Flacăra Iaşului, mai 1973 (Anul 29, nr. 8276-8302)

1973-05-01 / nr. 8276

L 1 PAGINA* Cu toate forţele, în slujba marilor realizări ale patriei Conduc o formaţie de tineri operatori în una din noile secţii de producţie ale Fabricii de antibiotice Iaşi. Realizăm aici produse ca ampicilin, oxicilin, doxacilin, alte peniciline de semisinteză. Este vorba de noi antibiotice care şi-au câştigat deja o bună apreciere. în cei circa 4 ani, de la intrarea secţiei în funcţiune, rezultatele muncii noastre au fost tot mai bune. Accentul pus pe utilizarea tot mai eficientă a instalaţiilor şi a suprafeţelor de producţie construite ne-a permis să depăşim substanţial indicatorii tehnici şi economici prevăzuţi la construirea secţiei. Producţia pe care o vom fabrica în 1973 va fi cu circa 75 la sută peste nivelul parametrilor proiectaţi. Datorăm acest succes atenţiei cu care se programează producţia, diversificării sortimentaţiei, bunei organizări a producţiei şi a muncii, eforturilor continue pe linia perfecţionării profesionale şi a creşterii disciplinei de producţie. Aş face o subliniere specială în privinţa importanţei ce o prezintă pentru randamentele de fabricaţie respectarea disciplinei tehnologice, răspunderea deosebită în muncă din partea fiecărui lucrător. E suficientă o foarte mică neatenţie, o abatere infimă de la parametrii de lucru stabiliţi pentru ca şarja de antibiotice să aibă de suferit sau chiar să fie compromisă. Iată de ce organizaţia de partid din care fac parte, noi toţi punem un accent deosebit pe munca de educaţie şi pe îmbogăţirea continuă a cunoştinţelor de specialitate şi generale. Aş remarca un singur exemplu : toţi cei cinci membri ai formaţiei noastre — absolvenţi ai şcolii profesionale — urmează în prezent cursurile serale sau fără frecvenţă ale liceului. Personal, sunt în clasa a X-a şi gîndurile mele se îndreaptă spre învăţământul superior tehnic. Ştim că numai pe această cale vom putea obţine succese şi mai frumoase în munca desfăşurată, ne vom putea păstra locul fruntaş în întrecerea socialistă dintre secţiile fabricii, vom putea pune modestele noastre forţe în slujba marilor realizări ale patriei, ale poporului nostru. Ţinem foarte mult ca, în continuare, să muncim şi mai bine, să sporim cele 3 zile pe care secţia noastră le are avans, în îndeplinirea planului pe 1973, să atingem cit mai repede ziua în care Fabrica de antibiotice va putea raporta îndeplinirea mai devreme a planului cincinal. ANA TEODORESCU operatoare principală la Fabrica de antibiotice Oma aiu Acest început de mai ne găseşte în plină efervescenţă creatoare, firească nu numai pentru că totul în natura renăscută îndeamnă la eforturi sporite, ci şi fiindcă este o perioadă bogată în evocări istorice şi evenimente de o amploare deosebită, care angajează strădaniile noastre, fertilizând forţele spirituale şi concentrînd energiile. Aşadar, patru artişti plastici ieşeni am decis să deschidem, la galeriile „Apollo“ din Bucureşti, o expoziţie de grup, care ne va facilita contactul cu publicul din Capitală şi confruntări cu artişti şi critici de artă din afara perimetrului ieşean. Cei care expun alături de mine sunt: pictorii Francisc Bartók, Ion... Petrovici şi sculptorul Dan Covătaru. Spre exemplu, Bartók prezintă lucrările „Geneză“, „Păsările“, „Metamorfoză“, „Phönix“ şi altele, însoţindu-le cu impresionante mărturii. De asemenea, Ion Petrovici expune lucrările : „Dimineaţa albastră“, „Ochiul aumirii , „Continuitate „Accepţiune“ şi altele, afirmînd cu modestie, în