat. Planul producţiei globale al acestui sector a fost de 300.000 lei. S-a prevăzut să se realizeze, între altele, 3000 bucăţi de eşarfe, iar venitul net al cooperativei să fie de 75.000 lei După un an de activitate, putem arăta că valoarea producţiei globale a ajuns la 1.043.000 lei, deoarece au HIRLAU (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Comitetul orăşenesc al femeilor a organizat în sala Consiliului popular al oraşului Hîrlău o călătorie pe harta localităţii — manifestare care a prilejuit o interesantă trecere în revistă a realizărilor economice şi socialculturale în ultimii ani. Ghidul călătoriei, prof. Vicu Timofte, a expus coordonatele dezvoltării oraşului în PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Organizaţia de partid a secţiei a IV-a mecanică din cadrul Uzinei mecanice de material rulant Paşcani a sefost confecţionate 8400 bucăţi eşarfe, lucrate în gherghef, 9.200 baticuri (triunghiulare), 420 bucăţi milieuri şi alte obiecte de artizanat S-au evidenţiat în mod deosebit cooperatoarele Anica Vatră, Valeria Vatră, Elena M. Ţiru, Maria Perju, precum şi şeful acestui sector, tov. Gheorghe Gălbează. Cîştigul realizat de cooperativa agricolă în 1972 din acest sector a fost de 250.000 lei. TRAIAN DĂSCĂLIŢA preşedintele C.A.P. Gîrbeşti anii actualului cincinal. Expunerea a fost însoţită de proiecţii. A urmat un reuşit spectacol artistic prezentat de formaţiile artistice ale Liceului teoretic (instructor prof. Mihai Lazăr). Acţiunea s-a bucurat de succes în rîndurile participantelor salariate ale secţiei de confecţii-tricotaje şi Cooperativei meşteşugăreşti „Unirea“. PAUL IANCecretar, maistru Gh. Iurcan a găzduit, zilele trecute, festivitatea primirii unor elevi din clasa a II-a C de la Şcoala generală nr. 3 din localitate în rîndurile pionierilor. Inmîna-Colectivul de cadre didactice din comuna Popeşti se preocupă, şi în afara procesului de învăţămînt, de educaţia multilaterală a elevilor prin organizarea unor atractive manifestări cultural-artistice. Dintre acestea s-a bucurat de succes întrecerea micilor artişti amatori din şcoli, acţiune ce s-a desfăşurat sub forma unei ştafete şi care a antrenat sute de elevi. Programele susţinute de elevii din toate satele comunei au cuprins cîntece dedicate patriei şi partidului, interpretate de ansambluri corale, recitări, evoluţii ale soliştilor vocali şi Un băiat din satul Buhalniţa, comuna Cepleniţa, Stelian Rusu, în vîrstă de 15 ani, a intrat în magazinul din sat şi, profitînd de faptul că gestionara Maria Matasă vindea petrol şi era aglomeraţie, a cotrobăit prin sertar şi a furat 845 de lei. — Un băiat fără educaţie, vor spune cei mai mulţi, dar se poate corecta. Eu zic că nici n-ar fi furat banii dacă cetăţenii aflaţi în magazin l-ar fi împiedicat. Dar s-a întîmplat contrariul. Cei care l-au văzut cotrobăind prin sertar, nu i-au zis nimic instrumentali, brigăzi artistice de agitaţie, montaje literar-muzicale, dansuri folclorice, scenete, datini de Anul Nou. S-au evidenţiat recitatorii Marieta Zorici, Gina Turcu, Liliana Mihăilă, Elena Ignat, soliştii Carmen Sîrghie, Viorica Todiraş, Emilia Cojocaru, Mircea Costea, brigada artistică pregătită de prof. Liviu Mihalache, montajul literar realizat de prof. Maria David etc. Manifestările s-au bucurat de un binemeritat succes. Prof. ADAM TĂNASĂ directorul coordonator al şcolilor din Popeşti şi l-au lăsat să plece cu banii furaţi. Mai tîrziu, o femeie din sat i-a spus gestionarei ce s-a întîmplat, apoi au spus şi ceilalţi. Cazul a fost cercetat de şeful postului de miliţie, tov. plutonier I. Crăcăileanu, iar dosarul a fost înaintat justiţiei. Nu ştim ce sancţiune va primi băiatul, dar cred că oricine îşi dă seama că mai bine era dacă cetăţenii, care au depus mărturii, l-ar fi