Flacăra Iaşului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8381-8406)
1973-09-01 / nr. 8381
PAGINA DIMITRIE CANTEMIR-nume de prestigiu între învăţaţii timpului Din trecutul îndepărtat al poporului nostru, ne reţine atenţia, acum, la împlinirea a 309 de ani de la naşterea sa, numele lui Dimitrie Cantemir, voievod al Moldovei şi principe al gîndirii şi simţirii româneşti din acel timp. Fâcindu-şi o cultură sistematică In familie şi la Constantinopol, el a alcătuit o serie de lucrări care au reţinut atenţia atît prin conţinutul lor, cit şi prin metoda de cercetare. In perioada constantinopolianâ, ambasadorii de pa lingă sultan, învăţaţii din cadrul înaltei şcoli a Patriarhiei, demnitarii turci îl apreciau ca pe un cărturar de prestigiu. De altfel, chiar din această perioadă el a scris cărţi de o reală valoare. Divanul, apărută in greceşte şi româneşte, este o carte de morală alcătuită în genul dialogurilor platoniciene. Dintr-un excelent studiu al lul Virgil Audea aflăm că această lucrare, scrisă de Cantemir la vtrsta de 25 ani (1698), a fost tradusă In limba arabă in anul 1705. Din mulţimea manuscriselor - care se găsesc in Orient - rezultă că lucrarea aceasta s-a citit mult In cercurile cultivate siro-libaneze. Metafizica, Logica şi Elogiul filozofului van Helmont impresionează şi azi prin siguranţa cu care Cantemir folosea termenii filozofici. Timp de 22 de ani a studiat limbile orientale şi a cultivat poezia şi muzica turcească, pe care a pus-o în ordine, inzestrind-o cu note. Istoriaeroglitică, scrisă tot In această perioadă, este un roman social cu caracter de pamflet necunoscut la vreme (1705), apreciat azi nu numai prin valoarea documentară, dar și prin valoarea literară Intrinsecă. Ca să ne dăm seama de impresia pe care o făcea Dimitrie Cantemir chiar din acea perioadă, amintim faptul că fiind prezent la curtea fratelui său Antioh, pe cind acesta din urmă era domn in Moldova, la parte la primirea solului polone* Rafael Leszczynski. Acesta isi va nota impresia pe care l-a făcut de Dimitrie Cantemir in cursul convorbirilor astfel «Fratele domnitorului Dimitrie Cantemir - un bărbat erudit in limba latină şi cu educaţie aleasă...*. Lucrările sale, arată dragostea pentru poporul român. Acestea au fost apreciate de învăţaţii vremii pentru originalitatea lor şi, drept urmare, Dimitrie Cantemir este chemat tn rfndurile membrilor Academiei de ştiinţe din Berlin. Cărţile care-l aduc această faimă sint Istoria creşterii fl descreşterii turfll otoman«, Descrierea Moldovei, ambele alcătuite in limba latină intre anii 1714-171« şl traduse In unele limbi occidentale după moartea sa. Prima dintre ele este nu numai cea mal dezvoltată şl mal sistematizată operă Istorică a otomanilor ptnă la acea dată, dar In ea se face şl cea dinţii prezentare mal dezvoltată a Istoriei poporului român In cadrul Istoriei universale. La apariţia el in limba franceză, un recenzent o aprecia astfel «Autorul litoriei Imperiului otoman este un savant judicios. Imparţial, nu poate fi bănuit niciodată de ură. Faptele povestite sunt scoase din Izvoarele cele mai sigure şi mai autentice. El aşează faptele cu metodă, expune cu exactitate, povesteşte In chip clar. Dezvoltă acţiunea, zugrăveşte pe actori, nu caută să înfrumuseţeze subiectul pentru a distra pe cititori, nu rtvneşte la alt merit decit de a spune adevărul şi a-l face înţeles*. A fost apreciată şi de Voltaire pentru obiectivitatea cu care a prezentat Istoria otomanilor, iar Byron II citează pe Cantemir In Clutul V şi VI din marele său poem Don Juan, referindu-se la fapte cunoscute din