Flacăra Iaşului, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8510-8533)

1974-02-01 / nr. 8510

PAGINA A II îndrumarea şi controlul de partid la cotele marilor răspunderi! Măsurile, oricît de bune ar fi, nu se înfăptuiesc de la sine An de an, colectivul întreprinderii a­­gricole de stat Tg. Frumos, sub conduce­rea organizaţiei de partid, înregistrează însemnate succese pe linia creşterii pro­ducţiei agricole vegetale şi animale, a re­ducerii preţului de cost al produselor, a creşterii rentabilităţii. Deşi în anul 1973 condiţiile climatice n-au fost favorabile, unitatea a depăşit producţiile planificate la unele culturi, ca de pildă grîu şi orz, realizînd, de asemenea, 3 933 litri de lap­te pe cap de vacă furajată, cu 53 de litri peste plan. Un rol însemnat în a­­ceastă direcţie îl are creşterea rolului conducător al organizaţiei de partid, e­­xemplul personal al comuniştilor, întări­rea răspunderii fiecăruia la locul său de muncă, lărgirea activităţii politice de mobilizare a colectivului la înfăptuirea hotăririlor de partid şi de stat. „De cîte ori apare un document de partid, o hotărîre, spune fierarul Gh. Lupu, noi, agitatorii, care sîntem instru­iţi periodic la comitetul de partid, orga­nizăm discuţii în grupuri şi de la om la om pentru a asigura înţelegerea conţi­nutului şi importanţei acestora, a spi­ritului lor revoluţionar în vederea mo­bilizării oamenilor muncii la înfăptuirea lor. Documentele respective apărute în presă sînt afişate la loc vizibil, discuţiile purtate în pauza de prînz făcîndu-se cu ziarul în faţă. La fel procedăm în le­gătură cu popularizarea cifrelor de plan ale unităţii, cu sarcinile ce ne revin în­­tr-o anumită perioadă“. Grija comitetului de partid din I.A.S. Tg. Frumos pentru asigurarea transpu­nerii în viaţă a hotăririlor de partid şi de stat, a celor ale organelor de partid superioare şi a propriilor hotărîri se ma­nifestă prin măsurile de popularizare a acestora, prin încredinţarea unor sarcini concrete comuniştilor, prin analize asu­pra modului de îndeplinire. In anumite cazuri, în urma apariţiei unor asemenea documente, comitetul de partid adoptă planuri de măsuri proprii, concretizînd principalele sarcini care trebuie urmă­rite. Astfel de planuri de măsuri au fost întocmite pentru asigurarea transpunerii în viaţă a hotărîrii Conferinţei organi­zaţiei judeţene de partid din ianuarie 1973, a Decretului privind economisirea combustibililor şi a energiei electrice etc. „De regulă, spune tov. Vasile Amariei, secretarul comitetului de partid pe uni­tate, aceste hotărîri şi măsuri sunt dez­bătute în cadrul adunărilor generale ale comuniştilor, membrii comitetului de partid, repartizaţi pe cele 8 organizaţii de bază, avind sarcina de a urmări în continuare modul cum sunt îndeplinite. In şedinţele comitetului de partid sau în şedinţe comune cu comitetul oamenilor muncii, directorul întreprinderii, alţi co­munişti cu munci de răspundere prezintă rapoarte asupra felului cum sunt reali­zate unele sarcini, prilej de stabilire a unor noi măsuri pentru înlăturarea greu­tăţilor şi lipsurilor care se mai ivesc. Ca şef al atelierului mecanic, mă deplasez La I. A. S. Tg. Frumos la toate fermele, prilej cu care discut cu membrii comitetului de partid, cu secre­tarii birourilor organizaţiilor de bază şi alţi comunişti principalele probleme pe care le avem de rezolvat“. In linii generale, se poate afirma că există preocupare din partea comitetului de partid pentru asigurarea transpunerii în viaţă a hotărârilor organelor de partid superioare, a măsurilor proprii, lucru ce se observă şi la nivelul organizaţiilor de bază. Aceasta se re­marcă mai pregnant în domeniul îndeplinirii sarcinilor econo­mice. O analiză mai atentă evidenţiază însă serioase neajunsuri privind modul de urmărire a măsurilor stabilite, controlul asupra realizării unor sarcini. Așa se face că o serie din