Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)

1973-06-01 / nr. 8303

PAGINA A II A ............................................. îîîi;:; ••••..îiîiîîîîî;*** í*...i.iíí;;íí:ííí:í*'í! ;iî.;;îîî;; •••.*. •»!îîi.i»î**«îiii;;i::: • • Pregătirea politică - o sarcină continuă și de răspundere Programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, precum şi ho­­tăririle Conferinţei Naţionale a P.C.R. din iulie 1972, reprezintă documente de o deosebită însemnătate şi pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a ti­neretului. în esenţă, conţinutul învăţământului politic în acest an a fost definit de stil-a­dierea, aprofundarea şi înţelegerea docu­mentelor Conferinţei Naţionale a parti­dului, a expunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenarele C.C. al P.C.R. din luna noiembrie a anului trecut şi din februarie — martie 1973, precum şi la Conferinţa Organizaţiei judeţene Iaşi a P.C.R. In şcoli şi facultăţi s-a urmărit aprofundarea orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea ca­drelor didactice care predau ştiinţele so­ciale în învăţămîntul superior. Totodată, s-a avut în vedere ca prin măsurile adoptate de biroul C.C. al U.T.C., de Co­mitetul nostru judeţean în vederea îm­bunătăţirii calitative a conţinutului şi modalităţilor de desfăşurare a învăţă­mântului politic (caracterul sistematic, diversitatea de tematică, stimularea for­melor vii de dezbatere, editarea unor materiale ajutătoare, constituirea cen­trului de informare şi documentare, con­tinua îmbunătăţire a pregătirii propa­gandiştilor ş.a.) să creăm în anul de învăţămîrnt ce se încheie în aceste zile un cadru perfecţionat pentru această ac­tivitate. Comitetul judeţean al U.T.C. a acordat o atenţie deosebită recrutării şi instruirii propagandiştilor, care s-a făcut în mod diferenţiat, pe categorii de organizaţii. In acelaşi timp ne-am preocupat de asi­gurarea condiţiilor necesare desfăşurării pregătirii politice a tinerilor prin ela­borarea a 15 planuri de dezbatere a te­melor planificate, prin distribuirea ma­terialelor (carnetul politic, caietul îndru­mar, broşurile cu consultaţii) editate de C.C. al U.T.C. O mare importanţă am acordat antre­nării lectorilor şi propagandiştilor la ex­plicarea problemelor esenţiale ale poli­ticii Interne şi externe a partidului, pen­tni a-i ajuta pe cursanţi să-şi însuşească într-un mod cît mai temeinic noţiunile de­ bază ale concepţiei ştiinţifice despre lume şi Societate, să-şi clarifice unele probleme complexe ale dezvoltării lumii Contemporane. Acum, clnd învăţămîntul politic s-a în­­■hi* In cercurile tinerilor cooperatori şi t ftd au loc dezbaterile finale pentru ce­lelalte categorii de tineri, se constată că ropagandiştii au fructificat din plin po­­ibilităţile de care dispun pentru conti­gua ridicare a activităţii tuturor cercuri­lor la cerinţei® tinerilor. In tot ce-am în- Irapfun* în direcţia ridicării eficienţei în- Săţămintului politic am ţinut seama de faptul că, In actuala etapă, ţelul întregii m­unci politice este şi trebuie să fie edu­carea tineretului prin muncă şi pentru­ muncă, că atitudinea faţă de muncă tre­buie să constituie pentru tineretul nos­tru principala manifestare a devotamen­tului faţă de partid, patrie şi popor. Cercuri cum ar fi cele de la Combina­tul de fibre sintetice, întreprinderea de Antibiotice, Fabrica de confecţii, Uzina d­e prelucrare a maselor plastice, Fabri­ca