catalogul expoziţiei, ci satisfacţia noastrăapare în clipa cînd în pasiunea căutărilor descoperim drumuri comune cu gîndurile şi aspiraţiile semenilor noştri. In ce mă priveşte continui cu lucrări inspirate din tematica atît de generoasă pe care o oferi Omul în raporturile ei, semenii săi, cu universul cu sine. A sugera problematica eternă, a cunoaşterii şi autocunoaşterii întrebările filozofice ale omului moder în faţa cosmosului, a naturii, a viitorului, a tinde spre o reprezentare simbolică sublimată, a personalităţii, cu laturile ei contradictorii, a frămîntărilor intime şi proceselor psihologice, deosebit de complexe, este o tentaţie pe care o simt de mai multe vreme. Iată de ce şi la actuala expoziţie de le Bucureşti mă voi situa pe linia unor preocupări permanente considerînd ci pentru sărbătoarea de 1 Mai — Ziua internaţională a oamenilor muncii, modestul meu omagiu adus Omului se încadrează în cea mai înaltă semnificaţie a momentului („Valul noului“, „Ideea unei existenţe“, „La nivel“, „Nostalgia“ unei lumi“ sunt numai cîteva din lucrările pe care le voi expune). De asemenea, pentru că în această primăvară partidul şi poporul nostru, care cinstesc trecutul glorios de luptă, au organizat numeroase manifestări privind anul revoluţionar 1848, am pregătit şi eu 0 lucrare destinată unei expoziţii ce va celebra acest eveniment. Este vorba de 0 compoziţie care prirttr-o grafie, aparte va sugera în patru compartimente secvenţe ale revoluţiei din Ţările Române de la 1848. Voi folosi și de astă dată simboluri expresive, urmărind structural cu o mare economie de mijloace artistice exprimarea unor înalte sentimente patriotice. DAN HATMANU Muncă plină de dăruire pentru îndeplinirea sarcinilor A devenit o tradiţie pentru întreg colectivul Fabricii de tricotaje „Moldova“ ca fiecare sărbătoare să constituie un prilej de bilanţ şi, totodată, de avîntată întrecere. Acum, la sărbătoarea muncii, putem raporta cu mîndrie că sarcina noastră principală — îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planificate — a fost onorată ireproşabil. De menţionat câ am realizat deja unul din cele patru milioane lei producţie globală pe care ne-am angajat să le obţinem în acest an, iar din angajamentul privind exportul am realizat două treimi. Aşadar, sporuri importante, datorate ritmului susţinut de creştere a productivităţii muncii, avîntului şi seriozităţii cu care a lucrat fiecare. Preocupările noastre nu au ocolit nici celelalte aspecte esenţiale ale activităţii din fabrică : asigurarea ritmicităţii producţiei, îmbunătăţirea calităţii tricotajelor, a tehnologiei de fabricaţie, reducerea numărului de catrtoni cu realizări sub normă etc., probleme de a căror rezolvare depind şi rezultatele finale ale întreprinderii. Un merit deosebit în afirmarea rezultatelor bune obţinute pînă în prezent revine organizaţiei noastre de partid, tuturor comuniştilor care au intervenit cu fermitate de cite ori era nevoie, care, prin exemplul lor personal, au condus întregul colectiv pe o linie ascendentă. Oameni ca lăcătuşul Valeriu Dragomirescu, inginerul Atila Balla, muncitoarele Ecaterina Davalciuc, Virginia Constantinescu, Adriana Pasat, Lucia Bileţchi, Eleonora Păpăruj sunt, de ani de zile, printre cei cu care ne mîndrim, o pildă demnă de urmat pentru toţi ceilalţi. Nu pot să nu amintesc, cu acest prilej, şi despre tinerii care lucrează la „Moldova“, despre cei de la secţia tricotat, de la „Confecţii“ A 2, din tot restul fabricii. Intrecerea care se desfăşoară