Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)

1973-06-08 / nr. 8309

ANUL XXIX Nr. 8309 VINERI 8 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani Proletari din toate furiler antrlval docuri Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean O importantă sursă de produse agroalimentare slab folosită Organizarea şi înfăptuirea agriculturii socialiste din ţara noastră a permis concentrarea şi specializarea producţiei agricole cu efecte dintre cele mai spectaculoase în creşterea producţiei la toate culturile, dar expresia cea mai elocventă este concretizată în dublarea producţiei totale de cereale faţă de anul 1938. Ne-am obişnuit să apreciem modul de cultivare a pămîntului analizînd densitatea optimă, vigurozitatea ,şi productivitatea plantelor numai în lanuri mari închegate, masive de vii şi livezi, iar legumicultura în tarlale compacte pe zeci ■ de hectare. Poate că aceasta obişnuinţă în preocupările noastre ne face să uităm că, dincolo de aceste terenuri ce aparţin unităţilor agricole socialiste, mai există imense suprafeţe de teren agricol în folosinţa gospodăriilor populaţiei şi că prin utilizarea lor eficientă se asigură un adaos substanţial la fondul de produse agroalimentare al ţării. Indiferent în a cui proprietate se află, pămîntul faceparte din zestrea naţională şi valorificarea întregului potenţial de producţie este o îndatorire civică a oricărui cetăţean. Din această necesitate a izvorît şi elaborarea Legii privind conservarea şi folosirea raţională a terenurilor agricole. In judeţul Iaşi, gospodăriile populaţiei deţin o suprafaţă de peste 39 mii ha teren agricol din care circa 33 mii ha. arabil, reprezentând 9,5 la. s.Ut.ă şi respectiv 13 la sută din suprafaţa totală a judeţului. Se cuvine menţionat că aceste terenuri sunt dintre cele mai fertile, fiind situate in vatra satelor şi în jurul acesteia, terenuri care de-a lungul deceniilor au fost fertilizate cu îngrăşăminte naturale. Cum se folosesc acestea şi care sunt producţiile ce se obţin sunt probleme care trebuie să preocupe orice comitet executiv al consiliilor populare comunale şi chiar conducerile şi specialiştii agricoli din C.A.P. O parte importantă din consumul de substanţe energetice, săruri minerale şi vitamine necesare unei alimentaţii raţionale a populaţiei din mediul rural se asigură, dupăcum este ştiut, din cultivarea loturilor în folosinţă. Măsura în care aceasta se realizează la nivelul potenţialului real de producţie rămîne o problemă discutabilă. In fiecare sat al judeţului Iaşi se găsesc gospodari pentru care folosirea loturilor personale se calculează nu în ari, ci în metri pătraţi, cultivând toate speciile de pomi fructiferi şi sortimentele de legume necesare, asigurîndu-şi pe tot ■ parcursul anului cantităţi de fructe şi legume îndestulătoare pentru consumul propriu şi un excedent destinat pieţei oraşelor. In comunele Bosia, Tg. Frumos ş.a. sunt gospodari care prin valorificarea legumelor la piaţă realizează venituri de 20—30 leipe un metru pătrat. Dar în aceleaşi localităţi şi în altele din jurul municipiului Iaşi, altădată adevărate bazine legumicole, pot fi întîlnite numeroase gospodării ţărăneşti, unde importante suprafeţe din logăturile personale şi cele în folosinţă rămîn necultivate şi, aşa cum se spune uneori, „au curtea plină de bătătură". Mai mult decît atît, unii din producătorii de legume şi fructe de altădată, prin angajarea lor la diferite întreprinderi din municipiul Iaşi, au devenit consumatori, deşi familiile lor ar putea produce acestea pe loturile în folosinţă. In acest context trebuie reliefat şi faptul că, în timp ce suprafaţa cultivată cu legume în gospodăriile