Flacăra Iaşului, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8510-8533)
1974-02-01 / nr. 8510
PAGINA A II îndrumarea şi controlul de partid la cotele marilor răspunderi! Măsurile, oricît de bune ar fi, nu se înfăptuiesc de la sine An de an, colectivul întreprinderii agricole de stat Tg. Frumos, sub conducerea organizaţiei de partid, înregistrează însemnate succese pe linia creşterii producţiei agricole vegetale şi animale, a reducerii preţului de cost al produselor, a creşterii rentabilităţii. Deşi în anul 1973 condiţiile climatice n-au fost favorabile, unitatea a depăşit producţiile planificate la unele culturi, ca de pildă grîu şi orz, realizînd, de asemenea, 3 933 litri de lapte pe cap de vacă furajată, cu 53 de litri peste plan. Un rol însemnat în această direcţie îl are creşterea rolului conducător al organizaţiei de partid, exemplul personal al comuniştilor, întărirea răspunderii fiecăruia la locul său de muncă, lărgirea activităţii politice de mobilizare a colectivului la înfăptuirea hotăririlor de partid şi de stat. „De cîte ori apare un document de partid, o hotărîre, spune fierarul Gh. Lupu, noi, agitatorii, care sîntem instruiţi periodic la comitetul de partid, organizăm discuţii în grupuri şi de la om la om pentru a asigura înţelegerea conţinutului şi importanţei acestora, a spiritului lor revoluţionar în vederea mobilizării oamenilor muncii la înfăptuirea lor. Documentele respective apărute în presă sînt afişate la loc vizibil, discuţiile purtate în pauza de prînz făcîndu-se cu ziarul în faţă. La fel procedăm în legătură cu popularizarea cifrelor de plan ale unităţii, cu sarcinile ce ne revin într-o anumită perioadă“. Grija comitetului de partid din I.A.S. Tg. Frumos pentru asigurarea transpunerii în viaţă a hotăririlor de partid şi de stat, a celor ale organelor de partid superioare şi a propriilor hotărîri se manifestă prin măsurile de popularizare a acestora, prin încredinţarea unor sarcini concrete comuniştilor, prin analize asupra modului de îndeplinire. In anumite cazuri, în urma apariţiei unor asemenea documente, comitetul de partid adoptă planuri de măsuri proprii, concretizînd principalele sarcini care trebuie urmărite. Astfel de planuri de măsuri au fost întocmite pentru asigurarea transpunerii în viaţă a hotărîrii Conferinţei organizaţiei judeţene de partid din ianuarie 1973, a Decretului privind economisirea combustibililor şi a energiei electrice etc. „De regulă, spune tov. Vasile Amariei, secretarul comitetului de partid pe unitate, aceste hotărîri şi măsuri sunt dezbătute în cadrul adunărilor generale ale comuniştilor, membrii comitetului de partid, repartizaţi pe cele 8 organizaţii de bază, avind sarcina de a urmări în continuare modul cum sunt îndeplinite. In şedinţele comitetului de partid sau în şedinţe comune cu comitetul oamenilor muncii, directorul întreprinderii, alţi comunişti cu munci de răspundere prezintă rapoarte asupra felului cum sunt realizate unele sarcini, prilej de stabilire a unor noi măsuri pentru înlăturarea greutăţilor şi lipsurilor care se mai ivesc. Ca şef al atelierului mecanic, mă deplasez La I. A. S. Tg. Frumos la toate fermele, prilej cu care discut cu membrii comitetului de partid, cu secretarii birourilor organizaţiilor de bază şi alţi comunişti principalele probleme pe care le avem de rezolvat“. In linii generale, se poate afirma că există preocupare din partea comitetului de partid pentru asigurarea transpunerii în viaţă a hotărârilor organelor de partid superioare, a măsurilor proprii, lucru ce se observă şi la nivelul organizaţiilor de bază. Aceasta se remarcă mai pregnant în domeniul îndeplinirii sarcinilor economice. O analiză mai atentă evidenţiază însă serioase neajunsuri privind modul de urmărire a măsurilor stabilite, controlul asupra realizării unor sarcini. Așa