Flacăra Iaşului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8381-8406)

1973-09-01 / nr. 8381

PAGINA DIMITRIE CANTEMIR-nume de prestigiu între învăţaţii timpului Din trecutul îndepărtat al poporului nostru, ne reţine a­­tenţia, acum, la împlinirea a 309 de ani de la naşterea sa, numele lui Dimitrie Cantemir, voievod al Moldovei şi prin­cipe al gîndirii şi simţirii ro­mâneşti din acel timp. Fâcin­­du-şi o cultură sistematică In familie şi la Constantinopol, el a alcătuit o serie de lu­crări care au reţinut atenţia atît prin conţinutul lor, cit şi prin metoda de cercetare. In perioada constantinopo­­lianâ, ambasadorii de pa lingă sultan, învăţaţii din ca­drul înaltei şcoli a Patriar­hiei, demnitarii turci îl apre­ciau ca pe un cărturar de prestigiu. De altfel, chiar din această perioadă el a scris cărţi de o reală valoare. Divanul, apărută in gre­ceşte şi româneşte, este o carte de morală alcătuită în genul dialogurilor platoni­ciene. Dintr-un excelent stu­diu al lul Virgil Audea aflăm că această lucrare, scrisă de Cantemir la vtrsta de 25 ani (1698), a fost tradusă In lim­ba arabă in anul 1705. Din mulţimea manuscriselor - ca­re se găsesc in Orient - re­zultă că lucrarea aceasta s-a citit mult In cercurile culti­vate siro-libaneze. Metafizica, Logica şi Elo­giul filozofului van Helmont impresionează şi azi prin si­guranţa cu care Cantemir fo­losea termenii filozofici. Timp de 22 de ani a studiat lim­bile orientale şi a cultivat po­ezia şi muzica turcească, pe care a pus-o în ordine, in­­zestrind-o cu note. Istoria­­e­­roglitică, scrisă tot In această perioadă, este un roman so­cial cu caracter de pamflet necunoscut la vreme (1705), apreciat azi nu numai prin valoarea documentară, dar și prin valoarea literară Intrin­secă. Ca să ne dăm seama de impresia pe care o făcea Di­mitrie Cantemir chiar din acea perioadă, amintim faptul că fiind prezent la curtea frate­lui său Antioh, pe cind a­­cesta din urmă era domn in Moldova, la parte la primi­rea solului polone* Rafael Leszczynsk­i. Acesta isi va no­ta impresia pe care l-a fă­cut de Dimitrie Cantemir in cursul convorbirilor astfel­­ «Fratele domnitorului­­ Di­mitrie Cantemir - un bărbat erudit in limba latină şi cu educaţie aleasă...*. Lucrările sale, arată dra­gostea pentru poporul român. Acestea au fost apreciate de învăţaţii vremii pentru origina­­litatea lor şi, drept urmare, Dimitrie Cantemir este che­mat tn rfndurile membrilor A­­cademiei de ştiinţe din Ber­lin. Cărţile care-l aduc aceas­tă faimă sint­­ Istoria creşte­rii fl descreşterii turfll oto­man«, Descrierea Moldovei, ambele alcătuite in limba la­tină intre anii 1714-171« şl traduse In unele limbi occi­dentale după moartea sa. Pri­ma dintre ele este nu numai cea mal dezvoltată şl mal sis­tematizată operă Istorică a o­­tomanilor ptnă la acea dată, dar In ea se face şl cea dinţii prezentare mal dezvol­tată a Istoriei poporului ro­mân In cadrul Istoriei uni­versale. La apariţia el in lim­ba franceză, un recenzent o aprecia astfel­­ «Autorul li­­toriei Imperiului otoman este un savant judicios. Imparţial, nu poate fi bănuit niciodată de ură. Faptele povestite sunt scoase din Izvoarele cele mai sigure şi mai autentice. El aşează faptele cu metodă, expune cu exactitate, poves­teşte In chip clar. Dezvoltă acţiunea, zugrăveşte pe ac­tori, nu caută să înfrumuse­ţeze subiectul pentru a dis­tra pe cititori, nu rtvneşte la alt merit decit de a spune ade­vărul şi a-l face înţeles*. A fost apreciată şi de Voltaire pentru obiectivitatea cu care a prezentat Istoria otomani­lor, iar Byron II citează pe Cantemir In Clutul V şi VI din marele său poem Don Juan, referindu-se la fapte cunoscute