Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-23 / nr. 8579

Y Proletari din toate ţările, uniţi văi lacrin Insului al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întîmpinarea zilei de 1 Mai NOI SUCCESE ÎN MAREA ÎNTRECERE Forța mobilizatoare a exigentei însemnări despre o brigadă de constructori „Una din cele mai bune brigăzi, cu cei mai buni oameni este cea a lui Hara­­lambie Clim“, ne relata tovarășul Fănică Dănilă, secretarul comitetului de partid al Trustului de construcţii Iaşi. Brigada lui Haralambie Clim am gă­sit-o sus pe schele, efectuînd finisări la un bloc. Şeful de brigadă e un om la vreo 35 de ani, bine făcut. — Probabil că aşteptaţi de la mine să vă spun cum am reuşit să formăm o ase­menea brigadă, sau poate vreţi să vă dau nişte exemple de fapte extraordina­re. Spun aceasta deoarece ştiu că dv., reporterii, umblaţi numai după fapte deosebite, extraordinare. Insă dacă v-aş da un nume sau două ca exemplu i-aş nedreptăţi pe cei 33 sau 34 de oameni pe care îi am. Pentru ca să vorbesc de un om ar trebui să vorbesc de întreaga brigadă, şi invers. Aici toţi muncim la fel de bine, toţi gîndim la fel, toţi avem acelaşi scop, chiar dacă în acest sens includ interesele colectivului, cît­ şi cele personale. Aşa a început discuţia cu şeful de bri­gadă Haralambie Clim. Discutînd cu fie­care component al brigăzii, am reuşit să aflu acele exemple extraordinare, cum le-a numit Clim, de oameni şi fapte, de oameni şi realizări. — Şeful este foarte exigent, şi aş pu­tea spune chiar aspru, îmi spunea Ion Nechiforiuc, dar cred că e ca şi munca pe care o facem. — Dacă faci o astfel de comparaţie, du-o pînă la capăt, interveni C. Teodo­­rescu, un alt coechipier. La urma urmei, ce contează cum e munca ? Mai presus sînt rezultatele pe care le obţinem în urma muncii noastre. Şi cred că-n cazul şefului e tot la fel... — Nu aş vrea să credeţi că oamenii pe care-i am în brigadă nu greşesc nicioda­tă, îmi spunea „Titi“ (aşa îl numesc oa­menii pe şeful lor de brigadă). Nici nu cred că există om care să nu greşească, chiar şi cel care nu munceşte greşeşte prin însăşi poziţia sa de parazit al so­cietăţii. Insă, aici intervine gravitatea greşelii, modul cum ştii să-ţi repari gre­şeala şi mai ales modul cum ştii s-o e­­viţi. Ion Pantei şi Ion C. Aciobăniţei lip­seau frecvent de la serviciu. Ultimul mai umbla aşa cum îl numim noi — pletos. El spunea că e la modă. Ei, aflaţi că astăzi nu mai lipsesc, schimbat şi părerea despre modă. Bine­înţeles că uşor nu a fost să-i lămurim. Se spune că colec­tivul este a doua familie. Cu atît mai mult se potriveşte la noi. Cîteva nume o să vă lămureas­că perfect : fraţii Ba­­raboi, dintre care C. PISTOIe (continuare în pag. a 2-a) mai mult, şi­ au Tînăra Georgeta Tudose, prelucrătoare fire de la C.F.S., se situează mereu printre fruntaşii secţiei. Zilnic, ea dă peste plan 50 kg. fire. Foto : S. LEONID întreprinderea de antibiotice AU FOST RECUPERATE RESTANŢELE LA PRODUCŢIA MARFA • In luna ianuarie, colectivul de mun­că al întreprinde­rii de antibiotice a fost confruntat cu unele greutăţi în realizarea sarcinilor de plan. Mobilizîn­­du-şi forţele, folo­sind mai raţional întregul potenţial uman şi material din unitate, acum, în preajma zilei de 1 Mai, colectivul ieșean raportează că strădaniile nu au fost zadarni­ce. Ing. Veniamin Munteanu, directo­rul întreprinderii, ne-a comunicat că restanţa înregistra­tă la producţia marfă, în valoare de 8 milioane lei, a fost recuperată integral, sarcinile de plan trimestria­le fiind îndeplinite. Totodată, am fost informaţi că şi planul de investi­ţii a fost îndepli­nit în proporţie de 138 la sută, exe­­cutîndu-se în pri­mul trimestru pes­te 28 la sută din­ volumul anual de lucrări. ­////////////////////////////////////////////////////. - I B­HKBTTWWTTl § (Acord global) ^ Anul trecut, cînd