se face că o serie din obiectivele propuse rămîn pe hîrtie, sînt amînate mereu, pentru ca apoi să apară ca o „noutate“ în alte planuri de măsuri. Printre obiectivele stabilite pentru transpunerea în viaţă a programului de educare comunistă a maselor adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, de exemplu, era şi acela de a se organiza un cabinet de ştiinţe sociale, dar care nu s-a realizat nici pînă acum. In schimb, plenara cu activul în care a fost prezentată darea de seamă a comitetului de partid pe anul 1973 a hotărît înfiinţarea unor puncte de informare şi documentare pe lîngă cele trei cluburi de la ferme. Dar şi această măsură a rămas pe hîrtie, aşa cum a rămas şi aceea privitoare la reîmprospătarea, pînă la 1 ianuarie 1974, a agitaţiei vizuale. Cum se manifestă preocuparea comitetului de partid pentru buna desfăşurare a învăţămîntului politic — obiectiv stabilit prin acelaşi plan de măsuri — cînd la cercul de studiere a politicii economice a P.C.R. de la organizaţia de bază T.A. şi sectoare s-a ţinut doar o singură lecţie pînă în prezent ? Şi cînd propagandistul cercului, tov. Const. Vizitiu, afirmă că următoarele dezbateri vor avea loc abia după 15 februarie, cînd va fi mai liber, fără ca secretarul comitetului de partid să aibă ceva de zis. Plănui de măsuri propriu pentru aplicarea hotărîrii Conferinţei organizaţiei judeţene de partid de la începutul anului trecut prevede, între altele, îmbunătăţirea muncii de întărire a rîndurilor partidului, îndeosebi în organizaţiile cu un număr mic de membri de partid ca cele de la fermele vegetale Tg. Frumos, Jora şi Războieni. In tot cursul anului 1973, însă, în aceste organizaţii nu s-au făcut primiri de noi membri, deşi unii muncitori fruntaşi în producţie şi-au exprimat dorinţa de a intra în rîndurile partidului. „Adevărul este că în privinţa îndeplinirii hotăririlor, a propunerilor făcute de comunişti şi ceilalţi oameni ai muncii mai sunt destule de făcut, ne spune fierarul Gh. Lupu. De mai multă vreme s-a propus să se instaleze un pod rulant la atelierul mecanic, să se aducă unele scule absolut necesare : chei, ciocane, filiere, să se îmbunătăţească sistemul de ventilaţie la forjă, fără însă să se fi făcut ceva în acest sens“. La capitolul „nerealizări“ se înscriu şi o serie de propuneri făcute în adunările oamenilor muncii ca cea a mulgătorului Gh. Creţu de la ferma de vaci Războieni, de a se procura o pompă de încărcare a laptelui în cisterne, sau a mecanicului de întreţinere Const. Rugină de la ferma vegetală Ruginoasa, de a se construi un zid de protecţie p.c.i. la depozitul de carburanţi. După cum recunoaşte tov. Vasile Amariei, la comitetul de partid nu există o evidenţă a acestor propuneri. O însemnată contribuţie pe linia întăririi controlului de partid l-ar putea aduce comisiile pe probleme ale comitetului de partid, dar nici pînă acum acestea n-au fost organizate. Pe de altă parte, consiliul de control muncitoresc desfăşoară o activitate cu totul sporadică, întîmplătoare. „Sincer să fiu, declară Aurel Rusu, secretarul organizaţiei de bază de la ferma vegetală Tg. Frumos, membru al consiliului, n-am participat la nici o acţiune de control pe această linie“’. In aceste condiţii, iniţiativa de a analiza Activitatea consiliului de control muncitoresc în şedinţa comitetului de partid eS este bine venită. Dar ce garanţie există ca această analiză să nu devină o formalitate, atîta timp cit, cu o zi înainte, materialul nu fusese pregătit, iar membrii comitetului nu fuseseră încă convocaţi şi nu cunoşteau ordinea de zi ? Acest lucru a fost confirmat între alţii şi de tov. Const. Doroftei, secretarul comitetului U.T.C., care nu ştia nimic de şedinţă. Un lucru este clar : comitetul de partid de la I.A.S. Tg. Frumos trebuie să acorde o mai mare atenţie urmăririi îndeplinirii