Flacăra Iaşului, august 1973 (Anul 29, nr. 8355-8380)

1973-08-01 / nr. 8355

PAGINA A In întimpinarea marii sărbători Intense pregătiri ale formaţiilor artistice Jurnalul întrecerii socialiste desfă­şurate în cinstea celei de-a 29-a ani­versări a insurecţiei naţionale antifas­ciste armate ne oferă zilnic noi şi noi exemple de hărnicie şi dăruire în muncă, concretizate în tot mai însem­nate realizări pe frontul îndeplini­rii cincinalului înainte de termen. In asemenea condiţii, ar putea rămîne mai prejos formaţiile artistice de a­­matori ? Desigur că nu ! După cum am fost informaţi, în această perioa­dă, pregătirea formaţiilor artistice, in special a celor muzical-coregrafice care se vor prezenta pe estradele Ia­şului în zilele de 23—26 august, se află în plină desfăşurare, pe prim plan situ­îndu-se preocuparea pentru îmbogăţirea repertoriilor şi ridicarea nivelului de interpretare artistică. De altfel, formaţii ca ansamblul folcloric ,,Firicelul“ al sindicatului de la Com­binatul de fibre sintetice, orchestra de muzică populară şi cea de muzi­că uşoară de la întreprinderea meta­lurgică, taraful Regionalei C.F.R., an­samblul „Plaiurile Moldovei-­ al Casei de cultură a sindicatelor, ca să ne oprim doar la cîteva exemple, au şi demonstrat deja o bună pregătire, ceea ce va contribui, desigur, la re­uşita programelor dedicate marii săr­bători.­­ Deosebit de important este fap­tul că în această perioadă cele mai multe din formaţiile artistice au ţi­nut un contact permanent cu publi­cul, apreciază tov. Mihai Robu, mem­bru al biroului executiv al Consiliu­lui municipal al sindicatelor. Specta­colele muzical-coregrafice, care au a­­vut loc în fiecare duminică pe estra­de, la casele de cultură şi cluburi au contribuit în mare măsură la menţi­nerea ideii de întrecere între for­maţii şi, deci, la continua lor per­fecţionare artistică. Să nu uităm apoi Festivalul de muzică populară care a avut loc mai înainte, ca şi preo­cuparea pentru o mai bună pregătire a soliştilor de muzică populară, din­tre care mulţi au făcut repetiţii cu taraful „Doina Moldovei“ de la Ca­sa de cultură a sindicatelor. — Cu alte cuvinte, în cele 4 zile vom avea prilejul să urmărim pro­grame artistice variate în aer liber. — Acestea vor fi prezentate în locurile deja cunoscute : Piaţa Unirii şi Teatrul de vară, Grădina Copou şi Parcul Expoziţiei, Ciric şi Repedea, îşi vor mai da concursul fanfara mi­litară, cea a Casei pionierilor, cele de la Combinatul de fibre sintetice şi întreprinderea „Nicolina“, apoi or­chestrele şi soliştii întreprinderii de transport în comun Iaşi, Trustului de construcţii, întreprinderii de alimen­taţie publică, Cooperativei „Investaţiu­­nea“, formaţiile de dansuri populare de la întreprinderea „Ţesătura “ şi în­treprinderea de tricotaje „Moldova“ etc. Dar formaţiile artistice de alte ge­nuri, care nu vor fi prezente pe es­trade, au luat oare vacanţă ? Nume­roase exemple stau mărturie că şi a­­cestea se pregătesc pentru marea săr­bătoare. După trecerea în revistă a formaţiilor corale, acestea se pregă­tesc pentru Festivalul care va avea loc în septembrie. Repertoriul unor coruri ca cele de la Regionala C.F.R., Sindicatul invăţămînt, întreprinderea metalurgică, Ateneul „Tătăraşi“, în­treprinderea „Ţesătura“ a fost îmbo­găţit cu cîntece noi despre patrie şi partid, despre activitatea creatoare a oamenilor muncii etc. ce vor fi pre­zentate în întreprinderi pînă la 23 August. Cit priveşte brigăzile artisti­ce de agitaţie se poate spune că şi în acest domeniu se remarcă o în­viorare a activităţii. Cu programe noi, ancorate mai mult în realităţile locale, brigăzile artistice de agitaţie de la Fabrica „C.I.M.P.