Flacăra Iaşului, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 8459-8484)

1973-12-01 / nr. 8459

FLACĂRA IAȘULUI (urmare din pag. l) 11. In Hotărîrea Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale In vederea aprovizionării ritmice cu ma­terii prime și materiale, ministerele, cen­tralele și întreprinderile vor lua măsuri severe pentru respectarea disciplinei con­tractuale,­­ încadrarea în repartiţiile asi­gurate prin plan ; se vor urmări operativ stocurile supranormative şi fără mişcare şi se va acţiona cu toată fermitatea pen­tru repunerea rapidă în circuitul econo­mic a acestora. 5. — Plenara aprobă măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi raţionala folosi­re a combustibilului şi energiei. In vede­rea obţinerii unor creşteri substanţiale a producţiei industriale şi a venitului naţio­nal în condiţiile folosirii judicioase a resur­selor energetice, Plenara obligă organele şi organizaţiile de partid, ministerele, cen­tralele şi întreprinderile să treacă de în­dată la aplicarea măsurilor stabilite în acest scop. Ministerul Minelor, Petrolului şi Geo­logiei va intensifica cercetările şi pros­pecţiunile geologice pentru identificarea şi punerea în exploatare a unor noi re­zerve de cărbune, petrol, gaz metan, ape termale şi va lua măsuri pentru creşterea gradului de exploatare a acestora prin introducerea tehnologiilor moderne de ex­tracţie, pregătirea noilor fronturi de lu­cru, extinderea mecanizării lucrărilor în exploatările Carbonifere. Ministerul Energiei Electrice şi celelalte ministere economice vor acţiona hotârît pentru reducerea substanţială a utilizării hidrocarburilor în centrale electrice şi alte procese de ardere, extinderea folosirii lignitului şi a şisturilor bituminoase, pre­cum şi reducerea­­ consumurilor proprii tehnologice în centralele electrice şi ter­mice, cît şi a pierderilor în reţelele de transport şi distribuţie. Se va intensifica activitatea pentru realizarea programului de construcţii hidroenergetice şi trecerea îa utilizarea energiei nuclearoelectrice, în toate unităţile — îndeosebi din chi­mie, metalurgie, materiale de construcţii şi construcţii de maşini —■ se vor lua mă­suri imediate pentru elaborarea bilanţu­rilor energetice, reducerea consumurilor specifice energetice, înlocuirea agregatelor cu randamente scăzute, îmbunătăţirea pro­ceselor de ardere, perfecţionarea tehnolo­giilor de fabricaţie, întărirea controlului şi eliminarea risipei de resurse energe­tice. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele va accelera asimilarea, fa­bricarea şi livrarea cazanelor şi instala­ţiilor de ardere cu randamente ridicate şi scoaterea din fabricaţie a agregatelor cu consumuri exagerate de combustibil. Ministerul­­Transporturilor şi Teleco­municaţiilor şi celelalte ministere, care au în dotare mijloace de transport, vor acţiona pentru scoaterea din exploatare sau înlocuirea mijloacelor de transport cu uzură avansată şi cu consumuri excesive de carburanţi, pentru eliminarea trans­porturilor în gol şi pe trasee neraţionale şi optimizarea întregii activităţi de trans­porturi. In domeniul edilitar şi casnic se va acţiona pentru raţionalizarea consumului de combustibili şi energie, fără a afecta desfăşurarea normală a vieţii şi activi­tăţii sociale, prin normarea temperaturii de încălzire şi a iluminatului, stabilirea de orare corespunzătoare pentru funcţio­narea instalaţiilor de producere şi con­­sum a energiei şi combustibililor, ale ma­gazinelor, ale instituţiilor administrative şi de gospodărire comunală. 6.­­* Plenara C.C. al P.C.R.. .şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale cer tuturor întreprinderilor, centra­lelor şi ministerelor să acţioneze cu mai multă exigenţă în direcţia îmbunătăţirii radicale a calităţii şi fiabilităţii produse­lor prin reproiectarea acestora, îmbună­tăţirea parametrilor lor tehnico-economici, î. — Organele şi organizaţiile de par­tid, organele şi unităţile agricole, comi­tetele executive ale consiliilor populare judeţene vor lua măsuri hotărîte pentru gospodărirea judicioasă a fondului funciar şi conservarea pământului avuţie naţio­nală de importanţă hotărîtoare­­, limi­tarea la minimum a scoaterilor din cir­cuitul agricol "a terenurilor scoase provi­zoriu din producţie. Sumele încasate pe baza tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri vor constitui un fond special care va fi uti­lizat pentru refacerea şi redarea în circu­itul agricol a altor terenuri, dezvoltarea şi îmbunătăţirea fondului funciar agricol. ,2.