din lucrare. Descrierea Mol­dovei, alcătuită In latineşte tot Intre anii 1714-1715 - la cererea Academiei din Ber­lin - a fost tradusă și tipă­rită In limba germană In 1769 şl 1771. La baza el este cea mal largă concepţie despre geografie din acea vreme. Historia moldo-vlachica alcă­tuită In 1717, privind origi­nea şl continuitatea poporului român In locurile unde s-a format, curlnd avea sâ se am­plifice In Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor deve­nind cea mai documentată o­­peră istoriografică despre în­ceputurile poporului nostru până la apariţia lucrărilor lul O. Densusianu, Philippide, Iorga şi Puşcariu. Acestor o­­pere Ii se adaugă Cartea sis­temei sau a stării religiei ma­homedane scrisă In latineşte, tradusă şi apoi tipărită In limba rusă, la sfîrşitul anului 1722. Este, de asemenea, o carte originală pentru vremea aceea, referitoare la mitolo­gia turcească, etnografia şi folclorul otoman. Este o ex­celentă enciclopedie a cultu­rii turceşti. Curiozitatea Intelectuală, strguinţa, sensibilitatea l-au făcut să-şi îmbogăţească per­sonalitatea din trei izvoare! cultura greco-bizantină, cea musulmană şi cea apuseană adusă In capitala otomană da diplomaţii vremii şi de di­feriţi cărturari veniţi In Con­­stantinopol sâ cunoască lu­mea Orientului. La toate a­­cestea Cantemir adaugă cu­noaşterea trecutului poporu­lui român, precum şi în­treaga bogăţie spirituală a lui, concretizată în etnografia şi folclorul românesc. In fe­lul acesta el este un strălu­cit cărturar care a asimilat cultura europeană pe un fond autentic românesc. I. D. LĂUDAT CURIER JURIDIC • Construirea de locuinţe proprietate personala cu spri­jinul statului fi vinzarea de locuinţe din fondul locativ de stat către populaţie. (Răspuns la întrebările formulate «» mai m­ulţi cetăţeni). Legile numerele 4 şi 5 adoptate de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 28 martie 1973, consacrînd legislativ gri­ja permanentă a conducerii de partid şi de stat pentru bunăstarea întregului po­por şi valorificind experienţa pozitivă acumulată în urma aplicării vechilor ac­te normative, asigură satisfacerea cerin­ţelor crescinde de locuinţe ale populaţiei şi instaurarea fermă a normelor de echi­tate şi de etică socială în domeniul lo­cativ. In vederea realizării acestei politici, statul, pe de o parte, dezvoltă fondul propriu de locuinţe pentru a le pune la dispoziţia solicitanţilor (în primul rînd angajaţilor cu venituri mici, tinerilor nou încadraţi în producţie, tinerilor căsătoriţi şi salariaţilor transferaţi în interesul producţiei), iar pe de altă parte sprijină construirea de locuinţe proprietate per­sonală de către cetăţeni, pentru ei şi fa­miliile lor, prin acordarea de credite pe termen lung, atribuirea de terenuri în folosinţă pentru construcţii, asigurarea de materiale de construcţie, proiectare şi execuţie. Dispoziţiile legale în vigoare regle­mentează două forme mai importante d® sprijinire a construcţiei de locuinţe prin acordarea de credite. In primul rînd, se acordă credite şi se execută construirea unor locuinţe proprie­tate personală de tipul celor ce se rea­lizează din fondurile statului (apartamen­te în blocuri) salariaţilor propuşi da co­lectivele de muncă respective, în ordinea de prioritate stabilită de art. 17 din Le­gea , nr. 4/1973. Construirea locuinței se contractează de solicitanți cu întreprin­deri specializate, de stat sau cooperatis­te, iar creditele se acordă de C.E.C., care percepe o dobîndă anuală de 2,5 la su­tă, diferențiată după salariul tarifar al debitorului şi după suma împrumutată. Solicitanţii de credite sunt obligaţi să depună avansuri minimale, stabilite în raport