“, întreprinde­rea poligrafică, I.C.S. „Moldova“, Fa­brica de confecţii şi altele aduc o contribuţie tot mai activă la­ mobili­zarea oamenilor muncii la îndepli­nirea cincinalului înainte de termen. Şi-au reluat activitatea brigăzi ca cele de la întreprinderile „Ţesătura“ şi „Moldova“, au luat fiinţă altele noi ca cea de la întreprinderea „Textila“. După cum se observă, la trecerea în revistă a realizărilor obţinute de poporul nostru în toate domeniile, pri­lejuită de marea sărbătoare, forma­ţiile artistice de amatori răspund printr-o prezenţă activă. A. DELE­A­NU Un reuşit program artistic De curînd, la Teatrul de vară din Iaşi a avut loc un reuşit spectacol al Ansamblului fol­cloric „Firicelul“, organizat de Comi­tetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă şi comite­tul sindicatului de la Combinatul de fibre sintetice. Progra­mul­­ a cuprins in­­deosebi dansuri moldoveneşti, dar şi suite din alte zo­ne folclorice ale ţării. La rîndul ei, orchestra a inter­pretat frumoase melodii populare. Excursii în ţară In zilele de 14 şi­­15 iulie a.c., comi­tetul comunal al U.T.C. Prisăcani, a or­ganizat o excursie in nordul Moldovei, cu autocamioanele C.A.P.-ului, pe ruta Iaşi — Vatra Dornei — Bicaz — Lacul Roşu. La această excursie au participat peste 80 de tineri care lucrează la ferma legumicolă. ,De asemenea, comitetul co­munal al U.T.C. a ,mai, programat pică două excursii şi pentru tinerii care lu­crează în fermele de cîmp şi zootehnice. Toate acestea reprezintă un stipunlent pentru rezultatele bune obţinute în mun­că în cadrul C.A.P.-ului de către tinerii din Prisăcani. înv. Petru ARGEANU) locţiitor al secretarului comitetului comunal al U.T.C. Prisăcani Lecţia de gospodărire Cu mulţi ani în urmă, cîrid Mihai Neamţu abia primise funcţia de respon­sabil al unei unităţi comerciale, s-a in­­timplat într-o zi să asculte doi cum­părători care comentau ordinea d­in­­ma­gazin în termeni nu tocmai elogioşi. I-a fost jenă să recunoască atunci că el este şeful unităţii, dar cuvintele cumpărăto­rilor i-au servit drept lecţie. In ziua următoare s-a nimerit să fie o dumini­că şi, în loc să se odihnească acasă, a făcut împreună cu ceilalţi salariaţi din magazin, o curăţenie de zile mari. Ul­terior, Mihai Neamţu a mai fost transfe­rat şi în alte unităţi şi tot în aceeaşi funcţie. De fiecare d­ată, însă, cînd lua în primire magazinul, încăpea cu o cu­răţenie straşnică de ajunsese de pomină în colectivul lucrătorilor comerciali. Pro­babil că de aceea conducerea întreprin­derii comerciale pentru produse industri­ale l-a numit tot pe el ca responsabil al unităţii nr. 31 cu autoservire „Menaj“, o­­dată cu intrarea în funcţiune a Com­plexului comercial ieşean de la Podul Roş. Acum, între magazinul de prezen­tare a mărfurilor şi depozitul acestuia nu există nici o deosebire, în ceea ce priveşte curăţenia, iar conducerea şi co­legii de muncă nu se înşeală cînd îl nu­mesc pe Mihai Neamţu gospodarul nr. 1 din întreprindere. Regionala de căi ferate Iaşi Depăşiri substanţiale la transportul transcontainerizat­ În aceste zile care premerg ma­rcă sărbătoare de la 23 August, co­lectivul de mun­că de pe cuprin­sul Regionalei de căi ferate Iaşi se străduieşte să-şi onoreze i­­reproşabil sarci­nile şi angaja­mentele. Astfel, în primele două decade din lună iulie, planul de transport al măr­furilor in trans­­containere a fost