de tricotaje „Moldova“ au reuşit, In bună măsură, să scoată, cu exemplifi­cări concrete, In evidenţă aceste trăsă­turi, să combată cu spirit de responsabi­litate unele manifestări retrograde faţă de muncă şi etica comunistă ale unor tineri. De altfel, din rîndul tinerilor din aceste unităţi au fost lansate multe ini­ţiative în sprijinul producţiei, iar In­ur- Lucreţiu MAZILU secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. uua chemării la întrecere, care se des­făşoară sub lozinca : „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen", tot mai multe organizaţii şi-au asumat angajamente mobilizatoare privind obiective economice şi de muncă patriotică. Un loc de seamă în cadrul lecţiilor de la învăţămîntul politic, al dezbaterilor ideologice, a fost rezervat Proiectului de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, precum şi unor acţiuni politico-educative menite să asigure­ transpunerea în viaţă a aces­tor principii. Avem cercuri în şcoli ca cele de la­­Liceul nr. 5, Liceul econo­mic, Liceul pedagogic de învăţători, Grupul şcolar M.I.U., Şcoala profesio­nală de transporturi, Şcoala generală nr. 2, Şcoala generală din Bogdăneşti, Şcoala generală din Poieni ş.a., unde propagan­diştii au asigurat un nivel calitativ su­perior lecţiilor, folosind cele mai efi- VIAŢA DE ORGANIZAŢIE crenta metode in predarea cunoştinţelor, in conducerea dezbaterilor. Lucruri bune se pot spune şi despre cercurile tinerilor cooperatori, din rîndul cărora se eviden­ţiază organizaţiile U.T.C. din comunele Ciorteşti, Horleşti, Lespezi, Şipote, Valea Seacă unde prezenţa cursanţilor a fost bună, propagandiştii s-au pregătit temei­nic, iar tinerii au participat în număr cît mai mare la dezbateri. Deşi faţă de anul trecut numărul cercurilor invăţămîntului politic a cres­cut, nu suntem­ mulţumiţi cu numărul relativ mic al tinerilor din întreprinderi cuprinşi în aceste cercuri. Fără a diminua eforturile depuse şi rezultatele obţinute de majoritatea or­ganizaţiilor U.T.C. din judeţul nostru,­­trebuie arătat­ că şi anul acesta activi­tatea unor cercuri de învăţămînt politic nu s-a ridicat încă la nivelul exigenţe­lor impuse de dinamica dezvoltării so­cietăţii noastre, de sarcinile stabilite de partid in toate sferele de activitate, de atribuţiile sporite ce revin organizaţiilor noastre de tineret. Şi anul acesta s-a constatat în unele organizaţii tendinţa de orientare unilaterală, doar spre acele cicluri care solicită mai puţin efortul personal atît din partea cursanţilor, cit şi din partea propagandiştilor. Nu in toate cercurile temele puse in dezbatere au fost raportate la realităţile concrete specifice fiecărei unităţi, fiind tratate la modul teoretic general, abstract. Este cazul întîlnit în cercuri de la întreprinderea de mătase „Victo­ria“, Fabrica de produse ceramice, I.U.T., Liceul nr. 3, precum şi din comunele Şcheia, Dobrovăţ, Bălţaţi, Mogoşeşti , Iaşi. Faţă de aceste carenţe, biroul Comi­tetului judeţean al U.T.C. a luat din vreme o serie de măsuri care să asi­gure un conţinut corespunzător activi­tăţii cercurilor, să pregătească condiţiile pentru închiderea în bune condiţiuni a anului de învăţămînt politic. Cercurilor de la organizaţiile U.T.C. din întreprinderi şi instituţii li s-au pus la dispoziţie tematici orientative pentru în­chiderea învăţâmîntului politic, reco­­mandîndu-li-se cita o temă generală şi una specifică ciclurilor