lucrare. Descrierea Moldovei, alcătuită In latineşte tot Intre anii 1714-1715 - la cererea Academiei din Berlin - a fost tradusă și tipărită In limba germană In 1769 şl 1771. La baza el este cea mal largă concepţie despre geografie din acea vreme. Historia moldo-vlachica alcătuită In 1717, privind originea şl continuitatea poporului român In locurile unde s-a format, curlnd avea sâ se amplifice In Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor devenind cea mai documentată operă istoriografică despre începuturile poporului nostru până la apariţia lucrărilor lul O. Densusianu, Philippide, Iorga şi Puşcariu. Acestor opere Ii se adaugă Cartea sistemei sau a stării religiei mahomedane scrisă In latineşte, tradusă şi apoi tipărită In limba rusă, la sfîrşitul anului 1722. Este, de asemenea, o carte originală pentru vremea aceea, referitoare la mitologia turcească, etnografia şi folclorul otoman. Este o excelentă enciclopedie a culturii turceşti. Curiozitatea Intelectuală, strguinţa, sensibilitatea l-au făcut să-şi îmbogăţească personalitatea din trei izvoare! cultura greco-bizantină, cea musulmană şi cea apuseană adusă In capitala otomană da diplomaţii vremii şi de diferiţi cărturari veniţi In Constantinopol sâ cunoască lumea Orientului. La toate acestea Cantemir adaugă cunoaşterea trecutului poporului român, precum şi întreaga bogăţie spirituală a lui, concretizată în etnografia şi folclorul românesc. In felul acesta el este un strălucit cărturar care a asimilat cultura europeană pe un fond autentic românesc. I. D. LĂUDAT CURIER JURIDIC • Construirea de locuinţe proprietate personala cu sprijinul statului fi vinzarea de locuinţe din fondul locativ de stat către populaţie. (Răspuns la întrebările formulate «» mai mulţi cetăţeni). Legile numerele 4 şi 5 adoptate de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 28 martie 1973, consacrînd legislativ grija permanentă a conducerii de partid şi de stat pentru bunăstarea întregului popor şi valorificind experienţa pozitivă acumulată în urma aplicării vechilor acte normative, asigură satisfacerea cerinţelor crescinde de locuinţe ale populaţiei şi instaurarea fermă a normelor de echitate şi de etică socială în domeniul locativ. In vederea realizării acestei politici, statul, pe de o parte, dezvoltă fondul propriu de locuinţe pentru a le pune la dispoziţia solicitanţilor (în primul rînd angajaţilor cu venituri mici, tinerilor nou încadraţi în producţie, tinerilor căsătoriţi şi salariaţilor transferaţi în interesul producţiei), iar pe de altă parte sprijină construirea de locuinţe proprietate personală de către cetăţeni, pentru ei şi familiile lor, prin acordarea de credite pe termen lung, atribuirea de terenuri în folosinţă pentru construcţii, asigurarea de materiale de construcţie, proiectare şi execuţie. Dispoziţiile legale în vigoare reglementează două forme mai importante d® sprijinire a construcţiei de locuinţe prin acordarea de credite. In primul rînd, se acordă credite şi se execută construirea unor locuinţe proprietate personală de tipul celor ce se realizează din fondurile statului (apartamente în blocuri) salariaţilor propuşi da colectivele de muncă respective, în ordinea de prioritate stabilită de art. 17 din Legea , nr. 4/1973. Construirea locuinței se contractează de solicitanți cu întreprinderi specializate, de stat sau cooperatiste, iar creditele se acordă de C.E.C., care percepe o dobîndă anuală de 2,5 la sută, diferențiată după salariul tarifar al debitorului şi după suma împrumutată. Solicitanţii de credite sunt obligaţi să depună avansuri minimale, stabilite