depăşit cu 1 la sută, iar de la începutul anului, cu peste 7,5 la sută. ION IONESCU muncitor la Regionala de căi ferate Iași Dezlegarea jocului apărut în nr. 8345 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Flacăra ; 2. Ralit — Rt; 3. Elen­es­cu ; 4. M — Pt — M — R ; 5. Ia — Ev — In ; 6. Eminescu ; 7. Ță­rani — R ; 8. Narații. FLACĂRA lAȘtitU! DOUA DECENII DE FRUCTUOASE CERCETĂRI FORESTIERE La Iaşi, cercetarea forestie­ră şi-a început activitatea în anul 1954, numărînd astăzi a­­proape două decenii de exis­tenţă, înfiinţată sub formă de sta­ţiune, pe teritoriul fizico-geo­­grafic al Moldovei, a funcţio­nat la început cu un singur laborator de silvicultură, apoi cu două laboratoare între anii 1958 - 1962, ca din 1962 să funcţioneze pînă în prezent ca Punct experimentat de pro­tecţia pădurilor. Aportul cercetării s-a făcut simţit prin contribuţii la re­zolvarea unor aspecte ca : des­coperirea unei formaţiuni cu stejar tardiflor (Q. peduncu­­lata, var. tardiflora) şi o nouă formă de stejar de inte­res economic şi ornamental. Ambele forme de stejar s-au găsit la Ocolul silvic Paşcani. Aceste ecotipuri prezintă a­­vantajul de a fi mai rezisten­te la acţiunea factorilor bio­­tici şi abiotici (defoliatori şi geruri). Prin cercetările întreprinse,­­punctul experimental a con­tribuit la stabilirea producţi­ei medii de puieţi în pepini­eră, la crearea perdelelor fo­restiere la Tg. Frumos, la cul­tura răchitei pe lunca Prutu­lui, la stabilirea claselor de calitate ale puieţilor pentru împăduriri, cum şi la reface­rea pădurilor degradate din Podişul Central Moldovenesc ş. a. Nici în domeniul protecţiei pădurilor, eficienţa cercetări­lor nu este mai puţin meri­torie, mai cu seamă că zona de gradaţie a dăunătorilor pădurii (defoliatorilor) cu­prinde cu precădere tocmai arboretele degradate. In strînsă colaborare cu spe­cialiştii din producţie, cerce­tarea problemelor de protec­ţie a condus la obţinerea u­­nor rezultate pozitive cu pri­vire la : folosirea furnicilor de pădure la profilaxia şi igiena pădurilor, problemă care ocupă un loc central în cadrul meto­delor biologice şi integrate de luptă contra dăunătorilor fores­tieri, biologia şi combaterea gindacilor de scoarţă în legă­tură cu uscarea în masă a ul­mului, posibilităţile de folosire a antibioticelor la combaterea unor boli semnalate la puieţii de răşinoase prin care se spo­reşte Creşterea şi desimea la hectar a puieţilor apţi de plantat; folosirea unor prepa­rate organo-fosforice cu toxi­citate mai redusă şi cotări. Prin asistenţa tehnică acor­dată de cadrele de spe­cialitate producţia a be­neficiat, direct şi imediat, de sprijin, la aplicarea unor soluţii tehnice noi. Astfel, prin analizele de laborator, prin care se stabilesc indicii cali­tativi şi cantitativi ai prog­nozei dăunătorilor forestieri, in toate fazele lor de dezvol­tare, se fundamentează ştiin­ţific documentațiile planuri­lor de combatere chimică din fiecare an și astfel printr-o de­limitare cât mai judicioasă a zonei de combatere se reali­zează importante economii pentru fondul forestier, evi­­tându-se unele combateri inu­tile. Pe de altă parte, prin evitarea detolierilor, se spo­reşte creşterea anuală de masă lemnoasă. Alături de organele din producţie, se acordă asis­tenţă tehnică la aplicarea co­rectă, oportună şi eficientă a celor mai indicate tratamente de prevenire şi combatere (te­restră şi avie) a pricipalilor defoliatori forestieri. Promovarea permanentă a noului în silvicultură este re­zultatul unei strânse colaborări şi