Flacăra Iaşului, august 1973 (Anul 29, nr. 8355-8380)
1973-08-01 / nr. 8355
PAGINA A In întimpinarea marii sărbători Intense pregătiri ale formaţiilor artistice Jurnalul întrecerii socialiste desfăşurate în cinstea celei de-a 29-a aniversări a insurecţiei naţionale antifasciste armate ne oferă zilnic noi şi noi exemple de hărnicie şi dăruire în muncă, concretizate în tot mai însemnate realizări pe frontul îndeplinirii cincinalului înainte de termen. In asemenea condiţii, ar putea rămîne mai prejos formaţiile artistice de amatori ? Desigur că nu ! După cum am fost informaţi, în această perioadă, pregătirea formaţiilor artistice, in special a celor muzical-coregrafice care se vor prezenta pe estradele Iaşului în zilele de 23—26 august, se află în plină desfăşurare, pe prim plan situîndu-se preocuparea pentru îmbogăţirea repertoriilor şi ridicarea nivelului de interpretare artistică. De altfel, formaţii ca ansamblul folcloric ,,Firicelul“ al sindicatului de la Combinatul de fibre sintetice, orchestra de muzică populară şi cea de muzică uşoară de la întreprinderea metalurgică, taraful Regionalei C.F.R., ansamblul „Plaiurile Moldovei- al Casei de cultură a sindicatelor, ca să ne oprim doar la cîteva exemple, au şi demonstrat deja o bună pregătire, ceea ce va contribui, desigur, la reuşita programelor dedicate marii sărbători. Deosebit de important este faptul că în această perioadă cele mai multe din formaţiile artistice au ţinut un contact permanent cu publicul, apreciază tov. Mihai Robu, membru al biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor. Spectacolele muzical-coregrafice, care au avut loc în fiecare duminică pe estrade, la casele de cultură şi cluburi au contribuit în mare măsură la menţinerea ideii de întrecere între formaţii şi, deci, la continua lor perfecţionare artistică. Să nu uităm apoi Festivalul de muzică populară care a avut loc mai înainte, ca şi preocuparea pentru o mai bună pregătire a soliştilor de muzică populară, dintre care mulţi au făcut repetiţii cu taraful „Doina Moldovei“ de la Casa de cultură a sindicatelor. — Cu alte cuvinte, în cele 4 zile vom avea prilejul să urmărim programe artistice variate în aer liber. — Acestea vor fi prezentate în locurile deja cunoscute : Piaţa Unirii şi Teatrul de vară, Grădina Copou şi Parcul Expoziţiei, Ciric şi Repedea, îşi vor mai da concursul fanfara militară, cea a Casei pionierilor, cele de la Combinatul de fibre sintetice şi întreprinderea „Nicolina“, apoi orchestrele şi soliştii întreprinderii de transport în comun Iaşi, Trustului de construcţii, întreprinderii de alimentaţie publică, Cooperativei „Investaţiunea“, formaţiile de dansuri populare de la întreprinderea „Ţesătura “ şi întreprinderea de tricotaje „Moldova“ etc. Dar formaţiile artistice de alte genuri, care nu vor fi prezente pe estrade, au luat oare vacanţă ? Numeroase exemple stau mărturie că şi acestea se pregătesc pentru marea sărbătoare. După trecerea în revistă a formaţiilor corale, acestea se pregătesc pentru Festivalul care va avea loc în septembrie. Repertoriul unor coruri ca cele de la Regionala C.F.R., Sindicatul invăţămînt, întreprinderea metalurgică, Ateneul „Tătăraşi“, întreprinderea „Ţesătura“ a fost îmbogăţit cu cîntece noi despre patrie şi partid, despre activitatea creatoare a oamenilor muncii etc. ce vor fi prezentate în întreprinderi pînă la 23 August. Cit priveşte brigăzile artistice de agitaţie se poate spune că şi în acest domeniu se remarcă o înviorare a activităţii. Cu programe noi, ancorate mai mult în realităţile locale, brigăzile artistice de agitaţie de la Fabrica „C.I.M.P.