în raport cu preţul locuinţei, şi să ramburseze creditele în perioade de timp, ce variază în funcţie de salariul sau pensia solicitantului. Articolele 22 şi 29 din lege precizează că la stabilirea dobînzii, a avansului minim faţă de preţul de deviz şi a duratei maxime de rambursare a creditului se are în vedere salariul tarifar lunar sau pensia solicitantului de la data încheierii contractului. Prin urmare, modificarea ulterioară a salariului sau pensiei nu atrage modificarea dobînzii, a avansului sau a perioadei de rambursare a creditului. Strîns legate de dispoziţiile ce reglementează avansul minim sunt cele care fixează platformele maximale ale creditelor în raport de numărul de încăperi ale locuinţei. La contractare trebuie să se ţină seama în egală măsură de ambele dispoziţii legale. Cea de a doua formă de credite se acordă salariaţilor şi pensionarilor care îşi construiesc locuinţe în regie. In aceasta situaţie se află la salariaţii şi pensionarii care locuiesc în oraşe şi vor să-şi construiască locuinţe în tone unde sunt permise construcţii mici ; b) salariaţii din mediul rural (in special cadre didactice, medicale, tehnice agricole) care vor să-şi construiască locuinţe proprietate personală în comunele unde lucrează ; c) angajaţii care lucrează în oraşe mari, dar locuiesc în localităţi din jurul acelor oraşe şi vor să-şi construiască locuinţe proprietate personală în acele localităţi. In toate aceste cazuri se acordă credite de pînă la 25 000 lei, rambursabile în 20 ani. In ceea ce priveşte ajutorul acordat prin atribuirea de terenuri în folosinţă, noile dispoziţii legale adoptă un sistem structural deosebit de cel vechi, în sensul că terenurile nu se mai atribuie în folosinţă veşnică, ci numai pe durata existenţei construcţiilor. Dreptul de folosinţă se acordă de comitetul executiv al consiliului popular al localităţii respective cu plata unei taxe către stat (a se vedea art. 49 din lege). In legătură cu vînzarea de locuinţe din fondul locativ de stat către populaţie, semnalăm următoarele prevederi legale: a) după asigurarea fondului de locuinţe necesar cetăţenilor îndreptăţiţi să primească locuinţe de la stat cu chirie, vor putea fi puse în vînzare unele locuinţe din fondul locativ de stat; b) ca regulă generală, aceste locuinţe se vînd cetăţenilor care le ocupă în calitate de chiriaşi ; c) din coroborarea dispoziţiilor cuprinse în art. 5 şi 41 al. 1 rezultă că locuinţele vor putea fi vîndute altor persoane decît chiriaşul, numai dacă acesta nu o cumpără şi nici nu o mai ocupă în calitate de chiriaş (de pildă, chiriaşul îşi construieşte sau cumpără altă locuinţă) ; d) salariaţii şi pensionarii beneficiază la cumpărare de aceleaşi înlesniri ca şi la „construirea de locuinţe (credite avans etc.). Menţionăm că prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 20 iulie 1973 s-au stabilit măsurile de executare a Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală. Locuinţa proprietate personală construită cu sprijinul statului şi locuinţa cumpărată din fondul locativ de stat intră în patrimoniul dobinditorului, care are dreptul să dispună de ea ca şi de celelalte bunuri ce-i aparţin, respectîndu-se însă următoarele reglementări specifice : 1) pînă la rambursarea integrală a creditului, locuinţa dobîndită în condiţiile acestei legi nu poate fi înstrăinată, demolată sau restructurată decît cu autorizarea prealabilă a C.E.C. ; 2) în caz de succesiune sau de înstrăinare a locuinței, se transmit asupra dobînditorului toate drepturile și obligaţiile rezultate din contractul de împrumut, din contractul de construire