și la ferma ve- ^ § getală nr. 3 a C.A.P. Scinteia s-a ^ ■5 pus problema introducerii sistemului J de lucru in acord global, membrii S § cooperatori din sectorul viticol de la $ S Boroseşti nu s-au arătat prea încin- S ^ taţi. Producţiile slabe de struguri ob- S ^ ţinute în anii anteriori i-au făcut să ^ S se teamă că în acest sistem nu vor fi S S retribuiţi cum trebuie. Aşa că, iniţial, S ^ au optat tot pentru plata la norma ^ § de lucru. $ s % ^ Dar au pornit cu sîrg la treabă, Ş § hotărîţi să smulgă pămîntului roade S S cit mai bogate. Cei care au sesizat că § ^ acordul global aduce serioase avanta- S S je nu s-au lăsat însă. Comuniştii Va- ^ S sile Guler, secretarul biroului organi- S ^ zaţiei de bază, Alex. Daraban, An- S ^ drei Atasiei şi alţii au continuat S ^ munca de convingere în rîndul ce- $ S lorlalţi cooperatori, făcîndu-i să în- S ^ teleagă avantajele acestui sistem de 5 § lucru. Şi nu numai că au reuşit să-i $ S determine la „o încercare“, dar as- S ^ tăzi nimeni din sectorul viticol nu ^ S mai coricepe să lucreze altfel. Vezi t ^ bine, veniturile obţinute s-au dove- $ ^ dit intr-adevăr substanţiale, cu pes- S S te 25 la sută mai mari decit dacă S ^ lucrau la normă. ţ; Ş Am fost zilele trecute pe la via Ş ^ din Boroseşti. Era plină de oameni Ş ^ care zoreau lucrările de sezon. ^ Ş — Acum nu mai avem probleme § ^ privind mobilizarea la lucru, a decla- Ş ^ rat ing. Mihai Aştefanei, şeful fermei ţ S nr. 3 a C.A.P. Scinteia. Oamenii au | Ş semnat angajamentele de lucru în a- S 5, cord global şi s-au pus serios pe trea- ţ ^ bă. După cum vedeţi, viţa de pe cele § 1j 29 de hectare de vie a fost dezgro- § ^ pată, s-a executat tăiatul pe toată ţ ^ suprafaţa şi astăzi se încheie le- \ S gatul. Anul acesta sperăm să obţi- J ^ nem o producţie record, aşa cum s-a S S stabilit la Conferinţa pe ţară a ca- S S drelor de conducere din unităţile a- ţ s a­gricole de stat şi cooperatiste. ţ $ Şi cînd te gîndeşti că anul trecut i ^ pe vremea aceasta... J I A. DELEANU ? 5­0 MM/MlfliiiJf/fittfMfffffffJfffffffffffif iff fiiiffff/fi* jJUi^ A ’ - 4.566 tone combustibil economisit Feroviarii din ca­drul Regionalei de căi ferate Iaşi se străduiesc să înde­plinească sarcinile de plan în condiţii de eficienţă spori­tă. Astfel, după cum ne informea­ză economistul Cos­­tică Antohi, de la regională, prin mă­suri concrete şi eforturi susţinute, s-a redus cu 8 la sută consumul spe­cific global de com­bustibil convenţio­nal (la remorcarea trenurilor), ceea ce reprezintă o econo­mie de 4.566 tone c.c­, în valoare de peste 2 milioane lei. De asemenea, consumul specific de motorină la re­morcarea trenuri­lor cu locomotive Diesel a fost redus cu 2,3 la sută, ceea ce înseamnă o economie de 454 tone motorină. Din cele 7 zile ale săptămâ­nii, toate 7 trebuie consacrate campaniei agricole! Aşa s-a acţionat în multe locuri, în cadrul consiliului intercooperatist Popricani Uneori, pentru executarea la timp a lucrărilor agricole, de care de­pinde obţinerea unor recolte sporite la hectar, este necesar să se mun­cească şi duminica. Nevoia de apă a culturilor, întîrzierea la semănatul porumbului şi altele impun ca agregatele să funcţioneze neîntrerupt. In unităţile agricole din raza consiliului intercooperatist Popricani, acest lu­cru a fost înţeles de foarte multe formaţii de muncă. Ziua de duminică a fost pentru acestea zi de lucru spornică. Alături de ele, a fost prezent şi inginerul Paul Chiprian (care răspunde din partea Direcţiei agricole de buna desfăşurare a campaniei agricole în acest sector), precum şi ing. Coca Radu, directorul S.M.A. Popricani, pe care l-am însoţit pe tot parcursul zilei de duminică. Iată cîteva din constatările noastre în ziua amintită şi cum a fost reluat lucrul ieri în unele locuri. C.A.P. POPriCAN • O absenţă nemotivată­, dar toate cele 6 agregate de as­­persiune au funcţionat du­minică din plin • Se încheie prima udare pe cele 212 hectare • Toate grapele cu discuri lucrau de zor • Pîrloaga de lingă secto­rul zootehnic — încă neob­servată de nimeni Dis-de-dimineaţă, motopompiştii D. Greu, Aurel Enuţă, D. Condurache, C-tin Mocanu, Ilie Lupu au fost prezenţi la post, ca de obicei. 