“, întreprinderea poligrafică, I.C.S. „Moldova“, Fabrica de confecţii şi altele aduc o contribuţie tot mai activă la mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Şi-au reluat activitatea brigăzi ca cele de la întreprinderile „Ţesătura“ şi „Moldova“, au luat fiinţă altele noi ca cea de la întreprinderea „Textila“. După cum se observă, la trecerea în revistă a realizărilor obţinute de poporul nostru în toate domeniile, prilejuită de marea sărbătoare, formaţiile artistice de amatori răspund printr-o prezenţă activă. A. DELEANU Un reuşit program artistic De curînd, la Teatrul de vară din Iaşi a avut loc un reuşit spectacol al Ansamblului folcloric „Firicelul“, organizat de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă şi comitetul sindicatului de la Combinatul de fibre sintetice. Programul a cuprins indeosebi dansuri moldoveneşti, dar şi suite din alte zone folclorice ale ţării. La rîndul ei, orchestra a interpretat frumoase melodii populare. Excursii în ţară In zilele de 14 şi15 iulie a.c., comitetul comunal al U.T.C. Prisăcani, a organizat o excursie in nordul Moldovei, cu autocamioanele C.A.P.-ului, pe ruta Iaşi — Vatra Dornei — Bicaz — Lacul Roşu. La această excursie au participat peste 80 de tineri care lucrează la ferma legumicolă. ,De asemenea, comitetul comunal al U.T.C. a ,mai, programat pică două excursii şi pentru tinerii care lucrează în fermele de cîmp şi zootehnice. Toate acestea reprezintă un stipunlent pentru rezultatele bune obţinute în muncă în cadrul C.A.P.-ului de către tinerii din Prisăcani. înv. Petru ARGEANU) locţiitor al secretarului comitetului comunal al U.T.C. Prisăcani Lecţia de gospodărire Cu mulţi ani în urmă, cîrid Mihai Neamţu abia primise funcţia de responsabil al unei unităţi comerciale, s-a intimplat într-o zi să asculte doi cumpărători care comentau ordinea dinmagazin în termeni nu tocmai elogioşi. I-a fost jenă să recunoască atunci că el este şeful unităţii, dar cuvintele cumpărătorilor i-au servit drept lecţie. In ziua următoare s-a nimerit să fie o duminică şi, în loc să se odihnească acasă, a făcut împreună cu ceilalţi salariaţi din magazin, o curăţenie de zile mari. Ulterior, Mihai Neamţu a mai fost transferat şi în alte unităţi şi tot în aceeaşi funcţie. De fiecare dată, însă, cînd lua în primire magazinul, încăpea cu o curăţenie straşnică de ajunsese de pomină în colectivul lucrătorilor comerciali. Probabil că de aceea conducerea întreprinderii comerciale pentru produse industriale l-a numit tot pe el ca responsabil al unităţii nr. 31 cu autoservire „Menaj“, odată cu intrarea în funcţiune a Complexului comercial ieşean de la Podul Roş. Acum, între magazinul de prezentare a mărfurilor şi depozitul acestuia nu există nici o deosebire, în ceea ce priveşte curăţenia, iar conducerea şi colegii de muncă nu se înşeală cînd îl numesc pe Mihai Neamţu gospodarul nr. 1 din întreprindere. Regionala de căi ferate Iaşi Depăşiri substanţiale la transportul transcontainerizat În aceste zile care premerg marcă sărbătoare de la 23 August, colectivul de muncă de pe cuprinsul Regionalei de căi ferate Iaşi se străduieşte să-şi onoreze ireproşabil sarcinile şi angajamentele. Astfel, în primele două decade din lună iulie, planul de transport al mărfurilor in transcontainere a fost depăşit cu 1 la sută, iar de la începutul anului, cu