sau din contractul de vînzare-cumpărare ; 8) o dată cu transmiterea dreptului de proprietate asupra locuinţei se transmite şi dreptul de proprietate sau de folosinţă pe durata existenţei construcţiei, asupra terenului. Teodor BACIU consilier juridic SPORT ■ SPORT Programul competiţional BASCHET, terenul C.S.M. (In caz de ploaie, sala „Voinţa") de la ora 17 : Intilniri in cadrul „Cupei Iaşului“, la care participă echipele masculine Steaua, Farul, A.S.A. Bacău, Politehnica, Unirea şi C.S.M. Iaşi (ziua I). BOX, Sala sporturilor, ora 18 : Intilnire amicală intre echipele Nicolina şi Electroputere Craiova. MIINE BASCHET, terenul C.S.M. (în caz de ploaie, sala „Voinţa") de la orele 8,30 şi 17,30: „Cupa Iaşului“ (ziua a II-a). FOTBAL, stadionul „23 August“, ora 15: Politehnica — Politehnica Timişoara (tineret-rezerve), ora 17: Politehnica — Politehnica Timişoara (div. A). HANDBAL, terenul „Voinţa", ora 10: Voinţa Iaşi — Progresul Bucureşti (div. B, feminin). * Incepind de ieri, pină la S septembrie, in împrejurimile Iaşului se desfăşoară întrecerile campionatelor naţionale de orientare turistică (copii, juniori, seniori). Mline, de la motelul Bucium (ora 9), se va da startul in proba de ştafetă mixtă, seniori. Campionatul balcanic de yachting ISTANBUL 31 (Agerpres). La Istanbul se desfăşoară cea de-a 7-a ediţie a campionatului balcanic de yachting. La clasa „Optimist", tinărul yachtian român Horia Ispas s-a clasat pe primul loc in cea de-a treia regată, urmat de Kalkis (Turcia) și Zartalides (Grecia). La clasa „Finn" (concurs rezervat juniorilor), Gruia Ionescu (România) a ciștigat cea de-a doua regată. Nivelul recoltei viitoare depinde şi de patul germinativ farmere dia Pag. 1) nici ca C. Munteaţă, Ştefan Nuţu, 1. Diaconii şi ceilalţi avem certitudinea că ne vom Înscrie şi cu Insă minţările in termenele planului tehnic al campaniei". Aceleaşi premise pentru desfăşurarea cu succes a campaniei sunt asigurate şi la cooperativele agricole din Trifeşti, Deleni, Şipote, Mogoşeşti-Siret, Coarnele- Caprel etc. Din păcate, suntem nevoiţi să arătăm şi de această dată că prea puţine unităţi se prezintă aşa cum ar trebui la startul insăminţărilor. Deşi termenele de executare a arăturilor de vară au expirat, întrlnim în unele C.A.P.uri (Dobrovăţ, Probota, Vatra, Sireţel, Brătuleşti etc.) suprafeţe întinse cu mirişti încă neîntoarse. Cit priveşte arăturile destinate însămînţărilor de toamnă trebuie să menţionăm că ele nu reprezintă nici 40 la sută din plan. Se va spune că de pe multe dintre terenurile rezervate griului nu s-a strîns încă recolta. E adevărat, dar, pe alocuri, chiar şi după premergătoare ce părăsesc terenul mai devreme a mai rămas destul de arat. Această situaţie cu totul anormală se explică numai prin slaba organizare a activităţii secţiilor de mecanizare. Chiar şi în ultima perioadă, cînd pentru recuperarea întîrzierilor se impunea depăşirea vitezei zilnice de lucru, in numeroase C.A.P.-uri mecanizatorii nu şi-au realizat nici măcar normele prevăzute. Cu un bilanţ şi mai sărac ne menţinem la pregătirea terenului. E suficient să amintim că din arăturile pentru însămînţările de toamnă aproape două treimi n-au fost nici pînă acum discuite. In multe cazuri acţiunea e abia la început sau chiar nici n-a fost declanşată de parcă însămînţările n-ar bate la uşă. Da C.A.P. Bosia, de exemplu, deşi există arătură pentru circa o treime din griul ce se va semăna în toamnă, nu s-a discuit pînă în prezent aproape nimic. La fel stau lucrurile şi la C.A.P.urile din Popricani, Lespezi, Ipatele, Scînteia, Vînătorii, Hărmăneşti şi altele. Avînd în vedere timpul foarte înaintat, se impune ca factorii de conducere din S.M.A.