cu preţul locuinţei, şi să rambur­seze creditele în perioade de timp, ce variază în funcţie de salariul sau pensia solicitantului. Articolele 22 şi 29 din lege precizează că la stabilirea dobînzii, a a­­vansului minim faţă de preţul de deviz şi a duratei maxime de rambursare a creditului se are în vedere salariul tari­far lunar sau pensia solicitantului de la data­ încheierii contractului. Prin urmare, modificarea ulterioară a salariului sau pensiei nu atrage modificarea dobînzii, a avansului sau a perioadei de rambur­­sare a creditului. Strîns legate de dispo­ziţiile ce reglementează avansul minim sunt cele care fixează platformele maxi­male ale­ creditelor în raport de numărul­ de încăperi ale locuinţei. La contractare trebuie să se ţină seama în egală măsu­ră de ambele dispoziţii legale. Cea de a doua formă de credite se a­­cordă salariaţilor şi pensionarilor care îşi construiesc locuinţe în regie. In a­ceasta situaţie se află l­a­ salariaţii şi pensionarii care locuiesc în oraşe şi vor să-şi construiască locuinţe în tone unde sunt permise construcţii mici ; b) sala­riaţii din mediul rural (in special cadre didactice, medicale, tehnice agricole) ca­re vor să-şi construiască locuinţe pro­prietate personală în comunele unde lu­crează ; c) angajaţii care lucrează în ora­şe mari, dar locuiesc în localităţi din ju­rul acelor oraşe şi vor să-şi construiască locuinţe proprietate personală în acele localităţi. In toate aceste cazuri se acor­dă credite de pînă la 25 000 lei, rambur­sabile în 20 ani. In ceea ce priveşte ajutorul acordat prin atribuirea de terenuri în folosinţă,­ noile dispoziţii legale adoptă un sistem structural deosebit de cel vechi, în sensul că terenurile nu se mai atribuie în fo­losinţă veşnică, ci numai pe durata exis­tenţei construcţiilor. Dreptul de folosin­ţă se acordă de comitetul executiv al consiliului popular al localităţii respec­tive cu plata unei taxe către stat (a se vedea art. 49 din lege). In legătură cu vînzarea de locuinţe din fondul locativ de stat către popu­laţie, semnalăm următoarele prevederi legale: a) după asigurarea fondului de locuinţe necesar cetăţenilor îndreptăţiţi să primească locuinţe de la stat cu chirie, vor putea fi puse în vînzare unele locu­inţe din fondul locativ de stat; b) ca regulă generală, aceste locuinţe se vînd cetăţenilor care le ocupă în calitate de chiriaşi ; c) din coroborarea dispoziţii­lor cuprinse în art. 5 şi 41 al. 1 rezultă că locuinţele vor putea fi vîndute altor persoane decît chiriaşul, numai dacă a­­cesta nu o cumpără şi nici nu o mai ocu­pă în calitate de chiriaş (de pildă, chi­riaşul îşi construieşte sau cumpără altă locuinţă) ; d) salariaţii şi pensionarii be­neficiază la cumpărare de aceleaşi înles­niri ca şi la „construirea de locuinţe (cre­dite avans etc.). Menţionăm că prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 20 iulie 1973 s-au stabilit măsurile de executare a Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vîn­­zarea de locuinţe din fondul de stat că­tre populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală. Locuinţa proprietate personală con­struită cu sprijinul statului şi locuinţa cumpărată din fondul locativ de stat in­tră în patrimoniul dobinditorului, care are dreptul să dispună de ea ca şi de celelalte bunuri ce-i aparţin, respectîn­­du-se însă următoarele reglementări spe­cifice : 1) pînă la rambursarea integrală a creditului, locuinţa dobîndită în con­diţiile acestei legi nu poate fi înstrăina­tă, demolată sau restructurată decît cu autorizarea prealabilă a C.E.C. ; 2) în caz de succesiune sau de înstrăinare a locuinței, se transmit asupra dobîndito­­rului toate drepturile