permanente legături între cercetare şi producţie, condi­ţie vitală de asigurare a pro­gresului viitor. ing. Nicolae PAŞCOVICI punctul experimental silvic Iaşi Combinatul pentru îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele a intrat în cel de al zecelea an de existenţă. In anul 1972 chimiştii de aici au dat ţării un milion de tone de îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi potasiu. In clişeu : Aspect de la secţia de amoniac. Foto : AGF.RFRF.SJ Grijă pentru ocrotirea sănătăţii cetăţenilor comunei Printre problemele ce preocupă mai mult în această perioadă comitetul co­munal de partid Com­ârna se află şi o­­crotirea sănătăţii, precum şi activitatea de igienă şi profilaxie în rîndul popu­laţiei din satele comunei. In acest sens a fost exercitat un control mai organi­zat şi s-a întocmit, cu sprijinul activu­lui comunal, un studiu aprofundat asu­pra acestor probleme, ceea ce a permis biroului comitetului comunal de partid, să desprindă concluzii importante şi să adopte măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea muncii sanitare. Cu prilejul controlului efectuat s-a desprins, între altele, faptul că nu se a­­sigură o asistenţă sanitară permanentă şi de calitate întregii populaţii din sate­le mai îndepărtate ale comunei. Din cauza indisciplinei manifestate de către unele cadre sanitare, nu se inter­vine suficient de operativ pentru com­baterea unor focare de infecţie, a ati­tudinilor înapoiate manifestate de către unii lucrători din comerţ sau din alte sectoare de deservire care ignorează de­seori regulile elementare de igienă. In ceea ce priveşte asigurarea condi­ţiilor materiale necesare activităţii igie­­hico-sanitare reţine atenţia că numai în anii 1971—1973 au fost alocate nevoilor comunei la acest capitol suma de 1,4 milioane lei. Şi aici însă, datorită lip­sei de interes manifestată, anul trecut, sumele alocate pentru dotarea unităţilor au rămas în bună parte nefolosite, ceea ce a avut repercusiuni negative in des­făşurarea muticii dispensarului. In baza acestor concluzii, biroul co­mitetului comunal de partid a adoptat măsurile necesare care să ducă la spo­rirea răspunderii în muncă a tuturor cadrelor care lucrează în acest sector, la ridicarea calităţii întregii activităţi de ocrotire a sănătăţii cetăţenilor din satele comunei. î. MORARI1 locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Comarna Cînd nu este respectată legea ospeţiei In prima parte a sezonului călduros, prin intermediul ziarului nostru, in numele celor care vizitează meleagurile ieşene, au fost puse in discuţie cîteva dintre condiţiile create pentru desfăşurarea activităţii turis­tice la Iaşi. Bineînţeles că am constatat luarea unor măsuri (le-am consemnat cu bucurie şi în ziar). Acum cînd suntem­ în plin sezon turistic, am încercat să privim, din nou, cu ochii celui sosit în ospeţie la Iaşi, cite s-au făcut şi mai ales cîte nu s-au făcut încă. De astă dată, ne vom ocupa în mod special de condiţiile de cazare oferite de hoteluri celor care vin să viziteze judeţul Iaşi. Cu un alt prilej vom relua în discuţie şi alte aspecte din activitatea turistică la Iaşi. După ce aruncă o privire admirativă a­­supra Pieţei Unirii din Iaşi (de obicei pri­mul popas se face in centrul unui oraş) turistul observă impunătorul şi elegantul ho­tel „Unirea". De cum a intrat, îşi fixează privirea pe o hartă cu traseele autobuze­lor şi tramvaielor I.T.C.I. Se uită, descoperă şi o listă de obiective turistice pe această hartă (de ce nu ar fi la „Unirea" şi