­­ Structura culturilor va fi simţitor perfecţionarea proceselor tehnologice, în­tărirea răspunderii în omologarea produ­selor, precum şi prin ridicarea permanentă a calificării profesionale a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor şi creşterea exi­genţei controlului de calitate. Este necesar să se accelereze dotarea întreprinderilor cu aparatură de măsură şi control, precum şi cu standuri de în­cercări. Unităţile beneficiare vor organiza la fabricile furnizoare din ţară şi din străinătate recepţia maşinilor, utilajelor şi materialelor respective, în vederea realizării de produse care asigură un grad ridicat de valorificare a resurselor de materii prime şi materiale. Ministerul Industriei Metalurgice va tre­bui să acţioneze cu toată fermitatea pen­tru lărgirea gamei de oţeluri aliate , mai ales al celor slab aliate şi a oţelu­rilor carbon de calitate; la rîndul lor, ministerele constructoare de maşini vor acţiona pentru dezvoltarea mai accentuată a producţiei în domeniile: electronică, electrotehnică, maşini-unelte, mecanică fină şi optică, construcţii navale şi uti­laje de mare capacitate pentru cam­erele de lignit şi altele. Ministerul Industriei Chimice va asigura creşterea­ ponderii sortimentelor de sinteză fină şi a produ­selor chimice auxiliare de mic tonaj . Ministerul Industriei Uşoare va asigura mărirea gradului de fineţe a ţesăturilor şi tricotajelor, modernizarea confecţiilor, în vederea accelerării introducerii pro­gresului tehnic, ministerele, centralele in­dustriale şi întreprinderile vor pune în centrul preocupărilor îndeplinirea inte­grală a programelor de însuşire a noilor produse şi de modernizare a celor din fabricaţia curentă. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi ministerele vor urmări lunar stadiul asimilării pro­duselor noi şi vor­ adopta operativ măsu­rile necesare pentru prevenirea oricăror întîrzieri. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele şi Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini-Unelte şi Electro­tehnicii vor acţiona pentru diversificarea producţiei de maşini şi utilaje şi vor asi­gura, în termene cît mai scurte posibil, recuperarea întîrzierilor în atingerea gra­dului de integrare la produsele fabricate pe bază de licenţă. Totodată, se impune orientarea fermă spre tipizarea produse­lor şi materialelor. 7. — Consiliul Naţional pen­tr­u Ştiinţă şi Tehnologie, ministerele şi institutele de cercetări vor concentra cu precădere forţele de cercetare pentru : — elaborarea tehnologiilor pentru valo­rificarea resurselor minerale cu conţinu­turi mai reduse şi cu condiţii mai difi­cile de exploatare ; — lărgirea bazei de energie­ primară; accentuarea orientărilor spre utilizarea cărbunilor în producţia de energie şi în alte procese de ardere ; elaborarea so­luţiilor privind accelerarea utilizării e­­nergiei nucleare şi a altor noi surse de energie ; — crearea de noi echipamente energe­tice şi perfecţionarea tehnologiilor şi in­stalaţiilor de ardere în scopul creşterii substanţiale a randamentelor ; — elaborarea de noi materiale şi teh­nologii care să conducă la micşorarea consumului de metal, lemn şi altor ma­teriale deficitare, valorificarea rapidă a rezultatelor cercetării ştiinţifice. Concomitent cu asigurarea condiţiilor pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1974, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Comitetul de Stat al Planificării şi ministerele vor lua măsuri pentru pregătirea din timp a programului de cercetare şi a planului tehnic pe anul 1975, astfel încît principa­lele sarcini şi direcţii de promovare a progresului tehnic să preceadă elabora­rea planurilor de dezvoltare economică şi socială, îmbunătăţită, mărindu-se ponderea plan­telor tehnice, în special a inului, pentru fuior, sfeclei de zahăr şi bumbacului. Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare şi Apelor, organele de partid şi organele agricole judeţene vor acţiona din timp ca în fiecare unitate agricolă să fie asigurat întregul necesar de seminţe şi vor acorda cea mai mare atenţie des­făşurării la timp şi în bune condiţiuni a tuturor lucrărilor agricole. Se va acţiona energic pentru darea în funcţiune la timp şi exploatarea terenu­rilor amenajate pentru irigaţii, astfel în­cît să se realizeze producţiile prevăzute în studiile tehnico-economice. 3.­­ O atenţie deosebită se va acorda folosirii raţionale a parcului de tractoare şi maşini agricole, întreţinerii şi exploa­tării acestora. Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare şi Apelor şi Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele au Sarcina să treacă la fabricarea şi dotarea unităţilor agricole cu combine de tip îmbunătăţit pentru recoltat po­rumb ştiuleţi, să asigure maşinile nece­sare mecanizării lucrărilor din: legumoi­­cultură, pomicultură, viticultură, de re­coltare a nutreţurilor de volum şi de me­canizare a lucrărilor în zootehnie, de ad­ministrare a îngrăşămintelor şi insecto­­fungicidelor. 