hotăririlor, să înţeleagă că propriile măsuri nu sunt simple piese de dosar. Ajutorul Comitetului orăşenesc de partid în această privinţă este absolut necesar. A. INDIANU Ecoul rubricii Articolul apărut în coloanele ziarului „Flacăra Iaşului" nr. 8503, din 24 ianuarie 1974, intitulat „îndrumarea şi controlul de partid la cotele marilor răspunderi“, a stirnit un viu interes în rîndul comuniştilor, al tuturor salariaţilor din întreprinderea metalurgică, apreciindu-l ca o sinteză a ceea ce au făcut şi a marilor sarcini ce ne stau în faţă. Studiind cu mare atenţie articolul, comuniştii, şi în mod deosebit cei cu munci de răspundere, şi-au însuşit întrutotul criticile formulate la adresa stilului şi metodelor de muncă privitoare la exercitarea îndrumării şi controlului de partid. Articolul a fost dezbătut în adunările generale ale organizaţiilor de partid, care au avut loc între timp, şi va continua să fie dezbătut în adunări şi plenara comitetului de partid, luîndu-se măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. Sub îndrumarea comitetului de partid, comitetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului vor întreprinde acţiuni pentru rezolvarea mai operativă a propunerilor făcute de salariaţi, cu diferite ocazii, şi în mod deosebit a propunerilor ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Comitetul de partid mulţumeşte redacţiei pentru ajutorul acordat cu acest prilej şi este hotărît ca în activitatea de viitor să facă totul pentru îmbunătăţirea stilului de muncă, in aşa fel încît rezultatele muncii de partid să fie la înălţimea exigenţelor actuale. Vă invităm cu plăcere şi în viitor să ne acordaţi aceeaşi atenţie, acelaşi sprijin. BIROUL COMITETULUI DE PARTID AL întreprinderii METALURGICE IAŞI Zilele trecute au început olimpiadele şcolare, faza pe licee şi şcoli profesionale. In imagine, un instantaneu de la olimpiada de chimie desfăşurată la Liceul nr. 1 „M. Sadoveanu“. Foto : L. STRATULAT Şi totuşi unii legumicultori nu sunt pregătiţi (urmare din pag. 1) cu această neglijenţă, înseamnă - vorba proverbului - că „socoteala de acasă nu se va mai potrivi cu cea de la oraş". Semnalind aceste neajunsuri, nu urmărim decit să atragem atenţia conducerilor de ferme şi cooperative, organelor de partid şi de stat comunale că, în afară de o recoltă sporită, legumicultura are ca sarcină de prim ordin să dea producţii nu în explozii, in iulie şi august, ci în mod eşalonat şi într-o perioadă de timp cit mai îndelungată. Pentru realizarea acestui obiectiv, prevederile contractuale şi graficele de însămînţări şi plantări trebuie să constituie pretutindeni „busola" de orientare a fiecărui colectiv de legumicultori. In afară de această problemă, am mai supune atenţiei organelor in drept şi alte situaţii. Pentru a produce mult şi rentabil, fermele specializate trebuie să acţioneze pe principiul autogestiunii. În cazul acesta, ele ar trebui să-şi aibă suprafeţele de cultură permanentizate, îngrăşămintele chimice şi celelalte materiale asigurate, ca de altfel şi forţa de muncă necesară. Privind aceste condiţii obligatorii, să vedem care e situaţia la C.A.P. Moţca, de exemplu . - De ani de zile ne spune tehnicianul Mihai Buga, şeful fermei de aici, facem legumicultura pe teren comasat şi irigabil. Aceste condiţii, plus forţa de muncă asigurată, ne-a dat posibilitatea să obţinem din legumicultura rezultate economice bune. Din păcate, anul acesta nu mai beneficiem de asemenea condiţii. Ni s-a luat aproape jumătate din terenul fermei, trimiţîndu-ne să cultivăm legume pe o tarla unde pînă acum s-a cultivat porumb şi sfeclă de zahăr. Practic, pe acest teren nici nu se poate iriga, in afara de aceste greutăţi, nici forţa de muncă h g ne-a fost asigurată. Dispunem de numai 3? oameni, ceea ce înseamnă 3 oameni la hg. legume. Mă gindesc : cum