respective. La fel s-a procedat şi cu cercurile de la orga­nizaţiile U.T.C. ale elevilor. Cercurile de dezbateri teoretice au în­chis anul de pregătire prin sesiuni de referate, colocvii, simpozioane la nivelul elevilor liceelor teoretice şi de speciali­tate, al tinerilor muncitori din domeniul chimiei, industriei uşoare, metalurgiei etc. închiderea anului de învăţămînt politic U.T.C. nu înseamnă, cituşi de puţin, că activităţile politico-educative din orga­nizaţiile U.T.C. vor intra în vacanţă. Analizele ce vor fi organizate în a­­ceastă perioadă vor constitui un prilej de subliniere a împlinirilor şi nereali­­zărilor din acest domeniu de activitate şi de stabilire, totodată, a sarcinilor ce revin fiecărui organ şi organizaţie U.T.C. pe timpul de vară. In această perioadă işi va desfăşura in continuare cursurile şcoala politică pentru activul U.T.C. ; se va organiza, în mod experimental, în municipiul Iaşi, învăţămînt politic pentru elevii specia­lişti, iar in fiecare organizaţie vor con­tinua acţiunile de studiere şi aprofun­dare a documentelor de partid şi de stat, informările politice curente şi de sinteză, acţiunile de studiere a cărţii so­­ciaal-politice pentru tineret. Din analizele activităţii politico-educa­tive, în urma discuţiilor cu propagandişti şi cursanţi, au reieşit unele propuneri de îmbunătăţire a activităţii în noul an de pregătire politică organizată a tine­retului. Se opinează astfel ca temele ce vor fi recomandate de C.C. al U.T.C. pentru învăţămîntul politic, pentru dife­ritele categorii de tineri, să ţină mai mult seama de nivelul de pregătire al tinerilor ; să fie elaborate, de asemenea, teme orientative pentru cercurile de dez­bateri teoretice; instruirea propagan­diştilor de la cercurile tinerilor din agri­cultură să se facă comasat, o singură dată (4—5 zile) în cursul lunii septem­brie, iar pentru propagandiştii de la cercurile cu elevii să aibă loc in va­canţele şcolare -f cîte 2 zile în fiecare va­canţă) , să se editeze dicţionare politice pentru tinerii ce urmează învăţămîntul politic U.T.C. o­r . FLACĂRA IAȘULUI In faţa pupitrului cu comenzi electronice, stăpîni pe meserie, va­­lorificind fiecare minut — aşa lu­crează tinerii din secţia a II-a. Foto : S.­LF-ONID REPORTAJ • REPORTAJ • REPORTAJ OAMENI ÎN LUPTA CU TIMPUL Secţia a doua a Uzinei metalurgice ieşene este, de mai mulţi ani, secţie fruntaşă. A vorbi despre această secţie, despre reali­zările oamenilor de aici, înseamnă să vorbeşti despre tineri. Fiindcă, marea majoritate — peste 10 la sută­ din efectiv — il reprezintă ei. Comunistul Constantin Zaharia, secretarul organizaţiei U.T.C. din schimbul C, este, la numai 24 de ani al săi, şeful liniei 500 X 5. — Cred, îmi spunea el, că oricare din cei 11 tineri din echipă ar putea fi in locul meu. Este vorba de nişte calităţi pe care fiecare le are : seriozitate, dragoste de meserie, cunoaşterea profundă a acesteia. — Sunt, de fapt, trăsături care-i caracterizează pe toţi tine­rii din secţie — îmi declara lăcătuşul Guisse Bulgary, secreta­rul biroului organizaţiei de bază din acelaşi schimb. Sunt cali­tăţi pe care fiecare le-a căpătat aici, in uzină, şi pe care cău­tăm să le îmbogăţim. Intr-adevăr, numeroasele discuţii purtate cu tinerii din secţia a 11-a conţin în esenţă aceleaşi idei. Oameni mai nou intraţi in acest colectiv, sau care lucrează aici din 1965, 1966, se refereau, In primul rînd, la