Flacăra Iaşului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 8176-8199)

1973-01-04 / nr. 8176

BAGINA A REVELION ’73 (urmare din pag. 1)­ ­ — S-a înregistrat vreun eveniment deosebit ? îl întrebăm pe serg. maj. Mi­­hai Lătăianu. — A sosit Anul Nou ! E multă veselie... La Centrala electrică de termofi­­care, în afară de sosirea Anului Nou, nu s-a petrecut nici un eve­niment deosebit. — Anul 1973 prevede sarcini importan­te, ne-a spus tov. Aurel Bagdazar, secre­tarul comitetului de partid de la Trustul de construcţii industriale. Hotărîrea noas­tră, a tuturor constructorilor, este de a ne achita cu cinste de obligaţiile ce ne revin. îndeplinirea obiectivelor actualului cincinal în 4 ani şi jumătate este pentru noi literă de lege. In cinstea succeselor obţinute, pentru succesele viitoare, în sănătatea tuturor constructorilor a închinat primul pahar cu vin şi comunistul Emil Alexandrescu, inginerul şef al şantierului nr. 2 struc­turi. „Un pahar cu vin pentru Zaira!“ Prin Decret al Consiliului de Stat, în ziua de 28 decembrie 1972 s-a înmînat titlul de „Erou al Muncii Socialiste“, pen­­tru merite deosebite în opera de construi­re a socialismului, unui important număr de oameni ai muncii. Printre cei care au primit înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ s-a numărat şi inginera zoo­­tehnistă Zaira Sachelarie, şefă de fermă la I.A.S. Strunga. Tinara ingineră, împreună cu soţul ei, ing. Emil Sachelarie, au venit la Iaşi să primească Anul Nou împreună cu priete­nii şi foştii colegi de facultate. Ei au adus, la prima întilnire din 1973, rezultate din cele mai alese obţinute de colectivul de crescători de animale în mijlocul căruia îşi desfăşoară activitatea. Angajamentul colectivului fermei de a livra în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, peste plan, tăuraşi şi viţele de elită pentru prăsilă în valoare de 300 000 lei, a fost substan­ţial depăşit. Astfel, de la această fermă s-au livrat în plus 17 tăuraşi şi 142 vi­ţele de elită. Un succes remarcabil, care alături de al­tele i-au adus comu­nistei Zaira Sache­larie titlul de „Erou al Muncii Socialis­te“. Emoţionată ca şi atunci cînd con­ducătorul partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, i-a în­­frînat suprema dis­tincţie, şi în noaptea de revelion inginera Sachelarie ne-a spus doar patru cuvinte : — Mulţumesc din inimă partidului . Patru cuvinte simple, pline însă de sem­nificaţii. In spatele acestor cuvinte stă hotărîrea unei comuniste de a munci cu hărnicie şi abnegaţie pentru a-şi aduce din plin contribuţia la bunăstarea patri­ei, a poporului. Şi în timp ce subsemnatul îşi nota în carnetul de reporter cuvin­tele celei mai tinere eroine a muncii din judeţul nostru, inginerul Emil Sachelarie a strigat colegilor de petrecere­­ — Un pahar cu vin pentru Zaira ! Ciocnind un pahar cu vin, subsemnatul, din însărcinarea colegilor de redacţie, am urat fermierei de la Strunga tradiţiona­lul „La mulţi ani tin Dogaru­, preşedintele cooperativei a­­agricole, şi ing. şef Costică Haras nici un om apt de muncă n-a stat cu braţele în­crucişate. — Este meritul comuniştilor, ne-a rela­tat tov. Ion Damian, secretarul comite­tului de partid din cooperativă, că au ştiut să mobilizeze pe fiecare cooperator la muncă. S-au ciocnit pahare cu vin şi la Rugi­­noasa, Bălţaţi, Brăeşti, Heleşteni, Bivo­lari. La Bivolari, în curţile lui Constantin Şalaru, preşedintele cooperativei agri­cole, şi ing. şef Gheorghe Hristea, urătorii s-au perindat pînă spre apariţia zorilor. Şi a fost firesc să fie aşa, dacă avem în vedere priceperea şi hărnicia celor doi care se află în fruntea obştei. Şi după ce s-a stins ecoul pluguşoare­­lor, au venit semănătorii. În mijlocul studenţilor Sala Casei tineretului şi studenţilor din Iaşi e