Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)

1973-06-08 / nr. 8309

ANUL XXIX Nr. 8309 VINERI 8 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani Proletari din toate furiler antrl­va­l d­ocuri Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean O importantă sursă de produse agroalimentare slab folosită Organizarea şi înfăptuirea agriculturii socialiste din ţa­ra noastră a permis concen­trarea şi specializarea pro­ducţiei agricole cu efecte dintre cele mai spectaculoa­se în creşterea producţiei la toate culturile, dar expresia cea mai elocventă este con­cretizată în dublarea produc­ţiei totale de cereale faţă de anul 1938. Ne-am obişnuit să apreciem modul de cul­tivare a pămîntului anali­­zînd densitatea optimă, vigu­­rozitatea­­ ,şi productivitatea plantelor numai în lanuri mari închegate, masive de vii şi livezi, iar legumicul­tura în tarlale compacte pe zeci ■ de hectare. Poate că a­­­­ceasta obişnuinţă în preo­cupările noastre ne face să uităm că, dincolo de aceste terenuri ce aparţin unităţi­lor agricole socialiste, mai există imense suprafeţe de teren agricol în folosinţa gospodăriilor­ populaţiei şi că prin utilizarea lor eficientă se asigură un adaos substan­ţial la fondul de produse agroalimentare al ţării. In­diferent în a cui proprieta­te se află, pămîntul face­­parte din zestrea naţională şi valorificarea întregului potenţial de producţie este o îndatorire civică a orică­rui cetăţean. Din această ne­cesitate a izvorît şi elabora­rea Legii privind conserva­rea şi folosirea raţională a terenurilor agricole. In judeţul Iaşi, gospodă­riile populaţiei deţin o su­prafaţă de peste 39 mii ha teren agricol din care cir­ca 33 mii ha. arabil, repre­zentând 9,5 la. s.Ut.ă­ şi respec­tiv 13 la sută din suprafaţa totală a judeţului. Se cuvine menţionat că aceste terenuri sunt dintre cele mai fertile, fiind situate in vatra sate­lor şi în­ jurul acesteia, te­renuri care de-a lungul dece­niilor au­­ fost fertilizate cu îngrăşăminte naturale. Cum se folosesc acestea şi care sunt producţiile ce se obţin sunt probleme care trebuie să preocupe orice comitet executiv al consilii­lor populare comunale şi chiar conducerile şi specia­liştii agricoli din C.A.P. O parte importantă din consumul­ de substanţe ener­getice, săruri minerale şi vi­tamine necesare unei ali­mentaţii raţionale a popu­laţiei din mediul rural se asigură, după­­cum este ştiut, din cultivarea loturilor în folosinţă. Măsura în care a­­ceasta se realizează la nive­lul potenţialului real de producţie rămîne o proble­mă discutabilă. In fiecare sat al judeţului Iaşi se gă­sesc gospodari pentru care folosirea loturilor personale se calculează nu în ari, ci în metri­­ pătraţi, cultivând toate speciile de pomi fruc­tiferi şi sortimentele de le­gume necesare, asigurîndu-şi pe tot ■ parcursul anului can­tităţi de fructe şi legume în­destulătoare pentru­ consumul propriu şi un excedent des­tinat pieţei oraşelor. In co­munele Bosia, Tg. Frumos ş.a. sunt gospodari care prin valorificarea legumelor la piaţă realizează venituri de 20—30 lei­­pe un metru pă­trat. Dar în aceleaşi loca­lităţi şi în altele din jurul municipiului Iaşi, altădată adevărate bazine legumicole, pot fi întîlnite numeroase­ gospodării ţărăneşti, unde importante suprafeţe din log­ă­turile personale şi cele în fo­losinţă rămîn necultivate şi, aşa cum se spune uneori, „au curtea plină de bătă­tură". Mai mult decît atît, u­­nii din producătorii de legu­me şi fructe de altădată, prin angajarea lor la diferite în­treprinderi din municipiul Iaşi, au devenit consumatori, deşi familiile lor ar putea produce acestea pe loturile în folosinţă. In acest context trebuie reliefat şi faptul că, în timp ce suprafaţa culti­vată cu legume în gospo­dăriile populaţiei a scăzut în 1972 faţă de 1965 cu