4. — In zootehnie este necesar să se acorde o atenţie mai mare complexelor de creştere şi îngrăşare a animalelor, să 1. — Ţinînd seama de faptul că, în vii­tor, mai mult de o treime din sporul pro­ducţiei industriale urmează să se reali­zeze pe baza capacităţilor noi planificate să intre în funcţiune, sunt necesare efor­turi deosebite din partea tuturor ministe­relor, pentru organizarea corespunzătoare a probelor tehnologice, a recepţiei, darea în funcţiune la termenele planificate a noilor obiective şi atingerea cît mai grab­nică a parametrilor proiectaţi. Ministerele vor trebui să ia neîntîrziat măsuri pentru elaborarea şi aprobarea studiilor tehnico-economice şi proiectelor de execuţie aferente lucrărilor prevăzute să înceapă în 1974, precum şi proiectelor tehnice pentru fabricarea utilajelor. Se va acţiona pentru încheierea de urgenţă a contractării utilajelor şi instalaţiilor tehnologice din ţară şi din import. între­prinderile furnizoare trebuie să asigure în mod riguros fabricaţia şi livrarea uti­lajelor pentru investiţii, corelat cu ter­menele de montaj şi de punere în func­ţiune. Furnizorii şi beneficiarii de utilaje şi instalaţii vor organiza verificarea calita­tivă exigentă a utilajelor pe standurile de probă la furnizor sau pe şantiere, sub supravegherea furnizorului. 2.­­ Ministerul Construcţiilor Industri­ale, celelalte ministere care au în subor­dine organizaţii de construcţii şi comi­tetele executive ale consiliilor populare­­judeţene vor executa lucrări numai la o­­biectivele de investiţii repartizate prin plan şi vor concentra mijloacele de pro­ducţie pe acele şantiere unde sunt asigu­rate utilajele şi instalaţiile tehnologice necesare, în vederea scurtării duratei de execuţie a lucrărilor, micşorării şi lichi­dării imobilizărilor de fonduri materiale şi utilaje. Trebuie să se asigure o ordine raţiona­lă de atacare a fiecărui obiectiv şi core­larea realizării lucrărilor de construcţii cu livrările de utilaje. Băncile nu vor mai deschide finanţa­rea unor obiective industriale decât după contractarea de către titulari sau benefi­ciari a utilajelor din ţară şi din import. Pe baza balanţelor teritoriale ale forţei de muncă, toate întreprinderile şi consi­liile populare vor organiza recrutarea din timp şi calificarea forţei de muncă nece­sare pe şantiere. In acelaşi timp, se voia acţiona pentru creşterea gradului de me­canizare a lucrărilor grele şi­­cu­­ volu­m mare, pentru repartizarea judicioasă şi folosirea intensivă a utilajelor pe şantie­re. Ministerele, centralele şi întreprinderile în scopul creşterii Schimburilor comer­ciale externe, dezvoltării in continuare a cooperării economice cu alte ţări şi înfăp­tuirii Hotărîrii Conferinţei Naţionale a P.C.R. cu privire la echilibrarea balanţei de plăţi externe, comitetele judeţene de partid, cadrele de conducere din între­prinderi, centrale şi ministere vor trebui să acorde o mai mare atenţie comerţului exterior. Să acţioneze cu toată energia pentru asigurarea producerii fondului de marfă destinat exportului, creşterea cali­tăţilor competitive ale produselor şi va­lorificarea avantajoasă a acestora pe p­ia­­ţa externă. Ministerul Comerţului Exterior, minis­terele, centralele, întreprinderile vor tre­bui să specifice integral, în cel mai scurt timp, volumele de export şi să ia măsuri hotărîte pentru contractarea completă a planului de export. Ministerul Comerţului Exterior, Minis-se urmărească îmbunătăţirea selecţiei şi reproducţiei animalelor, popularea unită­ţilor cu material biologic corespunzător, precum şi reducerea pierderilor din mor­talităţi. în acest scop, se va asigură im­portul de animale de rasă pentru îmbu­nătăţirea radicală în 3—4 ani a şeptelu­­­­lui. Organele agricole trebuie să realizeze o îmbunătăţire substanţială a bazei fu­rajere, folosirea raţională a furajelor şi crearea de rezerve pentru îmbunătăţirea furajării animalelor. Organele şi organizaţiile de partid vor mobiliza oamenii muncii din agricultură pentru intensificarea întreţinerii şi ferti­lizării suprafeţelor de păşuni şi fineţe naturale, sporirea producţiei furajelor de volum, bogate în proteină. Totodată, tre­buie să se pună în funcţiune la termenele prevăzute toate capacităţile de producere a furajelor proteice. Organele comunale trebuie să acţioneze cu stăruinţă pentru valorificarea mai bu­nă a posibilităţilor existente în gospodă­riile populaţiei de sporire a efectivelor şi creştere a producţiei animaliere ; se va acorda cea mai mare atenţie contractări­lor şi achiziţiilor de animale; vor lua măsuri pentru efectuarea în bune condiţii a probelor şi recepţiei instalaţii­lor, respectînd cu stricteţe durata şi con­diţiile stabilite în proiecte, pentru pre­gătirea cadrelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni în uzine similare aflate în funcţiune, asigurarea materiilor prime şi a materialelor necesare funcţionării nor­male a noilor capacităţi şi pentru pregăti­rea producţiei. 3.