peste 7,5 la sută. ION IONESCU muncitor la Regionala de căi ferate Iași Dezlegarea jocului apărut în nr. 8345 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Flacăra ; 2. Ralit — Rt; 3. Elenescu ; 4. M — Pt — M — R ; 5. Ia — Ev — In ; 6. Eminescu ; 7. Țărani — R ; 8. Narații. FLACĂRA lAȘtitU! DOUA DECENII DE FRUCTUOASE CERCETĂRI FORESTIERE La Iaşi, cercetarea forestieră şi-a început activitatea în anul 1954, numărînd astăzi aproape două decenii de existenţă, înfiinţată sub formă de staţiune, pe teritoriul fizico-geografic al Moldovei, a funcţionat la început cu un singur laborator de silvicultură, apoi cu două laboratoare între anii 1958 - 1962, ca din 1962 să funcţioneze pînă în prezent ca Punct experimentat de protecţia pădurilor. Aportul cercetării s-a făcut simţit prin contribuţii la rezolvarea unor aspecte ca : descoperirea unei formaţiuni cu stejar tardiflor (Q. pedunculata, var. tardiflora) şi o nouă formă de stejar de interes economic şi ornamental. Ambele forme de stejar s-au găsit la Ocolul silvic Paşcani. Aceste ecotipuri prezintă avantajul de a fi mai rezistente la acţiunea factorilor biotici şi abiotici (defoliatori şi geruri). Prin cercetările întreprinse,punctul experimental a contribuit la stabilirea producţiei medii de puieţi în pepinieră, la crearea perdelelor forestiere la Tg. Frumos, la cultura răchitei pe lunca Prutului, la stabilirea claselor de calitate ale puieţilor pentru împăduriri, cum şi la refacerea pădurilor degradate din Podişul Central Moldovenesc ş. a. Nici în domeniul protecţiei pădurilor, eficienţa cercetărilor nu este mai puţin meritorie, mai cu seamă că zona de gradaţie a dăunătorilor pădurii (defoliatorilor) cuprinde cu precădere tocmai arboretele degradate. In strînsă colaborare cu specialiştii din producţie, cercetarea problemelor de protecţie a condus la obţinerea unor rezultate pozitive cu privire la : folosirea furnicilor de pădure la profilaxia şi igiena pădurilor, problemă care ocupă un loc central în cadrul metodelor biologice şi integrate de luptă contra dăunătorilor forestieri, biologia şi combaterea gindacilor de scoarţă în legătură cu uscarea în masă a ulmului, posibilităţile de folosire a antibioticelor la combaterea unor boli semnalate la puieţii de răşinoase prin care se sporeşte Creşterea şi desimea la hectar a puieţilor apţi de plantat; folosirea unor preparate organo-fosforice cu toxicitate mai redusă şi cotări. Prin asistenţa tehnică acordată de cadrele de specialitate producţia a beneficiat, direct şi imediat, de sprijin, la aplicarea unor soluţii tehnice noi. Astfel, prin analizele de laborator, prin care se stabilesc indicii calitativi şi cantitativi ai prognozei dăunătorilor forestieri, in toate fazele lor de dezvoltare, se fundamentează ştiinţific documentațiile planurilor de combatere chimică din fiecare an și astfel printr-o delimitare cât mai judicioasă a zonei de combatere se realizează importante economii pentru fondul forestier, evitându-se unele combateri inutile. Pe de altă parte, prin evitarea detolierilor, se sporeşte creşterea anuală de masă lemnoasă. Alături de organele din producţie, se acordă asistenţă tehnică la aplicarea corectă, oportună şi eficientă a celor mai indicate tratamente de prevenire şi combatere (terestră şi avie) a pricipalilor defoliatori forestieri. Promovarea permanentă a noului în silvicultură este rezultatul unei strânse colaborări şi permanente legături între cercetare şi producţie, condiţie