obiectivele propuse rămîn pe hîrtie, sînt amînate mereu, pentru ca apoi să apară ca o „noutate“ în alte pla­nuri de măsuri. Printre obiectivele stabi­lite pentru transpunerea în viaţă a pro­gramului de educare comunistă a ma­selor adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, de exemplu, era şi acela de a se organiza un cabinet de ştiinţe sociale, dar care nu s-a realizat nici pînă acum. In schimb, plenara cu activul în care a fost prezentată darea de seamă a comitetului de partid pe anul 1973 a hotărît înfiinţarea unor puncte de informare şi documentare pe lîngă cele trei cluburi de la ferme. Dar şi această măsură a rămas pe hîrtie, aşa cum a rămas şi aceea privitoare la reîmprospă­tarea, pînă la 1 ianuarie 1974, a agita­ţiei vizuale. Cum se manifestă preocu­parea comitetului de partid pentru buna desfăşurare a învăţămîntului politic — obiectiv stabilit prin acelaşi plan de măsuri — cînd la cercul de studiere a politicii economice a P.C.R. de la organi­zaţia de bază T.A. şi sectoare s-a ţinut doar o singură lecţie pînă în prezent ? Şi cînd propagandistul cercului, tov. Const. Vizitiu, afirmă că următoarele dezbateri vor avea loc abia după 15 februarie, cînd va fi mai liber, fără ca secretarul co­mitetului de partid să aibă ceva de zis. Plănui de măsuri propriu pentru aplica­rea hotărîrii Conferinţei organizaţiei ju­deţene de partid de la începutul anului trecut prevede, între altele, îmbunătăţi­rea muncii de întărire a rîndurilor parti­dului, îndeosebi în organizaţiile cu un număr mic de membri de partid ca cele de la fermele vegetale Tg. Frumos, Jora şi Războieni. In tot cursul anului 1973, însă, în aceste organizaţii nu s-au făcut primiri de noi membri, deşi unii munci­tori fruntaşi în producţie şi-au exprimat dorinţa de a intra în rîndurile partidului. „Adevărul este că în privinţa îndepli­nirii hotăririlor, a propunerilor făcute de comunişti şi ceilalţi oameni ai muncii mai sunt destule de făcut, ne spune fie­rarul Gh. Lupu. De mai multă vreme s-a propus să se instaleze un pod rulant la atelierul mecanic, să se aducă unele scule absolut necesare : chei, ciocane, fi­liere, să se îmbunătăţească sistemul de ventilaţie la forjă, fără însă să se fi făcut ceva în acest sens“. La capitolul „nerealizări“ se înscriu şi o serie de propuneri făcute în adunările oamenilor muncii ca cea a mulgătorului Gh. Creţu de la ferma de vaci Războieni, de a se procura o pompă de încărcare a laptelui în cisterne, sau a mecanicului de întreţinere Const. Rugină de la ferma vegetală Ruginoasa, de a se construi un zid de protecţie p.c.i. la depozitul de carburanţi. După cum recunoaşte tov. Va­sile Amariei, la comitetul de partid nu există o evidenţă a acestor propuneri. O însemnată contribuţie pe linia întă­ririi controlului de partid l-ar putea adu­ce comisiile pe probleme ale comitetului de partid, dar nici pînă acum acestea n-au fost organizate. Pe de altă parte, consiliul de control muncitoresc desfă­şoară o activitate cu totul sporadică, în­­tîmplătoare. „Sincer să fiu, declară Au­rel Rusu, secretarul organizaţiei de bază de la ferma vegetală Tg. Frumos, mem­bru al consiliului, n-am participat la nici o acţiune de control pe această linie“’. In aceste condiţii, iniţiativa de a analiza Activitatea consiliului de control munci­toresc în şedinţa comitetului de partid eS este bine venită. Dar ce garanţie există ca această analiză să nu devină o for­malitate, atîta timp cit, cu o zi înainte, materialul nu fusese pregătit, iar mem­brii comitetului nu fuseseră încă convo­caţi şi nu cunoşteau ordinea de zi ? A­­cest lucru a fost confirmat între alţii şi de tov. Const. Doroftei, secretarul comi­tetului U.T.C., care nu ştia nimic de şe­dinţă. Un lucru este clar : comitetul de partid de la I.A.S. Tg. Frumos trebuie să acor­de o mai mare atenţie urmăririi îndepli­nirii hotăririlor, să înţeleagă că propriile