cir­ca 740 ha., la C.A.P. supra­feţele cu aceste culturi au crescut în aceeaşi perioadă numai cu circa 460 ha. Este adevărat că la C.A.P. pro­ducţia la unitatea de supra­faţă poate fi sporită, însă di­ferenţa de suprafaţă este mult prea mare pentru aco­perirea necesarului de legu­me pe piaţa municipiului în continuă creştere făcând ne­cesară aprovizionarea din alte judeţe, deşi condiţiile judeţului Iaşi pot satisface în întregime necesităţile in­terne. Trebuie recunoscut că aprovizionarea populaţiei municipiului Iaşi cu legu­me de primă apariţie şi în mod deosebit cu verdeţuri mai poate fi mult îmbună­tăţită. Un alt aspect al folosirii raţionale a terenurilor deţi­nute de gospodăriile popu­laţiei se referă la plantarea pomilor fructiferi. Numărul pomilor fructiferi de la gos­podăriile populaţiei este de două ori mai mare decit cel aflat la I.A.S. şi C.A.P., ce­ea ce înseamnă că sursa principală de fructe a jude­ţului o reprezintă acest sec­tor al agriculturii. La prima vedere s-ar părea că proble­me deosebite din acest punct de vedere nu sunt. Dacă se raportează numărul pomilor fructiferi la numărul gospo­dăriilor populaţiei, revine pentru fiecare din acestea cite 11 pomi. Această medie nu este suficientă, dar nici prea mică. In judeţ se pot găsi gospodării model în a­­proape toate satele. Sunt însă comune ca Victoria, Gro­­zeşti, Ţigănaşi ş.a., unde nu­mărul pomilor fructiferi pe rod ce revin la o gospodărie este cuprins între 2 şi 4, iar în curţile multor săteni do­mină salcîmul sau alte spe­cii nefructifere. Pare de ne­înţeles cum s-a putut ad­mite ca în jurul unor şcoli şi sedii ale C.A.P. să nu e­­xiste pomi fructiferi. Aspec­tul unor asemenea instituţii este chiar dezolant. Dealtfel, sunt zeci de km. de drumuri judeţene, pe marginea căro­ra nu se află nici un fel de pom, fără să mai vorbim de cei fructiferi. In ce priveşte raportul in­tre specii, prunul reprezintă 51 la sută din totalul pomi­lor fructiferi, în timp ce mă­rul şi părul, a căror fruc­te pot fi păstrate sub formă proaspătă sau uscată şi care au o valoare nutritivă ridi­cată, au o pondere de nu­mai 16 la sută. Nu trebuie pierdut din vedere și faptul că soiurile la pomii fructi-Vasile IONIŢĂ activist al C.C. al P.C.R. (continuare in pag. a 2- al I _____________________ | I­ViMMh­uili!T 3RRl ! I . ; ' I i Nici o tradiţie nu I I se «aste singură 1 5 In urmă cu cîţiva ani, la Bucureşti. 5. ^ intr-o ■ •reuniune de lucru, directorul­­S S întreprinderii de prelucrare a Icni- S ^ nului din Iaşi, ing. Petru Necula. a jj S spus că are de gind să producă mo- jj S bilă sculptată. Ideea i-a fost intim-­­S ^ pinată cu zîmbete. De unde pină un- % 5 de mobilă sculptată la. Iaşi ? Sunt. in S S (ară întreprinderi cu vechi tradiţii în S ţ industria mobilei şi dacă izbutesc ci- 5 § ie ceva... laşul, fără tradiţii în pri- ^ Ş vinţa­ asta, ce-ar putea să facă ? !- Ş ţ luzii! Directorul n-a răspuns la ţ $! zimbete prin cuvinte mari. Ş Ş — Vom vedea, at­ît a spus. Ş H - Au trecut de-atunci trei ani şi mo- 5 S bila sculptată de la Iaşi a devenit. § ^ cunoscută nu numai la noi, ci şi în S § multe ţări ale lumii: U.R.S.S., Fran- % 5 ţa, Olanda şi. cite altele. In întreprin- $ 1% derea ieşeană există o secţie anume, Ş ţ cu citeva sute de oameni, care pro- % S duce mobilă sculptată. Nu e vorba § de citeva garnituri produse intim- Ş § plător, ci de o producţie la scară in- î: Ş dustrială, executată după toate nor- ^ i mele tehnico-organizatorice moderne. Ş ţ — Dar noi n-am avut tradiţie, cum ^ ^ s-a reuşit această importantă reali- *5 J zare ? S § — Foarte simplu, ne răspunde to- ^ ^ varăşul director. Ne-am zis că nu se S ^ poate ca la Iaşi să nu fie oameni de S § talent. Eu sunt convins că oriunde în ţ Ş ţara noastră sunt asemenea oameni şi S ^ nu trebuie decit să le dăm de lucru