vitală de asigurare a progresului viitor. ing. Nicolae PAŞCOVICI punctul experimental silvic Iaşi Combinatul pentru îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele a intrat în cel de al zecelea an de existenţă. In anul 1972 chimiştii de aici au dat ţării un milion de tone de îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi potasiu. In clişeu : Aspect de la secţia de amoniac. Foto : AGF.RFRF.SJ Grijă pentru ocrotirea sănătăţii cetăţenilor comunei Printre problemele ce preocupă mai mult în această perioadă comitetul comunal de partid Comârna se află şi ocrotirea sănătăţii, precum şi activitatea de igienă şi profilaxie în rîndul populaţiei din satele comunei. In acest sens a fost exercitat un control mai organizat şi s-a întocmit, cu sprijinul activului comunal, un studiu aprofundat asupra acestor probleme, ceea ce a permis biroului comitetului comunal de partid, să desprindă concluzii importante şi să adopte măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea muncii sanitare. Cu prilejul controlului efectuat s-a desprins, între altele, faptul că nu se asigură o asistenţă sanitară permanentă şi de calitate întregii populaţii din satele mai îndepărtate ale comunei. Din cauza indisciplinei manifestate de către unele cadre sanitare, nu se intervine suficient de operativ pentru combaterea unor focare de infecţie, a atitudinilor înapoiate manifestate de către unii lucrători din comerţ sau din alte sectoare de deservire care ignorează deseori regulile elementare de igienă. In ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor materiale necesare activităţii igiehico-sanitare reţine atenţia că numai în anii 1971—1973 au fost alocate nevoilor comunei la acest capitol suma de 1,4 milioane lei. Şi aici însă, datorită lipsei de interes manifestată, anul trecut, sumele alocate pentru dotarea unităţilor au rămas în bună parte nefolosite, ceea ce a avut repercusiuni negative in desfăşurarea muticii dispensarului. In baza acestor concluzii, biroul comitetului comunal de partid a adoptat măsurile necesare care să ducă la sporirea răspunderii în muncă a tuturor cadrelor care lucrează în acest sector, la ridicarea calităţii întregii activităţi de ocrotire a sănătăţii cetăţenilor din satele comunei. î. MORARI1 locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Comarna Cînd nu este respectată legea ospeţiei In prima parte a sezonului călduros, prin intermediul ziarului nostru, in numele celor care vizitează meleagurile ieşene, au fost puse in discuţie cîteva dintre condiţiile create pentru desfăşurarea activităţii turistice la Iaşi. Bineînţeles că am constatat luarea unor măsuri (le-am consemnat cu bucurie şi în ziar). Acum cînd suntem în plin sezon turistic, am încercat să privim, din nou, cu ochii celui sosit în ospeţie la Iaşi, cite s-au făcut şi mai ales cîte nu s-au făcut încă. De astă dată, ne vom ocupa în mod special de condiţiile de cazare oferite de hoteluri celor care vin să viziteze judeţul Iaşi. Cu un alt prilej vom relua în discuţie şi alte aspecte din activitatea turistică la Iaşi. După ce aruncă o privire admirativă asupra Pieţei Unirii din Iaşi (de obicei primul popas se face in centrul unui oraş) turistul observă impunătorul şi elegantul hotel „Unirea". De cum a intrat, îşi fixează privirea pe o hartă cu traseele autobuzelor şi tramvaielor I.T.C.I. Se uită, descoperă şi o listă de obiective turistice pe această hartă (de ce nu ar fi la „Unirea" şi la alte hoteluri anunţuri