permanent intre secţii, sectoare de lucru şi schimburi, analizele periodice a realizărilor şi măsurile concrete care se stabilesc în comun, aşa cum este obiceiul la noi, ne îndreptăţesc să credem că şirul succeselor noastre se va îmbogăţi mereu. Acum, în această zi de sărbătoare, bilanţul pozitiv al realizărilor noastre ne umplu de mîndrie, dar, totodată, ne obligă la mai mult. Şi sînt create toate condiţiile pentru ca, privind, bineînţeles, fiecare acţiune prin prisma eficienţei sate economice, aceste realizări să fie amplificate, în aşa fel incit fabrica noastră, care a ocupat anul trecut locul întîi în cadrul întrecerii socialiste pe centrala industrială, să-şi menţină în continuare această distincţie de onoare. Ing. CORNELIU PARASCHIV directorul Fabricii de tricotaje „Moldova“ Prin noi şi prini noştri fac parte din tînăra generaţie, din batalionul viitorilor constructori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta îmi dă sentimente de profundă mîndrie şi de adinei satisfacţii. Noi, studenţimea ieşeană, alături de întregul tineret al patriei, ne-am însuşit măsurile adoptate de conducerea partidului privind pregătirea noastră pentru muncă şi viaţă. Chemarea partidului la care noi am răspuns sub lozinca „Tineretul — factor activ in îndeplinirea cincinalului înainte de terrmen" ridică în faţă noastră probleme deosebite. Suntem conştienţi că trebuie să învăţăm şi să muncim în aşa fel incit să devenim cetăţeni de nădejde ai scumpei noastre patrii, ostaşi încercaţi ai marii armate a comuniştilor. Căci numai astfel vom putea răsplăti grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru condiţiile tot mai bune de învăţătură, muncă şi viaţă. Astăzi, de 1 Mai, sărbătoarea clasei muncitoare române şi de pretutindeni, gîndurile noastre nu pot fi altele decit ace semenii lea de a voilea, prin noi şi prin semenii noştri, cum în scumpa noastră patrie capătă contururi tot mai definite obiectivele societăţii de mîine — comunismul. întîi Mai ne oferă un minunat prilej de a ne spori angajamentele, de a ne exprima hotărîrea fermă de a traduce neabătut în fapt indicaţiile partidului în direcţia ridicării continue a rolului şi eficienţei şcolii noastre superioare. GABRIELA FOCŞA studentă Institutul politehnic Iaşi Vom lucra fără Întrerupere până la succesul deplin al campaniei agricole Ca de obicei, cooperatorii noştri au căutat să întâmpine ziua internaţională a muncii cu rezultate cit mai deosebite în acest sezon. Şi am putea spune că munca depusă şi-a atins scopul. Toate lucrările agricole au fost făcute plnă acum la timp şi de calitate. In timp, de exemplu, am însămînţat 70 de hectare cu mazăre, 10 cu ovăz, 130 cu sfeclă de zahăr, 20 cu lucernă, 560 cu floareasoarelui, am plantat cartofi pe 65 de hectare, ceapă pe 60 de hectare. De mare ajutor ne-au fost mecanizatorii care au dus greul acestei campanii, însufleţiţi de comunişti, ei au muncit răzbit, fără odihnă aş putea spune. Floarea-soarelui, de exemplu, a fost semănată în numai 5 zile. Dar, nici cooperatorii noştri nu s-au lăsat mai prejea în întrecere. Ei au plantat arpagicul pe cele 60 de hectare în numai 3 zile. Din rândul mecanizatorilor ne-a plăcut cum au muncit Ilie Fasolă, C. Părăleşti, C. Vamanu, Şt. Puiu. Dornici să întâmpine ziua de 1 Mai aşa cum se cuvine unor gospodari, s-au dovedit şi viticultorii şi legumicultorii. Răsadurile au crescut mari şi peste puţină vreme le vom planta în cîmp. Din cele 115 hectare destinate grădinii de legume, o bună parte vor fi plantate cu