S 5 potrivit priceperii şi pasiunii lor. ^ Ş La început talentele au fost căutate % % în întreprindere, apoi s-au organizat S ^ concursuri pentru cei care doreau să ţ Ş se angajeze. Proba principală avea S ^ ca obiectiv verificarea aptitudinii la S $ sculptură. Şi s-au găsit oameni de 5 ^ talent, cărora li s-au predat apoi loc- Ș Ș ţii de specialitate, iar unii dintre ei au Ş § fost trimişi la perfecţionare în între- ^ S prinderile cu experienţă în mobila ^ S artistică. Acum secţia respectivă are § s§ 45 de sculptori. Printre primii, care 5 $ au deschis drum mobilei sculptate S 5 de Iaşi, au­ fost Vasile Radu, Mihai 5­­ ^ § Suciu, Vasile Ciofu şi alţi cîţiva. Da- Ş $ că-l întrebi cine sunt fruntaşii, şeful jj J secţiei, tovarăşul Mihai Agapie, îi J I H. PETRESCU ^ s 5 S (continuare în pag a 2-aî S ?: - î In pagina a 3-a Interesele cetăţeanului şi răspunderea celor ­SS?! I Constituirea Comisiei de planificare teritorială a judeţului laşi Ieri, a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei de planificare teritorială a judeţului Iaşi, organ creat în urma hotă­­rârii­­ Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi în baza legii adoptată de Marea Adunare Naţională la 22 noiembrie 1972. Au participat tovarăşii Gheorghe Bre­­buescu, prim-vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular jude­ţean Iaşi, Ioan Creţu, secretar al Comi­tetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, şi Ion Desmireanu, din partea Comitetului de Stat al Planificării. In funcţia de preşedinte al Comisiei de planificare teritorială a judeţului Iaşi a fost numit tovarăşul Ioan Creţu, secre­tar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular ju­deţean, iar ca secretar al Comisiei — to­varăşul Ioan Rotaru. Biroul Comisiei de planificare terito­rială a judeţului Iaşi are următoarea componenţă : Ioan Creţu, loan Rotaru, Alexandru Cernescu, Gheorghe Mustaţă, Valeria Grozavu, Constantin Ichim, Lei­­ba Moscovici, Eugen Frunză, Mihai Zota, Ioan Gervescu, Constantin Mihăilescu. Din Comisia de planificare teritorială a judeţului Iaşi fac parte: secţiunea die sinteză a dezvoltării economico-sociale a judeţului (inclusiv comerţul exterior) , Ioan Rotaru (responsabil), Pătru Dumi­tru, Gheorghe Ibănescu, Dorin Atanasiu, Georgeta Maxim, Eugen Frunză, Leiba Moscovici, Alexandru Cernescu; secţiu­nea industrie, transporturi şi telecomu­nicaţii : Gheorghe Mustaţă (responsabil), Rudolf Calinca, Gheorghe Ciocoiu, Ion Hâlălău, Constantin Antonovici, Nicolae Lucea, Adrian Luca, Smaranda Savarie, Rodica Flondor, Adrian Stîrcea, Simion Simionescu; secţiunea agricultură, silvi­cultură, industrie alimentară şi ape : Va­leria Grozavu (responsabil), Vasile Ilie, Ioan Purtuc, Victor Costin, Ioan Gerves­­cu, Dumitru Popa, Nicolae Podaru, Ioan Brînzilă ; secţiunea investiţii-construcţii, sistematizarea economico-socială a locali­tăţilor şi teritoriului, protecţia mediului înconjurător: Constantin Mihăilescu (res­ponsabil), Ion Gîţă, Mihai Zota, Gheor­ghe Radu, Gheorghe Sofronie, Laurenţiu Olănuţă, Aurel Cojocaru­, Dionisie Simio­nescu, secţiunea demografie, forţă de muncă şi nivel de trai (comerţ, prestări de servicii către populaţie, turism, ba­za materială a învăţământului, culturii, ocrotirii sănătăţii, educaţiei fizice şi spor­tului), Constantin Ichim (responsabil), Anatol Lupşa, Vasile Miftode, Maria Gi­­ligor, Evghenie Prisăcaru, Petre Platon, Nicu Simion, Natan Smilovici, Călin Boişteanu. La 11 iunie Blit!