mai arătoase, cu explicaţii despre principalele obiective, programul de vizitare a muzeelor...?). Memorează (sau îşi notează) cîteva trasee ale mijloacelor de transport în comun care trec prin apropierea locurilor pe care doreşte să le viziteze (în treacăt fie spus, va afla mai tîrziu că reţeaua s-a modificat, dar că pe hartă de mult n-a mai făcut nimeni retuşurile cuvenite). Urmează apoi inerenta întîlnire cu recepţia. Turistul află la „Unirea" că nu mai sint locuri. înaintea sa au mai fost refuzaţi zeci şi ?zeci de cetăţeni. La hotelul „Victoria", va afla că „timp de încă 17 zile nu există nici un joc". Turistul va fi probabil hotărit să nu dispere, mai sunt hoteluri în Iași. După ce află că nici la Motelul Bucium nu sunt locuri, timid, își încearcă ultima șansă la „Continental". N-avem nici un loc, sună sec răspunsul persoanei aflate la recepţie. De altfel se ştie că, in toată lumea, un toc la hotel se rezervă cu mai mult timp înainte şi... cel puţin din acest punct de vedere, Iaşul nu face excepţie. Turistul pleacă dezamăgit. Din uşă mai aruncă o privire tristă spre recepţie şi... stupoare , vede cum unui alt cetăţean i se întinde cu amabilitate cheia. Revoltat, turistul se adresează administratorului. Păi, să vă explic. Am primit dimineaţă indicaţia ca să reţin toate locurile disponibile pentru un grup organizat. După ora 15, văzînd că nu mai vine nimeni (pentru acelaşi grup bănuim că se rezervaseră locuri şi la „Unirea" — n.n.) am dat dispoziţie să se închirieze locurile libere. Din păcate, la recepţie, cînd aţi întrebat dv. era bagajistul C. Spătaru, care v-a Informat greşit. Normal era să vă dea relaţii recepţionerul I. Hristea, care însă lipseşte puţin de la recepţie. Să presupunem că ghinionistul turist era o... turistă şi că ar fi solicitat un loc la hotelul din Paşcani. — Avem locuri doar pentru bărbaţi, i-ar fi răspuns recepţionera Ecaterina Jipa. Sperăm că oricine poate constata limpede că în toate cazurile prezentate turistul nu a avut numai ghinion. Cu prilejul raidului nostru pe la cîteva unităţi hoteliere ne-am convins şi de alte abateri de la obligaţiile de serviciu. De pildă, la „Victoria“ (şi nu numai aici) nu toate persoanele cazate în hotel sunt înregistrate în cartea de imobil, in registrul de plată a tarifelor, la unele hoteluri sunt încă mulţi restanţieri (uneori aceştia chiar pleacă fără a-şi achita datoriile). Tot în legătură cu notele de plată semnalăm că am Întîlnit cîteva cazuri cînd deşi au stat după ora 12, unii pasageri n-au fost obligaţi să plătească. Documentele hotelului nu sunt păstrate conform normelor legale. Alegem şi aici un caz mai grav. La „Victoria", din cartea de impresii (echivalentă condicii de sugestii şi reclamaţii de la alte unităţi) dispăruseră două foi. Fără îndoială, o dată cu acestea a dispărut şi vreo reclamaţie întemeiată. De altfel, unul dintre clienţii care au făcut ulterior sesizări în cartea de impresii a folosit hârtia de indigo şi a scris reclamaţia în dublu exemplar gîndind că salariaţii hotelului nu vor îndrăzni să mai rupă alte două foi. Şi, culmea, Maria Stinică nu observase nimic. Ceva, ceva bănuim că ştia însă şi nu numai în legătură cu acest caz pentru că prea se alarmase cînd auzise că vrem să vizităm hotelul în calitate de ziarişti. Nu am crezut-o pe Maria Stinică nici cînd ne-a spus că hotelul este ocupat timp de 17 zile în şir şi că nu există nici o posibilitate să apară vreun loc liber. Doar după vreo săptămină am trecut din