împodobită sărbătoreşte. Pentru moment ai impresia că te afli într-o lume de basm. E doar o impresie, fiindcă stu­denţii prezenţi aici la primirea Anului Nou te trezesc la realitate. In mijlocul lor, poposesc urătorii. Un grup de elevi din anul al IV-lea A in­stalaţii de la Liceul industrial de con­strucţii. O urare tinerească pentru tineri. O urare a tineretului adresată partidului pentru minunatele condiţii de viaţă şi în­văţătură create. Chipurile celor prezenţi aici radiază de fericire, de bucurie. Ne întreţinem cu studenţii Petru Balahur Ia­nul al II-lea de la Facultatea de studii economice­, soţii Dumitru şi Cornelia Coz­­ma (anul al IlI-lea la Facultatea de elec­trotehnică şi, respectiv, anul întîi la Fa­cultatea de engleză) ca şi cu alţii. Din dis­cuţiile purtate desprindem hotărîrea lor de a obţine şi în acest an de învăţămînt succese din cele mai frumoase. Cel mai tînăr cetăţean al judeţului Luminile Spitalului „Maternitatea" nu s-au stins. Aici stau de veghe, la venirea pe lume a celor mai tineri cetăţeni ai patriei, medicii Emil Gheorghiţă, Ion Ţi­­plic, Adrian Chiria şi asistentele medicale Ioana Tăbîrcă, Doina Valetici şi Lucreţia Form­i­nte. Primul născut al anului va fi fată sau băiat ? este întreba­rea de pe buzele tu­turor. Ora zero şi cinci minute. Primul năs­cut a venit pe lume. Cîntăreşte 3.200 kg. Băiat sau fată ? — E băiat! a rostit Lucreţia For­mi­nte. Este feciorul Luciei Pologa din Tomeşti. Ii urăm noului născut ani mulţi şi feri­ciţi, să crească mare şi voinic. Rînduri pentru lucrătorii I.A.P.-ului In noaptea de revelion, lucrătorii I.A.P.­­ului au fost prezenţi în mijlocul cetăţe­nilor municipiului. La restaurantele „Mol­dova“ sau „Bolta rece“, la „Cotnari“ sau la „Casa vînătorului“, în majoritatea u­­nităţilor ieşene de alimentaţie publică ca şi în alte locuri, salariaţii I.A.P.-ului au fost prezenţi. Pe directorul acestei întreprinderi, tov. Gheorghe Manoliu, l-am întilnit peste tot. La fiecare din cele peste 10 revelioane organizate de I.A.P., el a ţinut să ureze tuturor tradiţionalul „La mulţi ani!“. In condicile de sugestii şi reclamaţii s-a no­tat doar atît: „Serviciu ireproşabil“. Un sfîrşit de an bun, un început de an bun, pe care-l dorim să fie în permanenţă aşa. Am uitat de ciorba de potroace Tîrziu, după miezul nopţii, cînd anul 1973 a intrat pe deplin în drepturi şi cînd subsemnatul, ca şi colegii, fotoreporterii G. Paul şi L. Stratulat, şi-au dus la în­deplinire obligaţiile de serviciu, am po­posit în mijlocul confraţilor de breaslă, al colegilor de tipografie, ca şi al unor in­vitaţi la revelionul organizat la Casa pre­sei de Filiala Iaşi a Uniunii ziariştilor. Prezenţa noastră a trecut neobservată, însă, întrucît toţi erau „în aer“. Dar să nu ne înţelegeţi greşit. Am spus „în aer“ fiindcă toţi dansau, cîntau, încît nu au mai avut timp şi pentru noi. Intr-o ase­menea situaţie n-am avut încotro şi ne-am avîntat şi noi în iureşul veseliei, uitînd chiar şi de ciorba cu potroace la care fuseserăm invitaţi în prima zi a A­­nului Nou. * Revelion ’73. A fost o petrecere colec­tivă, cea mai mare dintre toate. O masă cu milioane şi milioane de invitaţi. Am­,­preună cu cei dragi, no, toţi, tineri şi vîrstnici, am băut vinul înstelat al primei nopţi din an, am cintat şi am dansat. Am întîmpinat cu bucurie un an de bucu­rii. In zori, cei mai tineri dintre colindători, copiii cu sorcova, au împînzit drumurile. Purtînd în ochii lor luminoşi bucuria şi căldura începutului de an, ne-au urat tu­turor ! „Să trăiţi, Să-mbătrîniţi Tare ca piatra iute ca săgeata LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI! Record: 03. 