măsuri nu sunt simple piese de dosar. A­­jutorul Comitetului orăşenesc de partid în această privinţă este absolut necesar. A. INDIANU Ecoul rubricii Articolul apărut în coloanele ziaru­lui „Flacăra Iaşului" nr. 8503, din 24 ianuarie 1974, intitulat „îndrumarea şi controlul de partid la cotele marilor răspunderi“, a stirnit un viu interes în rîndul comuniştilor, al tuturor sa­lariaţilor din întreprinderea metalur­gică, apreciindu-l ca o sinteză a ceea ce au făcut şi a marilor sarcini ce ne stau în faţă. Studiind cu mare atenţie articolul, comuniştii, şi în mod deosebit cei cu munci de răspundere, şi-au însuşit în­­trutotul criticile formulate la adresa stilului şi metodelor de muncă privi­toare la exercitarea îndrumării şi controlului de partid. Articolul a fost dezbătut în adună­rile generale ale organizaţiilor de partid, care au avut loc între timp, şi va continua să fie dezbătut în adunări şi plenara comitetului de partid, luîn­­du-se măsuri pentru înlăturarea nea­junsurilor semnalate. Sub îndrumarea comitetului de partid, comitetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului vor întreprinde acţiuni pentru rezolvarea mai opera­tivă a propunerilor făcute de­ salariaţi, cu diferite ocazii, şi în mod deosebit a propunerilor ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Comitetul de partid mulţumeşte re­dacţiei pentru ajutorul acordat cu a­­cest prilej şi este hotărît ca în activi­tatea de viitor să facă totul pentru îmbunătăţirea stilului de muncă, in aşa fel încît rezultatele muncii de partid să fie la înălţimea exigenţelor actuale. Vă invităm cu plăcere şi în viitor să ne acordaţi aceeaşi atenţie, acelaşi sprijin. BIROUL COMITETULUI DE PARTID AL întreprinderii METALURGICE IAŞI Zilele trecute au început olim­piadele şcolare, faza pe licee şi şcoli profesionale. In imagine, un instantaneu de la olimpiada de chimie desfăşurată la Liceul nr. 1 „M. Sadoveanu“. Foto : L. STRATULAT Şi totuşi unii legumicultori nu sunt pregătiţi (urmare din pag. 1) cu această neglijenţă, înseamnă - vorba proverbului - că „socoteala de acasă nu se va mai potrivi cu cea de la oraş". Sem­­nalind aceste neajunsuri, nu urmărim de­cit să atragem atenţia conducerilor de fer­me şi cooperative, organelor de partid şi de stat comunale că, în afară de o recoltă sporită, legumicultura are ca sarcină de prim ordin să dea producţii nu în explozii, in iu­lie şi august, ci în mod eşalonat şi într-o perioadă de timp cit mai îndelungată. Pen­tru realizarea acestui obiectiv, prevederile contractuale şi graficele de însămînţări şi plantări trebuie să constituie pretutindeni „busola" de orientare a fiecărui colectiv de legumicultori. In afară de această problemă, am mai supune atenţiei organelor in drept şi alte si­tuaţii. Pentru a produce mult şi rentabil, fermele specializate trebuie să acţioneze pe principiul autogestiunii. În cazul acesta, ele ar trebui să-şi aibă suprafeţele de cultură permanentizate, îngrăşămintele chimice şi celelalte materiale asigurate, ca de altfel şi forţa de muncă necesară. Privind aceste condiţii obligatorii, să vedem care e situa­ţia la C.A.P. Moţca, de exemplu . - De ani de zile­­ ne spune tehnicianul Mihai Buga, şeful fermei de aici, facem legumicultura pe teren comasat şi irigabil. Aceste condiţii, plus forţa de muncă asi­gurată, ne-a dat posibilitatea să obţinem din legumicultura rezultate economice bune. Din păcate, anul acesta nu mai beneficiem de asemenea condiţii. Ni s-a luat aproape jumătate din terenul fermei, trimiţîndu-ne să cultivăm legume pe o tarla unde pînă acum s-a cultivat porumb şi sfeclă de zahăr. Prac­tic, pe acest teren nici nu se poate iriga, in afara de aceste greutăţi, nici forţa de muncă h g ne-a fost asigurată. Dispunem de numai 3? oameni, ceea ce înseamnă 3 oa­meni la hg. legume. Mă gindesc : cum voi putea să-i mobilizez la lucru, cina practic aceşti oameni domiciliază