populaţiei a scăzut în 1972 faţă de 1965 cu circa 740 ha., la C.A.P. suprafeţele cu aceste culturi au crescut în aceeaşi perioadă numai cu circa 460 ha. Este adevărat că la C.A.P. producţia la unitatea de suprafaţă poate fi sporită, însă diferenţa de suprafaţă este mult prea mare pentru acoperirea necesarului de legume pe piaţa municipiului în continuă creştere făcând necesară aprovizionarea din alte judeţe, deşi condiţiile judeţului Iaşi pot satisface în întregime necesităţile interne. Trebuie recunoscut că aprovizionarea populaţiei municipiului Iaşi cu legume de primă apariţie şi în mod deosebit cu verdeţuri mai poate fi mult îmbunătăţită. Un alt aspect al folosirii raţionale a terenurilor deţinute de gospodăriile populaţiei se referă la plantarea pomilor fructiferi. Numărul pomilor fructiferi de la gospodăriile populaţiei este de două ori mai mare decit cel aflat la I.A.S. şi C.A.P., ceea ce înseamnă că sursa principală de fructe a judeţului o reprezintă acest sector al agriculturii. La prima vedere s-ar părea că probleme deosebite din acest punct de vedere nu sunt. Dacă se raportează numărul pomilor fructiferi la numărul gospodăriilor populaţiei, revine pentru fiecare din acestea cite 11 pomi. Această medie nu este suficientă, dar nici prea mică. In judeţ se pot găsi gospodării model în aproape toate satele. Sunt însă comune ca Victoria, Grozeşti, Ţigănaşi ş.a., unde numărul pomilor fructiferi pe rod ce revin la o gospodărie este cuprins între 2 şi 4, iar în curţile multor săteni domină salcîmul sau alte specii nefructifere. Pare de neînţeles cum s-a putut admite ca în jurul unor şcoli şi sedii ale C.A.P. să nu existe pomi fructiferi. Aspectul unor asemenea instituţii este chiar dezolant. Dealtfel, sunt zeci de km. de drumuri judeţene, pe marginea cărora nu se află nici un fel de pom, fără să mai vorbim de cei fructiferi. In ce priveşte raportul intre specii, prunul reprezintă 51 la sută din totalul pomilor fructiferi, în timp ce mărul şi părul, a căror fructe pot fi păstrate sub formă proaspătă sau uscată şi care au o valoare nutritivă ridicată, au o pondere de numai 16 la sută. Nu trebuie pierdut din vedere și faptul că soiurile la pomii fructi-Vasile IONIŢĂ activist al C.C. al P.C.R. (continuare in pag. a 2- al I _____________________ | IViMMhuili!T 3RRl ! I . ; ' I i Nici o tradiţie nu I I se «aste singură 1 5 In urmă cu cîţiva ani, la Bucureşti. 5. ^ intr-o ■ •reuniune de lucru, directorulS S întreprinderii de prelucrare a Icni- S ^ nului din Iaşi, ing. Petru Necula. a jj S spus că are de gind să producă mo- jj S bilă sculptată. Ideea i-a fost intim-S ^ pinată cu zîmbete. De unde pină un- % 5 de mobilă sculptată la. Iaşi ? Sunt. in S S (ară întreprinderi cu vechi tradiţii în S ţ industria mobilei şi dacă izbutesc ci- 5 § ie ceva... laşul, fără tradiţii în pri- ^ Ş vinţa asta, ce-ar putea să facă ? !- Ş ţ luzii! Directorul n-a răspuns la ţ $! zimbete prin cuvinte mari. Ş Ş — Vom vedea, atît a spus. Ş H - Au trecut de-atunci trei ani şi mo- 5 S bila sculptată de la Iaşi a devenit. § ^ cunoscută nu numai la noi, ci şi în S § multe ţări ale lumii: U.R.S.S., Fran- % 5 ţa, Olanda şi. cite altele. In întreprin- $ 1% derea ieşeană există o secţie anume, Ş ţ cu citeva sute de oameni, care pro- % S duce mobilă sculptată. Nu e vorba § de citeva garnituri produse intim- Ş § plător, ci de o producţie la scară in- î: Ş dustrială, executată după toate nor- ^ i mele tehnico-organizatorice moderne. Ş ţ — Dar noi n-am avut tradiţie, cum ^ ^ s-a reuşit această importantă reali- *5 J zare ? S § — Foarte simplu, ne răspunde to- ^ ^ varăşul director. Ne-am zis că nu se S ^ poate ca la Iaşi să nu fie