nou pe la „Victoria" şi am văzut că locuri se mai găseau. Aşa că ne permitem să calificăm refuzul Măriei Stinică - obraznic. Dar, putem să credem totuşi că turistul - erou al însemnărilor noastre izbuteşte să fie primit, să găzduiască la unul dintre hoteluri. Ce-ar putea să constate el, să zicem mai intii la „Unirea"? La mezanin, un hol mare, unde nu stă nimeni, deoarece nici frizeria nu mai funcţionează şi nici televizorul nu se mai află instalat aici. Pe holuri și prin multe camere, mocheta arată jalnic. De la camerele aflate la etajul 12, difuzoarele fuseseră demontate. Oglinzile la multe camere de la etajele 6—12 sunt uzate. Ba am găsit și camere pe unde apăruseră pete de umezeală pe plafon. Administratorul hotelului, C. Moraru, ne asigură că se vor lua măsuri de remediere a defecţiunilor constatate (chiar în timpul vizitei noastre se efectuau asemenea remedieri). Tot la „Unirea" constatăm că telefonista de serviciu răspunde prompt la toate apelurile. De unde tragem concluzia că sancţiunea aplicată telefonistei Eugenia Vicol, in urma numeroaselor reclamaţii din partea pasagerilor, care erau revoltaţi de atitudinea ei, a avut efect. La hotelul „Victoria" este căzută tencuiala de pe unele porţiuni ale pereţilor, instalaţiile electrice în unele camere sunt defecte sau incomplete, la punctele sanitare comune este dezordine, telefoanele de pe culoarele etajelor nu funcţionează. Nici la hotelul „Continental" telefoanele nu au ton. Informindu-l pe P. Berică, directorul O.J.T., acesta ne-a replicat că nu poate crede aşa ceva. Ce să credem noi insă, care am fost şi am văzut la faţa locului, despre afirmaţia sa? ■ La hotelul din Paşcani nu a mai trebuit să facem cine ştie ce investigaţii, deoarece chiar recepţionera ne-a comunicat că încăperile hotelului nu sunt tocmai... arătoase. Da, A. Drăgan, secretarul organizaţiei de partid de la întreprinderea comercială locală de stat mixtă din Paşcani, ne-a declarat că nu ar putea să suporte să stea în hotel o noapte. Intr-adevăr, aici lipsa de grijă faţă de oaspeţii oraşului atinge proporţii. Ne-a uimit pur şi simplu faptul că nici măcar o perie de ghete nu se află in camere, de teamă ca pasagerii... să nu le fure. Această afirmaţie a recepţionerei este intr-adevăr revoltătoare. încheiem aici, nu înainte de a preciza că unele dintre necazurile semnalate de noi au fost constatate şi cu prilejul unor controale anterioare ale diferitelor organe. Păcat însă că se tărăgănează luarea unor măsuri ferme, care să curme o dată pentru totdeauna orice încălcare a legii ospeţiei în hotelurile noastre. Nu putem crede că directorul O.J.T. Iaşi, tov. P. Berică (deşi în discuţia avută cu noi a dovedit prea puţin interes faţă de orice sesizare), aşteaptă neapărat intervenţia ministerului sau a organelor judeţene pentru rezolvarea unor probleme care sunt de competenţa sa. Şi la Paşcani, ca şi în celelalte localităţi unde există unităţi de cazare pentru turişti, trebuie să se vegheze pentru ca tradiţionala ospitalitate moldovenească să nu fie dezminţită. Sorin DAMIAN Adrian VASILE Raid prin unităţi hoteliere La campionatele balcanice de atletism, rezervate juniorilor, care s-au desfăşurat recent la Bucureşti, bucurîndu-se de un frumos succes, s-au înregistrat cîteva rezultate valoroase. Atletismul ieșean a fost reprezentat excelent la acest concurs de anvergură. In primil rinci se detaşează succesul de prestigiu al elevei Coculeana Bucătaru, de la Liceul nr. 2, care, pregătindu-se