la alte hoteluri anunţuri mai arătoase, cu ex­plicaţii despre principalele obiective, pro­gramul de vizitare a muzeelor...?). Memo­rează (sau îşi notează) cîteva trasee ale mijloacelor de transport în comun care trec prin apropierea locurilor pe care doreşte să le viziteze (în treacăt fie spus, va afla mai tîrziu că reţeaua s-a modificat, dar că pe hartă de mult n-a mai făcut nimeni retu­şurile cuvenite). Urm­ează apoi inerenta întîlnire cu re­cepţia. Turistul află la „Unirea" că nu mai sint locuri. înaintea sa au mai fost re­fuzaţi zeci şi ?zeci de cetăţeni. La hotelul „Victoria", va afla că „timp de încă 17 zile nu există nici un joc". Turistul va fi pro­babil hotă­rit să nu dispere, mai sunt ho­teluri în Iași. După ce află că nici la Mo­telul Bucium nu sunt locuri, timid, își în­cearcă ultima șansă la „Continental".­­ N-avem nici un loc, sună sec răspunsul persoanei aflate la recepţie. De altfel se ştie că, in toată lumea, un toc la hotel se rezer­vă cu mai mult timp înainte şi... cel puţin din acest punct de vedere, Iaşul nu face excepţie. Turistul pleacă dezamăgit. Din uşă mai aruncă o privire tristă spre recepţie şi... stupoare , vede cum unui alt cetăţean i se întinde cu amabilitate cheia. Revoltat, turis­tul se adresează administratorului.­­ Păi, să vă explic. Am primit diminea­ţă indicaţia ca să reţin toate locurile dis­ponibile pentru un grup organizat. După ora 15, văzînd că nu mai vine nimeni (pen­tru acelaşi grup bănuim că se rezervaseră locuri şi la „Unirea" — n.n.) am dat dis­poziţie să se închirieze locurile libere. Din păcate, la recepţie, cînd aţi întrebat dv. era bagajistul C. Spătaru, care v-a Informat greşit. Normal era să vă dea relaţii recep­­ţionerul I. Hristea, care însă lipseşte puţin de la recepţie. Să presupunem că ghinionistul turist era o... turistă şi că ar fi solicitat un loc la hotelul din Paşcani. — Avem locuri doar pentru bărbaţi, i-ar fi răspuns recepţionera Ecaterina Jipa. Sperăm că oricine poate constata lim­pede că în toate cazurile prezentate turis­tul nu a avut numai ghinion. Cu prilejul raidului nostru pe la cîteva unităţi hote­liere ne-am convins şi de alte abateri de la obligaţiile de serviciu. De pildă, la „Vic­­toria“ (şi nu numai aici) nu toate persoa­nele cazate în hotel sunt înregistrate în cartea de imobil, in registrul de plată a ta­rifelor, la unele hoteluri sunt încă mulţi restanţieri (uneori aceştia chiar pleacă fără a-şi achita datoriile). Tot în legătură cu notele de plată semnalăm că am Întîlnit cîteva cazuri cînd­­ deşi au stat după ora 12, unii pasageri n-au fost obligaţi să plă­tească. Documentele hotelului nu sunt păs­trate conform normelor legale. Alegem şi aici un caz mai grav. La „Victoria", din cartea de impresii (echivalentă condicii de sugestii şi reclamaţii de la alte unităţi) dis­păruseră două foi. Fără îndoială, o dată cu acestea a dispărut şi vreo reclamaţie înte­meiată. De altfel, unul dintre clienţii care au făcut ulterior sesizări în cartea de im­­presii a folosit hârt­ia de indigo şi a scris reclamaţia în dublu exemplar gîndind că salariaţii hotelului nu vor îndrăzni să mai rupă alte două foi. Şi, culmea, Maria Stini­­că nu observase nimic. Ceva, ceva bănuim că ştia însă şi nu numai în legătură cu a­­cest caz pentru că prea se alarmase cînd auzise că vrem să vizităm hotelul în cali­tate de ziarişti. Nu am crezut-o pe Maria Stinică nici cînd ne-a spus că hotelul este ocupat timp de 17 zile în şir şi că nu exis­tă nici o posibilitate să apară vreun loc liber. Doar după vreo