oameni de S § talent. Eu sunt convins că oriunde în ţ Ş ţara noastră sunt asemenea oameni şi S ^ nu trebuie decit să le dăm de lucru S 5 potrivit priceperii şi pasiunii lor. ^ Ş La început talentele au fost căutate % % în întreprindere, apoi s-au organizat S ^ concursuri pentru cei care doreau să ţ Ş se angajeze. Proba principală avea S ^ ca obiectiv verificarea aptitudinii la S $ sculptură. Şi s-au găsit oameni de 5 ^ talent, cărora li s-au predat apoi loc- Ș Ș ţii de specialitate, iar unii dintre ei au Ş § fost trimişi la perfecţionare în între- ^ S prinderile cu experienţă în mobila ^ S artistică. Acum secţia respectivă are § s§ 45 de sculptori. Printre primii, care 5 $ au deschis drum mobilei sculptate S 5 de Iaşi, au fost Vasile Radu, Mihai 5 ^ § Suciu, Vasile Ciofu şi alţi cîţiva. Da- Ş $ că-l întrebi cine sunt fruntaşii, şeful jj J secţiei, tovarăşul Mihai Agapie, îi J I H. PETRESCU ^ s 5 S (continuare în pag a 2-aî S ?: - î In pagina a 3-a Interesele cetăţeanului şi răspunderea celor SS?! I Constituirea Comisiei de planificare teritorială a judeţului laşi Ieri, a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei de planificare teritorială a judeţului Iaşi, organ creat în urma hotărârii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi în baza legii adoptată de Marea Adunare Naţională la 22 noiembrie 1972. Au participat tovarăşii Gheorghe Brebuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi, Ioan Creţu, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, şi Ion Desmireanu, din partea Comitetului de Stat al Planificării. In funcţia de preşedinte al Comisiei de planificare teritorială a judeţului Iaşi a fost numit tovarăşul Ioan Creţu, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, iar ca secretar al Comisiei — tovarăşul Ioan Rotaru. Biroul Comisiei de planificare teritorială a judeţului Iaşi are următoarea componenţă : Ioan Creţu, loan Rotaru, Alexandru Cernescu, Gheorghe Mustaţă, Valeria Grozavu, Constantin Ichim, Leiba Moscovici, Eugen Frunză, Mihai Zota, Ioan Gervescu, Constantin Mihăilescu. Din Comisia de planificare teritorială a judeţului Iaşi fac parte: secţiunea die sinteză a dezvoltării economico-sociale a judeţului (inclusiv comerţul exterior) , Ioan Rotaru (responsabil), Pătru Dumitru, Gheorghe Ibănescu, Dorin Atanasiu, Georgeta Maxim, Eugen Frunză, Leiba Moscovici, Alexandru Cernescu; secţiunea industrie, transporturi şi telecomunicaţii : Gheorghe Mustaţă (responsabil), Rudolf Calinca, Gheorghe Ciocoiu, Ion Hâlălău, Constantin Antonovici, Nicolae Lucea, Adrian Luca, Smaranda Savarie, Rodica Flondor, Adrian Stîrcea, Simion Simionescu; secţiunea agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi ape : Valeria Grozavu (responsabil), Vasile Ilie, Ioan Purtuc, Victor Costin, Ioan Gervescu, Dumitru Popa, Nicolae Podaru, Ioan Brînzilă ; secţiunea investiţii-construcţii, sistematizarea economico-socială a localităţilor şi teritoriului, protecţia mediului înconjurător: Constantin Mihăilescu (responsabil), Ion Gîţă, Mihai Zota, Gheorghe Radu, Gheorghe Sofronie, Laurenţiu Olănuţă, Aurel Cojocaru, Dionisie Simionescu, secţiunea demografie, forţă de muncă şi nivel de trai (comerţ, prestări de servicii către populaţie, turism, baza materială a învăţământului, culturii, ocrotirii sănătăţii, educaţiei fizice şi sportului), Constantin Ichim (responsabil), Anatol Lupşa, Vasile Miftode, Maria Giligor, Evghenie Prisăcaru, Petre Platon, Nicu Simion, Natan Smilovici, Călin Boişteanu. La 11 iunie Blit! de ani de la Isafian*)Uzarea principalelor Mijoace de producție isdastriala jîn pagina a 4-a \ \ [ J ■ Reuniunea j \ multilaterală | 1 de la Helsinki J \ ■ pekin