atmosfera de prietenie sinceră, muncitorească ce domneşte in cadrul colectivului, la dorinţa fiecăruia de a contribui la amplificarea rezultatelor bune ale uzinei, de a învăţa meseria aleasă tot mai bine. „Lucrăm in acord global, sublinia la minoristul Dumitru Dăscălescu, şi fie­care abatere a unuia de la disciplina tehnologică se reflectă in rezultatele tuturor, ale uzinei. Este firesc, dacă ar fi să luăm in calcul şi numai acest aspect, să formăm un colectiv strîns unit, in care să fim alături la toate, iar greşelile unuia sunt aspru judecate de toţi ceilalţi, îndreptarea survenind, de regulă, imediat“. — Care credeţi că este factorul care polarizează in prezent atenţia şi preocupările tuturor ? Această întrebare, adresată celor cu care am discutat, a că­pătat, in majoritatea cazurilor, acelaşi răspuns : lupta cu timpul. Tov. Bulgaru, şeful echipei de întreţinere, este singurul ceva mai în virstă din toată echipa. — Timpul a devenit foarte preţios pentru noi, ne spune, îl cîntărim acum numai in rezultate ale muncii noastre. Să ştiţi că şi noi, cei de la întreţinere, contribuim — prin modul cum ne facem datoria — la scurtarea timpului neproductiv. Mai ieri, băieţii mei au înlocuit un ax de fierăstrău nu mai puţin de o oră şi zîmbeau amintindu-şi că acum un an-doi operaţia asta dura trei ore. „Suntem la o virstă la care trebuie să păşim siguri in viaţă, pe drumul ales, îmi spunea muncitorul Vasile Pintilie. Fiecare clipă este preţioasă, fie că eşti in uzină, fie că eşti in afara ei. Aici, in secţie, un minut costă foarte mult, şi este important să „scoţi“ din el tot ce se poate, adică cu­ mai multe laminate de cea mai bună calitate. Pe urmă, majoritatea dintre noi învaţă, , __, ___ __ __ _______ _ fie la liceu, fie la al­te şcoli, fie la cursu­rile de îmbunătăţire a calificării. Chiar cînd ie­şim din schimb, tot împreună suntem­, mergem la spectacole (şi reporterul, care-i cunoaşte de mult timp pe aceşti oameni, poate certifica­, in excursii, facem sport, citim. Se citeşte foarte mult la noi". Aceşti tineri, prieteni, au învăţat meserie împreună, ba chiar zîmbeşti cînd afli că fruntaşul de azi era, anul trecut, ucenicul tinărului de 20 de ani care lucrează alături. Iar uce­nicii de acum, şi ei prieteni ai muncitorilor, învaţă de la în­ceput preţul timpului, preţul stăpînirii depline a meseriei. — Am aflat că sarcinile pe luna aceasta au fost depăşite cu 4—5 la sută, îmi declara laminoristul Vasile Ripă. Mă bucur mult, dar şi mai mult mă bucur cînd ştiu că e rezultatul nos­tru, al băieţilor de la secţia a II-a. Şi este rezultatul tuturor fiindcă, aşa cum aţi aflat probabil, toţi căutăm să muncim cît mai bine, iar greşelile nu se iartă deloc , e drept, nu mai pro­cedăm ca acum 2—3 ani, cînd apelam la măsuri extreme , dar cel care a greşit o dată este discutat in adunările fulger cu atîta asprime că rar i se poate intimpla să repete abaterea. Şi exemplul lui Constantin Cosma, care începuse acum vreo lună să lipsească nemotivat, iar acum este iar printre cei buni, arată clar forţa de convingere a acestui colectiv. A acestui co­lectiv de tineri harnici, porniţi la luptă cu timpul, cu limitele cunoştinţelor lor profesionale, cu orice urmă de indisciplină. O luptă al cărei rezultat este, de mai mulţi ani, steguleţul de sec­ţie fruntaşă pe uzină. Const. PALADÉRA DEVENIRE Iată, devin un soldat de cuvint cu o raniţă­ albastră din munţi moldoveni — pe deasupra cerul cu streşini de lut — ploile calde cad peste iarba anilor mei... Iată, devin intr-o clipă izvor cu sclipetul alb de nopţile ţarinii o doină trece şi pe-o gură de ulcior cîntă cernoziomul in umezile plinii... Iată, devin un tînăr poet angajat purtînd alături un cerb alb — întoarne o apă limpede sub urma noastră pe asfalt... Să sune-n cristalinul acestor roşii goarne. Iată, devin în patrie cintec roditor ce coboară peste coama cerului greu, un glas ameţitor doamnă ţară, cum matca acestor versuri e sufletul meu . . . Cătălin BORDEIANU elev — Liceul „M. Eminescu", Iaşi t­e manifestări sunt oferite, duminica, tineretului la sate Participant activ la lupta pentru asigurarea unor recolte bogate în acest an, la îndeplinirea cincinalului înainte de termen, tineretul de la sate îşi aduce din plin contribuţia, în această perioadă, la insămînţarea ultimelor porţiuni de teren şi la întreţinerea culturilor. O altă categorie de tineri, tot de la sate, lucrează pe şantiere, in fabrici şi uzine, ziua de repaos petrecînd-o in localităţile respective. Ce manifestări cultural-educative şi sportive sau alte acţiuni adecvate sunt oferite duminica, după o săptămînă de muncă, tineretului de la sate . Iată tema raidului nostru efectuat de curînd prin cîteva comune. Un joc important­­ activităţilor de club Abia plecaseră cei mici, care par­ticipaseră la o dimineaţă de basme or­ganizată de către biblioteca comunală, şi sala căminului cultural din Miro­­neasa a început să se umple din nou, îndeosebi cu tineri. Un grup s-a a­­şezat în jurul meselor de şah, alţii jucau tenis de masă,­­mulţi preferind să urmărească programul de la tele­vizor. — Duminica, dacă nu sunt necesi­tăţi deosebite în campanie, particip adesea la activităţile de la căminul cultural, declară tractoristul Const. Tataii. Asist la unele expuneri, la pro­gramele artistice. Apoi joc cite un şah, care mă pasionează. Păcat că nu sînt decit două mese, căci sîntem mulţi amatori ai acestui joc. Cîţiva tineri apreciază conţinutul manifestării de duminica anterioară dedicată centenarului comemorativ Al. I. Cuza. La care directorul căminului cultural adaugă: — Pentru duminica viitoare avem programat un montaj literar-muzical consacrat anului revoluţionar 1848. Tot­ atunci vor da spectacol brigada artistică de agitaţie, taraful şi soliştii de muzică populară. Dar posibilităţile de antrenare a ti­neretului la petrecerea utilă a timpu­lui liber nu se limitează aici. Am re­ţinut propunerea tinerilor Mihai Gh.­­Srigore şi Mihai Gh. Lungu­ de a se reînfiinţa o formaţie de fluieraşi, cea a altor tineri de a amenaja un teren ele sport, ca să ne oprim numai la două dintre acestea. Una spun organizatorii, alta beneficiarii acţiunilor La Scînteia, directorul căminului cultural, tov. Gh. Novac, s-a arătat mulţumit de prezenţa unui gazetar, care să consemneze despre manifesta­rea ce urma să aibă loc. — Astăzi la ora 11 prezentăm la că­min un montaj literar-muzical dedicat anului revoluţionar 1848. Chiar acum mă duc la şcoală să mai facem o re­petiţie cu corul, pentru încălzire... La ora 10,30, nu erau prezenţi decit jumătate din numărul coriştilor, re­crutaţi din rîndul cadrelor didactice. Tov. Mariana Roşu, secretara comite­tului comunal U.T.C., se îndoia că montajul literar va mai putea fi pre­zentat, datorită lipsei unor interpreţi. Ne-a vorbit, în schimb, de unele ac­ţiuni voluntar-patriotice