în 4 sate ale comunei ? — Şi nouă ni s-a schimbat o parte din teren - ne-a declarat ing. Jorj Ouatu, şeful fermei de la C­ A.P. Stolniceni-Prăjescu. Nici n-am fost întrebat cînd s-a luat această măsură. Destul de curioasă este şi optica cu care se priveşte şi asigurarea cu spolieri şi araci a plantelor de tomate. Pentru reducerea pre­ţului de cost, s-a renunţat în multe părţi la arăcitul plantelor. La C.A.P. Moţca, din 3 ha propuse iniţial se vor araci numai 0,50 ha ; la C.A.P. Cozmeşti - Stolniceni-Prăjes­cu, din 6 ha se vor arăci numai 3 ha. E­­xemple de acest gen mai sunt. Ţinînd cont că arăcitul tomatelor este una din condiţiile care asigură nu numai bogăţia recoltei, dar şi calitatea ei, ne întrebăm dacă nu cumva s-a mers pentru reducerea preţului de cost în mod simplist, şi în dauna unui element-cheie. „Anul trecut­­ ne-a mărturisit tov. I. Vîncă, şeful C.L.F.-ului Paş­cani - unităţile contractante nu şi-au înde­plinit planul la tomate decit în proporţie de 38 la sută. In plus, o bună parte din marfa preluată n-a fost nici de calitate superioară. Dacă culturile ar fi fost a ră­­cite, sunt convins că situaţia ar fi fost mult mai bună". In altă ordine de idei, o altă problemă a legumicultorilor o constituie şi asigurarea cu îngrăşăminte chimice. „Este adevărat - ne-a spus Iov. ing. Aspazia Condurache, de la întreprinderea judeţeană pentru produce­rea şi valorificarea legumelor şi fructelor, că necesarul de îngrăşăminte chimice pen­tru legumicultura este teoretic asigurat în bună măsură. Şi anul trecut a fost aşa, dar au existat numeroase cazuri cînd, primite global de cooperative, ingrăşămintele chi­mice n-au văzut deloc sectorul legumicol”. Acum, cînd ne aflăm în pragul însăm­în­­ţărilor în răsadniţe, iar in timp q cepei cea­­d­qma şi rqdqem­ogselor, se cuvine ca ţU tuqţii­e negative semnalate să constituie pro­­bleme de care să ţină seama toate unităţile producătoare de legume, organele de partid şi de stat comunale, organele judeţene de specialitate. . Există condiţii optime de execuţie pe timp friguros (urmare din pag­ 1) . Constructorii trebuie să concentreze forţele pentru terminarea urgentă a mon­tării prefabricatelor, execuţia pardoseli­lor şi a compartimentelor. Totodată, in­stalatorii să accelereze execuţia trasee­lor de cable şi echiparea instalaţiilor cu tablourile de distribuţie, în vederea ali­mentării cu energie electrică a utilajelor care se vor monta. Eforturi susţinute se impun şi din partea izolatorilor în exe­cuţia staţiei de neutralizare a apelor u­­zate, precum şi a staţiei de pompare a apelor uzate. RED. : Cum apreciaţi colaborarea cu executanţii ? — Se poate aprecia, şi stadiile de pe şantier confirmă cu prisosinţă acest lu­cru, că există o bună colaborare între noi şi executanţi (Trustul de construcţii industriale, Trustul de instalaţii şi mon­taje şi T.I.L.I.R.), colaborare care creea­ză premise sigure pentru intrarea în funcţiune la termenul planificat a acestei importante capacităţi de producţie. RED. : Cit despre proiectant („Electro­­uzinproiect“ Bucureşti) ? — Dacă va rezolva problemele din şantier ca şi pînă în prezent, totul va merge foarte bine. RED. : In rezolvarea problemelor pe care le ridică execuţia acestor obiective aţi solicitat şi sprijinul Centralei indus­triale şi ministerului ? — In prezent, se efectuează analize la nivelul conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Elec­trotehnicii pentru asigurarea tuturor uti­lajelor la termenele optime, pentru crea­rea condiţiilor de intrare în funcţiune la data planificată. Avind in vedere apro­pierea scadenţei, atit Centrala industrială cit şi ministerul tutelar ne sprijină efec­tiv in rezolvarea tuturor problemelor ce se ivesc pe șantier. Sîntem informați că în perioada ce urmează preocupările a­­c­estor organisme, pentru întreprinderea „Tehnoton“, se vor amplifica. JOCURI Cetăţi industriale