­­ In vederea creşterii eficienţei e­­comomice a investiţiilor, ministerele, cen­tralele şi întreprinderile vor intensifica acţiunea de reproiectare pentru reducerea volum­ului de construcţii prin eliminarea lucrărilor care nu corespund necesităţilor strict funcţionale sau tehnologice ale producţiei ; fondurile astfel disponibiliza­­te vor fi orientate pentru procurarea de maşini şi utilaje care să fie montate în spaţiile existente. Pentru evitarea construirii de spaţii care rămîn neutilate pînă la etapa fina­lă, este necesar ca la proiectare şi execu­ţie să se stabilească ordinea normală de construire a fiecărui tronson de hală, co­relat cu programul de livrare a utilaje­lor. In toate întreprinderile, sub îndrumarea comitetelor judeţene de partid, vor fi identificate spaţiile construite şi neutilate, precum şi cele insuficient dotate şi se vor întocmi programe pentru creşterea densităţii Utilajelor şi folosirea eficientă a tuturor spaţiilor disponibile. începerea unor noi construcţii se va admite numai după utilarea şi folosirea integrală în scopuri productive a spaţiilor construite. Ministerele, organizaţiile de proiectare şi şefii de proiecte răspund de soluţiile tehnologice şi constructive adoptate, de dimensionarea spaţiilor şi capacităţilor de producţie, de calitatea şi competitivitatea producţiei, de calculele privind eficienţa economică şi valutară a investiţiei. Organizaţiile de construcţii sunt obliga­te să analizeze temeinic soluţiile con­structive prevăzute în proiecte ; ele răs­pund, împreună cu proiectanţii şi benefi­ciarii, pentru executarea de construcţii supradimensionate sau adoptarea de so­luţii constructive costisitoare. 4. — In vederea asigurării condiţiilor pen­tru desfăşurarea livrării şi a montării u­­tilajelor în strictă concordanţă cu punerea în funcţiune, reducerea stocurilor de uti­laje existente,­ Comitetul de Stat al Pla­nificării, Direcţia Centrală de­ Statistică, Ministerul Finanţelor şi băncile vor ana­liza introducerea unor, indicatori, cu aju­torul cărora să se planifice şi să se ur­mărească lunar volumul utilajelor mon­tate. Aerul Finanţelor şi Comitetul de Stat al Planificării, ministerele economice, cen­tralele, întreprinderile şi agenţiile econo­mice din străinătate vor trebui să acţio­neze cu perseverenţă pentru creşterea e­­ficienţei exportului prin valorificarea mai bună a materiilor prime din ţară şi din import, reducerea costurilor interne şi obţinerea unor preţuri externe îmbu­nătăţite. Este necesar totodată să fie sporită e­­xigenţa în gospodărirea fondurilor valutare destinate importurilor, să fie identificate noi resurse interne care să permită re­ducerea importurilor la strictul necesar. In vederea evitării dispersării fonduri­lor valutare şi îmbunătăţirii achiziţionării din import a maşinilor, utilajelor şi in­stalaţiilor, precum şi a materialelor este necesar să se elimine împărţirea artifici­ală a importurilor în centralizate şi de­partamentale, să se stabilească, pînă la sfîrșitul lunii decembrie 1973, răspunză­tori unici pentru importul fiecărei cate­gorii de produse, indiferent de subordo­narea departamentală a beneficiarului. Pentru principalele materii prime și ma­teriale să se extindă încheierea de con­tracte şi acorduri pe termen lung. Ministerul Comerţului Exterior şi cele­lalte ministere vor lua măsuri pentru îm­Plenara obligă ministerele, centralele şi întreprinderile, organele şi organiza­ţiile de partid să acţioneze cu mai­ multă fermitate pentru creşterea eficienţei eco­nomice — cale sigură pentru creşterea venitului naţional şi ridicarea nivelului de trai al poporului. 1. — In toate unităţile economice se vor lua măsuri pentru sporirea producţiei şi a venitului net la 1000 lei fonduri fixe, reducerea cheltuielilor de producţie, valo­rificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. Realizarea sarcinilor prevăzute în plan cu privire la creşterea productivităţii muncii impune acţiuni hotărîte pentru in­tensificarea mecanizării şi automatizării producţiei, organizarea ştiinţifică a mun­cii, repartizarea raţională a forţei de muncă. Ministerul Muncii, împreună cu minis­terele şi centralele, va lua măsuri pentru fundamentarea corespunzătoare a norme­lor de muncă şi îmbunătăţirea lor sis­tematică, continuarea cu fermitate a ac­ţiunii de extindere a acordului global în industrie, în agricultură, în construcţii, ca şi în celelalte ramuri ale producţiei ma­teriale. Organele­ şi organizaţiile de partid vor elabora programe concrete de măsuri, pe întreprinderi şi judeţe, pentru recrutarea şi pregătirea muncitorilor calificaţi, în­deosebi pentru obiectivele noi de inves­tiţii ce se vor purne în funcţiune, precum şi pentru unităţile economice, în special în sectoarele deficitare — construcţii de maşini, minerit, siderurgie, construcţii. O atenţie deosebită trebuie acordată atra­gerii femeilor în activitatea economică şi socială. Concomitent, vor fi luate mă­suri pentru desfăşurarea în condiţii mai bune a cursurilor de perfecţionare a pre­gătirii inginerilor, tehnicienilor, cercetă­torilor, proiectanţilor şi a altor categorii de specialişti. Organizaţiile de partid, de sindicat şi de tineret trebuie să acţioneze împreu­nă cu conducerile întreprinderilor pentru întărirea ordinii şi a disciplinei, respec­tarea programului normal de lucru, re­ducerea orelor suplimentare nejustificate în raport CU gradul de folosire a capa­cităţilor şi a timpului