și obligaţiile rezul­tate din contractul de împrumut, din contractul de construire sau din contrac­tul de vînzare-cumpărare ; 8) o dată cu transmiterea dreptului de proprietate a­­supra locuinţei se transmite şi dreptul de proprietate sau de folosinţă pe du­rata existenţei construcţiei, asupra tere­nului. Teodor BACIU consilier juridic SPORT ■ SPORT Programul competiţional BASCHET, terenul C.S.M. (In caz de ploaie, sala „Voinţa") de la ora 17 : Intilniri in cadrul „Cupei Iaşului“, la­ care participă echipele masculine Stea­ua, Farul, A.S.A. Bacău, Politehnica, Unirea şi C.S.M. Iaşi (ziua I). BOX, Sala sporturilor, ora 18 : Intil­­nire amicală intre echipele Nicolina şi Electroputere Craiova. MIINE BASCHET, terenul C.S.M. (în caz de ploaie, sala „Voinţa") de la orele 8,30 şi 17,30: „Cupa Iaşului“ (ziua a II-a). FOTBAL, stadionul „23 August“, ora 15: Politehnica — Politehnica Timişoara (tineret-rezerve), ora 17: Politehnica — Politehnica Timişoara (div. A). HANDBAL, terenul „Voinţa", ora 10: Voinţa Iaşi — Progresul Bucureşti (div. B, feminin). * Incepind de ieri, pină la S septem­brie, in împrejurimile Iaşului se desfă­şoară întrecerile campionatelor naţio­nale de orientare turistică (copii, ju­niori, seniori). Mline, de la motelul Bucium (ora 9), se va da startul in pro­ba de ştafetă mixtă, seniori. Campionatul balcanic de yachting ISTANBUL 31 (Agerpres).­­ La Is­tanbul se desfăşoară cea de-a 7-a e­diţie a campionatului balcanic de yach­ting. La clasa „Optimist", tinărul yacht­­ian român Horia Ispas s-a clasat pe primul loc in cea de-a treia regată, urmat de Kalkis (Turcia) și Zartalides (Grecia). La clasa „Finn" (concurs re­zervat juniorilor), Gruia Ionescu (Ro­mânia) a ciștigat cea de-a doua regată. Nivelul recoltei viitoare depinde şi de patul germinativ farmere dia Pag. 1) nici ca C. Munteaţă, Ştefan Nuţu, 1. Dia­conii şi ceilalţi avem certitudinea că ne vom Înscrie şi cu Insă­ minţările in ter­menele planului tehnic al campaniei". Aceleaşi premise pentru desfăşurarea cu succes a campaniei sunt asigurate şi la cooperativele agricole din Trifeşti, De­­leni, Şipote, Mogoşeşti-Siret, Coarnele- Caprel etc. Din păcate, suntem­ nevoiţi să arătăm şi de această dată că prea pu­ţine unităţi se prezintă aşa cum ar trebui la startul insăminţărilor. Deşi ter­menele de executare a arăturilor de va­ră au expirat, întrlnim în unele C.A.P.­­uri (Dobrovăţ, Probota, Vatra, Sireţel, Brătuleşti etc.) suprafeţe întinse cu mi­rişti încă neîntoarse. Cit priveşte arătu­rile destinate însămînţărilor de toamnă trebuie să menţionăm că ele nu repre­zintă nici 40 la sută din plan. Se va spu­ne că de pe multe dintre terenurile re­zervate griului nu s-a strîns încă recol­ta. E adevărat, dar, pe alocuri, chiar şi după premergătoare ce părăsesc terenul mai devreme a mai rămas destul de a­­rat. Această situaţie cu totul anormală se explică numai prin slaba organizare a activităţii secţiilor de mecanizare. Chiar şi în ultima perioadă, cînd pentru recu­perarea întîrzierilor se impunea depăşi­rea vitezei zilnice de lucru, in nume­roase C.A.P.-uri mecanizatorii nu şi-au realizat nici măcar normele prevăzute. Cu un bilanţ şi mai sărac ne menţinem la pregătirea terenului. E suficient să amintim că din arăturile pentru însă­­mînţările de toamnă aproape două treimi n-au fost nici pînă acum discuite. In multe cazuri acţiunea e abia la început sau chiar nici n-a fost declanşată de parcă însămînţările n-ar bate la uşă. Da C.A.P. Bosia, de exemplu, deşi exis­tă arătură pentru circa o treime din griul ce se va semăna în toamnă, nu s-a discuit pînă în prezent aproape ni­mic. La fel stau lucrurile şi la C.A.P.