ORIZONTAL : 1. Veche cetate a si­derurgiei româ­neşti ; 2. La Tul­­cea ! — O nouă ce­tate a aluminiului românesc ; 3. Eu (arh.) — In Galaţi!; 4. Cea mai mare cetate industrială a ţării ; 5. Din Bor­­zeşti ! — Vergea ; 6. Operaţii care ur­măresc mărirea re­zistenţei oţelurilor — La Reşiţa ! ; 7. Aluminiu — Apre­cieri ; 8. Puternică cetate a siderurgiei din ţara noastră. VERTICAL : 1. La intrarea în Hu­nedoara ! — Centru industrial al Mol­dovei ; 2. Pasăre ră­pitoare (reg.) — în­ceput la Alexan­dria ! ; 3. înconjur; 4. Intră în compo­ziţia metalelor ! — Locul de obţinere efectivă a diferite­lor produse ; 5. Nu­mai (pop.) — Im­portanţă ; 6 Cetate industrală profila­tă pe construcţii de nave fluviale, în special ; 7. In Ba­cău !... — ... şi la intrarea în Sucea­va ! — Ţin de ate­laje ! ; 8. Persoană ce trăieşte din do­­bînzi (pl.) ; 9. Flu­viu bivocalie — Cel mai important centru industrial al Moldovei Dicţionar: DU AR. Mihai BOTEZ (urmare din pag. 1) Comori neexplorate vor deveni biblioteci judeţene, cu funcţie de îndrumare la sate, va face ca experimentatele cadre din aceste unităţi să poată fi antrenate intr-o muncă susţinută pe teren, care fără îndoială va avea efecte pozitive. In asemenea condiţii sîntem siguri că nu se vor mai repeta situaţii ca la Pro­bata sau Gorban, comune cu 4.000­— 5.000 de locuitori, unde sînt înregis­traţi doar 300—400 de cititori şi nici cazuri de biblioteci care nu desfăşoa­ră luni in şir nici un fel de manifes­tări de popularizare a cărţii. In mo­mentul de faţă sîntem la începutul „Lunii cărţii la sale“ care va prile­jui manifestări variate in toate co­munele, antrenind in primul rind bi­bliotecile. Este de dorit ca toate acti­vităţile să constituie un punct de plecare pentru noi iniţiative, care să se caracterizeze prin continuitate, prin permanenţă. De asemenea, toţi cărtu­rarii satelor trebuie să se considere mobilizaţi in aceste frumoase acţiuni de răspindire a cărţii. FLACĂRA Plenara Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport Joi a avut loc în Capitală plenara Con­siliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, care a analizat stadiul de în­deplinire a prevederilor Hotărîrii Plena­rei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea con­tinuă a educaţiei fizice şi sportului, acti­vitatea desfăşurată în anul 1973 în vede­rea pregătirii loturilor sportive pentru Jocurile Olimpice din 1976, precum şi măsurile necesare îmbunătăţirii activităţii fotbalistice. La lucrări a luat parte tovarăşul Gheor­­ghe Pană, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Au participat membri ai Consiliului Na­ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, reprezentanţi ai conducerii instituţiilor şi organizaţiilor centrale cu atribuţii în do­meniul sportului, preşedinţi ai consiliilor judeţene pentru educaţie fizică şi sport, ai federaţiilor şi cluburilor sportive, ca­dre didactice de specialitate, antrenori şi sportivi fruntaşi, ziarişti, alţi invitaţi. In cadrul dezbaterilor au fost analizate în spirit critic şi autocritic activitatea de­pusă pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor trasate de partid, modul cum se în­deplineşte planul de masuri elaborat de C.N.E.F.S şi - au făcut propuneri pentru dezvoltarea în continuare a activităţii sportive de masă şi de performanţă şi pentru buna pregătire a sportivilor ro­mâni în vederea Jocurilor Olimpice, pre­cum şi pentru îmbunătăţirea activităţii fotbalistice. Tovarăşul Emil Drăgănescu, preşedin­tele C.N.E.F.S., a subliniat în cuvîntul săi­ principalele direcţii ale activităţii viitoare, a mişcării sportive în ţara noastră. Plenara a hotărît să coopteze în Con­siliul Naţional pe următorii tovarăşi: Teodor David, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Bihor, Viorel Jianu, prim-vice­preşedinte al C.J.E.F.S. Hunedoara, Călăi­­ţa