-uri să ia de îndată cele mai urgente măsuri pentru ca în cîteva zile toate suprafeţele eliberate destinate apropiatelor însămînţări să poată fi arate şi discuite. Aceasta e cu atît mai necesar cu cît zilnic se strînge recolta de in, fasole, cartofi, sfeclă de zahăr «ta. de pe noi terenuri pe care treburie *3 se intre de urgență cu plugurile. Zilele care urmează sînt decisive și pentru realizarea planului de fertilizare. Ne gtndim in primul rînd la administrarea îngrăşămintelor naturale, care solicită şi cel mai mare volum de transporturi. Se ştie că pe baza mijloacelor existente s-a prevăzut ca pînă la sfîrşitul lunii august a.c. să se care pe ogoare pentru semănăturile de toamnă 150.000 t de gunoi de grajd. Iată însă că, deşi a sosit scadenţa, sectorul agricol cooperatist nu raportează la rubrica „realizat" decît abia jumătate din cantitatea prevăzută. Dacă rezultatele sînt atît de modeste, aceasta se datoreşte faptului că C.A.P.-uri ca cele din Aroneanu, Sineşti, Mironeasa, Tansa, Ipatele, Belceşti şi multe altele au lăsat pe ultimul plan acţiunea de valorificare a îngrăşămintelor naturale. Mai peste tot neglijarea acestei resurse de sporire a producţiei, îndeosebi la cultura griului, este de altfel o tradiţie moştenită din anii trecuţi. Cine se gîndeşte într-adevăr la nivelul recoltei de mîine e de la sine înţeles că nu subestimează valoarea gunoiului de grajd şi avem destule asemenea exemple pe care le dorim generalizate cît mai curînd în Întreg judeţul. Ne referim la C.A.P.-urile din Ruginoasa, Hălăuceşti, Moţca, Răchiteni, Plugari, Chişcăreni, Vatra, Şipote ş.a. care şi-au realizat integral sarcinile, sau la cele din Perieni, Stroieşti, Coarnele-Caprel şi celelalte aflate într-un stadiu foarte avansat cu fertilizarea solului. „Noi am Incorporat deja sub arătură — ne informa tovarăşa Aglaia Lupu, preşedinta C.A.P. Ruginoasa — peste 2.000 de tone de îngrăşăminte naturale pentru grîu şi cu toate că planul iniţial e practic realizat nu ne oprim aici. Folosind permanent la căratul gunoiului patru camioane şi tot atîtea remorci, sperăm să ajungem în final la cel puţin 3.000 tone“. Asemenea preocupări pentru soarta producţiei vor fi, fără nici o îndoială, răsplătite din plin In vara viitoare, la vremea culesului. In acest sezon In care se fac primii paşi In noul an agricol, asigurarea unei temelii cît mai trainice pentru recolta viitoare şi strîngerea fără nici o pierdere a roadelor toamnei reprezintă obiectivele majore ale tuturor oamenilor muncii de la sate. Avînd mereu în faţă aceste sarcini trasate de însuşi secretarul general al partidului, lucrătorii de pe ogoare, în frunte cu comuniştii, sînt chemaţi să-şi consacre de pe acum întreaga energie şi pricepere bunului mers al campaniei agricole, ştiind că și astfel se încadrează în efortul general îndreptat spre îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Depăşirea sporului de creştere pe zi furajată, reducerea pierderilor prin sacrificări de necesitate, buna îngrijire şi întreţinere a vacilor cu lapte şi a taurinelor, iată cîteva repere care i-au adus succese în munca dr. Simona Alexa, şef de fermă zootehnică Hălăuceşti, şi a tehnicianului Nicolae Aocinte. In ciseu se verifică starea tineretului taurin. Foto: 8. LEONID „Cronica“ nr. 35 Pe prima pagină a revistei „Cronica" nr. 35 întîlnim articolele : „Aceasta este ţara“ de George Macovescu şi „Industrie şi societate", de Petru Pînzaru. Din cuprins mai semnalăm : Cronica literară, semnată de Liviu Leonte („G. Călinescu, moralistul“) şi