05, 09 au răspuns prompt. Mihai Coşoveanu, cel care se afla la volanul taximetrului cînd kilo­metrajul a înregistrat cel de-al 200 000 km. O revărsare de veselie — aşa poate fi caracterizat revelionul de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. Din obiceiurile strămoşeşti de Anul Nou S-a stins ecoul pluguşoarelor Ora zero colindă peste întreg judeţul. In sate s-a stins ecoul pluguşoarelor, al Acasă la constructori ...Undeva, în locurile unde clipele anu­lui 1972 au cunoscut munca febrilă de zi şi noapte, e linişte. Ora zero găseşte şan­tierele Iaşului şi ale judeţului odihnin­­du-se In răcoarea nopţii. Constructorii pe­trec. In ultima zi a anului, maşinile i-au purtat pe zidari şi pe dulgheri, pe ingi­neri şi pe betonişti pe la casele lor. Erau mulţumiţi. „A fost un an bun" — îşi spu­neau în aceste din urmă ceasuri ale anu­lui. Au terminat şi predat Centrul terito­rial de calcul electronic, secţia de fire polipropilenice de la Uzina de fibre sin­tetice, noi capacităţi de producţie la Uzi­na metalurgică, Uzina pentru utilaje, pie­se de schimb şi reparaţii, Uzina mecanică „Nicolina“, Uzina de prelucrare a mase­lor plastice, Fabrica de tricotaje „Moldo­va“ şi la Fabrica de antibiotice ; au fost predate circa 3 000 de apartamente şi alte importante obiective social-culturale, clopoţeilor şi al trăznetelor de harapnice. „Roadă multă şi belşug / Pentru brazda de sub plug" — au urat şi flăcăii din Tătăruşi. Acum sunt mari petreceri în casele gospodarilor. Petrecerile sunt deo­sebit de vesele fiindcă tătăruşenii au în­cheiat anul 1972 cu cinste. Brigada con­dusă de Ion Damian a obţinut de pe unele tarlale o producţie de 4.000 kg. po­rumb boabe în medie la hectar. Coope­ratorii din brigada lui Gheorghe Nedelcu au obţinut 3.500 kg. de porumb boabe la hectar. O dezvoltare substanţială a cunoscut şi zootehnia. Producţia de lapte a fost depăşită cu peste 200 litri la fie­care vacă. Bazele recoltei viitoare au fost şi ele aşezate cu grijă. Şi acesta fiindcă, aşa cum ne spunea tov. Constan- Pentru succesele noastre viitoare! — aceasta a fost urarea care a în­soţit primul pahar cu vin ciocnit de constructorii ieșeni. FLACĂRA IAȘULUI 164 vagoane reparate şi revizuite Harnicul colectiv de muncă de la Revizia de vagoane Socola a revizuit, numai în primele trei zile ale anului 1973, 132 vagoane şi reparat alte 32 vagoane de marfă, fără detaşare din tren. Tot în aceste zile s-au colectat şi ex­pediat către oţelă­­rii 50 tone de fon­tă veche, în pre­zent alte 30 tone de fier vechi pre­­gătindu-se pentru expediere. S-au evidenţiat colectivele de muncitori conduse de şefii de tură Gheorghe Sandu şi Mircea Grigore. IOAN BÎRSAN controlor tehnic Secţia L. 1 Iaşi­rea cravatelor roşii elevilor Marioara Bîrsan, Carmen Hocică, Vasile But­­naru, Neculai Se­­căreanu a avut loc în prezenţa mun­citorilor şi părin­ţilor care lucrează în uzină. Cei prezenţi la Conducătorul auto Ioan Izaru, de pe autobuzul 31 — Is — 2267 care circu­lă pe traseul Iaşi — Osoi, nu-şi face conştiincios dato­ria. Ii insultă pe călători, nu opreş­te în toate staţiile (Chicerea, Tomeşti — consiliul popu­lar), pleacă mai devreme de la ca­festivitate au asis­tat apoi la un re­uşit program de cîntece şi recitări, susţinut de pionie­rii şi elevii de la Şcoala generală nr. 3, IOAN SECARESCU patul traseului etc. Ce-ar fi să ia exemplu de la to­varăşul lui de muncă, Ioan Des­­pa, un om corect ? Aşteptăm răs­punsul întreprinde­rii de transporturi auto. I. BEŞLEAGĂ C. BĂLAN muncitori la U.R.A. Iaşi Un milion de lei din sectorul activităţilor industriale La începutul a­­nului trecut în coo­perativa agricolă de producţie Gîr­­beşti din comuna Ţibana s-a organi­zat un nou sector de activitate, sec­torul artizanat. Pla­nul producţiei glo­bale al acestui sec­tor a fost de 300.000 lei. S-a pre­văzut să se reali­zeze, între altele, 3000 bucăţi de e­­şarfe, iar venitul net al cooperativei să fie de 