cu seriozitate şi perseverenţă sub îndrumarea prof. Radu Tetiniuc, a cucerit titlul de campioană balcanică la pentatlon, doborînd vechiul record naţional. Rezultatul ei : 3998 de puncte reprezintă, după opinia specialiştilor, o consacrare internaţională. Ea a alergat 110 m. garduri în 14 sec., a realizat 10,94 m. la greutate, 1,62 m. la înălţime, 5,88 m. la lungime şi 26,2 secunde la 200 m. Pentru performanţa ei, cea mai mare din carieră, Coculeana Bucătaru merită cele mai călduroase felicitări. Ii urăm noi succese de asemenea prestigiu, care să contribuie permanent la înălţarea gloriei sportive a patriei. Şi alte colege de liceu ale Coculenei Bucătaru s-au aflat printre protagonistele unor probe, obţinînd locuri merituoase în clasament. Olga Ciobanu, de pildă a oocupat locul II la 100 m garduri, cu rezultatul de 14 secunde. Pe locul III s-a clasat aceeași Coculeana Bucătaru cu 14 sec . iar pe locul IV, Ștefania Sansu cu 14,2 sec. De asemenea, la 100 m. plat, Adriana Surdu a alergat într-o companie de înaltă valoare tehnică, terminînd cursa pe locul V, în timpul de 12 sec. La 200 m. plat, Adriana Surdu a fost, de asemenea, prezentă în plutonul fruntaş, ocupînd locul VI cu 25,3 secunde. Aşteptăm ca aceste rezultate frumoase să fie consolidate şi confirmate la viitoarele confruntări atletice internaţionale. SPORT ieşeana Coculeana Bucătaru— campioana balcanică! „Cupa cartierelor“ la fotbal La actuala ediţie, cea de a şasea, a tradiţionalei competiţii fotbalistice, „Cupa cartierelor“ sunt cuprinse 6 echipe „Independenţa I-Tătăraşi, „Independenţa II“Tătăraşi, „Voinţa Tătăraşi, „Şoimii“-Tudor vladimirescu „Speranţele“—Nicolina şi „Super Copou“. Spre deosebire de ediţiile anterioare, regulamentul din acest an dă drept de joc numai copiilor între 9 şi 12 ani. Experimentul a reuşit. Pînă în prezent, nu au fost înregistrate cazuri de indisciplină sau de contestaţii. După 4 etape, în clasament conduce „Voinţa“ Tătăraşi, care nu a înregistrat nici o înfrîngere. O bună comportare, atît tehnică cît şi disciplinară o găsim la „Şoimii“ — Tudor Vladimirescu şi „Super Copou“. In prima etapă s-au înregistrat următoarele rezultate: „Independenţa I“ — „Independenţa II“ : 15-0 . ..Şoimii“-Tudor Vladimirescu — „Super Copou“ 0—6; „Voinţa“-Tătăraşi — ,,Speranţele“-Nicolina 5—0. In etapa a Il-a, situaţiile de pe teren încep să se modifice : „Şoimii“-Tudor Vladimirescu — „Independenţa II“ 0—3; „Super Copou“ — „Voinţa“-Tătăraşi 2—7; „Speranţele“-Nicolina — „Independenţa I“ 1—3. Scorurile din cea de a treia etapă „Voinţa“ Tătăraşi — ,,Şoimii“-Tudor Vladimirescu 4—1 ; „Independenţa I“ — „Super Copou“ 2—4; „Speranţele“-Nicolina — „Independenţa II“ 5—3 in curînd vom cunoaşte cîştigătoarea competiţiei. V. VACĂRIŢA Radio Iaşi Programul de seară (1 august); 17.00 Jolidian sonni — actualităţi şi muzică; 18.00 Dumbrava minunata; ciclul de poezii „Cu prichindeii la mare**; 18.10 Cîntece de compozitori ieşeni; 18.20 Piese orchestrale de muzică uşoară ; 18.30 Pe teme economice; 16.40’Cîntecul care mi-e drag; 19.00 Inimi in inima ţării — emisiune de reportaje; 19.15 Piese executate de fanfară; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.00 Arte plastice; 20.15 Vechi melodii populare auzite din bătrîni; 20.25 Piese clasice în interpretări moderne; 20.45 Album de romanţe; 21.00 O sama de cuvinte... Cartea, dulcea mea zaharul; 21.15 Pagini din opera „Aida“ de Verdi; 21.45 Din muzica popoarelor; 22.00 Radiojurnal şi sport; 22.30 