Mitingul \ j prieteniei chino- vietnameze Deschiderea lucrărilor Conferinţei naţionale a Uniunii Artiştlor Plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificaţii, se înscrie şi Conferinţa naţională a Uniunii Artiştilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineaţa, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief în evoluţia culturii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate şi supuse discuţiilor publice tezele conferinţei, teze avînd la bază programul privind îmbunătăţirea activităţii ideologice şi de ridicare a nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicaţiile şi recomandările secretarului ■ său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Publicarea acestor teze, care au scos in evidenţă, problemele principale ale mişcării artelor plastice româneşti, în lumina cerinţelor crescânde ale , societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii Artiştilor Plastici ca organizaţie obştească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri şi sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinţei. Lucrările conferinţei au fost deschise de pictorul Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria artiştilor plastici decedaţi în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici pe perioada 1068—1973; Raportul economic-financiar şi al Comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P.; alegerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P.; adoptarea Rezoluţiei Conferinţei naţionale a Uniunii şi Artiştilor Plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, a prezentat Raportul comitetului de conducere al U.A.P. În continuare, pictorul Anastase Anastasii a prezentat Raportul economic-financiar şi pe cel al Comisiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile la care au participat pictorul Dan Hatmanu, sculptorul Marius Butunoiu, criticul de artă Amelia Pavel, pictorul și graficianul Iosif Mattyas, sculptorul Oscar Hah, sculptorul Gheorghe Coman, pictorul Traian Brădean, sculptorul Ion Jalea, artist al poporului, pictorul Traian Goga, sculptorul Nistor Moţu, criticul de artă Anatol Mindrescu, pictorul Valeriu Boborelu, artista decoratoare Constanţa Niculescu- Buzău, pictorul Iacob Lazăr, criticul de artă Grigore Coban, pictorul Mihai Olosz, artistul decorator Patriciu Mateescu, criticul de artă Radu Bogdan, sculptorul Eftimie Bîrleanu, pictorul şi graficianul Nicolae Brana, pictorul şi graficianul Constantin Radinschi, graficianul Constantin Costa, criticul de artă Barbu Breziafiu, graficianul Victor Rusu-Ciobanu, sculptorul Doru Popovici, pictorul Aurel Ciupe. Lucrările conferinţei se ■ reiau vineri dimineaţă. (Agerpres) DRUM DESCHIS INDUSTRIEI IEŞENE DE MORARIT ȘI PANIFICAŢIE Cîţiva veterani ai industriei de morărit şi panificaţie ieşene îşi deapănă amintirile. Se evocă momente din munca luide zeci de ani în morile şi brutăriile Iaşului, din lupta împotriva exploatării capitaliste, pentru o viaţă omenească. Aflăm multe lucruri interesante, inedite chiar, privind evoluţia unei activităţi economice foarte rentabilă pentru patroni, într-o zonă „eminamente agricolă“ a României. Estezugrăvit patronul care, „la sfîrşit de lună, trecea cu maşina pe la morile şi brutăriile plasate în diverse localităţi ale Moldovei şi îşi aduna banii'', precum şi muncitorul care, pentru o plată simbolică, „transporta în spinare, sute de saci său lucra 10—14, ore, deservind utilajele, în condiţii de muncă cu totul improprii“. 