de lucru , trebuie să se evite munca în zilele de duminică Plenara Comitetului Central al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale apreciază că prevederile planului şi bugetului de stat pe­ anul 1974 asigură creşterea în continuare a nivelului de trai, devansarea programului prevăzut prin planul cincinal. C.C. al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a Ro­mâniei aprobă măsurile privind majo­rarea generală în anul 1974 a salariilor, corelarea mai judicioasă, în cadrul ra­murilor, a salariilor muncitorilor cali­ficaţi, majorarea salariilor tarifare de bază din categoriile inferioare, încadra­­rea­ i­ndustriei textile într-o categorie su­perioară de salarizare. Plenara cheamă organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii să desfăşoare o activitate tot mai intensă pentru creşterea produc­tivităţii municii, realizarea de economii, gospodărirea mai bună a­ mijloacelor ma­teriale şi financiare, pentru realizarea planului cincinal înainte de tericien şi la un nivel superior, în condiţiile unei înal­te eficienţe a întregii activităţi economi­co sociale. Sporirea accentuată a venitului naţio­nal creează condiţii ca, î­­ anul viitor, veniturile reale totale ale populaţiei să crească cu circa 9,6 la sută, salariul mediu nominal să ajungă la circa 1 700 lei, iar veniturile ■ţărănimii, provenite din munca în ,cooperativele agricole de pro­ducţie şi gospodăria personală, pentru o persoană activă la 950 lei lunar. Vor spori cu 8,9 la sută fondurile alocate de la buget pentru acţiuni social-culturale. Desfăşurarea în bune condiţiuni a a­­provizionării populaţiei impune ca minis­terele, centralele şi întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de consum să asi­gure lărgirea şi diversificarea în conti­nuare a sortimentelor de mărfuri, ridi­carea calităţii produselor, iar Ministerul Comerţului Interior şi consiliile populare judeţene să ia măsuri pentru a asigura bunătăţirea radicală a cooperării Româ­niei cu alte state, tratarea şi încheierea de acţiuni noi de cooperare internaţiona­lă, care să permită extinderea bazei de aprovizionare cu noi surse de materii prime, stimularea­ exportului de produse româneşti, îndeosebi de maşini şi utilaje, intensificarea introducerii progresului tehnic în producţie­ şi de repaus legal în sectoarele care nu au proces de producţie continuu. Sporirea eficienţei economice în toate ramurile economiei impune intensifica­rea măsurilor pentru reducerea substan­ţială a costurilor prin revizuirea norme­lor de consum şi înfăptuirea integrală a programelor de reducere, a acestora, re­proiectarea produselor şi a tehnologiilor de fabricaţie cu Consumuri ridicate de materii prime, materiale şi combustibili. Ministerul Finanţelor, împreună cu mi­nisterele economice şi băncile, va lua mă­suri pentru reducerea şi înlăturarea pier­derilor din activitatea unor întreprinderi, asigurînd rentabilizarea activităţii tutu­ror unităţilor economice. Ministerul Finanţelor va acţiona cu exigenţă pentru reducerea la Strictul ne­cesar a fondurilor destinate pentru acti­vitatea administrației de stat centrale și locale, precum și a celor destinate ce­lorlalte unități bugetare. 2.­­ Ministerul Finanțelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, va lua măsuri pentru îmbunătățirea activităţii de elaborare a planului economico-finan­­ciar şi a bugetului de stat. Organele fi­nanciare vor controla fundamentarea in­dicatorilor financiari, pe toate treptele organizatorice, urmărind ca bugetul să dea posibilitatea efectuării unor analize aprofundate asupra mersului vieţii econo­mice. In vederea perfecţionării indicatorilor de planificare şi analiză economică, cu­noaşterii valorii nou create în activita­tea productivă şi stimulării reducerii cheltuielilor materiale, se vor lua mă­suri pentru introducerea din anul vii­tor a indicatorului „producţia netă“. Ministerele economice şi Ministerul Fi­nanţelor vor asigura urmărirea sistema­tică­ a modului în care se îndeplinesc indicatorii financiari, vor interveni ope­rativ, stabilind măsuri de prevenire a unor fenomene economice negative. 3.­­ Consiliile de control muncitoresc — la nivel central, judeţean și la între­prinderi — vor intensifica controlul a­­supra transpunerii în viață a prevederi­lor prezentei hotărîri, orientînd activita­tea de control pe toate treptele organi­zatorice într-un spirit de înaltă exigență, spre asigurarea creşterii eficienţei econo­mice, a îndeplinirii exemplare a sarcini­lor stabilite prin planul de dezvoltare economică şi socială pe anul 1974, buna gospodărire a fondului de mărfuri şi desfacerea lui în condiţii corespun­zătoare de deservire. Fonduri importante sunt alocate pentru dezvoltarea şi perfecţionarea în conti­nuare a învăţămîntului, aplicarea masu­rilor de dezvoltare a ocrotirii sănătăţii ; va continua programul suplimentar de construire de grădiniţe şi creşe de copii. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lo­cuit se vor construi 114 000 apartamente fizice din care peste­ 60 000 din fondurile statului. Comitetele judeţene de partid şi consi­liile populare judeţene vor trebui să asigure urmărirea permanentă a modului in care­­se reateesssss, ca­racter social ,i cop­iaţiile de hor­uinţe. . - iŞţ, '..'i V1 * * * * 6 7 ,yi. — ■■ p îndeplinirea prevederilor planului . pe 1974, realizarea obiectivelor dezvoltării­­ economice a ţării necesită perfecţionarea întregii activităţi de conducere, a stilu­lui şi metodelor de muncă a tuturor ca­drelor dirn economie, a organizaţiilor de partid, folosirea judicioasă a activului de partid, atragerea maselor la asigura­rea conducerii concrete a activităţii eco­nomice şi exercitarea unui control rigu­ros, la soluţionarea problemelor ce con­diţionează atingerea indicatorilor canti­tativi şi calitativi planificaţi. Plenara apreciază că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, co­lectivele de muncă din fabrici şi uzine, de pe ogoare, din mine şi de pe şan­tiere dispun de capacitatea de a obţine su­ccese şi mai însemnate în anul care vine, pe toate planurile activităţii econo­­mico-sociale. Plenara adresează comuniştilor, tuturor celor ce muncesc, chemarea de a ni pre­cupeţi nici un efort în lupta pentru ac­celerarea progresului economico-social al patriei, pentru înfăptuirea exemplară a politicii elaborate de Congresul al X-lea, politică ce corespunde pe deplin intere­selor vitale ale întregii naţiuni. domeniul agriculturii III. In domeniul investiţiilor IV. In domeniul relaţiilor economice externe V. In domeniul ridicării eficienţei economice VI. In domeniul ridicării nivelului de trai (urm­are din pag. X) H­otărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului ţărilor rasiale şi politicii de apartheid, pentru desfiinţarea oricăror forme de a­­suprire, dominaţie şi jefuire a altor po­poare, pentru întărirea legăturilor dintre mişcarea comunistă internaţională şi miş­cările de eliberare naţională. 6.­­ Comitetul Central îşi exprimă apro­barea faţă de activitatea ţării noastre pentru dezvoltarea continuă, în spiritul coexistenţei paşnice, a relaţiilor de cola­borare cu toate statele lumii, fără deose­bire de orînduire social-politică. Un rol deosebit în această direcţie l-au avut vi­zitele, contactele la nivelul cel mai înalt, la alte nivele şi convorbirile cu reprezen­tanţi de răspundere dintr-un mare nu­măr de state, inclusiv state capitaliste dezvoltate. Declaraţiile solemne comune, tratatele şi înţelegerile încheiate cu aceste prilejuri au stabilit baze trainice pentru adîncirea colaborării reciproc avantajoase, constituind, în acelaşi timp, contribuţii importante la îmbunătăţirea generală a climatului politic şi înţelegerea între na­ţiuni, la afirmarea principiilor unor noi relaţii între state, la stimularea cursului spre destindere internaţională. Plenara C.C. al P.C.R. exprimă hotărî­rea României socialiste de a milita cu energie, în continuare, pentru aşezarea re­­laţiilor dintre toate statele lumii pe te­melia principiilor Suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii depline in drepturi, neamestecului în treburile in­terne, n­erecurgerii la forţă sau la ame­ninţarea cu folosirea forţei avantajului reciproc şi respectului mutual —■ princi­pii a căror aplicare constituie garanţia si­gură a dezvoltării libere, înfloritoare, a fiecărei naţiuni, a conlucrării internaţio­nale rodnice, în conformitate cu năzuinţe­le de pace şi bunăstare ale întregii uma­nităţi. 7.— Plenara dă o înaltă apreciere ac­tivităţii rodnice şi stăruitoare desfăşu­rată de conducerea partidului şi statu­lui, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pen­tru instaurarea unui climat de securita­te şi pace pe continentul european, con­tribuţiei active a României la pregătirea şi desfăşurarea primei şi a celei de-a doua faze a Conferinţei pentru securita­te şi cooperare în Europa. Plenara C.C. al P.C.R. stabileşte ca România să acorde şi in viitor o aten­ţie centrală înfăpturii securităţii euro­pene, să depună toate eforturile în ve­derea desfăşurării constructive a lucră­rilor Conferinţei pentru securitate şi co­operare în Europa , astfel ca aceasta să se finalizeze prin documente care să consfinţească instituirea unui sistem pre­cis, riguros şi ferm de drepturi şi înda­toriri, de angajamente şi obligaţii reci­proce privind principiile noilor rapor­turi între statele continentului şi, tot­odată, să prevadă măsuri corespunzătoa­re pentru aplicarea şi respectarea lor în practică, încît fiecare naţiune să dobîn­­dească garanţia dezvoltării sale libere, la adăpost de orice agresiune sau imix­tiune, să participe la intensificarea coo­perării intereuropene, neîngrădită de nici un fel de bariere artificiale. Plenara reafirmă convingerea fermă a României că securitatea europeană nu poate fi separată de eforturile pentru dezangajarea militară, de problemele dezarmării în general. Procesul înfăp­tuirii securităţii europene trebuie să du­că la retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor state, la reducerea efec­tivelor trupelor naţionale, la desfiinţarea blocurilor şi pactelor militare opuse, la lichidarea diviziunii actuale a Europei. Salutînd începerea negocierilor de la Vie­­na, Plenara Comitetului Central îşi exprimă convingerea că la aceste negocieri trebuie să participe toate statele interesate, să se ţină seama cu stricteţe de drepturile şi interesele legitime ale tuturor ţărilor de pe continent. 