­ de ani de la I­safian*)Uzarea principalelor Mijoace de producție isdastriala jîn pagina a 4-a \ \ [ J ■ Reuniunea j \ multilaterală | 1 de la Helsinki J \ ■ pekin Mitingul \ j prieteniei chino-­­ vietnameze Deschiderea lucrărilor Conferinţei naţionale a Uniunii Art­işt­lor Plastici Printre evenimentele de seamă ale a­­­­cestui an, bogat în semnificaţii, se în­scrie şi Conferinţa naţională a Uniunii Artiştilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineaţa, în sala­ mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief în evoluţia culturii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educa­re comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elabo­rate şi supuse discuţiilor publice tezele conferinţei, teze avînd la bază programul privind îmbunătăţirea activităţii ideolo­gice şi de ridicare a nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicaţiile şi recomandările secretarului ■ său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Publicarea acestor teze, care au scos in evidenţă, problemele principale ale miş­cării artelor plastice româneşti, în lumi­na cerinţelor crescânde ale , societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii Artiştilor Plastici ca organizaţie obştească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri şi sugestii des­tinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinţei. Lucrările conferinţei au fost deschise de pictorul Brăduţ Covaliu­, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici. Lucrările primei şedinţe au fost con­duse de artistul poporului Vida Geza. Asistenţa a păstrat un moment de re­culegere în memoria artiştilor plastici de­cedaţi în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici pe perioada 1068—1973; Raportul econo­­mic-financiar şi al Comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P.; alegerea noului comitet de conducere şi al comi­siei de cenzori ale U.A.P.; adoptarea Re­zoluţiei Conferinţei naţionale a Uniunii şi Artiştilor Plastici. La primul punct al ordinii­ de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, a­ prezentat Raportul comitetului de conducere­ al U.A.P. În continuare, pictorul Anastase Anas­tasii­ a prezentat Raportul economic-fi­­nanciar şi pe cel al Comisiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile la care au participat pictorul Dan Hatmanu, sculp­torul Marius Butunoiu, criticul de artă Amelia Pavel, pictorul și graficianul Io­sif Mattyas, sculptorul Oscar Hah, sculp­torul Gheorghe Coman, pictorul Traian Brădean, sculptorul Ion Jalea, artist al poporului, pictorul Traian Goga, sculpto­rul Nistor Moţu, criticul de artă Anatol Mindrescu, pictorul Valeriu Boborelu, ar­tista decoratoare Constanţa Niculescu- Buzău, pictorul Iacob Lazăr, criticul de artă Grigore Coban, pictorul Mihai O­­losz, artistul decorator Patriciu Matees­­cu, criticul de artă Radu Bogdan, sculp­torul Eftimie Bîrleanu, pictorul şi grafi­cianul Nicolae Brana, pictorul şi grafici­anul Constantin Radinschi, graficianul Constantin Costa, criticul de artă Barbu Breziafiu, graficianul Victor Rusu-Cioba­­nu,­ sculptorul Doru Popovici, pictorul­­ Aurel Ciupe. Lucrările conferinţei se ■ reiau vineri dimineaţă.­­ (Agerpres) DRUM DESCHIS INDUSTRIEI IEŞENE DE MORARIT ȘI PANIFICAŢIE Cîţiva veterani ai industriei de morărit şi panificaţie ieşene îşi deapănă aminti­rile. Se evocă momente din munca lui­de zeci de ani în morile şi brutăriile Ia­şului, din lupta împotriva exploatării ca­pitaliste, pentru o viaţă omenească. A­­flăm multe lucruri interesante, inedite chiar, privind evoluţia unei activităţi e­­conomice foarte rentabilă pentru patroni, într-o­ zonă „eminamente agricolă“ a României. Este­­zugrăvit patronul care, „la sfîrşit de lună, trecea cu maşina pe la morile şi brutăriile plasate în diverse localităţi ale Moldovei şi îşi aduna banii'', precum şi muncitorul care, pentru o pla­tă simbolică, „transporta în spinare, sute de­ saci său lucra 10—14, ore, deservind utilajele, în condiţii de muncă cu totul improprii“. 