organizate cu tinerii, printre care plantarea a 10.000 de pomi, colectarea a 3 tone de fier vechi, întreţinerea a 50 de hectare de păşune. La ora 10.45, în faţa căminului cul­tural un grup de tineri, printre care Ion Enache, Gh. Puşcaşu, Ion Feraru, Costic­ă Mironeanu şi Ion Manolache, şedeau pe iarbă, discutînd. — Are loc astăzi vreo manifestare la căminul cultural ? — Bine ar fi. Dar nu s a anunţat nimic, răspund tinerii — Mulţi dintre noi lucrăm la Iaşi, intervine Ion Enachte, un tînăr roşco­van, dar sîmbăta după-am­iază şi du­minica le petrecem acasă. Din păcate însă, manifestările cultural-educative şi sportive, programele artistice sunt rare pe la noi. — Aseară fusese anunţată o seară de dans la cămin, intervine un altul. Au venit şi tineri din alte sate, dar n-a venit muzica. Aşa s-a întâmplat şi cu o sîmbătă mai înainte. Şi cînd te gîndeşti că directorul căminului cultural se plîngea că ti­nerii nu prea participă la acţiunile organizate... Cămine culturale zăvorite Tot duminică, la căminul cultural din comuna Grajduri nu era progra­mată nici o activitate. Fosta directoa­re nu a dat încă în primire, cea nouă — n-a preluat. La ora 9 nu venise nici măcar tov. Elena Penelea, biblio­tecara comunală şi secretara comite­tului comunal U.T.C. Zăvorit era şi căminul cultural din Şcheia. Probabil pentru a nu se vedea starea deplorabilă a mobilierului, complet distrus, răvăşit prin sală sau depozitat pe scenă. Despre manifes­tările cultural-educative atît directo­rul căminului, tov. Mihai Năstase, cît şi Viorel Roşu, secretarul comitetului comunal U.T.C., pe care l-am găsit împreună cu echipa de fotbal pe te­renul din Drăguşeni, nu ne-au putut spune mare lucru. Doar despre unele expuneri şi, uneori, programe artis­tice date de elevii şcolii. In aceste condiţii de organizare a petrecerii timpului liber, nu ne-a sur­prins prea mult aglomeraţia de la „farmacie“, cum spun localnicii bufe­tului, unde se aflau şi mulţi tineri. Concluziile se desprind de la sine. Acolo unde organizaţiile U.T.C. şi cei­lalţi factori educaţionali se preocupă cu seriozitate de organizarea timpului liber al tineretului, acesta participă cu entuziasmul care-l caracterizează la diferite manifestări. Din păcate însă, în unele locuri, aşa cum sînt cazurile citate, lipsa de preocupare în acest domeniu merge pînă la indolenţă. Este datoria comitetelor comunale de partid respective să intervină e­­nergic. A. INDIANE­ După oficierea căsătoriei Unde se poate sărbători evenimentul ? Căsătoria lasă de obicei urme adînci în amintirea fiecărui om. Este deci cît se poate de firesc ca actul de legalizare a unui asemenea eveniment să aibă loc într-o ambianţă cît mai plăcută. Consiliului popular al muni­cipiului Iaşi îi revine în a­­ceastă direcţie meritul că a realizat, la biroul stării civi­le, condiţii optime oficierii căsătoriilor. Intr-o sală spa­ţioasă şi bine amenajată, te întîmpină o atmosferă pe cît de solemnă pe atît de intimă şi în care ofiţerul stării civile, după întrebă­rile de rigoare, pecetluieşte unirea a două vieţi de oa­meni cu emoţionanta formu­lă: „Şi acum vă declar că­sătoriţi". Datina obligă în asemenea momente ca, o da­tă cu felicitările primite de tinerii însurăţei, să li se în­chine un pahar cu vin. Dar la biroul stării civile din Iaşi nu ai unde. Zilele trecute, am vizitat din nou clădirea acestei in­stituţii din apropierea Tea­trului Naţional. Funcţionara de la