săptămină am tre­cut din nou pe la „Victoria" şi am văzut că locuri se mai găseau. Aşa că ne per­mitem să calificăm refuzul Măriei Stinică - obraznic. Dar, putem să credem totuşi că turis­tul - erou al însemnărilor noastre­­ iz­buteşte să fie primit, să găzduiască la u­­nul dintre hoteluri. Ce-ar putea să constate el, să zicem mai intii la „Unirea"? La mezanin, un hol mare, unde nu stă nimeni, deoarece nici frizeria nu mai­ funcţionează şi nici televizorul nu se mai află instalat aici. Pe holuri și prin multe camere, mocheta arată jalnic. De la camerele aflate la eta­jul 12, difuzoarele fuseseră demontate. O­glinzile la multe camere de la etajele 6—12 sunt uzate. Ba am găsit și camere pe unde apăruseră pete de umezeală pe plafon. Ad­ministratorul hotelului, C. Moraru, ne asi­gură că se vor lua măsuri de remediere a defecţiunilor constatate (chiar în timpul vi­zitei noastre se efectuau asemenea reme­dieri). Tot la „Unirea" constatăm că tele­fonista de serviciu­­ răspunde prompt la toate apelurile. De unde tragem conclu­zia că sancţiunea aplicată telefonistei Eu­genia Vicol, in urma numeroaselor recla­maţii din partea pasagerilor, care erau re­voltaţi de atitudinea ei, a avut efect. La hotelul „Victoria" este căzută tencuiala de pe unele porţiuni ale pereţilor, instalaţiile electrice în unele camere sunt defecte sau incomplete, la punctele sanitare comune este dezordine, telefoanele de pe culoarele etajelor nu funcţionează. Nici la hotelul „Continental" telefoanele nu au ton. Informindu-l pe P. Berică, directorul O.J.T., acesta ne-a replicat că nu poate crede aşa ceva. Ce să credem noi insă, care am fost şi am văzut la faţa locului, despre afirma­ţia sa? ■­ La hotelul din Paşcani nu a mai trebuit să facem cine ştie ce investigaţii, deoarece chiar recepţionera ne-a comunicat că în­căperile hotelului nu sunt tocmai... arătoase. Da, A. Drăg­an, secretarul organizaţiei de partid de la întreprinderea comercială lo­cală de stat mixtă din Paşcani, ne-a decla­rat că nu ar putea să suporte să stea în hotel o noapte. Intr-adevăr, aici lipsa de grijă faţă de oaspeţii oraşului atinge pro­porţii. Ne-a uimit pur şi simplu faptul că nici măcar o perie de ghete nu se află in camere, de teamă ca pasagerii... să nu le fure. Această afirmaţie a recepţionerei este intr-adevăr revoltătoare. încheiem aici, nu înainte de a preciza că unele dintre necazurile semnalate de noi au fost constatate şi cu prilejul unor con­troale anterioare ale diferitelor organe. Pă­cat însă că se tărăgănează luarea unor măsuri ferme, care să curme o dată pentru totdeauna orice încălcare a legii ospeţiei în hotelurile noastre. Nu putem crede că di­rectorul O.J.T. Iaşi, tov. P. Berică (deşi în discuţia avută cu noi a dovedit prea puţin interes faţă de orice sesizare), aşteaptă neapărat intervenţia ministerului sau a or­ganelor judeţene pentru rezolvarea unor probleme care sunt de competenţa sa. Şi la Paşcani, ca şi în celelalte localităţi unde există unităţi de cazare pentru turişti, tre­buie să se vegheze pentru ca tradiţionala ospitalitate moldovenească să nu fie dez­minţită. Sorin DAMIAN Adrian VASILE Raid prin unităţi hoteliere La campionatele balca­nice de atletism, rezervate juniorilor, care s-au desfă­şurat recent la Bucureşti, bucurîndu-se de un frumos succes, s-au înregistrat cî­teva rezultate valoroase.