voi putea să-i mobilizez la lucru, cina practic aceşti oameni domiciliază în 4 sate ale comunei ? — Şi nouă ni s-a schimbat o parte din teren - ne-a declarat ing. Jorj Ouatu, şeful fermei de la C A.P. Stolniceni-Prăjescu. Nici n-am fost întrebat cînd s-a luat această măsură. Destul de curioasă este şi optica cu care se priveşte şi asigurarea cu spolieri şi araci a plantelor de tomate. Pentru reducerea preţului de cost, s-a renunţat în multe părţi la arăcitul plantelor. La C.A.P. Moţca, din 3 ha propuse iniţial se vor araci numai 0,50 ha ; la C.A.P. Cozmeşti - Stolniceni-Prăjescu, din 6 ha se vor arăci numai 3 ha. Exemple de acest gen mai sunt. Ţinînd cont că arăcitul tomatelor este una din condiţiile care asigură nu numai bogăţia recoltei, dar şi calitatea ei, ne întrebăm dacă nu cumva s-a mers pentru reducerea preţului de cost în mod simplist, şi în dauna unui element-cheie. „Anul trecut ne-a mărturisit tov. I. Vîncă, şeful C.L.F.-ului Paşcani - unităţile contractante nu şi-au îndeplinit planul la tomate decit în proporţie de 38 la sută. In plus, o bună parte din marfa preluată n-a fost nici de calitate superioară. Dacă culturile ar fi fost a răcite, sunt convins că situaţia ar fi fost mult mai bună". In altă ordine de idei, o altă problemă a legumicultorilor o constituie şi asigurarea cu îngrăşăminte chimice. „Este adevărat - ne-a spus Iov. ing. Aspazia Condurache, de la întreprinderea judeţeană pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, că necesarul de îngrăşăminte chimice pentru legumicultura este teoretic asigurat în bună măsură. Şi anul trecut a fost aşa, dar au existat numeroase cazuri cînd, primite global de cooperative, ingrăşămintele chimice n-au văzut deloc sectorul legumicol”. Acum, cînd ne aflăm în pragul însămînţărilor în răsadniţe, iar in timp q cepei ceadqma şi rqdqemogselor, se cuvine ca ţU tuqţiie negative semnalate să constituie probleme de care să ţină seama toate unităţile producătoare de legume, organele de partid şi de stat comunale, organele judeţene de specialitate. . Există condiţii optime de execuţie pe timp friguros (urmare din pag 1) . Constructorii trebuie să concentreze forţele pentru terminarea urgentă a montării prefabricatelor, execuţia pardoselilor şi a compartimentelor. Totodată, instalatorii să accelereze execuţia traseelor de cable şi echiparea instalaţiilor cu tablourile de distribuţie, în vederea alimentării cu energie electrică a utilajelor care se vor monta. Eforturi susţinute se impun şi din partea izolatorilor în execuţia staţiei de neutralizare a apelor uzate, precum şi a staţiei de pompare a apelor uzate. RED. : Cum apreciaţi colaborarea cu executanţii ? — Se poate aprecia, şi stadiile de pe şantier confirmă cu prisosinţă acest lucru, că există o bună colaborare între noi şi executanţi (Trustul de construcţii industriale, Trustul de instalaţii şi montaje şi T.I.L.I.R.), colaborare care creează premise sigure pentru intrarea în funcţiune la termenul planificat a acestei importante capacităţi de producţie. RED. : Cit despre proiectant („Electrouzinproiect“ Bucureşti) ? — Dacă va rezolva problemele din şantier ca şi pînă în prezent, totul va merge foarte bine. RED. : In rezolvarea problemelor pe care le ridică execuţia acestor obiective aţi solicitat şi sprijinul Centralei industriale şi ministerului ? — In prezent, se efectuează analize la nivelul conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii pentru asigurarea tuturor utilajelor la termenele optime, pentru crearea condiţiilor de intrare în funcţiune la data planificată. Avind in vedere apropierea scadenţei, atit Centrala industrială cit şi ministerul tutelar ne sprijină efectiv in rezolvarea tuturor problemelor ce se ivesc pe șantier. Sîntem informați că în perioada ce urmează preocupările acestor organisme, pentru