1 . — Mi-amintesc­ ,ne, spune Gheorghe Co­­jocaru, fost lucrător la­­moara „1 Mai“, acum pensionar, că, într-o vreme, mun­ceam zi și noapte. Nu puteam pleca să dorm acasă decât două nopți pe­­Săptămâ­nă. O dată, nemaiputând să rezist aces­tui regim, am fugit din moară. Când m-am întors, a trebui să suport un po­top de palme... Dar, evocările acelor ani ilustrează și altceva: lucrătorii din brutării şi mori s-au încadrat de timpuriu în mişcarea muncitorească. In 1933, de pildă, munci­torii brutari sprijineau greviştii de la ,­,Nicolina", dîndu-le sacii, cu pîine*. Ei s-au situat la loc de frunte în focul transformărilor revo­luţionare de după 23 August, iniţiate şi conduse de partidul comunist. Vom re­marca un singur moment. — La 10 ianuarie 1948 — povesteşte Mateş.. Pincu, acum şeful secţiei de pîi­­ne de la Complexul de morărit şi pani­ficaţie — noi, bru­tarii, am înfiinţat Cooperativa „13 De­cembrie“, prima co­operativă de pro­ducţie din Iaşi, care cuprindea toate bru­tăriile din oraş. Printre unităţile economice ieşene na­ţionalizate la 11 iunie 1948, s-a numărat şi moara „Fructman“ din Iaşi, precum şi cea din Podu-Moaiei, patronată de Leon Ilie. Prima ia numele „1 Mai“. Primul său director — lăcătuşul-mecanic Ale­xandru Cuzic. Bucuria a fost nestăvilită, la fel ca în alte întreprinderi naţionali­zate. Evenimentul a avut ecou imediat în rîndul muncitorilor brutali: adunarea generală a Cooperativei „13 Decembrie“ solicită trecerea bunurilor deţinute în proprietatea statului, fapt aprobat la 1 septembrie 1948. Nu peste mult timp, va lua fiinţă fostul Trust regional de mo­rărit şi panificaţie. Industria de morărit şi panificaţie ieşeană avea deschis dru­mul dezvoltării, astfel ca ea să răspundă Gh. MIHALACHE Foto: L. stratului. (continuare în pag. a 2-a) O pagină glorioasă in istoria luptei antifasciste a poporului român Partidul Comunist Român, exponent al intereselor naţionale ale întregului po­por, s-a ridicat de la început cu ho­­tărîre împotriva dic­taturii militare fas­ciste,­­ invaziei Ger­maniei naziste, a dat glas frămîntărilor şi aspiraţiilor uriaşei majorităţi a populaţiei ţării, a organizat rezistenţa antifascistă şi lupta maselor pentru răsturnarea regimului antones­­cian. Devotaţi cauzei clasei muncitoare şi poporului, animaţi de­ un fierbinte patrio­tism, comuniştii au înfruntat cu eroism teroarea fascistă, au acţionat cu hotărîre şi consecvenţă pentru mobilizarea mase­lor la lupta împotriva asupririi, exploa­tării şi terorii fasciste. Un moment deosebit de important în organizarea luptei poporului român îm­potriva fascismului pentru formarea frontului antihitlerist l-a constituit ela­borarea de către C.C. al P.C.R. a plat­formei din 6 septembrie 1941 semnifica­tiv intitulate „Lupta poporului român pentru libertate şi independenţă naţiona­lă"'. In, platforma-program P.C.R. a apre­ciat in­ m­od just, că creşterea împotrivi­rii poporului român faţă de continuarea războiului, perspectiva adîneirii disensiu­nilor intre guvernul antoneseian, şi prin­cipalele grupări burgheze vor duce la o polarizare a forţelor, creîndu-se condiţii favorabile făuririi frontului unic naţio­nal al întregului popor român împotriva ocupanţilor hitlerişti şi a elementelor fasciste din interior. Pornind de la raportul de forţe pe plan naţional şi internaţional, de la sta­diul de dezvoltare a mişcării de rezis­tenţă, de la interesele fundamentale ale poporului român,­­ platforma prevedea în esenţă : răsturnarea dictaturii militare fasciste ; încetarea războiului contra U­­niunii Sovietice şi participarea, alături de U.R.S.S. şi de toate popoarele iubi­toare de pace, la lupta împotriva Ger­maniei hileriste; alungarea din ţară a hitleriştilor; recucerirea libertăţii şi in­dependenţei naţionale; formarea unui guvern al independenţei naţionale, cu participarea reprezentanţilor tuturor for­ţelor patriotice şi altele. Chezăşia înfăp­tuirii