Merchea, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Vaslui, Ion Silaghi, prim-vice­preşedinte al C.J.E.F.S. Sălaj, Rădica Si­­clovan, secretar general al F.R. Volei, şi Traian Todoran, prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Sibiu. Au fost aleşi în Biroul Executiv al C.N.E.F.S. tovarăşii: Mircea Angelescu, preşedintele F.R. Fotbal, şi Valentin Con­­standache, activist al C.N.E.F.S. A fost adoptată Hotărîrea plenarei C.N.E.F.S. şi a Comitetului Olimpic Ro­mân cu privire la principalele măsuri şi acţiuni pe anul 1974 în vederea înde­plinirii prevederilor programului de pre­gătire pentru Jocurile Olimpice din 1976. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la plenară au adresat o te­legramă Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. VIAŢA CULTURALĂ „Luna cărţii la sate“ Astăzi începe „Luna cărţii la sate“, care se află la cea de a 14-a ediţie şi va avea de această dată un caracter deosebit, constituind un omagiu pe care autorii, editorii, cititorii şi toţi cei ce sprijină răspîndirea cărţii îl aduc măre­ţelor sărbători ale poporului nostru, cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-Iea al P.C.R. Organizată sub egida Comitetului de cultură şi educaţie socialistă, în co­laborare cu Comitetul judeţean al U.T.C. şi Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum, actuala ediţie va constitui şi un bilanţ al realizărilor obţinute în munca de răspîndire a cuvîntului partidului, a ştiinţei şi culturii în satele judeţului nostru, prin intermediul cărţii, ca şi un prilej de intensificare a difu­zării acesteia, de formare a noi cititori. Printre etapele de desfăşurare menţionăm cea dintre 8~14 februarie — dedicată împlinirii a „25 de ani de agricultură socialistă" apoi perioada 15—21 februarie, cind acţiunile se vor organiza pe tema „Tineretul român — factor activ în opera de edificare a construcţiei socialismului In patria noastră". In fine, între 22—28 februarie — titlul sub care vor evolua manifestările este „Beletristica română contemporană — oglinda cuceririlor revoluţionare ale po­porului nostru“. Aşadar, activităţile vor fi grupate pe genuri de literatură în cămine cul­turale, biblioteci, librării săteşti, şcoli, cluburi, sedii ale organizaţiilor U.T.C. şi ale unităţilor agricole socialiste. Ele vor consta în organizarea unor expoziţii, vitrine tematice, prezentări de cărţi social-politice, agrozootehnice, de literatură beletristică, liste bibliografice cu ultimele noutăţi puse la dispoziţia cititorilor de diverse vîrste şi profesii. . . . .. Totodată, cu sprijinul autorilor, editorilor şi al cadrelor de specialişti din agricultură, în numeroase localităţi din judeţul nostru se vor organiza acţiuni specifice de popularizare a cărţii, de apropiere a acesteia de masele de cititori. La căminele culturale din Ruginoasa, Răducăneni, Tătăruşi, Popeşti, Cot­nari, Deleni, Verşeni-Mirosloveşti, Coarnele Caprei, de exemplu, vor avea loc pe tot parcursul acestei luni întîlniri între autorii unor cărţi şi cititori, leza­­tori literare, consfătuiri între reprezentanţii unor edituri centrale şi din Iaşi cu publicul, concursuri gen „Cine citeşte, ştie", lansări de noi titluri în librăriile săteşti, lecturi dramatizate, seri de poezie. r*­­ ...J . Medeleanu instructor al Comitetului­­judeţean de cultură şi educaţie socialistă Iaşi Întîlniri ale cenaclurilor literare Recent, a avut loc în satul Corneşti, comuna Miroslava, o interesantă întîlnire între cenaclul literar „Ion Creangă“ de la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă şi ce­naclul literar „D. An­ghel“ care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Şcolii generale din Cer­neşti. Cu acest prilej, mem­bri ai celor două cena­cluri literare au pus în discuţie probleme ale creaţiei artistice, aspecte ale literaturii contem­porane, efectul­ndu-se astfel un util schimb de experienţă Membrii celor două cenacluri