­­ Atletismul ieșean a fost reprezentat excelent la a­­cest concurs de anvergură. In primi­l rinci se detaşea­ză succesul de prestigiu al elevei Coculeana Bucătaru, de la Liceul nr. 2, care, pre­­gătindu-se cu seriozitate şi perseverenţă sub îndruma­rea prof. Radu Tetiniuc, a cucerit titlul de campioană balcanică la pentatlon, doborînd vechiul record naţional. Rezultatul ei : 3998 de puncte reprezintă, după opinia specialiştilor, o consacrare internaţiona­lă. Ea a alergat 110 m. gar­duri în 14 sec., a realizat 10,94 m. la greutate, 1,62 m. la înălţime, 5,88 m. la lungime şi 26,2 secunde la 200 m. Pentru performanţa ei, cea mai mare din carieră, Coculeana Bucătaru merită cele mai călduroase felici­tări. Ii urăm noi succese de asemenea prestigiu, care să contribuie permanent la înălţarea gloriei sportive a patriei. Şi alte colege de liceu ale Coculenei Bucătaru s-au a­­flat printre protagonistele unor probe, obţinînd locuri merituoase în clasament. Olga Ciobanu, de pildă a o­­ocupat locul II la 100 m gar­duri, cu rezultatul de 14 secunde. Pe locul III s-a clasat aceeași Coculeana Bucătaru cu 14 sec . iar pe locul IV, Ștefania Sansu cu 14,2 sec. De asemenea, la 100 m. plat, Adriana Surdu a alergat într-o companie de înaltă valoare tehnică, terminînd cursa pe locul V, în timpul de 12 sec. La 200 m. plat, Adriana Surdu a fost, de asemenea, pre­zentă în plutonul fruntaş, ocupînd locul VI cu 25,3 secunde. Aşteptăm ca aceste rezul­tate frumoase să fie conso­lidate şi confirmate la vii­toarele confruntări atleti­ce internaţionale. S­PORT ieşeana Coculeana Bucătaru— campioana balcanică! „Cupa cartierelor“ la fotbal La actuala ediţie, cea de a şasea, a tra­diţionalei competiţii fotbalistice, „Cupa cartierelor“ sunt cuprinse 6 echipe „Inde­pendenţa I-Tătăraşi, „Independenţa II“­­Tătăraşi, „Voinţa Tătăraşi, „Şoimii“-Tu­­dor vladimirescu „Speranţele“—Nicolina şi „Super Copou“. Spre deosebire de ediţiile anterioare, regulamentul din acest an dă drept de joc numai copiilor între 9 şi 12 ani. Expe­rimentul a reuşit. Pînă în prezent, nu au fost înregistrate cazuri de indisciplină sau de contestaţii. După 4 etape, în clasament conduce „Voinţa“ Tătăraşi, care nu a înregis­trat nici o înfrîngere. O bună comportare, atît tehnică cît şi disciplinară o găsim la „Şoimii“ — Tudor Vladimirescu şi „Super Copou“. In prima etapă s-au înregistrat urmă­toarele rezultate: „Independenţa I“ — „Independenţa II“ : 15­-0 . ..Şoimii“-Tu­­dor Vladimirescu — „Super Copou“ 0—6; „Voinţa“-Tătăraşi — ,,Speranţele“-Nicolina 5—0. In etapa a Il-a, situaţiile de pe te­ren încep să se modifice : „Şoimii“-Tudor Vladimirescu — „Independenţa II“ 0—3; „Super Copou“ — „Voinţa“-Tătăraşi 2—7; „Speranţele“-Nicolina — „Independenţa I“ 1—3. Scorurile din cea de a treia etapă­­ „Voinţa“ Tătăraşi — ,,Şoimii“-Tudor Vla­dimirescu 4—1 ; „Independenţa I“ — „Su­per Copou“ 2—4; „Speranţele“-Nicolina — „Independenţa II“ 5—3 in curînd vom cunoaşte cîştigătoarea competiţiei. V. VACĂRIŢA Radio Iaşi Programul de seară (1 august); 17.00 Jolidian sonni — actualităţi şi muzi­că; 18.00 Dumbrava minunata; ciclul de poezii „Cu prichindeii la mare**; 18.10 Cîntece de compozitori ieşeni; 18.20 Pie­se orchestrale de muzică uşoară ; 18.30 Pe teme economice; 16.40’Cîntecul care mi-e drag; 19.00 Inimi in inima ţării — emisiune de reportaje; 19.15 Piese exe­cutate de fanfară; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.00 Arte plastice; 20.15 Vechi melodii populare auzite din bătrîni; 20.25 Piese clasice în interpretări moderne; 20.45 Album de romanţe; 21.00 O sama de cuvinte... Cartea, dulcea mea zaharul; 21.15 Pa­gini din opera „Aida“ de Verdi; 21.45 Din muzica popoarelor; 22.00 Radiojur­nal şi sport; 22.30 