roşii, varză de vară, vinete, ardei. Via pe rod de pe cele 80 de hectare este şi ea aranjată fiind gata de mult şi legatul. In cinstea zilei de 1 Mai, mecanizatorii şi ţăranii noştri cooperatori erau dornici să încheie şi semănatul porumbului pe cele peste 1.100 de hectare. Ne-au oprit ploile cam pe la jumătatea drumului. Suntem bucuroşi de ploaie şi vom căuta ca întârzierea la semănatul porumbului s-o recuperăm grabnic, muncind şi de 1 Mai. Intre timp, locuitorii comunei noastre, sub directa îndrumare a comitetului comunal de partid, au fost antrenaţi şi la alte lucrări cum ar fi cele de înfrumuseţare a comunei, de ridicare a unor obiective social-culturale. E vorba de brutăria comunală, de şcoala de la Chişcăreni şi altele. Toţi cooperatorii noştri, toţi mecanizatorii sînt hotărîţi ca succeselor obţinute In cinstea zilei de 1 Mai să adauge altele şi mai substanţiale, pentru binele nostru, al tuturor. VASILE NEMESNICIUC preşedintele C.A.P. Şipote Preocupare constantă pentru modernizarea învăţămîntului Printre succesele cu care colectivul Liceului „Dimitrie Cantemir“ a întîmpinat ziua de 1 Mai sînt de remarcat cele obţinute în domeniul modernizării învăţămîntului. In dorinţa de a-şi perfecţiona continuu stilul de muncă, râspunzînd prin aceasta sarcinilor pe care conducerea de partid şi de stat le-au trasat şcolii, colectivul nostru a început, din acest an şcolar, să experimenteze sistemul de predare pe cabinete şi ore cuplate. In acest sens, s-au făcut eforturi susţinute pentru dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, desen, foto, care deja existau, pentru înfiinţarea unor noi laboratoare, ateliere şi cabinete pentru obiectele ştiinţe sociale, istorie, geografie, electroradiotehnică, lăcătuşerie-mecanică, limbi străine, limba română. In acelaşi timp, au fost luate măsuri pentru adaptarea stilului de muncă la noile condiţii de lucru prin apropierea învăţămîntului de practică, folosirea intensivă a materialului didactic şi bibliografic existent în dotarea laboratoarelor şi cabinetelor, a mijloacelor audio-vizuale, introducerea prelegerilor şi seminariilor la clasele mari etc. In pragul marii sărbători a oamenilor muncii, gîndurile noastre se îndreaptă spre găsirea unor posibilităţi concrete de îmbunătăţire substanţială a bazei didactico-materiale a liceului, a pregătirii noastre politice şi didacticoştiinţifice, de înnoire a mijloacelor şi procedeelor folosite în procesul instructiv-educativ, eforturi care, suntem convinşi, vor fi încununate cu rezultate superioare obţinute de cea de a X-a promoţie de absolvenţi ai liceului nostru, încă de pe acum suntem preocupaţi de pregătirea sărbătoririi a 300 de ani de la naşterea domnitorului Dimitrie Cantemir, sărbătoare care va prilejui un şir de bogate manifestări ştiinţifice, cultural-educative, artistice şi sportive. Faptul că în aceeaşi perioadă sărbătorim 10 ani de existenţă a liceului ne îndeamnă la o mobilizare mai activă a forţelor de care dispunem pentru obţinerea de noi succese în procesul instructiv-educativ, în legarea învăţămîntului de practică. Prof. GRIGORE POPOVICI directorul Liceului nr. 8 „D. Cantemir“ Iaşi O Românie tot mai înfloritoare Participarea la manifestările de 1 Mai, in condiţiile ilegalităţii partidului, constituia un adevărat act de curaj, deoarece represaliile erau deosebit de violente. Jandarmii şi agenţii siguranţei loveau pe cine le ieşea în cale. Ne trînteau pe jos, ne călcau în picioare. Unii dintre noi luau drumul închisorilor. Dar forţele muncitoreşti, democratice