­­urile din Popricani, Lespezi, Ipatele, Scînteia, Vînătorii, Hărmăneşti şi altele. Avînd în vedere timpul foarte înaintat, se impune ca factorii de conducere din S.M.A.-uri să ia de îndată cele mai ur­gente măsuri pentru ca în cîteva zile toate suprafeţele eliberate destinate a­­propiatelor însămînţări să poată fi arate şi discuite. Aceasta e cu atît mai nece­sar cu cît zilnic se strînge recolta de in, fasole, cartofi, sfeclă de zahăr «ta. de pe noi terenuri pe care treburie *3 se intre de urgență cu plugurile. Zilele care urmează sînt decisive și pentru realizarea planului de fertilizare. Ne gtndim in primul rînd la adminis­trarea îngrăşămintelor naturale, care so­licită şi cel mai mare volum de trans­porturi. Se ştie că pe baza mijloacelor existente s-a prevăzut ca pînă la sfîrşi­­tul lunii august a.c. să se care pe ogoa­re pentru semănăturile de toamnă 150.000 t de gunoi de grajd. Iată însă că, deşi a sosit scadenţa, sectorul agricol cooperatist nu raportează la ru­brica „realizat" decît abia jumătate din cantitatea prevăzută. Dacă rezultatele sînt atît de modeste, aceasta se dato­­reşte faptului că C.A.P.-uri ca cele din Aroneanu, Sineşti, Mironeasa, Tansa, Ipatele, Belceşti şi multe altele au lăsat pe ultimul plan acţiunea de valorificare a îngrăşămintelor naturale. Mai peste tot neglijarea acestei resurse de spo­rire a producţiei, îndeosebi la cultura griului, este de altfel o tradiţie moşte­nită din anii trecuţi. Cine se gîndeşte într-adevăr la nivelul recoltei de mîine e de la sine înţeles că nu subestimea­ză valoarea gunoiului de grajd şi avem destule asemenea exemple pe care le dorim generalizate cît mai curînd în Întreg judeţul. Ne referim la C.A.P.-urile din Ruginoasa, Hălăuceşti, Moţca, Ră­­chiteni, Plugari, Chişcăreni, Vatra, Şi­pote ş.a. care şi-au realizat integral sar­cinile, sau la cele din Perieni, Stroieşti, Coarnele-Caprel şi celelalte aflate în­­tr-un stadiu foarte avansat cu fertili­zarea solului. „Noi am Incorporat deja sub arătură — ne informa tovarăşa Aglaia Lupu, preşedinta C.A.P. Ruginoasa — peste 2.000 de tone de îngrăşăminte naturale pentru grîu şi cu toate că planul iniţial e practic realizat nu ne oprim aici. Fo­losind permanent la căratul gunoiului patru camioane şi tot atîtea remorci, sperăm să ajungem în final la cel pu­ţin 3.000 tone“. Asemenea preocupări pentru soarta producţiei vor fi, fără nici o îndoială, răsplătite din plin In vara viitoare, la vremea culesului. In acest sezon In care se fac primii paşi In noul an agricol, asigurarea unei temelii cît mai trainice pentru recolta viitoare şi strîngerea fără nici o pier­dere a roadelor toamnei reprezintă o­­biectivele majore ale tuturor oamenilor muncii de la sate. Avînd mereu în faţă aceste sarcini trasate de însuşi secreta­rul general al partidului, lucrătorii de pe ogoare, în frunte cu comuniştii, sînt chemaţi să-şi consacre de pe acum în­treaga energie şi pricepere bunului mers al campaniei agricole, ştiind că și astfel se încadrează în efortul general îndrep­tat spre îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen. Depăşirea sporului de creştere pe zi furajată, reducerea pierderi­lor prin sacrificări de necesitate, buna îngrijire şi întreţinere a va­cilor cu lapte şi a taurinelor, iată cîteva repere care i-au adus suc­cese în munca dr. Simona Alexa, şef de fermă zootehnică Hălăuceşti, şi a tehnicianului Nicolae Aocinte. In c­iseu­­ se verifică starea tineretului taurin. Foto: 8. LEONID „Cronica“ nr. 35 Pe prima pagină a revistei „Cronica" nr. 35 întîlnim articolele : „Aceasta este ţara“ de George Macovescu şi „Industrie şi societate", de Petru Pînzaru. Din cu­prins mai semnalăm : Cronica literară, semnată