întreprinderea „Tehnoton“, se vor amplifica. JOCURI Cetăţi industriale ORIZONTAL : 1. Veche cetate a siderurgiei româneşti ; 2. La Tulcea ! — O nouă cetate a aluminiului românesc ; 3. Eu (arh.) — In Galaţi!; 4. Cea mai mare cetate industrială a ţării ; 5. Din Borzeşti ! — Vergea ; 6. Operaţii care urmăresc mărirea rezistenţei oţelurilor — La Reşiţa ! ; 7. Aluminiu — Aprecieri ; 8. Puternică cetate a siderurgiei din ţara noastră. VERTICAL : 1. La intrarea în Hunedoara ! — Centru industrial al Moldovei ; 2. Pasăre răpitoare (reg.) — început la Alexandria ! ; 3. înconjur; 4. Intră în compoziţia metalelor ! — Locul de obţinere efectivă a diferitelor produse ; 5. Numai (pop.) — Importanţă ; 6 Cetate industrală profilată pe construcţii de nave fluviale, în special ; 7. In Bacău !... — ... şi la intrarea în Suceava ! — Ţin de atelaje ! ; 8. Persoană ce trăieşte din dobînzi (pl.) ; 9. Fluviu bivocalie — Cel mai important centru industrial al Moldovei Dicţionar: DU AR. Mihai BOTEZ (urmare din pag. 1) Comori neexplorate vor deveni biblioteci judeţene, cu funcţie de îndrumare la sate, va face ca experimentatele cadre din aceste unităţi să poată fi antrenate intr-o muncă susţinută pe teren, care fără îndoială va avea efecte pozitive. In asemenea condiţii sîntem siguri că nu se vor mai repeta situaţii ca la Probata sau Gorban, comune cu 4.000— 5.000 de locuitori, unde sînt înregistraţi doar 300—400 de cititori şi nici cazuri de biblioteci care nu desfăşoară luni in şir nici un fel de manifestări de popularizare a cărţii. In momentul de faţă sîntem la începutul „Lunii cărţii la sale“ care va prilejui manifestări variate in toate comunele, antrenind in primul rind bibliotecile. Este de dorit ca toate activităţile să constituie un punct de plecare pentru noi iniţiative, care să se caracterizeze prin continuitate, prin permanenţă. De asemenea, toţi cărturarii satelor trebuie să se considere mobilizaţi in aceste frumoase acţiuni de răspindire a cărţii. FLACĂRA Plenara Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport Joi a avut loc în Capitală plenara Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, care a analizat stadiul de îndeplinire a prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, activitatea desfăşurată în anul 1973 în vederea pregătirii loturilor sportive pentru Jocurile Olimpice din 1976, precum şi măsurile necesare îmbunătăţirii activităţii fotbalistice. La lucrări a luat parte tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Au participat membri ai Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, reprezentanţi ai conducerii instituţiilor şi organizaţiilor centrale cu atribuţii în domeniul sportului, preşedinţi ai consiliilor judeţene pentru educaţie fizică şi sport, ai federaţiilor şi cluburilor sportive, cadre didactice de specialitate, antrenori şi sportivi fruntaşi, ziarişti, alţi invitaţi. In cadrul dezbaterilor au fost analizate în spirit critic şi autocritic activitatea depusă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid, modul cum se îndeplineşte planul de masuri elaborat de C.N.E.F.S şi - au făcut propuneri pentru dezvoltarea în continuare a activităţii sportive de masă şi de performanţă şi pentru buna pregătire a sportivilor români în vederea Jocurilor Olimpice, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii fotbalistice. Tovarăşul Emil Drăgănescu, preşedintele C.N.E.F.S., a subliniat în cuvîntul săi principalele direcţii ale activităţii viitoare, a mişcării sportive în ţara noastră. Plenara a hotărît să coopteze în Consiliul Naţional pe următorii tovarăşi: Teodor David, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Bihor, Viorel Jianu, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Hunedoara, Călăiţa Merchea, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Vaslui, Ion Silaghi, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Sălaj, Rădica Siclovan, secretar general al F.R. Volei, şi Traian Todoran, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Sibiu. Au fost aleşi în Biroul Executiv al C.N.E.F.S. tovarăşii: Mircea Angelescu, preşedintele F.R. Fotbal, şi Valentin Constandache, activist al C.N.E.F.S. A fost adoptată Hotărîrea plenarei C.N.E.F.S. şi a Comitetului Olimpic Român cu privire la principalele măsuri şi acţiuni pe anul 1974 în vederea îndeplinirii prevederilor programului de pregătire pentru Jocurile Olimpice din 1976. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la plenară au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. VIAŢA CULTURALĂ „Luna cărţii la sate“ Astăzi începe „Luna cărţii la sate“, care se află la cea de a 14-a ediţie şi va avea de această dată un caracter deosebit, constituind un omagiu pe care autorii, editorii, cititorii şi toţi cei ce sprijină răspîndirea cărţii îl aduc măreţelor sărbători ale poporului nostru, cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-Iea al P.C.R. Organizată sub egida Comitetului de cultură şi educaţie socialistă, în colaborare cu Comitetul judeţean al U.T.C. şi Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum, actuala ediţie va constitui şi un bilanţ al realizărilor obţinute în munca de răspîndire a cuvîntului partidului, a ştiinţei şi culturii în satele judeţului nostru, prin intermediul cărţii, ca şi un prilej de intensificare a difuzării acesteia, de formare a noi cititori. Printre etapele de desfăşurare menţionăm cea dintre 8~14 februarie — dedicată împlinirii a „25 de ani de agricultură socialistă" apoi perioada 15—21 februarie, cind acţiunile se vor organiza pe tema „Tineretul român — factor activ în opera de edificare a construcţiei socialismului In patria noastră". In fine, între 22—28 februarie — titlul sub care vor evolua manifestările este „Beletristica română contemporană — oglinda cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru“. Aşadar, activităţile vor fi grupate pe genuri de literatură în cămine culturale, biblioteci, librării săteşti, şcoli, cluburi, sedii ale organizaţiilor U.T.C. şi ale unităţilor agricole socialiste. Ele vor consta în organizarea unor expoziţii, vitrine tematice, prezentări de cărţi social-politice, agrozootehnice, de literatură beletristică, liste bibliografice cu ultimele noutăţi puse la dispoziţia cititorilor de diverse vîrste şi profesii. . . . .. Totodată, cu sprijinul autorilor, editorilor şi al cadrelor de specialişti din agricultură, în numeroase localităţi din judeţul nostru se vor organiza acţiuni specifice de popularizare a cărţii, de apropiere a acesteia de masele de cititori. La căminele culturale din Ruginoasa, Răducăneni, Tătăruşi, Popeşti, Cotnari, Deleni, Verşeni-Mirosloveşti, Coarnele Caprei, de exemplu, vor avea loc pe tot parcursul acestei luni întîlniri între autorii unor cărţi şi cititori, lezatori literare, consfătuiri între reprezentanţii unor edituri centrale şi din Iaşi cu publicul, concursuri gen „Cine citeşte, ştie", lansări de noi titluri în librăriile săteşti, lecturi dramatizate, seri de poezie. r* ...J . Medeleanu instructor al Comitetuluijudeţean de cultură şi educaţie socialistă Iaşi Întîlniri ale cenaclurilor literare Recent, a avut loc în satul Corneşti, comuna Miroslava, o interesantă întîlnire între cenaclul literar „Ion Creangă“ de la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă şi cenaclul literar „D. Anghel“ care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Şcolii generale din Cerneşti. Cu acest prilej, membri ai celor două cenacluri literare au pus în discuţie probleme ale creaţiei artistice, aspecte ale literaturii contemporane, efectulndu-se astfel un util schimb de experienţă Membrii celor două cenacluri au citit din încercările