75.000 lei După un an de activitate, putem arăta că valoarea producţiei globale a ajuns la 1.043.000 lei, deoarece au HIRLAU (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Comitetul oră­şenesc al femeilor a organizat în sala Consiliului popular al oraşului Hîrlău o călătorie pe har­ta localităţii — manifestare care a prilejuit o intere­santă trecere în re­­vistă a realizărilor economice şi social­­culturale în ulti­mii ani. Ghidul că­lătoriei, prof. Vicu Timofte, a expus coordonatele dez­voltării oraşului în PAŞCANI (De la subredacţia zia­rului „Flacăra Ia­şului"). Organizaţia de partid a secţiei a IV-a mecanică din cadrul Uzinei me­canice de material rulant Paşcani a se­fost confecţionate 8400 bucăţi eşarfe, lucrate în gherghef, 9.200 baticuri (tri­unghiulare), 420 bucăţi milieuri şi alte obiecte de ar­tizanat S-au evi­denţiat în mod de­osebit cooperatoa­rele Anica Vatră, Valeria Vatră, E­­lena M. Ţiru, Ma­ria Perju, precum şi şeful acestui sec­tor, tov. Gheorghe Gălbează. Cîştigul realizat de cooperativa a­­gricolă în 1972 din acest sector a fost de 250.000 lei. TRAIAN DĂSCĂLIŢA preşedintele C.A.P. Gîrbeşti anii actualului cincinal. Expune­rea a fost însoţită de proiecţii. A ur­mat un reuşit spec­tacol artistic pre­zentat de formaţi­ile artistice ale Li­ceului teoretic (in­structor prof. Mi­hai Lazăr). Acţiunea s-a bu­curat de succes în rîndurile partici­pantelor­­ salari­ate ale secţiei de confecţii-tricotaje şi Cooperativei meş­teşugăreşti „Uni­rea“. PAUL IANCe­cretar, maistru Gh. Iurcan­ a găzduit, zilele trecute, fes­tivitatea primirii unor elevi din cla­sa a II-a C de la Şcoala generală nr. 3 din localitate în rîndurile pio­nierilor. Inmîna-Colectivul de ca­dre didactice din comuna Popeşti se preocupă, şi în a­­fara procesului de învăţămînt, de e­­ducaţia multilatera­lă a elevilor prin organizarea unor atractive manifes­tări cultural-artis­tice. Dintre aces­tea s-a bucurat de succes întrecerea micilor artişti a­­matori din şcoli, acţiune ce s-a des­făşurat sub forma unei ştafete şi care a antrenat sute de elevi. Programele susţinute de elevii din toate satele comunei au cu­prins cîntece de­dicate patriei şi partidului, inter­pretate de ansam­bluri corale, reci­tări, evoluţii ale soliştilor vocali şi Un băiat din sa­tul Buhalniţa, co­muna Cepleniţa, Stelian Rusu,­­ în vîrstă de 15 ani, a intrat în magazi­nul din sat şi, pro­­fitînd de faptul că gestionara Maria Matasă vindea pe­trol şi era aglome­raţie, a cotrobăit prin sertar şi a fu­rat 845 de lei. — Un băiat fără educaţie, vor spu­ne cei mai mulţi, dar se poate co­recta. Eu zic că nici n-ar fi furat banii dacă cetăţenii a­­flaţi în magazin l-ar fi împiedicat. Dar s-a întîmplat contrariul. Cei care l-au văzut cotro­băind prin sertar, nu i-au zis nimic instrumentali, bri­găzi artistice de a­­gitaţie, montaje li­­terar-muzicale, dan­­suri folclorice, sce­nete, datini de A­­nul Nou. S-au evi­denţiat recitatorii Marieta Zorici, Gi­na Turcu, Liliana Mihăilă, Elena Ig­nat, soliştii Car­men Sîrghie, Vio­rica Todiraş, Emi­lia Cojocaru, Mir­cea Costea, brigada artistică pregătită de prof. Liviu Mi­­halache, montajul literar realizat de prof. Maria David etc. Manifestările s-au bucurat de un bi­nemeritat succes. Prof. ADAM TĂNASĂ directorul coordo­nator al şcolilor din Popeşti şi l-au lăsat să plece cu banii fu­raţi. Mai tîrziu, o femeie din sat i-a spus gestiona­rei ce s-a întîm­plat, apoi au spus şi ceilalţi. Cazul a fost cercetat de şeful postului de miliţie, tov. pluto­nier I. Crăcăileanu, iar dosarul a fost înaintat justiţiei. Nu ştim ce sancţi­une va primi bă­iatul, dar cred că oricine îşi dă sea­ma că mai bine era dacă cetăţenii, care au depus mărturii, l-ar fi împiedicat să fure. Ar fi fost o lec­ţie educativă cu rezonanţe mai