8. —­ Pornind de la importanţa înţelegeri­lor regionale pentru promovarea păcii şi securităţii în Europa şi în lume, ple­nara s'' i'miază hotărîrea României de a acorda m continuare d atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate între ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii, pri­eteniei şi conlucrării rodnice între po­poare, fără arme nucleare. 9. — Comitetul Central al P.C.R., expri­mă satisfacţia întregului partid şi a în­tregului popor român pentru contribuţia activă adusă de România la rezolvarea în spiritul păcii şi înţelegerii între na­ţiuni a marilor probleme internaţionale, pentru hotărîrea cu care ţara noastră militează in vederea atingerii tuturor fo­carelor de încordare, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a conflictelor şi litigiilor dintre state. Permanent şi ferm solidară cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, a celor­lalte popoare din Indochina, ţara noastră a salutat cu satisfacţie acordurile de la Paris cu privire la încheierea păcii în Vietnam, ca şi Acordul de restabilire a păcii şi înţelegerii naţionale în Laos. România va sprijini activ, în continuare, eforturile poporului vietnamez pentru consolidarea păcii şi reconstrucţia paş­nică a patriei sale, pentru dezvoltare de-sine-stătătoare pe calea progresului economico-social, va milita mai departe pentru restabilirea liniştii în întreaga Indochina şi crearea tuturor condiţiilor ca popoarele din Vietnam, din Cam­­bodgia şi Laos să-şi rezolve singure problemele, fără amestec din afară, po­trivit propriilor aspiraţii. 10. — Plenara C.C. al P.C.R., examinînd cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din Orientul Apropiat, apreciază că evo­luţia situaţiei din această zonă confir­mă încă o dată justeţea poziţiei con­structive adoptate de ţara noastră care s-a pronunţat consecvent pentru soluţio­narea pe caie politică a conflictului, a subliniat în repetate rinduri că menţine­rea încordării, perpetuarea ocupaţiei de către Israel a teritoriilor arabe dobîn­­dite prin forţă con­stituie o permanentă sursă de război, cu serioase pericole pen­tru cursul destrnderii şi păcii în lume Dinei o înaită apreciere activităţii in­tense, acţiunilor şi iniţiativelor multiple, propunerilor şi demersurilor întreprinse de conducerea partidului şi statului nos­tru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe lingă statele implicate direct în conflict şi pe lingă numeroase alte state, ple­nara apreciază că în prezent trebuie fă­cut totul pentru consolidarea încetării focului,­ crearea unei zone de dezangajare militară şi desfăşurarea negocierilor, spre a se ajunge la o soluţie rapidă şi defini­tivă în Orientul Apropiat. In acest scop este necesară trecerea neîntârziată la a­­plicarea Rezoluţiei Consiliului de Secu­ritate din noiembrie 1967, retragerea tru­pelor israel­iene din teritoriile arabe o­­cupate, instaurarea unei păci trainice, juste, care să garanteze suveranitatea și integritatea tuturor statelor din această regiune, inclusiv a Israelului, rezolva­rea problemei poporului palestinian în conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Plenara subliniază Utilitatea organizării unei conferinţe care s-ar putea desfă­şura sub egida O.N.U. şi la care ar fi necesar să participe, alături de păr­ţile interesate, şi alte state — mari, mijlocii şi mici — de pe diferite conti­nente, şi îndeosebi din Africa şi Euro­pa, care doresc şi pot aduce o contri­buţie constructivă la statornicirea pă­cii în această parte a globului. ÎL —Plenara apreciază ca un imperativ arzător al contemporaneităţii încetarea cursei înarmărilor, înfăptuirea dezarmă­rii generale şi totale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. In conformitate cu acest deziderat ma­jor, România va acţiona în continuare pentru realizarea unor progrese efective pe calea dezarmării generale, pentru a­­doptarea unor măsuri eficiente care să ducă la oprirea cursei înarmărilor, la în­gheţarea şi reducerea treptată a buge­telor militare, interzicerea folosirii ar­melor nucleare şi a altor arme de dis­trugere in masă, încetarea producţiei lor şi distrugerea stocurilor existente, lichi­darea bazelor militare de pe teritoriile altor state şi retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale, stabilirea de zone dennuclearizate. 