de Liviu Leonte („G. Călinescu, moralistul“) şi eseul, semnat de Const. Ciopraga, intitulat „Despre romanul Is­toric“. Ion Solcanu semnează articolul „Dimitrie Cantemir — consideraţii etno­grafice“. Beletristica acestui număr cu­prinde versuri semnate de Ion Chiriac şi un fragment din romanul „înapoi la Sa­vina“, de Mircea Cojocaru. Paul Alexan­dru Georgescu prezintă „Un roman al re­voluţiei cubaneze“ („Ultima femeie şi pri­ma luptă“) de Manuel López Corino. „Via­ţa spectacolului“ de Al. I. Funduş şi „Poe­zia contra poeziei" de Magda Ursache dezbat probleme actuale ale vieţii artis­tice şi literare, sumarul mai cuprinzînd în acest sens şi un interviu acordat de scriitorul Petru Popescu, intitulat „A practica realismul...“. Cronica filmului de Şt. Oprea, „Cartea de artă“ (Amelia Pavel, „Idei estetice în Europa şi arta românească la răscruce de veac“), de Ra­du Negru, „C. Stere, profesor şi rector", de Ion Căpreanu, „Crochiu“ de Val. Gheor­­ghiu, „Antract" de N. Barbu, un repor­taj de Aurel Leon intitulat „Iarbă“ pre­cum şi articolul „Insula libertăţii“ de Ra­du Simionescu completează un număr bogat. FLACĂRA IAȘULUI Combustibilul trebuie folosit chibzuit, cu economie­ (urmare din pag. I) bonuri de cantități fixe mai mult decit necesarul, iar la întoarcere, pe­­ baza ștampilei de pe cotor, se controlează res­pectarea traseului. Analizele decadale a­­supra consumurilor de combustibil. In­struirea permanentă a personalului cu noile hotărîri şi instrucţiuni contribuie, de asemenea, la înlăturarea risipei. Călin Girneaţă: Ca In oricare dome­niu, şi în acţiunea de economisire a combustibilului un rol deosebit în mobi­lizarea colectivului îl are exemplul per­sonal al comuniştilor. In rîndul condu­cătorilor auto, Petru Păvăloiu, Năstase Roman, Constantin Munteanu, Ion Roibu şi mulţi alţi membri de partid se re­marcă In mod deosebit prin realizările pe care le obţin, pilda lor fiind însu­­fleţitoare. Const. Gavriliţa: Popularizarea frunta­şilor şi a experienţei înaintate constituie o preocupare permanentă a organizaţiei noastre de partid. In munca politică des­făşurată în vederea creării unui curent de opinie împotriva risipei, o însemnată contribuţie o aduc, de asemenea, agita­torii, gazeta satirică, staţia de radioam­plificare şi alte mijloace de agitaţie. Rubrica „De luni pînă luni", transmisă cu regularitate în emisiunile staţiei de radioamplificare, constituie o adevărată oglindă a activităţii noastre. In cadrul acesteia au fost evidenţiate succesele şi criticate anumite cazuri de abateri, ca cele comise de conducătorii auto Con­stantin Sofronie, Constantin Chiriţă, Con­stantin Onofrei şi alţii care au efectuat curse clandestine, au accidentat autove­hiculul sau au efectuat abateri de la tra­seu, parcînd maşina acasă — toate con­stituind exemple de risipă, de lipsă de grijă faţă de avutul obştesc. Gheorghe Rotaru­ : In multe grupe sin­dicale a devenit o obişnuinţă discutarea cazurilor de abateri de la disciplină, în­tre care se numără şi risipa de carbu­ranţi şi lubrifianţi. Din păcate, nu tot­deauna ace­stea au efectul dorit. Aşa se face că au fost aplicate şi numeroase sancţiuni administrative. RED.: Cum se manifestă iniţiativa co­muniştilor în combaterea risipei de car­buranţi ? Vasile Gavril: Iată un caz. La se­sizarea unor comunişti din rîndul şofe­­rilor, s-a constatat că distribuitorii de benzină nu-şi făceau conştiincios dato­ria. Prin favoritisme contribuiau la o mare risipă. Problema a fost discutată în cadrul adunării generale deschise a or­ganizaţiei de bază T.A., în urma căreia s-au luat măsuri severe pentru închide­rea robinetelor risipei. Pentru abateri grave în serviciu, conducerea