împiedicat să fure. Ar fi fost o lecţie educativă cu rezonanţe mai largi. IOAN BOJIANU ţăran cooperator Călătorie pe harta oraşului Au primit cravata roşie de pionier Comportare necivilizată Manifestări cultural-artistice Au văzut şi au tăcut. De ce ? Cronica muzicală Seară „Enescu“ Oferindu-ne o seară „Enescu“, care a cuprins cele trei sonate pentru vioară şi şi pian, violonistul Ştefan Lovy şi pianista Elise Popovici ne-au restituit cu deosebită măiestrie trei lucrări ce reprezintă tot atîtea etape ale conturării personalităţii creatoare a marelui compozitor. Recitalul a început cu Sonata I în Remajor, lucrare de tinereţe a lui Enescu, care nu poartă amprenta clară a personalităţii creatorului, însă este revelatoare pentru acel moment al evoluţiei sale. Este momentul în care tînărul Enescu a reuşit să contopească datele stilistice acumulate in anii de formaţie. Cîntînd cu mult patos şi cu dăruire, interpreţii s-au transpus perfect în ambianţa spirituală a lucrării, relevînd atît atmosfera de nostalgie şi de visare a andantelui, specifică lui Enescu, cît şi graţia melodiei line şi unduitoare din partea a 111-a. Mult deosebită faţă de prima, Sonata a II-a în fa minor ne dezvăluie o altă faţă a creaţiei enesciene. Cu această lucrare, compozitorul, după propria-i mărturisire, „devenea el însuşi“. Este cea dinţii creaţie în care personalitatea sa se impune cu pregnanţă, stilul enescian manifestîndu-şi aici originalitatea. Interpreţii s-au integrat admirabil în ambianţa lucrării în care abundă intonaţiile caracteristice provenite din cîntecul popular românesc. Cu tonul limpede şi cald, plin de vibraţie interioară, Ştefan Lovy, secondat de acompaniamentul liric dozat şi profund gîndit al pianistei Elise Popovici, a redat cu multă măiestrie atît paginile de virtuozitate cît şi cele lirice, pline de intensitatea trăirilor. Subliniem realizarea cu deosebită frumuseţe şi a acelor admirabile momente scrise de Enescu în unison. In Sonata a IlI-a, în „caracter popular românesc“, lucrare în care Enescu valorifică la înalt nivel artistic potenţele expresive ale folclorului, în special al celui lăutăresc, Ştefan Lovy s-a întrecut pe sine. El ne-a demonstrat că pe lingă frumuseţea şi căldura tonului, pe lingă temperamentul ardent, posedă şi o excelentă tehnică violonistică. Sonatele lui Enescu implică şi o adîncă înţelegere a partiturii pianistice pe care Elise Popovici a tălmăcit-o cu sensibilitatea artistului de calitate şi cu pătrunderea muzicianului analist. Recitalul a însemnat în mod cert un valoros act de cultură şi un prilej de înaltă emoţie artistică. Dora-Maria DAVID Premieră la Teatrul de păpuşi Recent, la Teatrul de păpuşi din Iaşi a avut loc premiera spectacolului cu piesa „Patria“ de Krystyna Mirobedzka, în regia Cătălinei Buzoianu. Scenografia aparţine lui Lică Nicolae, iar ilustraţia muzicală lui Vasile Spătărelu. Din distribuţie fac parte Camelia Bujdei, Ortansa Stănescu, Emilia Azamfiricăi, Const. Ciofu, Const. Amuntencei. Dezlegarea jocului apărut în nr. 8168 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Copou - Ars; 2. Roi — Noroc ; 3. U — Emir - Su ; 4. Guliver — F ; 5. Sere — Ani ; 6. Uc — Trisat; 7. Ral — Șatra; 8. Stejar — A; 9. I —■ Moldova. Un reuşit program de brigadă artistică HÎRLĂU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). De curînd, detaşamentul celor mai tineri pionieri din Şcoala generală de 10 ani din Hîrlău, a prezentat un program artistic în cadrul lectoratului cu părinţii, îndrumaţi de către învăţătoarea Viorica Luca, cei 20 de pionieri din clasa a II-a au constituit o brigadă artistică cu un reuşit program intitulat „Ţara mea, mîndria mea“ Părinţii au apreciat eforturile micilor interpreţi şi ale celor care se ocupă de educarea lor patriotică. ştefan AIRINEÎ