12­ — Plenara a luat act cu satisfacţie de iniţiativele şi acţiunile constructive în­treprinse de România privind creşterea rolului şi eficienţei O.N.U în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii interna­ţionale. România va depune în conti­nuare toate eforturile pentru ca O.N.U. sa-şi îmbunătăţească activitatea, să devi­nă în mod efectiv forul cel mai larg al participării active, pe baza deplinei ega­lităţi, a tuturor statelor la rezolvarea pro­blemelor majore ale omenirii, să con­tribuie la întărirea cursului spre destin­dere şi cooperare pe arena mondială. 13.­­ A­vînd în vedere gradul tot mai ac­centuat al interdependenței statelor şi complexitatea marilor probleme ce con­fruntă omenirea, plenara reafirmă cu putere convingerea României că soluţio­narea acestor probleme trebuie să fie rodul conlucrării întregii comunităţi mondiale,, cu participarea egală în drep­turi a tuturor ţărilor indiferent de orîn­­duirea socială, mărimea teritoriului şi a populaţiei, forţa economică sau militară. Totodată, plenara subliniază că o ce­rinţă de importanţă esenţială pentru a­­dincirea procesului de destindere, pentru înfăptuirea dezarmării, abolirea practici­lor imperialiste, pentru soluţionarea pro­blemelor mari ale contemporaneităţii în concordanţă cu interesele popoarelor es­te participarea mai intensă a maselor populare la viaţa internaţională. In zi­lele noastre este un imperativ arzător ca opinia publică să-şi facă auzit gla­sul cu şi mai multă fermitate, ca po­poarele luptii să-şi intensifice lupta pen­tru apărarea intereselor lor, să impună respectarea voinţei şi aspiraţiilor lor de libertate, pace şi progres. 14.­­ Comitetul Central acordă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de Parti­dul Comunist Român pentru dezvolta­rea relaţiilor de solidaritate şi priete­nie tovărăşească cu toate partidele co­muniste şi muncitoreşti. Numeroasele intîlniri şi contacte inter­naţionale ale partidului nostru, vizitele reciproce la diferite niveluri, schimbu­rile de experienţă, declaraţiile comune semnate cu un­ mare număr de partide frăţeşti reprezintă expresii vii ale poli­ticii profund internaţionaliste a Parti­dului Comunist Român de dezvoltare a colaborării şi întărire a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Ple­nara hotărăşte ca Partidul Comunist Ro­mân să acţioneze în continuare, cu con­secvenţă, pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate în cadrul mişcării comu­niste internaţionale pe baza principiilor autonomiei fiecărui partid, elaborării de­­sine-stntatoare a liniei politice, interne şi externe, a egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne, în spiritul stimei şi respectului, reciproc. Această linie de activitate răspunde un cel mai malt grad cerinţelor Unităţii, întrucît aplicarea strictă a acestor principii re­prezintă condiţia unei coeziuni noi, trai­nice, a mişcării comuniste. 15. — Plenara exprimă deplina sa apro­bare faţă de acţiunile întreprinse de partidul nostru în vederea dezvoltării relaţiilor cu partidele socialiste şi social­­d­emocrate. Această activitate răspunde cerinţelor majore ale contemporaneităţii, care reclamă intensificarea colaborării între comunişti şi socialişti, în vederea întăririi rolului tot mai important pe care îl joacă în lu­mea de astăzi clasa muncitoare şi organizaţiile sale politice. Plenara relevă cu satisfacţie dezvol­tarea relaţiilor Partidului Comunist Ro­mân cu un număr însemnat de partide de guvernămînt din noile state inde­pendente, cu alte partide şi organizaţii democratice, progresiste din întreaga lu­me. Relevînd consecvenţa cu care P.C.R. îşi îndeplineşte rolul de detaşament ac­tiv al marelui front revoluţionar mon­dial, plenara stabileşte ca partidul să urmeze in continuare linia dezvoltării me­­reu mai ample a colaborării cu, toate partidele comuniste şi muncitoreşti,, so­cialiste şi social-democrate, cu toate’ for­maţiunile şi organizaţiile politice care se pronunţă pentru socialism şi comunism, P­’litru progres social, pentru­­ apărarea intereselor fundamentale ale popoarelor, Pentru pace, libertate şi înflorirea civi­lizaţiei umane. In spiritul unităţii dialectice dintre sarcinile dezvoltării economico-sociale in­terne şi îndatoririle internaţionaliste, plenara subliniază însemnătatea interna­ţională a marilor succese obţinute de po­porul român în construcţia socialistă, care se bucură de un larg interes şi asigură creşterea continuă a prestigiului României în lume, demonstrînd ce poate face un popor stăpîn pe destinele sale, h­otarît să depună toate eforturile pen­tru bunăstarea şi fericirea sa, pentru faurirea unei vieţi demne, libere şi in­dependente. Plenara exprimă hotărîrea partidului de a desfăşura în continuare o activita­te internaţională tot mai amplă, în vede­rea promovării mai departe a politicii externe stabilite de Congresul al X-lea, potrivit intereselor fundamentale ale fă­uririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, promovării cau­zei socialismului şi comunismului în lume, împlinirii aspiraţiilor supreme de pace, bunăstare, libertate şi progres ale întregii umanităţi.

Next