1 . — Mi-amintesc ,ne, spune Gheorghe Cojocaru, fost lucrător lamoara „1 Mai“, acum pensionar, că, într-o vreme, munceam zi și noapte. Nu puteam pleca să dorm acasă decât două nopți peSăptămână. O dată, nemaiputând să rezist acestui regim, am fugit din moară. Când m-am întors, a trebui să suport un potop de palme... Dar, evocările acelor ani ilustrează și altceva: lucrătorii din brutării şi mori s-au încadrat de timpuriu în mişcarea muncitorească. In 1933, de pildă, muncitorii brutari sprijineau greviştii de la ,,Nicolina", dîndu-le sacii, cu pîine*. Ei s-au situat la loc de frunte în focul transformărilor revoluţionare de după 23 August, iniţiate şi conduse de partidul comunist. Vom remarca un singur moment. — La 10 ianuarie 1948 — povesteşte Mateş.. Pincu, acum şeful secţiei de pîine de la Complexul de morărit şi panificaţie — noi, brutarii, am înfiinţat Cooperativa „13 Decembrie“, prima cooperativă de producţie din Iaşi, care cuprindea toate brutăriile din oraş. Printre unităţile economice ieşene naţionalizate la 11 iunie 1948, s-a numărat şi moara „Fructman“ din Iaşi, precum şi cea din Podu-Moaiei, patronată de Leon Ilie. Prima ia numele „1 Mai“. Primul său director — lăcătuşul-mecanic Alexandru Cuzic. Bucuria a fost nestăvilită, la fel ca în alte întreprinderi naţionalizate. Evenimentul a avut ecou imediat în rîndul muncitorilor brutali: adunarea generală a Cooperativei „13 Decembrie“ solicită trecerea bunurilor deţinute în proprietatea statului, fapt aprobat la 1 septembrie 1948. Nu peste mult timp, va lua fiinţă fostul Trust regional de morărit şi panificaţie. Industria de morărit şi panificaţie ieşeană avea deschis drumul dezvoltării, astfel ca ea să răspundă Gh. MIHALACHE Foto: L. stratului. (continuare în pag. a 2-a) O pagină glorioasă in istoria luptei antifasciste a poporului român Partidul Comunist Român, exponent al intereselor naţionale ale întregului popor, s-a ridicat de la început cu hotărîre împotriva dictaturii militare fasciste, invaziei Germaniei naziste, a dat glas frămîntărilor şi aspiraţiilor uriaşei majorităţi a populaţiei ţării, a organizat rezistenţa antifascistă şi lupta maselor pentru răsturnarea regimului antonescian. Devotaţi cauzei clasei muncitoare şi poporului, animaţi de un fierbinte patriotism, comuniştii au înfruntat cu eroism teroarea fascistă, au acţionat cu hotărîre şi consecvenţă pentru mobilizarea maselor la lupta împotriva asupririi, exploatării şi terorii fasciste. Un moment deosebit de important în organizarea luptei poporului român împotriva fascismului pentru formarea frontului antihitlerist l-a constituit elaborarea de către C.C. al P.C.R. a platformei din 6 septembrie 1941 semnificativ intitulate „Lupta poporului român pentru libertate şi independenţă naţională"'. In, platforma-program P.C.R. a apreciat in mod just, că creşterea împotrivirii poporului român faţă de continuarea războiului, perspectiva adîneirii disensiunilor intre guvernul antoneseian, şi principalele grupări burgheze vor duce la o polarizare a forţelor, creîndu-se condiţii favorabile făuririi frontului unic naţional al întregului popor român împotriva ocupanţilor hitlerişti şi a elementelor fasciste din interior. Pornind de la raportul de forţe pe plan naţional şi internaţional, de la stadiul de dezvoltare a mişcării de rezistenţă, de la interesele fundamentale ale poporului român, platforma prevedea în esenţă : răsturnarea dictaturii militare fasciste ; încetarea războiului contra Uniunii Sovietice şi participarea, alături de U.R.S.S. şi de toate popoarele iubitoare de pace, la lupta împotriva Germaniei hileriste; alungarea din ţară a hitleriştilor; recucerirea libertăţii şi independenţei naţionale; formarea unui guvern al independenţei naţionale, cu participarea reprezentanţilor tuturor forţelor patriotice şi altele. Chezăşia înfăptuirii acestor