Orchestre de muzică uşoară Programul de dimineaţă (2 august) ; 8.00 Radiomatineu; Buletin de ştiri; 21.15 Actualitatea in agricultură; Noutăţi di­verse; Un răspuns pe adresa dv. , pe teme juridice ; 7.00 Radiojurnal; Afiş radiofonic; 7.45 Cîntare României socia­liste — moment poetic. Televiziune 9.00 Curs de limbă engleză. Recapi­tulare (5); 9.30 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi; 10.00 Telex ; 10.05 Avanpremieră; 10.10 In frunte, co­muniştii; 10.35 Film serial „Marea iubi­re a lui Balzac“ — coproducţie polono­­franceză. Episodul II — „Străina"; 11.25 Moment folcloric cu Ştefania Stere; 11.35 La ordinea zilei. Azi, judeţul Iaşi; 11.50 Revista literar-artistică T.V.; 12.40 Pe-un picior de plai; „Tulnicul moţului“; 13.00 Telejurnal; 15.80—17.00 Matineu de va­canţă. Filmul artistic „Soarele alb al pustiului“ — producţie a studiourilor sovietice; 17.30 Curs de limbă germană Recapitulare (4); 18.00 Telex; 18.05 Tra­gerea Pronoexpres; 18.10 Întrebări şi răs­punsuri. Utilizarea raţională a forţei de muncă socială în ţara noastră. Modifi­cări în raportul de forţe pe plan econo­mic între principalele ţări capitaliste; 18.30 Imagini din Elveţia; 18.40 Atenţie la... neatenţie! Jurnal de protecţie a muncii; 19.00 Timp şi anotimp în agri­cultură; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejur­nal, Cincinalul înainte de termen. 1973— an hotăritor; 20.00 Cîntecul săptăminii­­ „Tinereţe milenară“; 20.05 Petroliştii din Vîlcele (reportaj); 20.25 Telecinematecă Ciclul John Ford. „Tot, oraşul vorbeşte“ cu : Edward G. Robinson, Jean Arthur. Wallache Ford; 22.00 „24 de ore“. Ro­mânia în lume; 22.40 Stadion — emi­siune de reportaje, anchete, opinii din lumea sportului. Cinematografe REPUBLICA, orele 9.00; 1105; 14.00; 16.15; 18.30; 20.45 „Veronica“. COPOU, orele 9.00 şi 11.00 „Drum in penumbră“. Orele 15.00; 17.00; 19.00; 21.00 „Florenti­nei nr. 73“ VICTORIA, orele 9.00; 11.05; 1445; 16.50; 18.55; 21.00 „Rond de noapte“ TINERETULUI, orele 9.00 şi 11.00 „Bariera“. Orele 15.00; 17.45; 20.30 „Fata care vinde flori“, TATĂRAŞI, o­­rele 14.00; 16.00; 18.00; 20.00 „Călătorie pentru un surîs“. NICOLINA, orele 16.00; 18 00; 20.00 „Nici un om pentru Camp Dietrich“. GRADINA „RÎPA GAL­BENA”, ora 20.15 „Rond de noapte“. Spectacol muzical­coregrafic Astăzi, la ora 19, va avea loc la Tea­trul de vară un spectacol muzical co­regrafic intitulat „Pe plaiurile Miori­ţei", susţinut de Ansamblul artistic „Rapsodia română" din Bucureşti. Diri­jor: Ionel Budişteanu, artist al poporu­lui. Dintre solişti amintim pe Lucreţia Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Maria Bu­­taciu, Elena Merişoreanu, Constantin Cocriş şi alţii. In caz de ploaie, spectacolul va avea loc, la Sala sporturilor. Oficiul judeţean de turism organizează pentru perioada 22—26 au­gust a.c., o excursie pe traseul : Tecuci — Mărăşeşti — Soveja — Focşani — Vă­lenii de Munte — Slănic Prahova — Tîr­­govişte — Piteşti — Curtea de Argeş — Vidraru - R. Vîlcea — Cozia — Voi­­neasa — Sibiu — Sighişoara — Lacul Roşu -- Bicaz — P. Neamţ — Războieni. Preţul este de 500 lei pentru o persoa­nă. Se asigură transportul cu autocarul, cazarea şi cite o masă pe zi. Timpul probabil Vreme în general frumoasă, cu ce­rul variabil. Cu totul izolat la munte vor fi posibile averse slabe de ploaie. Vintul va sufla slab la potrivit pre­­dominînd din sectorul nordic. Tempe­ratura aerului va înregistra o uşoară creştere , minimele vor fi cuprinse în­tre 13 şi 16 grade, iar maximele între 23 şi 27 grade.X

Next