acestor obiective consta în radica­lizarea maselor şi sporirea combativităţii, lor, în activizarea tuturor­­forţelor pa­triotice antifasciste. Sarcina fundamenta­lă de care depindea în mod hotărîtor în­făptuirea unui front unic naţional al po­porului român împotriva­ fascismului german şi a guvernului de dictatură mi­litară era realizarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Prevederile platfor­mei corespundeau cerinţelor istorice, o­­glindeau interesele naţionale ale ţării, re­vendicările cele mai stringente ale ma­selor. Ele constituiau baza politică pen­tru unirea­ tuturor forţelor patriotice an­tihitleriste. Criteriul fundamental al co­laborării politice proclamat de comunişti era adoptarea unei atitudini potrivnice faţă­­ de „ocupanţii hitlerişti, de slugile lor trădătoare de ţară şi de războiul crimi­nal contra Uniunii Sovietice“. Sub impulsul creşterii rezistenţei for­ţelor interne, s-au intensificat legăturile partidului cu diferite organizaţii demo­cratice. In anul 1942, cu sprijinul P.C.R., a fost înfiinţată Uniunea Patrioţilor din conducerea căreia făceau parte dr. D. Bagdasar, P. Constantinescu-Iaşi,­ I­orgu Iordan, Mihai Levente, Stanciu Stoian, Simion Stoilov, Gh. Vlădescu Răcoasa. In manifestul său programatic, Uniunea Patrioţilor preciza că îşi va concentra ac­tivitatea pentru realizarea unui front na­ţional patriotic. In intensa activitate des­făşurată, organizaţiile P.C.R. şi-au întă­rit legăturile cu Frontul Plugarilor din conducerea căruia făceau parte dr. Petru Groza, Miron Belea, Gheorghe Miele, I. Moga-Filieru, Romulus Zăroni, cu Parti­dul Socialist Ţărănesc, constituit în acei, ani de foşti membri ai P.N.Ţ. cu orien­tare de stingă în frunte cu Mihail Ralea, Octav Livezeanu ş.a. In focul luptei îm­potriva dictaturii militare fasciste şi a hitleriştilor s-au întărit şi s-au dezvoltat legăturile frăţeşti dintre poporul român şi minorităţile naţionale, statornicite în lupta comună dusă de-a lungul secole­lor împotriva asupririi sociale şi naţio­nale. In acest context o­ contribuţie acti­vă şi-a adus-o Madosz-ul, organizaţie creată de P.C.R. şi din conducerea că­reia făceau parte : Edgar Balogh, La­­dislau Hanyai, Ludovik Takacs ş.a. Pe baza directivelor P.C.R., în anul 1943 a avut loc reorganizarea Madosz-ului, lăr­girea continuă a­ activităţii sale politice în rîndul populaţiei maghiare. A. KAREŢCHI şeful sectorului din Iaşi al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (continuare în pag. a 2-a) Trei decenii de la constituirea Frontului Patriotic Antihitlerist ^AUGUST Expunemi cu prilejul aniversării actului naţionalizării împlinirea unui sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie in­dustrială este întîmpinată, în unităţile economice ieşene, de bogate şi variate manifestări. Sute şi mii de parti­cipanţi , muncitori şi cadre tehnice, alte categorii de salariaţi, tineri şi vîrstnici—­­au prilejuit să ia cunoştinţă de evenimen­tele din iunie 1948, de lupta clasei mun­citoare sub conducerea Partidului Comu­nist Român pentru transformarea socia­listă a României, de dezvoltarea cunos­cută, pe toate planurile, de ţara noastră, în cei 25 de ani de muncă eliberată de exploatarea capitalistă. La adunarea desfăşurată, ieri, la între­prinderea de reţele electrice, unitate na­ţionalizată în iunie 1948, a luat parte to­varăşul Ioan Manciuc, membru al bi­roului Comitetului judeţean de partid, prim­-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi., Adunări similare au mai avut loc şi în alte întreprinderi. Asfel, la întreprinde­rea mecanică de material rulant Paşcani a luat cuvîntul tovarăşul Alecu Floarea, membru al biroului Comitetului jude­ţean de partid, şeful Secţiei de propa­gandă. Expunerile prezentate au fost urmărite cu un viu interes de cei prezenţi.

Next