Orchestre de muzică uşoară Programul de dimineaţă (2 august) ; 8.00 Radiomatineu; Buletin de ştiri; 21.15 Actualitatea in agricultură; Noutăţi diverse; Un răspuns pe adresa dv. , pe teme juridice ; 7.00 Radiojurnal; Afiş radiofonic; 7.45 Cîntare României socialiste — moment poetic. Televiziune 9.00 Curs de limbă engleză. Recapitulare (5); 9.30 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi; 10.00 Telex ; 10.05 Avanpremieră; 10.10 In frunte, comuniştii; 10.35 Film serial „Marea iubire a lui Balzac“ — coproducţie polonofranceză. Episodul II — „Străina"; 11.25 Moment folcloric cu Ştefania Stere; 11.35 La ordinea zilei. Azi, judeţul Iaşi; 11.50 Revista literar-artistică T.V.; 12.40 Pe-un picior de plai; „Tulnicul moţului“; 13.00 Telejurnal; 15.80—17.00 Matineu de vacanţă. Filmul artistic „Soarele alb al pustiului“ — producţie a studiourilor sovietice; 17.30 Curs de limbă germană Recapitulare (4); 18.00 Telex; 18.05 Tragerea Pronoexpres; 18.10 Întrebări şi răspunsuri. Utilizarea raţională a forţei de muncă socială în ţara noastră. Modificări în raportul de forţe pe plan economic între principalele ţări capitaliste; 18.30 Imagini din Elveţia; 18.40 Atenţie la... neatenţie! Jurnal de protecţie a muncii; 19.00 Timp şi anotimp în agricultură; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal, Cincinalul înainte de termen. 1973— an hotăritor; 20.00 Cîntecul săptăminii „Tinereţe milenară“; 20.05 Petroliştii din Vîlcele (reportaj); 20.25 Telecinematecă Ciclul John Ford. „Tot, oraşul vorbeşte“ cu : Edward G. Robinson, Jean Arthur. Wallache Ford; 22.00 „24 de ore“. România în lume; 22.40 Stadion — emisiune de reportaje, anchete, opinii din lumea sportului. Cinematografe REPUBLICA, orele 9.00; 1105; 14.00; 16.15; 18.30; 20.45 „Veronica“. COPOU, orele 9.00 şi 11.00 „Drum in penumbră“. Orele 15.00; 17.00; 19.00; 21.00 „Florentinei nr. 73“ VICTORIA, orele 9.00; 11.05; 1445; 16.50; 18.55; 21.00 „Rond de noapte“ TINERETULUI, orele 9.00 şi 11.00 „Bariera“. Orele 15.00; 17.45; 20.30 „Fata care vinde flori“, TATĂRAŞI, orele 14.00; 16.00; 18.00; 20.00 „Călătorie pentru un surîs“. NICOLINA, orele 16.00; 18 00; 20.00 „Nici un om pentru Camp Dietrich“. GRADINA „RÎPA GALBENA”, ora 20.15 „Rond de noapte“. Spectacol muzicalcoregrafic Astăzi, la ora 19, va avea loc la Teatrul de vară un spectacol muzical coregrafic intitulat „Pe plaiurile Mioriţei", susţinut de Ansamblul artistic „Rapsodia română" din Bucureşti. Dirijor: Ionel Budişteanu, artist al poporului. Dintre solişti amintim pe Lucreţia Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Maria Butaciu, Elena Merişoreanu, Constantin Cocriş şi alţii. In caz de ploaie, spectacolul va avea loc, la Sala sporturilor. Oficiul judeţean de turism organizează pentru perioada 22—26 august a.c., o excursie pe traseul : Tecuci — Mărăşeşti — Soveja — Focşani — Vălenii de Munte — Slănic Prahova — Tîrgovişte — Piteşti — Curtea de Argeş — Vidraru - R. Vîlcea — Cozia — Voineasa — Sibiu — Sighişoara — Lacul Roşu -- Bicaz — P. Neamţ — Războieni. Preţul este de 500 lei pentru o persoană. Se asigură transportul cu autocarul, cazarea şi cite o masă pe zi. Timpul probabil Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Cu totul izolat la munte vor fi posibile averse slabe de ploaie. Vintul va sufla slab la potrivit predominînd din sectorul nordic. Temperatura aerului va înregistra o uşoară creştere , minimele vor fi cuprinse între 13 şi 16 grade, iar maximele între 23 şi 27 grade.X