registratură, Elvira Moglan, ne-a informat că, de la începutul anului curent şi pînă acum, s-au oficiat mai bine de 850 de căsătorii — un vizibil progres faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. In ziua vizi­tei, holul clădirii era plin de tineri veniţi să-şi petrea­că verighetele pe degete, însoţiţi de numeroşi invitaţi, rude şi colegi de muncă, aşa cum se întîmplă întotdeau­na în zilele programate că­sătoriilor. După oficiere, ti­nerii căsătoriţi şi invitaţii lor au destupat sticle şi au umplut pahare, dar afară, pe iarbă. Ce se întîmplă în­să cînd plouă ? — Găseam noi unde să ne adăpostim, la vreun bufet din apropiere — ne-a răs­puns Neculai Tulbure, ope­rator principal la întreprin­derea de antibiotice. Alţii mai întreprinzători, ca tînăra pereche Elena Ghemiş şi Adrian Ezaru, studenţi în anul IV la Fa­cultatea de matematică-me­­canică, au aşternut la iuţea­lă o faţă de masă pe un bloc de beton din faţa clădirii, pe care au aşezat apoi pahare, sticle şi farfurii cu gustări aduse de acasă. Şi nu după mult timp, pe întreg spaţiul verde din jurul instituţiei se puteau vedea pilcuri de ti­neri închinînd paharele în sănătatea noilor căsătoriţi. Dar în scurtă vreme iată că şi aici spaţiul devenise ne­încăpător. In astfel de îm­prejurări căsătoriţii pornesc cu alai pe stradă. Ne-am a­mintit atunci de cuvintele maistrului energetic Constan­tin Mihnea, de la Uzina metalurgică, spuse doar cu cîteva zile înainte: „Fiul meu s-a căsătorit în ziua de 24 februarie din acest an şi am tras un frig de-mi în­gheţau degetele. Bună ar fi fost atunci o cameră ame­najată anume pentru aseme­nea petreceri. Şi nu numai una...“. — A existat un bufet al I.A.P. chiar in incinta clă­dirii — ne-a explicat, ulte­rior, şeful biroului stării ci­vile, Constantin Rotaru — dar a fost desfiinţat în mar­tie 1971. Imediat am făcut un referat către Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popu­lar municipal, apoi încă u­­nul în 1972. Ştiu că aceste referate au primit aviz fa­vorabil, în sensul alocării fondului necesar unui spaţiu corespunzător. Dar de ce nu s-au executat pînă acum lu­crările, nu mai cunosc. — Dar clădirea dispune de încăperi suficiente? — Desigur. Numai că une­le din ele sunt ocupate cu diferite birouri ale serviciu­lui de sistematizare sau pentru eliberarea tichetelor de combustibil. Și după cîteva clipe, to­varășul Rotaru adăugă: — Aş face și o propunere, dar nu sînt convins că va fi luată în seamă. Chiar sub biroul meu se află un subsol foarte spațios, zidit cu pia­tră. Aici, întreprinderea co­mercială de alimentaţie pu­blică ar putea amenaja fără multe cheltuieli un fel de cramă în care tinerii căsă­toriţi să poată petrece cu in­vitaţii lor o oră plăcută du­pă oficierea cununiei. Propunerea este demnă de a fi studiată şi venim cu încă una. Pentru anotimpul călduros, se pot instala pe spaţiul verde din jurul clă­dirii cel puţin trei chioşcuri din şipci, dotate cu mese şi scaune. Şi încă ceva. În zi­lele cînd sînt programate mai multe căsătorii, nu ar putea staţiona lingă clădirea biroului amintit un taxi sau două ? Aşadar, la condiţiile existente ar mai trebui un plus de iniţiativă gospodă­rească. Ceea ce înseamnă că edilii municipiului Iaşi pot şi trebuie să întreprindă o acţiune concretă, eficace. Al. SEVERIN Formaţia reunită de dansuri a şcolilor generale nr. 11­24 din Iaşi pe o scenă în aer liber la Ruginoasa. Y y

Next