autobazei a desfăcut contractul de muncă unor distribuitori. Gheorghe Rotari: După cum este ştiut, starea tehnică a autovehiculelor condi­ţionează în mare măsură economiile de combustibil. De aceea, în perioada pre­gătirii parcului de maşini pentru cam­pania de recoltare a păioaselor, organi­zaţia de bază „meseriaşi“ a lansat lo­zinca : „Prin reparaţii de calitate, îm­bunătăţim starea tehnică a parcului au­to, contribuind la economii de carbu­ranţi şi lubrifianţi''. Popularizarea lar­gă a acestei acţiuni, întărirea controlului, creşterea exigenţei la recepţia lucrărilor de reparaţii au avut efecte pozitive în domeniul amintit. Constantin Gavriliţă: Nu e lipsită de interes nici iniţiativa organizaţiei U.T.C. care, în cinstea zilei de.. 23 August, a mobilizat tineretul să lucreze cite două ore peste program pentru a scoate din imobilizări autovehiculele cu reparaţii curente. RED.: S-a arătat aici că mulţi condu­cători auto înregistrează însemnate de­păşiri ale normelor de consum. Acestea nu grevează asupra economiilor ? Gheorghe Bonciu : La drept vorbind, e­­conomiile reale sunt mai­ mici decit cele arătate dacă scădem din acestea depăşi­rile de consum. Noi ţinem separat evi­denţa economiilor individuale, cit şi a depăşirilor înregistrate. Depăşirea norme­lor de consum în cele 7 luni se cifrea­ză la 86.000 de litri de benzină şi o în­semnată cantitate de ulei. Ele se dato­­resc unor condiţii obiective, cum ar fi starea drumurilor şi altele, dar o bună parte din acestea puteau fi evitate. Dezbaterile au evidenţiat şi alte as­pecte pozitive ale preocupării organiza­ţiei de partid, a comitetului oamenilor muncii pentru gospodărirea raţională a combustibilului, dar şi rezervele mari care mai există în această direcţie. De­sigur, sunt şi unele greutăţi obiective, în­tre care şi lipsa unor piese de schimb la sistemul de carburaţie, pentru depă­şirea cărora trebuie să se lupte pe toa­te căile. Dar multe lipsuri ca : risipa de combustibil cu prilejul transportului şi distribuţiei, neglijenţa unor şoferi în ceea ce priveşte întreţinerea autovehicu­lelor, înstrăinarea benzinei, efectuarea de curse clandestine şi abaterile de la tra­see, mersul în gol şi multe altele ţin de domeniul muncii de educaţie. Comitetul de partid şi organizaţiile de bază n-au acţionat întotdeauna cu ope­rativitate şi eficienţă pentru lichidarea unor stări de lucruri necorespunzătoare, pentru preîntîmpinarea unor lipsuri. Ca­zuri grave, ca cele ale comuniştilor Con­stantin Onofrei, C-tin Mandache, sanc­ţionate pe­ plan administrativ pînă la desfacerea contractului de muncă, n-au fost puse în discuţia organizaţiilor de bază respective (exploatare I şi II), însemnate lipsuri se manifestă în ac­tivitatea agitatorilor, a grupelor sindica­le, în folosirea altor forme ale muncii politice. Deşi a trecut destulă vreme de cînd autobaza s-a mutat în noul sediu, agitaţia vizuală aici este inexistentă. Un sprijin mai substanţial trebuie acordat, de asemenea, organizaţiei U.T.C., muncii de educare a tineretului. In acţiunea pentru gospodărirea raţio­nală a combustibilului, pentru combate­rea risipei de orice fel, munca politică are un rol dintre cele mai importante. In această direcţie trebuie acţionat cu mai multă perseverenţă. I m­ICRO 1 OZfllC, 1 ! Economic: 1 1 I Pe carnetul s s i de bord f­i S$ s I al districtului 1 S « S $ I D* la începutul anului fi ptnă In S I present in cadrul Districtului 1 sem- S S nalizare, centralizare fi bloc (S.C.B.) 5 din cadrul Secţiei E.G.T. 1 Regionala ^ t de cdi ferate laţi s-au creat cele mai S S bun« condiţii de siguranţa circulaţiei, § S neinregistrindu-se nici un deranja­ § S meni. De menţionat