eseul, semnat de Const. Ciopraga, intitulat „Despre romanul Istoric“. Ion Solcanu semnează articolul „Dimitrie Cantemir — consideraţii etnografice“. Beletristica acestui număr cuprinde versuri semnate de Ion Chiriac şi un fragment din romanul „înapoi la Savina“, de Mircea Cojocaru. Paul Alexandru Georgescu prezintă „Un roman al revoluţiei cubaneze“ („Ultima femeie şi prima luptă“) de Manuel López Corino. „Viaţa spectacolului“ de Al. I. Funduş şi „Poezia contra poeziei" de Magda Ursache dezbat probleme actuale ale vieţii artistice şi literare, sumarul mai cuprinzînd în acest sens şi un interviu acordat de scriitorul Petru Popescu, intitulat „A practica realismul...“. Cronica filmului de Şt. Oprea, „Cartea de artă“ (Amelia Pavel, „Idei estetice în Europa şi arta românească la răscruce de veac“), de Radu Negru, „C. Stere, profesor şi rector", de Ion Căpreanu, „Crochiu“ de Val. Gheorghiu, „Antract" de N. Barbu, un reportaj de Aurel Leon intitulat „Iarbă“ precum şi articolul „Insula libertăţii“ de Radu Simionescu completează un număr bogat. FLACĂRA IAȘULUI Combustibilul trebuie folosit chibzuit, cu economie (urmare din pag. I) bonuri de cantități fixe mai mult decit necesarul, iar la întoarcere, pe baza ștampilei de pe cotor, se controlează respectarea traseului. Analizele decadale asupra consumurilor de combustibil. Instruirea permanentă a personalului cu noile hotărîri şi instrucţiuni contribuie, de asemenea, la înlăturarea risipei. Călin Girneaţă: Ca In oricare domeniu, şi în acţiunea de economisire a combustibilului un rol deosebit în mobilizarea colectivului îl are exemplul personal al comuniştilor. In rîndul conducătorilor auto, Petru Păvăloiu, Năstase Roman, Constantin Munteanu, Ion Roibu şi mulţi alţi membri de partid se remarcă In mod deosebit prin realizările pe care le obţin, pilda lor fiind însufleţitoare. Const. Gavriliţa: Popularizarea fruntaşilor şi a experienţei înaintate constituie o preocupare permanentă a organizaţiei noastre de partid. In munca politică desfăşurată în vederea creării unui curent de opinie împotriva risipei, o însemnată contribuţie o aduc, de asemenea, agitatorii, gazeta satirică, staţia de radioamplificare şi alte mijloace de agitaţie. Rubrica „De luni pînă luni", transmisă cu regularitate în emisiunile staţiei de radioamplificare, constituie o adevărată oglindă a activităţii noastre. In cadrul acesteia au fost evidenţiate succesele şi criticate anumite cazuri de abateri, ca cele comise de conducătorii auto Constantin Sofronie, Constantin Chiriţă, Constantin Onofrei şi alţii care au efectuat curse clandestine, au accidentat autovehiculul sau au efectuat abateri de la traseu, parcînd maşina acasă — toate constituind exemple de risipă, de lipsă de grijă faţă de avutul obştesc. Gheorghe Rotaru : In multe grupe sindicale a devenit o obişnuinţă discutarea cazurilor de abateri de la disciplină, între care se numără şi risipa de carburanţi şi lubrifianţi. Din păcate, nu totdeauna acestea au efectul dorit. Aşa se face că au fost aplicate şi numeroase sancţiuni administrative. RED.: Cum se manifestă iniţiativa comuniştilor în combaterea risipei de carburanţi ? Vasile Gavril: Iată un caz. La sesizarea unor comunişti din rîndul şoferilor, s-a constatat că distribuitorii de benzină nu-şi făceau conştiincios datoria. Prin favoritisme contribuiau la o mare risipă. Problema a fost discutată în cadrul adunării generale deschise a organizaţiei de bază T.A., în urma căreia s-au luat măsuri severe pentru închiderea robinetelor risipei. Pentru abateri grave în serviciu, conducerea autobazei a desfăcut