au citit din încercările lor poetice, după care au urmat dis­cuții. Concert simfonic Astăzi, la ora 20, Fi­larmonica de stat „Mol­dova“ din Iași va pre­zenta un concert simfo­nic intitulat „Festival Mozart“. Concertul va fi diri­jat de un oaspete din R.F.G., Peter Richter de Rangenier. Solistă : Mag­da Sîrbu. Programul va cuprin­de Serenada nr. 9 în re major, Concert pentru vioară şi orchestră nr. 5 în la major şi Simfo­nia „Jupiter“. Expoziţie de artă plastică A.T­r. De curind la Clubul al Casei de cultu­­a municipiului Iaşi „Ateneul Tătăraşi“ a a­­vut loc vernisajul pri­mei expoziţii a cercului de pictură al acestei in­stituţii. înfiinţat din iniţiativa conducerii Casei de cul­tură în februarie 1973, cercul reuneşte cîţiva e­­levi, muncitori şi stu­denţi cu certe înclina­ţii spre artă. Lucrînd sub atenta îndrumare a profesoarei Georgeta Bu­ruiană, membrii cercu­lui au reuşit să expună un număr de peste 30 de lucrări, dintre care menţionăm­­ „Echilibru“ şi „Viitor“ (Coca Pîsla­­ru), „Pastel“ şi „De vor­bă“ (Puşa Pîslaru), „Au­toportret“, „Nicuşor“ (lu­crări în cărbune de loan Niculaev). In seara vernisajului expoziţia a fost vizitată de peste 200 de tineri din cartierul Tătăraşi, bucurîndu-se de un bi­nemeritat succes. Nici un ideal pe tărîm profesional sau obştesc (urmare din pag. 1) transfera nişte obligaţii de secole ale fe­meilor pe umerii bărbaţilor, sau de a le egaliza, ci de a găsi acestei probleme o rezolvare socială, radicală, astfel ca atît femeile cît şi bărbaţii să se poată ocupa de propria lor realizare în condiţii mai bune. Cînd spun realizare, nu exclud obli­gaţia de a ne ocupa de educarea copiilor; aceasta face parte, atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi, din obligaţiile de fami­lie de cea mai mare răspundere în faţa societăţii. — Totuşi dv., care puneţi pe prim plan obligaţiile de mamă, aţi realizat invenţii şi inovaţii valoroase, v-aţi realizat, în­­tr-un fel, pe plan superior, în domeniul creaţiei tehnice. — Nu văd nici o contradicţie. Cel pu­ţin două împrejurări mi-au venit în aju­tor. Una care îmi aparţine — nu pierd timpul cu fleacuri, oricînd am avut la dispoziţie un minut am pus mîna pe o carte, pe o revistă, ra-am străduit să aflu ceva în plus — şi alta care mi-a fost creată — am fost repartizată, pentru un timp, să lucrez la serviciul de cercetări. Acolo ra-am afirmat mai activ în creaţia tehnică. Ar mai fi de adăugat că de la intrarea în întreprindere, ca inginer, cu 18 ani în urmă, am lucrat direct în pro­ducţie, mai întîi ca ajutor de maistru, apoi ca maistru şi după aceea mi s-au dat atribuţii inginereşti. Asta m-a ajutat sa cunosc bine producţia. Pe urmă am fost şefa serviciului teh­­nic, şefa secţiei finisaj acolo unde am început ca ajutor de maistru. O dată ajunsă la cercetări, după vreo 15 ani, toată această experienţă mi-a fost de mare folos. M-am pus la punct cu limba franceză, am început să învăţ limba engleză, deoarece fără cunoaşte­rea unor limbi străine nu se poate face muncă de cercetări. Acum mă ocup de urmărirea producţiei şi cred că peste 70 la sută din timpul meu de lucru mi-l pe­trec în secţia de finisaj, unde urmăresc livrările către beneficiari, calitatea, res­pectarea termenelor contractuale. Cînd este cazul mi se cer consultaţii cu privire la tehnologiile de producţie, ca una care am experienţă în tehnica finisajului. — Aţi renunţat la munca de cerce­tare ? — N-am renunţat, dar timpul afectat studiului şi muncii de cercetare este acum pentru mine limitat. Totuşi îmi fac timp şi pentru rezolvarea unor probleme care ţin de domeniul creaţiei tehnice, nu între­prinderea noastră, şi cred că nu numai la noi, problemele tehnice se rezolvă în colective de specialişti, de către cei care cunosc cel mai bine procesul de fabrica­ţie. In momentul de faţă, împreună cu un colectiv de la serviciul de programare şi din secţia finisaj, cercetez