că, in acelaşi § $ timp, in staţiile C.F.R. Iaşi şi Nicolina | § se lucrează Intens la centralizarea e- § s 4 I­­ctrodinamică, iar in etafia Holboca | ^ s-au făcut modificări la Instalaţiile de S ^ siguranţa circulaţiei S.C.B., afectlnd 5 § sporirea capacităţii liniilor din această S ș staţie şi asigurarea lor privind garan- Sî I tarea siguranţei circulaţiei. § Pe carnetul de bord al districtului, i § harnicul colectiv a înscris o economie S I de peste 14.000 lei prin recondiţionarea § ^ materialelor, colectarea a 10.000 kg. S § fier vechi şi 7.000 kg. fontă. In aceste *5 | acţiuni se situează fruntaşi pe district § § electromecanicii N. Hircă, G. Zaharia, 5. § Gr. Crist­escu, I. Ropotă, mont­at­orii D. S . Nechifor, I. Roman, V. Chirilă şi pi- $ § cherul C. Păduraru (I. BIRSAN, teh- S­o nician principal Secţia Ed. 1 laţi). De ce nu intervine Trustul? Dezvoltarea e­­conomico - socială susţinută a ora­şului Paşcani pu­ne in faţa facto­rilor care se ocu­pă de aprovizio­narea populaţiei sarcini noi, exi­genţe sporite. Lu­na se referă la creşterea şi di­m­e­ţie. Şi, venindu-se in intimpinarea ce­rinţelor, au fost alocate fonduri în­semnate pentru extinderea şi moderni­zarea secţiei in cauză din cadrul Fa­bricii mixte din localitate, unitate subordonată întreprinderii judeţene de industrie locală. Toate bune pînă alei. Cind s a tre­cut la treabă. Insă, n-au existat­ con­vingerea fi dinamismul necesare din partea constructorilor fi beneficiarului. Așa se face, ne informează corespon­dentul nostru C-tin Enea, că, pînă la sftrșitul semestrului I a.c., se mate­rializase doar 22 la sută din valoarea totală a investiţiei şi 37 la sută din planul de construcţii-monta). Au fost înlăturate unele piedici din calea lu­crărilor — devierea unor cabluri sub­terane, a reţelei electrice de înaltă tensiune, insă mare lucru nu s-a fă­cut nici in lunile ce au urmat, astfel că stadiile de execuţie continuă a fi necorespunzătoare. Lipseşte ritmicita­tea reclamată de şantier, forţa de muncă este insuficientă şi utilizată cu slab randament datorită defecţiunilor organizatorice. Oare conducerea Trustului de con­strucţii Iaşi cunoaşte această situaţie, felul cum acţionează loturile sale din Paşcani . Dacă da, de ce nu intervine? Staţi prea bine cu mecanizarea ? Spicuim din scrisoarea primi­tă din partea to­varăşului C. Po­pa — str. Stejar nr. 60, sc. 13, a­­p art. 6, Iaşi — pensionar, mem­bru in comisia e­­conomică a Con­siliului judeţean al sindicatelor. ■ „De 4 ani mă zbat, pe lingă unele unităţi economice ieşene, să realizez In practică o serie de soluţii pe care le-am propus In scopul mecanizării u­­nor lucrări. Am depus, In anii prece­denţi, 1 dosare de inovaţii. Rezultatele concrete : un singur prototip executat, întreprinderile în cauză nu fac măcar efortul de a-şi da avizul pentru ac­ceptarea sau neacceptarea propuneri­lor făcute“. Prezentăm şi noi câteva dintre aces­tea : mecanism pentru execuţia cîtor­­va operaţii la producţia de budane (S.I.L. Ciurea); freze pentru curăţat coaja buştenilor şi Instalaţie pentru strins doagele la budane (I.F.E.T.). E­­xemplele ar putea continua la I.R.A. şi l­a întreprinderea materialelor de con- $ strucţie. In plus, autorul Scrisorii are­­ In vedere şi alte soluţii de mecanizare lî a lucrărilor ce se execută manual ■: „La atelierul de budane a S.I.L. Ciu­.­rea se pot mecaniza peste 80 la sută din lucrări. Am proiecte întocmite, dar la ce bun să le mai trimit dacă nu se ocupă nimeni de ele ?“. Sperăm să nu fie tratate şi rînduri­le de faţă cu aceeaşi indiferenţă. Aş­teptăm, aşadar, răspunsuri. rr n/f tj Z. M. P. I ! vn/imm/imm/iuaiiiiiuinam/iiiui/iiiiint ­ f és i r y

Next