largi. IOAN BOJIANU ţăran cooperator Călătorie pe harta oraşului Au primit cravata roşie de pionier Comportare necivilizată Manifestări cultural-artistice Au văzut şi au tăcut. De ce ? Cronica muzicală Seară „Enescu“ Oferindu-ne o seară „Enescu“, care a cuprins cele trei sonate pentru vioară şi şi pian, violonistul Ştefan Lovy şi pia­nista Elise Popovici ne-au restituit cu deosebită măiestrie trei lucrări ce repre­zintă tot atîtea etape ale conturării per­sonalităţii creatoare a marelui compozi­tor. Recitalul a început cu Sonata I în Re­­major, lucrare de tinereţe a lui Enescu, care nu poartă amprenta clară a perso­nalităţii creatorului, însă este revelatoare pentru acel moment al evoluţiei sale. Este momentul în care tînărul Enescu a reu­şit să contopească datele stilistice acu­mulate in anii de formaţie. Cîntînd cu mult patos şi cu dăruire, interpreţii s-au transpus perfect în am­bianţa spirituală a lucrării, relevînd atît atmosfera de nostalgie şi de visare a an­dantelui, specifică lui Enescu, cît şi gra­ţia melodiei line şi unduitoare din par­tea a 111-a. Mult deosebită faţă de prima, Sonata a II-a în fa minor ne dezvăluie o altă faţă a creaţiei enesciene. Cu această lu­crare, compozitorul, după propria-i măr­turisire, „devenea el însuşi“. Este cea dinţii creaţie în care personalitatea sa se impune cu pregnanţă, stilul enescian manifestîndu-şi aici originalitatea. Interpreţii s-au integrat admirabil în ambianţa lucrării în care abundă intona­ţiile caracteristice provenite din cîntecul popular românesc. Cu tonul limpede şi cald, plin de vi­braţie interioară, Ştefan Lovy, secondat de acompaniamentul liric dozat şi profund gîndit al pianistei Elise Popovici, a re­dat cu multă măiestrie atît paginile de virtuozitate cît şi cele lirice, pline de in­tensitatea trăirilor. Subliniem realizarea cu deosebită frumuseţe şi a acelor ad­mirabile momente scrise de Enescu în unison. In Sonata a IlI-a, în „caracter popu­lar românesc“, lucrare în care Enescu valorifică la înalt nivel artistic potenţele expresive ale folclorului, în special al celui lăutăresc, Ştefan Lovy s-a întrecut pe sine. El ne-a demonstrat că pe lingă frumuseţea şi căldura tonului, pe lingă temperamentul ardent, posedă şi o exce­lentă tehnică violonistică. Sonatele lui Enescu implică şi o adîncă înţelegere a partiturii pianistice pe care Elise Popovici a tălmăcit-o cu sensibili­tatea artistului de calitate şi cu pătrunde­rea muzicianului analist. Recitalul a însemnat în mod cert un valoros act de cultură şi un prilej de înaltă emoţie artistică. Dora-Maria DAVID Premieră la Teatrul de păpuşi Recent, la Tea­trul de păpuşi din Iaşi a avut loc pre­miera spectacolu­lui cu piesa „Pa­tria“ de Krystyna Mirobedzka, în re­gia Cătălinei Bu­­zoianu. Scenogra­fia aparţine lui Lică Nicolae, iar ilustraţia muzicală lui Vasile Spătăre­­lu. Din distribuţie fac parte Camelia Bujdei, Ortansa Stănescu, Emilia A­­zamfiricăi, Const. Ciofu, Const. A­­muntencei. Dezlegarea jocului apărut în nr. 8168 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Copou - Ars; 2. Roi — Noroc ; 3. U — Emir - Su ; 4. Guliver — F ; 5. Sere — Ani ; 6. Uc — Trisat; 7. Ral — Șatra; 8. Stejar — A; 9. I —■ Moldova. Un reuşit program de brigadă artistică HÎRLĂU (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşu­lui“). De curînd, deta­şamentul celor mai tineri pionieri din Şcoala generală de 10 ani din Hîrlău, a prezentat un pro­gram artistic în cadrul lectoratului cu părinţii, îndru­maţi de către în­văţătoarea Viorica Luca, cei 20 de pi­onieri din clasa a II-a au constituit o brigadă artistică cu un reuşit program intitulat „Ţara mea, mîndria mea“ Părinţii au apreci­at eforturile mici­lor interpreţi şi ale celor care se ocu­pă de educarea lor patriotică. ştefan AIRINEÎ

Next