continuau să acţioneze. Manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai la Iaşi s-au înscris de fiecare dată printre acţiunile principale ale clasei noastre muncitoare,ale comuniştilor, impotriva muncii şi vieţii neomeneşti impuse de regimul burghezo-moşieresc. De 28 de ani, oamenii muncii din ţara noastră, strîns uniţi în jurul partidului, al conducerii sale, sărbătoresc întîi mai liber. In această zi, oamenii muncii raportează marile victorii obţinute în construirea societăţii noastre socialiste, martifestîndu-şi unitatea frăţească cu clasa muncitoare din lumea întreagă în lupta pentru pace şi progres. Este în aceasta o mîndrie patriotică cu adinei semnificaţii, fiecare om al muncii dorind şi izbutind să se prezinte la această mare sărbătoare cu realizări din cele mai alese. Mă alătur tuturor acestor oameni care astăzi pun bazele societăţii socialiste multilateral dezvoltate pentru care au luptat şi s-au jertfit cei mai minunaţi fii ai poporului nostru. Şi, în această zi sărbătorească, nu-mi doresc altceva decât, trăind, să văd România tot mai înfloritoare, pe culmi mereu mai înalte de progres şi civilizaţie. MARIA CRIVEI membră de partid cu stagiu din ilegalitate O primăvară care a găsit şi în satul meu mai multe semne ale bunăstării Nu ştiu cum să-mi mai chibzuiesc cuvintele pentru a spune cum găseşte ziua asta de 1 Mai satul şi cooperativa mea. Privesc cîmpul. Griul verde ca buratecul are firul des şi înalt, anunţîhd o recoltă bună. Orzoaica şi celelalte plante de primăvară sínt la fel de frumoase. La cooperativa vetea, toate vitele au mîncare din belşug, sínt sănătoase şi mult mai productive. Pe trimestrul I, ferma de vaci a încheiat bilanţul cu o frumoasă activitate. La cîmp, oamenii vin acum nechemaţi de nimeni. Sínt legaţi puternic de producţie prin retribuţia muncii pe bază de acord global. Fiecare ştie unde şi ce trebuie să lucreze, cit va cîştiga. Pe la casele oamenilor, fermierii şi brigadierii vin doar în vizită. In sat la mine, bunăstarea creşte vizibil, de la an la an. Oamenii se poartă îngrijiţi, casele şi ogrăzile lor sínt bine organizate, multe construcţii sínt chiar de admirat. Nu le-am numărat, dar antenele de radio şi televizor sínt rituite, înmulţindu-se mereu ca puieţii de salcîm. Cine hiuieşte conştiincios şi-i harnic are lin cîştig bun la cooperativa noastră. La ferra zootehnică, unde îngrijesc un lot de 18 vaci, eu cîştig, de pildă, peste 1800 lei pe lună. Soţia mea cîştigă şi ea, pentru copii ni să dă alocaţia de stat, iar de la lotul de folosinţă dat de cooperativă ne mai vin şi alte bunuri materiale. De e bolnav cineva din noi, are asigurată îngrijirea necesară. Asistenţa medicală, spitalizarea, medicamentele, tratamentele la staţiuni balneare chiar lucruri necunoscute în trecut, de ţărănime, ne sunt acum cu totul la îndemînă. Copiii noştri merg la şcoli, profesorii se ocupă de ei temeinic, dacă au talente la învăţătură au deschise larg porţile tuturor ferrhelor de învăţâmînt mediu şi superior. Prea bine ştim că toate aceste schimbări fundamentale nu sunt deloc întâmplătoare. Ele se datorăsc politicii înţelepte a partidului, închinate dezvoltării industriei şi agriculturii, prosperităţii patriei şi întregului nostru popor. Iată de ce, şi cu prilejul acestui 1 Mai — sărbătoarea muzicii — ţăranii cooperatori din comuna mea îşi exprimă din nou toată dragostea şi recunoştinţa faţă de partid şi conducătorul lui iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. AUREL BUCA membru al