obiective consta în radicalizarea maselor şi sporirea combativităţii, lor, în activizarea tuturorforţelor patriotice antifasciste. Sarcina fundamentală de care depindea în mod hotărîtor înfăptuirea unui front unic naţional al poporului român împotriva fascismului german şi a guvernului de dictatură militară era realizarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Prevederile platformei corespundeau cerinţelor istorice, oglindeau interesele naţionale ale ţării, revendicările cele mai stringente ale maselor. Ele constituiau baza politică pentru unirea tuturor forţelor patriotice antihitleriste. Criteriul fundamental al colaborării politice proclamat de comunişti era adoptarea unei atitudini potrivnice faţă de „ocupanţii hitlerişti, de slugile lor trădătoare de ţară şi de războiul criminal contra Uniunii Sovietice“. Sub impulsul creşterii rezistenţei forţelor interne, s-au intensificat legăturile partidului cu diferite organizaţii democratice. In anul 1942, cu sprijinul P.C.R., a fost înfiinţată Uniunea Patrioţilor din conducerea căreia făceau parte dr. D. Bagdasar, P. Constantinescu-Iaşi, Iorgu Iordan, Mihai Levente, Stanciu Stoian, Simion Stoilov, Gh. Vlădescu Răcoasa. In manifestul său programatic, Uniunea Patrioţilor preciza că îşi va concentra activitatea pentru realizarea unui front naţional patriotic. In intensa activitate desfăşurată, organizaţiile P.C.R. şi-au întărit legăturile cu Frontul Plugarilor din conducerea căruia făceau parte dr. Petru Groza, Miron Belea, Gheorghe Miele, I. Moga-Filieru, Romulus Zăroni, cu Partidul Socialist Ţărănesc, constituit în acei, ani de foşti membri ai P.N.Ţ. cu orientare de stingă în frunte cu Mihail Ralea, Octav Livezeanu ş.a. In focul luptei împotriva dictaturii militare fasciste şi a hitleriştilor s-au întărit şi s-au dezvoltat legăturile frăţeşti dintre poporul român şi minorităţile naţionale, statornicite în lupta comună dusă de-a lungul secolelor împotriva asupririi sociale şi naţionale. In acest context o contribuţie activă şi-a adus-o Madosz-ul, organizaţie creată de P.C.R. şi din conducerea căreia făceau parte : Edgar Balogh, Ladislau Hanyai, Ludovik Takacs ş.a. Pe baza directivelor P.C.R., în anul 1943 a avut loc reorganizarea Madosz-ului, lărgirea continuă a activităţii sale politice în rîndul populaţiei maghiare. A. KAREŢCHI şeful sectorului din Iaşi al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (continuare în pag. a 2-a) Trei decenii de la constituirea Frontului Patriotic Antihitlerist ^AUGUST Expunemi cu prilejul aniversării actului naţionalizării împlinirea unui sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială este întîmpinată, în unităţile economice ieşene, de bogate şi variate manifestări. Sute şi mii de participanţi , muncitori şi cadre tehnice, alte categorii de salariaţi, tineri şi vîrstnici—au prilejuit să ia cunoştinţă de evenimentele din iunie 1948, de lupta clasei muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Român pentru transformarea socialistă a României, de dezvoltarea cunoscută, pe toate planurile, de ţara noastră, în cei 25 de ani de muncă eliberată de exploatarea capitalistă. La adunarea desfăşurată, ieri, la întreprinderea de reţele electrice, unitate naţionalizată în iunie 1948, a luat parte tovarăşul Ioan Manciuc, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi., Adunări similare au mai avut loc şi în alte întreprinderi. Asfel, la întreprinderea mecanică de material rulant Paşcani a luat cuvîntul tovarăşul Alecu Floarea, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful Secţiei de propagandă. Expunerile prezentate au fost urmărite cu un viu interes de cei prezenţi.