lor poetice, după care au urmat discuții. Concert simfonic Astăzi, la ora 20, Filarmonica de stat „Moldova“ din Iași va prezenta un concert simfonic intitulat „Festival Mozart“. Concertul va fi dirijat de un oaspete din R.F.G., Peter Richter de Rangenier. Solistă : Magda Sîrbu. Programul va cuprinde Serenada nr. 9 în re major, Concert pentru vioară şi orchestră nr. 5 în la major şi Simfonia „Jupiter“. Expoziţie de artă plastică A.Tr. De curind la Clubul al Casei de cultua municipiului Iaşi „Ateneul Tătăraşi“ a avut loc vernisajul primei expoziţii a cercului de pictură al acestei instituţii. înfiinţat din iniţiativa conducerii Casei de cultură în februarie 1973, cercul reuneşte cîţiva elevi, muncitori şi studenţi cu certe înclinaţii spre artă. Lucrînd sub atenta îndrumare a profesoarei Georgeta Buruiană, membrii cercului au reuşit să expună un număr de peste 30 de lucrări, dintre care menţionăm „Echilibru“ şi „Viitor“ (Coca Pîslaru), „Pastel“ şi „De vorbă“ (Puşa Pîslaru), „Autoportret“, „Nicuşor“ (lucrări în cărbune de loan Niculaev). In seara vernisajului expoziţia a fost vizitată de peste 200 de tineri din cartierul Tătăraşi, bucurîndu-se de un binemeritat succes. Nici un ideal pe tărîm profesional sau obştesc (urmare din pag. 1) transfera nişte obligaţii de secole ale femeilor pe umerii bărbaţilor, sau de a le egaliza, ci de a găsi acestei probleme o rezolvare socială, radicală, astfel ca atît femeile cît şi bărbaţii să se poată ocupa de propria lor realizare în condiţii mai bune. Cînd spun realizare, nu exclud obligaţia de a ne ocupa de educarea copiilor; aceasta face parte, atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi, din obligaţiile de familie de cea mai mare răspundere în faţa societăţii. — Totuşi dv., care puneţi pe prim plan obligaţiile de mamă, aţi realizat invenţii şi inovaţii valoroase, v-aţi realizat, într-un fel, pe plan superior, în domeniul creaţiei tehnice. — Nu văd nici o contradicţie. Cel puţin două împrejurări mi-au venit în ajutor. Una care îmi aparţine — nu pierd timpul cu fleacuri, oricînd am avut la dispoziţie un minut am pus mîna pe o carte, pe o revistă, ra-am străduit să aflu ceva în plus — şi alta care mi-a fost creată — am fost repartizată, pentru un timp, să lucrez la serviciul de cercetări. Acolo ra-am afirmat mai activ în creaţia tehnică. Ar mai fi de adăugat că de la intrarea în întreprindere, ca inginer, cu 18 ani în urmă, am lucrat direct în producţie, mai întîi ca ajutor de maistru, apoi ca maistru şi după aceea mi s-au dat atribuţii inginereşti. Asta m-a ajutat sa cunosc bine producţia. Pe urmă am fost şefa serviciului tehnic, şefa secţiei finisaj acolo unde am început ca ajutor de maistru. O dată ajunsă la cercetări, după vreo 15 ani, toată această experienţă mi-a fost de mare folos. M-am pus la punct cu limba franceză, am început să învăţ limba engleză, deoarece fără cunoaşterea unor limbi străine nu se poate face muncă de cercetări. Acum mă ocup de urmărirea producţiei şi cred că peste 70 la sută din timpul meu de lucru mi-l petrec în secţia de finisaj, unde urmăresc livrările către beneficiari, calitatea, respectarea termenelor contractuale. Cînd este cazul mi se cer consultaţii cu privire la tehnologiile de producţie, ca una care am experienţă în tehnica finisajului. — Aţi renunţat la munca de cercetare ? — N-am renunţat, dar timpul afectat studiului şi muncii de cercetare este acum pentru mine limitat. Totuşi îmi fac timp şi pentru rezolvarea unor probleme care ţin de domeniul creaţiei tehnice, nu întreprinderea noastră, şi cred că nu numai la noi, problemele tehnice se rezolvă în colective de specialişti, de către cei care cunosc cel mai bine procesul de fabricaţie. In momentul de faţă, împreună cu un colectiv de la serviciul de programare şi din secţia finisaj, cercetez cauzele