cooperativei agricole de producţie Holboca FLACĂRA Simbolul (urmare din pag. I) liste in România au schimbat din temelii soarta poporului român, ridicind la activitate creatoare, conştientă, masele largi de oameni ai muncii, întreaga noastră naţiune. Identificindu-se cu aspiraţiile şi interesele superioare ale poporului, aplicind în mod creator principiile fundamentale ale marxism-leninismului la condiţiile concrete ale ţării, Partidul Comunist Român conduce cu succes această complexă operă de ridicare a ţării pe culmi superioare ale civilizaţiei materiale şi umane. în prezent, clasa muncitoare, întregul nostru popor se află angajat intr-un amplu efort creator, generat de hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R., care au trasat programul ridicării României pe noi trepte de civilizaţie şi prosperitate, al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Un moment esenţial in avansarea societăţii noastre pe acest drum îl constituie documentele adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. Cu toţii vedem în aceste măsuri concretizarea politicii consecvente a partidului de perfecţionare a vieţii şi activităţii economice şi sociale, de lărgire şi adîncire a democratismului nostru socialist, de ridicare a patriei pe treptele înfloririi şi bunăstării. De aici şi hotărîrea noastră, a tuturor, pornită din adîncul inimii, de a munci neobosit, mereu mai spornic, pentru realizarea întregului ansamblu de măsuri elaborat de partid, convinşi că politica Partidului Comunist Român întruchipează la cel mai înalt grad gîndurile şi voinţa noastră, a întregii naţiuni. La prestigioasele succese înregistrate pe plan naţional o contribuţie de seamă au adus-o şi oamenii muncii ieşeni. Indra înnoirilor mate cu pricepere şi competenţă de organele şi organizaţiile de partid, animate de sarcinile majore care le revin pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, colectivele de muncă din industria judeţului, ca şi cele din agricultură, se prezintă la marea sărbătoare de 1 Mai cu realizări deosebite. Consemnăm cu plăcere că planul de stat pe patru luni este depăşit, că luna aprilie s-a încheiat cu succese de prestigiu : 80 milioane lei la producţia globală şi 60 milioane lei la producţia marfă, obţinută în plus, de la începutul anului. La rîndul lor, ţăranii cooperatori, muncitorii şi mecanizatorii din întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, stimulaţi puternic de conferirea Ordinului Muncii clasa a II-a Organizaţiei de partid a judeţului, pentru rezultatele obţinute în anul 1972 în agricultură, depun eforturi sporite pentru a termina în condiţii bune lucrările din actuala campanie agricolă. Munca entuziastă, plină de dăruire ce domneşte atît în întreprinderi, pe ogoare, în institute de cercetări, în unităţile de artă şi cultură, evidenţiază, prin puterea faptelor, hotărîrea ieşenilor de a face totul pentru a se achita cu cinste de sarcinile ce le revin în acest an, hotărîtor, al actualului cincinal. 1 Mai 1973 găseşte poporul nostru şi mai strîns unit în jurul conducătorului său înţelept — Partidul Comunist Român — a cărui politică internă şi externă o înfăptuieşte cu însufleţire. Mîndru de succesele obţinute, conştient de măreţia obiectivelor ce-i stau în faţă, el îşi manifestă, cu prilejul acestei sărbători, hotărîrea de a merge neabătut, sub faldurile gloriosului steag al partidului, pe drumul socialismului și comunismului. Flori de mai pe fosta (urmare din pag. 1) Octav Băncilă, ajutat de un lucrător de la „Nicolina“, şi o muncitoare de la R.M.S. (Fabrica de ţigarete) a manifestat cu tabloul său „PAX“. La Spitalul Socola s-a făcut un popas, unde erau aşteptaţi de doctorul C. I. Parhon şi colaboratorii săi. ... Un pensionar de la „Nicolina“ relata că la 1 Mai 1929 „Mulţi din ateliere am mers să manifestăm“. ... In 1946 muncitorii „Nicolinei“ au legat rezultatele lor de ziua de 1 Mai, FA au cinstit-o cu împliniri remarcabile pentru acel an. Ei s-au angajat in cinstea acestei zile să ajute şi ţărănimea. Printre altele, „Nicolina“ a pus la dispoziţie ţăranilor un tractor cu care Gh. B. loan a arat timp de două săptămîni gratuit ogoarele văduvelor, invalizilor, orfanilor şi ţăranilor săraci din şase aşezări. Da. Aşa a fost 1 Mai în acei, ani. „Nicolina“ de astăzi, care, pe bună dreptate, a fost numită o adevărată „academie muncitorească“ a făcut un impresionant salt calitativ. Oamenii ei, la acest 1 Mai, pot raporta succese de prestigiu. întreaga producţie a uzinei din anul 1938 astăzi se realizează în numai 8 zile. Acum, aici nu mai poposesc locomotive obosite pentru afi repuse pe drumul de fier. Aici, acum se vorbeşte despre staţii de malaxat, centrale semiautomate, echipamente pentru buldozere, scarificatoare, screpere tractate, nivelatoare tractate, silozuri pentru ciment etc. Istoricii ieșeni C. Botez, Dem. Urmă şi L. Eşanu arătau, pe bună dreptate, că viaţa acestei uzine In cea mai mare parte aparţine trecutului, dar împlinirile cele mai impresionante sint categoric legate de anii luminoşi ai socialismului. In prezent, oamenii ei au in faţă probleme tehnice dintre cele mai complexe, care au reclamat şi reclamă in continuare o zestre tehnică modernă, un potenţial uman temeinic pregătit. Şi uzina are oameni destoinici, cu o dorinţă permanentă de afirmare, iscoditori ai noului. Ianuarie, 1973. Uzina, oamenii ei au trăit momente care au rămas înscrise cu stere de aur in istoria, bătrinei citadele muncitoreşti. Secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a vizitat uzina, s-a interesat îndeaproape de întreaga activitate ce se desfăşoară aici. Prin caracterul ei de lucru, prin indicaţiile preţioase şi grija manifestată de neobositul conducător al partidului şi statului nostru, vizita s-a înscris ca un moment remarcabil, istoric, in viaţa muncitorilor de la „Nicolina“. Incuvintarea rostită la Conferinţa Organizaţiei judeţene de partid Iaşi, secretarul general al partidului arăta, referindu-se la cele două uzine mecanice, din Paşcani şi din Iaşi, că ele .... .au bune colective de muncitori atît din punct de vedere al pregătirii tehnice, cit şi al trecutului lor revoluţionar“. Şi tocmai de aceea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a subliniat necesitatea iniţierii unor măsuri operative de modernizare a acestor uzine. „Pentru că eu consider necesar, arăta secretarul general al partidului, ca încă în acest an să se depună eforturi de organizaţia de partid, de ministerele respective, pentru schimbarea rapidă a situaţiei, astfel ca aceste două uzine cu colective minunate de muncitori şi tehnicieni să fie dotate şi organizate corespunzător pentru a deveni un model din toate punctele de vedere. Este posibil şi trebuie să facem acest lucru !... Nu ar fi fost normal ca acestea să fie organizate la nivelul celei mai înalte tehnici mondiale, ţinînd seama că tocmai ele dispun de cadrele cele mai bine pregătite, cu un puternic spirit muncitoresc revoluţionar?