contractul de muncă unor distribuitori. Gheorghe Rotari: După cum este ştiut, starea tehnică a autovehiculelor condiţionează în mare măsură economiile de combustibil. De aceea, în perioada pregătirii parcului de maşini pentru campania de recoltare a păioaselor, organizaţia de bază „meseriaşi“ a lansat lozinca : „Prin reparaţii de calitate, îmbunătăţim starea tehnică a parcului auto, contribuind la economii de carburanţi şi lubrifianţi''. Popularizarea largă a acestei acţiuni, întărirea controlului, creşterea exigenţei la recepţia lucrărilor de reparaţii au avut efecte pozitive în domeniul amintit. Constantin Gavriliţă: Nu e lipsită de interes nici iniţiativa organizaţiei U.T.C. care, în cinstea zilei de.. 23 August, a mobilizat tineretul să lucreze cite două ore peste program pentru a scoate din imobilizări autovehiculele cu reparaţii curente. RED.: S-a arătat aici că mulţi conducători auto înregistrează însemnate depăşiri ale normelor de consum. Acestea nu grevează asupra economiilor ? Gheorghe Bonciu : La drept vorbind, economiile reale sunt mai mici decit cele arătate dacă scădem din acestea depăşirile de consum. Noi ţinem separat evidenţa economiilor individuale, cit şi a depăşirilor înregistrate. Depăşirea normelor de consum în cele 7 luni se cifrează la 86.000 de litri de benzină şi o însemnată cantitate de ulei. Ele se datoresc unor condiţii obiective, cum ar fi starea drumurilor şi altele, dar o bună parte din acestea puteau fi evitate. Dezbaterile au evidenţiat şi alte aspecte pozitive ale preocupării organizaţiei de partid, a comitetului oamenilor muncii pentru gospodărirea raţională a combustibilului, dar şi rezervele mari care mai există în această direcţie. Desigur, sunt şi unele greutăţi obiective, între care şi lipsa unor piese de schimb la sistemul de carburaţie, pentru depăşirea cărora trebuie să se lupte pe toate căile. Dar multe lipsuri ca : risipa de combustibil cu prilejul transportului şi distribuţiei, neglijenţa unor şoferi în ceea ce priveşte întreţinerea autovehiculelor, înstrăinarea benzinei, efectuarea de curse clandestine şi abaterile de la trasee, mersul în gol şi multe altele ţin de domeniul muncii de educaţie. Comitetul de partid şi organizaţiile de bază n-au acţionat întotdeauna cu operativitate şi eficienţă pentru lichidarea unor stări de lucruri necorespunzătoare, pentru preîntîmpinarea unor lipsuri. Cazuri grave, ca cele ale comuniştilor Constantin Onofrei, C-tin Mandache, sancţionate pe plan administrativ pînă la desfacerea contractului de muncă, n-au fost puse în discuţia organizaţiilor de bază respective (exploatare I şi II), însemnate lipsuri se manifestă în activitatea agitatorilor, a grupelor sindicale, în folosirea altor forme ale muncii politice. Deşi a trecut destulă vreme de cînd autobaza s-a mutat în noul sediu, agitaţia vizuală aici este inexistentă. Un sprijin mai substanţial trebuie acordat, de asemenea, organizaţiei U.T.C., muncii de educare a tineretului. In acţiunea pentru gospodărirea raţională a combustibilului, pentru combaterea risipei de orice fel, munca politică are un rol dintre cele mai importante. In această direcţie trebuie acţionat cu mai multă perseverenţă. I mICRO 1 OZfllC, 1 ! Economic: 1 1 I Pe carnetul s s i de bord fi S$ s I al districtului 1 S « S $ I D* la începutul anului fi ptnă In S I present in cadrul Districtului 1 sem- S S nalizare, centralizare fi bloc (S.C.B.) 5 din cadrul Secţiei E.G.T. 1 Regionala ^ t de cdi ferate laţi s-au creat cele mai S S bun« condiţii de siguranţa circulaţiei, § S neinregistrindu-se nici un deranja § S meni. De menţionat