unor defecţiuni apărute la prelucrarea unui articol din amestec poliester — bumbac şi avem convingerea că vom da soluţiile cuvenite. — Am auzit că vi s-a propus să mergeţi în străinătate pentru specializare şi aţi refuzat. — Mi - a propus o dată să merg din Republica Federală Germania, altă dată in Elveţia, dar n-am acceptat să mă despart de copiii mei nici măcar pentru 24 de ore. Unii ar putea spune că sînt o fanatică şi mi-ar aduce reproşuri, dar am văzut destule cazuri cînd, din lipsă de grijă a părinţilor, copiii lor au avut de suferit, au rămas în urmă, n-au devenit utili societăţii în măsura în care era necesar şi posibil. — In întreprinderea dv. sunt inginere care au fost în străinătate la specializare, deşi nu erau scutite de obligaţiile de mamă. Credeţi că au făcut o greşeală ? — Nu ştiu, nu pot să apreciez. Acestea sînt probleme care diferă de la o familie la alta. Depinde de vîrsta copiilor, de persoanele care pot să se ocupe de ei în lipsa mamei. Eu v-am spus că soţul meu e mai mult pe teren, în judeţ. — Cum vi se pare urmărirea producţiei, ca importanţă şi ca satisfacţie pentru dv. în raport cu munca de cercetare? — Mă simt foarte utilă aici. In îndeplinirea planului de livrări, deci în finalizarea economică a producţiei de care depind salariile tuturor celor care lucrează la întreprindere, am şi eu o contribuţie, poate nu dintre cele din urmă. Degeaba cercetare, degeaba producţie, dacă finalizarea şchioapătă. Totuşi, doresc să lucrez din nou în munca de cercetare, care este foarte frumoasă şi mie personal mi-a adus mari satisfacţii. Dar aceasta nu depinde numai de mine. — Cu toate că ţineţi atît de mult la obligaţia de mamă, aţi acceptat să îndepliniţi cineva munci obşteşti importante Sînteţi de vreo nouă ani deputată în Consiliul popular municipal, iar de curind ca membră a comitetului sindicatului, aţi fost aleasă responsabilă a comisiei economice. — N-am fugit niciodată de muncile obşteşti şi pot să vfi spun că nu sînt o necunoscută printre cei care m-au ales deputată. Îmi fac timp şi mă întîlnesc adeseori cu ei, am strînse legături cu preşedinţii de comitete, cu organizaţia de partid din cartier. In circumscripţia nr. 16 din cartierul Tudor Vladimirescu, unde sunt eu deputată, s-au realizat, cu sprijinul cetăţenilor, spaţii verzi foarte frumoase şi alte lucrări gospodăreşti, iar unele realizări aparţin Consiliului popular în faţa căruia am susţinut doleanţele alegătorilor. Nu spun că am făcut totul, se poate face mai mult. Ca responsabilă a comisiei economice din sindicat ce să vă spun ? Sunt abia la început. — Se aud uneori critici la adresa femeilor (chiar în întreprinderea dv.) cum că unele dintre ele nu se străduiesc destul In afirmarea pe plan social. Cum credeți că ar trebui privite astfel de critici ? — Am convingerea că femeile ar putea aduce o contribuţie mai mare la dezvoltarea vieţii sociale, politice şi economice, dacă timpul pentru treburile gospodăreşti de familie le-ar permite. Cunosc multe femei care au talent şi o pregătire superioară unor bărbaţi, dar care nu se pot afirma pentru că n-au condiţiile necesare. Dar femeile, ca şi bărbaţii, de altfel, trebuie să se ocupe şi ele însele mai mult de crearea acestor condiţii necesare afirmării, mai ales sub raportul folosirii chibzuite a timpului. în ceea ce mă priveşte. îmi dau silinţa ca, printr-o bună folosire a timpului, să-mi îndeplinesc toate obligaţiile profesionale în orele de program. Pe mine rar mă vede cineva lucrînd suplimentar , numai ţn cazuri excepţionale, cînd, într adevăr, a apărut ceva neprevăzut, rămîn peşte, program. Subliniez cu aceasta importanţa disciplinei, care ajută deopotrivă şi pe bărbaţi şi pe femei să-şi aducă o contribuţie sporită, pe toate planurile activităţii sociale, sa şi facă viaţa mai plină de realizări de preţ şi mai frumoasă.