“. Şi oamenii „Nicolinei“ au înţeles cu cimpie a Frumoasei vintele conducătorului. Au elaborat planuri şi schiţe, au jalonat coordonatele pe care trebuie să-şi înscrie preocupările. Unele din ele deja au început să prindă contururile unor vii realităţi. Da! Recomandările secretarului general al partidului au fost înscrise cu majuscule pe agenda lor de lucru, ele constituind un adevărat program de lucru. Hărnicia şi competenţa lor îşi spun cuvintul. 11 întilnim pe ing. Ştefan Ungureanu. A venit aici din comuna Şipote. S-a calificat in şcoala profesională a uzinei, ca lăcătuş, a urmat apoi liceul şi apoi Facultatea de mecanică. Lucrarea lui de diplomă, la absolvirea facultăţii, a constituit o invenţie în uzină. De altfel, el este autorul a două invenţii brevetate şi în alte ţări, printre care şi in unele cu vechi tradiţii industriale (S.U.A., Anglia etc.). Astăzi, la „Nicolina“ am găsit mai puţini cazangii şi tîmplari. Locul lor a fost luat de sudori, forjori, frezori-rabolori, sculeri, vopsitori industriali, rectificatori, termişti, protejatori metale, oţelari, macaragii. La prima vedere eşti tentat să crezi că bătrina „Nicolină“ are mai mulţi muncitori cu tîmplele albe. Realitatea este alta. Aproape 40 la sută din salariaţii ei au vîrsta de 25 de ani. De altfel, jumătate din personalul ei are vîrsta sub 30 de ani. Aici, la „Nicolina", este o tradiţie transmisă din tată în fiul de a lucra in cadrul uzinei. Pensionarul Dumitru Guzgă a lăsat in locul lui doi fii, pe Petru şi Anton, V. Dobrotă, un băiat, V. Bordeianu are in uzină trei feciori, pe Miluţă, Aurel şi Mihai împreună cu soţiile lor. La rîndul lui Vasile Potingă are aici la „Nicolina“ o familie întreagă de muncitori — fii, nepoţi etc. Se poate vorbi aici, fără putinţă de tăgadă, de o sudură între generaţiile mai vechi şi aceea de astăzi. Există aici un eroism cotidian, oameni care, prin tot ceea ce întreprind, dovedesc înalta lor conştiinţă muncitorească. Amintim doar cîteva nume din multe cile s-ar putea da: ajustorul Ioan Ionescu, maiştrii Constantin Mihai, Dumitru Bizgn şi Aurel Pistol, tehnicienii Alexandru Bursuc şi Mihai Braşoveanu, ing. Liviu Tămăşdan, şefii de echipă Ludovic Pleşca şi Virgil Polcovnicu, lăcătuşii Dragoş Loghin şi Costache Crăciun, maistrul principal Neculai Sadu. Secretarul comitetului de partid pe uzină, Nicolae Chiosac, şi Alexandru Gheorghiu, preşedintele comitetului sindicatului, ne-au vorbit de aceste nume şi de multe altele în cuvinte deosebite, ei fiind adevăraţi oameni care duc mai departe frumoasa tradiţie muncitorească a „Nicolinei“, despre care Veronica Porumbacu spunea că aici „s-a născut şi s-a hrănit spiritul revoluţionar al Iaşului“. Presa timpului consemna de „iadul de la Nicolina“, de împrejurimile sale ca „mahalaua broscăria“ sau „mocirla verde“. Anii luminoşi ai societăţii noastre socialiste au făcut din acestea doar nişte triste amintiri. Bătrina „Nicolină“ trăieşte astăzi mari prefaceri, întinereşte, se modernizează. Ea primeşte infuziile unei tinereţi visate cu mulţi ani în urmă de ceferiştii de la „Nicolina“. Aici pulsează o viaţă nouă, aici in urma indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul vizitării uzinei in ianuarie a.c., MODERN — va fi cuvintul de ordine. Apelînd la metafore, am putea spune că pe fosta cimpie a Frumoasei, unde astăzi creşte vertiginos noua ,,Nicolină“, am intilnit flori, de mai, fiori ce-şi trag seva din politica înţeleaptă a partidului, din înalta conştiinţă muncitorească a oamenilor de aici. SSH Prinde noi contururi tînărul cartier „Alexandru cel Bun". Foto : S. LEONID A . I V