cauzele unor defecţiuni apărute la prelucrarea unui articol din amestec poliester — bumbac şi avem convingerea că vom da soluţiile cuvenite. — Am auzit că vi s-a propus să mer­geţi în străinătate pentru specializare şi aţi refuzat. — Mi - a propus o dată să merg din Republica Federală Germania, altă dată in Elveţia, dar n-am acceptat să mă des­part de copiii mei nici măcar pentru 24 de ore. Unii ar putea spune că sînt o fanatică şi mi-ar aduce reproşuri, dar am văzut destule cazuri cînd, din lipsă de grijă a părinţilor, copiii lor au avut de suferit, au rămas în urmă, n-au de­venit utili societăţii în măsura în care era­ necesar şi posibil. — In întreprinderea dv. sunt inginere care au fost în străinătate la specializare, deşi nu erau scutite de obligaţiile de ma­mă. Credeţi că au făcut o greşeală ? — Nu ştiu, nu pot să apreciez. Acestea sînt probleme care diferă de la o fami­lie la alta. Depinde de vîrsta copiilor, de persoanele care pot să se ocupe de ei în lipsa mamei. Eu v-am spus că soţul meu e mai mult pe teren, în judeţ. — Cum vi se pare urmărirea produc­ţiei, ca importanţă şi ca satisfacţie pen­tru dv. în raport cu munca de cercetare? — Mă simt foarte utilă aici. In îndepli­nirea planului de livrări, deci în finali­zarea economică a producţiei de care de­pind salariile tuturor celor care lucrează la întreprindere, am şi eu o contribuţie, poate nu dintre cele din urmă. Degeaba cercetare, degeaba producţie, dacă fina­lizarea şchioapătă. Totuşi, doresc să lu­crez din nou în munca de cercetare, care este foarte frumoasă şi mie personal mi-a adus mari satisfacţii. Dar aceasta nu de­pinde numai de mine. — Cu toate că ţineţi atît de mult la obligaţia de mamă, aţi acceptat să înde­pliniţi ci­neva munci obşteşti importante Sînteţi de vreo nouă ani deputată în Con­siliul popular municipal, iar de curind ca membră a comitetului sindicatului, aţi fost aleasă responsabilă a comisiei eco­nomice. — N-am fugit niciodată de muncile obşteşti şi pot să vfi spun că nu sînt o necunoscută printre cei care m-au ales deputată. Îmi fac timp şi mă întîlnesc adeseori cu ei, am strînse legături cu preşedinţii de comitete, cu organizaţia de partid din cartier. In circumscripţia nr. 16 din cartierul Tudor Vladimirescu, un­de sunt eu deputată, s-au realizat, cu sprijinul cetăţenilor, spaţii verzi foarte frumoase şi alte lucrări gospodăreşti, iar unele realizări aparţin Consiliului popu­lar în faţa căruia am susţinut doleanţe­le alegătorilor. Nu spun că am făcut to­tul, se poate face mai mult. Ca respon­sabilă a comisiei economice din sindicat ce să vă spun ? Sunt abia la început. — Se aud uneori critici la adresa fe­meilor (chiar în întreprinderea dv.) cum că unele dintre ele nu se străduiesc des­tul In afirmarea pe plan social. Cum credeți că ar trebui privite astfel de critici ? — Am convingerea că femeile ar putea aduce o contribuţie mai mare la dezvol­tarea vieţii sociale, politice şi economice, dacă timpul pentru treburile gospodăreşti de familie le-ar permite. Cunosc multe fe­mei care au talent şi o pregătire superi­oară unor bărbaţi, dar care nu se pot afirma pentru că n-au condiţiile necesare. Dar femeile, ca şi bărbaţii, de altfel, tre­buie să se ocupe şi ele însele mai mult de crearea acestor condiţii necesare afir­mării, mai ales sub raportul folosirii chibzuite a timpului. în ceea ce mă pri­veşte. îmi dau silinţa ca, printr-o bună folosire a timpului, să-mi îndeplinesc toate obligaţiile profesionale în orele de program. Pe mine rar mă vede cineva lucrînd suplimentar , numai ţn cazuri ex­cepţionale, cînd, într adevăr, a apărut ceva neprevăzut, răm­în peşte, program. Subliniez cu aceasta importanţa discipli­nei, care ajută deopotrivă şi pe bărbaţi şi pe femei să-şi aducă o contribuţie spo­rită, pe toate planurile activităţii sociale, sa şi facă viaţa mai plină de realizări de preţ şi mai frumoasă.

Next