că, in acelaşi § $ timp, in staţiile C.F.R. Iaşi şi Nicolina | § se lucrează Intens la centralizarea e- § s 4 Ictrodinamică, iar in etafia Holboca | ^ s-au făcut modificări la Instalaţiile de S ^ siguranţa circulaţiei S.C.B., afectlnd 5 § sporirea capacităţii liniilor din această S ș staţie şi asigurarea lor privind garan- Sî I tarea siguranţei circulaţiei. § Pe carnetul de bord al districtului, i § harnicul colectiv a înscris o economie S I de peste 14.000 lei prin recondiţionarea § ^ materialelor, colectarea a 10.000 kg. S § fier vechi şi 7.000 kg. fontă. In aceste *5 | acţiuni se situează fruntaşi pe district § § electromecanicii N. Hircă, G. Zaharia, 5. § Gr. Cristescu, I. Ropotă, montatorii D. S . Nechifor, I. Roman, V. Chirilă şi pi- $ § cherul C. Păduraru (I. BIRSAN, teh- So nician principal Secţia Ed. 1 laţi). De ce nu intervine Trustul? Dezvoltarea economico - socială susţinută a oraşului Paşcani pune in faţa factorilor care se ocupă de aprovizionarea populaţiei sarcini noi, exigenţe sporite. Luna se referă la creşterea şi dimeţie. Şi, venindu-se in intimpinarea cerinţelor, au fost alocate fonduri însemnate pentru extinderea şi modernizarea secţiei in cauză din cadrul Fabricii mixte din localitate, unitate subordonată întreprinderii judeţene de industrie locală. Toate bune pînă alei. Cind s a trecut la treabă. Insă, n-au existat convingerea fi dinamismul necesare din partea constructorilor fi beneficiarului. Așa se face, ne informează corespondentul nostru C-tin Enea, că, pînă la sftrșitul semestrului I a.c., se materializase doar 22 la sută din valoarea totală a investiţiei şi 37 la sută din planul de construcţii-monta). Au fost înlăturate unele piedici din calea lucrărilor — devierea unor cabluri subterane, a reţelei electrice de înaltă tensiune, insă mare lucru nu s-a făcut nici in lunile ce au urmat, astfel că stadiile de execuţie continuă a fi necorespunzătoare. Lipseşte ritmicitatea reclamată de şantier, forţa de muncă este insuficientă şi utilizată cu slab randament datorită defecţiunilor organizatorice. Oare conducerea Trustului de construcţii Iaşi cunoaşte această situaţie, felul cum acţionează loturile sale din Paşcani . Dacă da, de ce nu intervine? Staţi prea bine cu mecanizarea ? Spicuim din scrisoarea primită din partea tovarăşului C. Popa — str. Stejar nr. 60, sc. 13, ap art. 6, Iaşi — pensionar, membru in comisia economică a Consiliului judeţean al sindicatelor. ■ „De 4 ani mă zbat, pe lingă unele unităţi economice ieşene, să realizez In practică o serie de soluţii pe care le-am propus In scopul mecanizării unor lucrări. Am depus, In anii precedenţi, 1 dosare de inovaţii. Rezultatele concrete : un singur prototip executat, întreprinderile în cauză nu fac măcar efortul de a-şi da avizul pentru acceptarea sau neacceptarea propunerilor făcute“. Prezentăm şi noi câteva dintre acestea : mecanism pentru execuţia cîtorva operaţii la producţia de budane (S.I.L. Ciurea); freze pentru curăţat coaja buştenilor şi Instalaţie pentru strins doagele la budane (I.F.E.T.). Exemplele ar putea continua la I.R.A. şi la întreprinderea materialelor de con- $ strucţie. In plus, autorul Scrisorii are In vedere şi alte soluţii de mecanizare lî a lucrărilor ce se execută manual ■: „La atelierul de budane a S.I.L. Ciu.rea se pot mecaniza peste 80 la sută din lucrări. Am proiecte întocmite, dar la ce bun să le mai trimit dacă nu se ocupă nimeni de ele ?“. Sperăm să nu fie tratate şi rîndurile de faţă cu aceeaşi indiferenţă. Aşteptăm, aşadar, răspunsuri. rr n/f tj Z. M. P. I ! vn/imm/imm/iuaiiiiiuinam/iiiui/iiiiint f és i r y