4.Cu ajutorul echipelor de deservire, ei au pus repede în func­ţiune agregatele de aspersiune pe care le au în primire. A lipsit nemotivat mo­­topompistul T. Bucătaru, dar tovarăşii lui de muncă au pus mîna şi au por­nit şi agregatul celui absent. Aşa că toa- te cele ,6 agregate de aspersiune, au coi­­tinuat să irige în tot cursul zilei de dumi­nică. Spre seară mai rămăseseră de udat, intîia oară, doar cîteva hectare, din cele 212 cite are sistemul. Ieri s-a lucrat cu acelaşi spor. Am aflat că Toader Bucăta­ru şi-a făcut autocritica, angajîndu-se în faţa colegilor săi să nu mai dea loc la asemenea neajunsuri. Duminică au lucrat şi mecanizatorii. Opt dintre ei se aflau pe tarlalele „Faur“ şi „Răstoaca“ la pregătirea terenului pen­tru porumb. Inginera şefă Teona Avar­­varei şi fermierul C. Fiorea se aflau cu alţi trei mecanizatori pe o altă tarla. Au încercat să declanşeze semănatul porum­bului, dar s-au oprit. Terenul era prea moale. Ieri, încercarea a fost reluată cu succes. Din rîndul mecanizatorilor s-au evidenţiat D­ohan, Vasile Tifache, C-tin Năpîrcă, C-tin Tudorache, Mihai Vieru. Pe tot parcursul lucrărilor agricole tre­buie avută o grijă deosebită pentru cul­tivarea fiecărei palme de pămînt. Lîngă sectorul zootehnic al cooperativei agri­cole, (unde au fost însilozaţi cartofii), circa un hectar de teren arabil stă pîr­­loagă. Tov. Călin Ioniţă, preşedintele Gh POIANA PAUL PUŞCAŞU (continuare în pag. a 3-a) I în pagina a 4-a \ \-------------------s \ • Sesiunea E.C.O.S.O.C. \ \ și-a început |­a lucrările la New York \ | • Importante succese \ \ ale forțelor patriotice \ { în Cambodgia } )____________| La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni a sosit in ţara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, preşedintele Repu­blicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul mu­nelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între Republica Socialistă Ro­mânia şi Costa Rica, relaţii care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranită­ţii naţionale, egalităţii în drepturi, nea­mestecului în treburile interne şi avan­tajului reciproc. b­. istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primor­dială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceau­șescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno-costarican, desfășurat la San­ Jose, a constituit, prin rezulta­tele sale rodnice, o contribuţie de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tra­tatul de prietenie şi cooperare între Re­publica Socialistă România şi Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificaţie internaţională — şi cele­lalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei şefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bila­terale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-cos­tarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, in in­teresul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucureşti a pre­şedintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arbora­te drapelele de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Costa Ri­ca, ale căror falduri încadrează portre­tele celor doi şefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă şi română : „Bun sosit în Republica Socialistă România Exce­lenţei Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, preşedintele Republicii Costa Rica“, „Tră­iască prietenia dintre poporul român şi poporul costarican“. La ora 15.40, aeronava cu care a călă­torit preşedintele Republicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii : Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Stat, Manea Mănescu, prim-minis­­tru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau.... de faţă alţi membri ai guvernului, condu­cători ai unor instituţii centrale, gene­rali, ziarişti. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul Ro­mâniei la San Jose. La coborîrea din avion, preşedintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat îşi string mîinile, se îmbrăţişează cu căldură. Preşedintele Jose Figueres Ferrer pre­zintă şefului statului român persoanele oficiale care îl însoţesc: dr. Manuel Aguilar, Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republi­cii, dr. Jose Luis Olrich Bolmarcich, minis­trul sănătăţii publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezin­tă şefului statului costarican oficialităţi­le române venite în întîmpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă onorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Repu­blicii Costa Rica şi Republicii Socialiste România In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi trec în revistă garda de onoare. Sunt apoi prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, pre­cum şi celelalte persoane oficiale ro­mâne venite la aeroport. Cei doi preşedinţi primesc apoi defila­rea gărzii de onoare. Numeroşii bucureşteni, aflaţi pe aero­port, aplaudă cu căldură pe cei doi şefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare.­­ Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Jose Figueres Ferrer iau loc într-o maşină escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capitală, ca şi pe bulevardele bucureştene, un mare nu­măr de cetăţeni salută cu entuziasm şi căldură pe cei doi preşedinţi, care răs­pund cu cordialitate manifestărilor de stimă şi prietenie ale populaţiei. (Agerpres) , , - -.*? .........i . 1 ' ‘ Ti zi­ta in ţara noastră : ,' 'i ' v' • 11 • _ • • • • a preşedintelui Republicii Costa Rica Jose Figueres Ferrer Sosirea Tn Capitală Depunerea unei coroane de flori Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. împreună, cu şeful statului costarican s-au aflat persoanele oficiale care îl în­soţesc în. Vizita pe care o face în ţara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-ad­­junct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Vasile Gli­­ga, adjunct al Ministrului Afacerilor Ex­terne, membrii misiunii române ataşate pe lîngă înaltul oaspete, generali şi ofi­ţeri superiori. La sosire, pe platoul din faţa monu­mentului, preşedintele Republicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au­ fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. După depunerea coroanei de flori, a­­sistenţa a păstrat un moment de recule­­gere. A fost vizitată apoi rotonda monu­mentului-Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. (Agerpres) Vizită protocolară Preşedintele Jose Figueres Ferrer a fă­cut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară preşedintelui Nicolae Ceauşescu. La întîlnire au participat tovarăşii E­­mil Bodnaraş, Ştefan Voitec, Manea Mă­nescu, Emil Drăgănescu şi George Ma­covescu. A fost de faţă Constantin Stă­nescu, ambasadorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoţit de dr. Manuel Aguilar. Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. Jose Luis Olrich Bolniar­eich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, şi Franklin Aguilar, ambasador. .Vizita protocolară a decurs într-o at­mosferă de caldă cordialitate. (Agerpres) Preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, luni, în saloanele Palatului Repu­blicii, un dineu oficial în onoarea pre­şedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache,­­ Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Dineu oficial Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cor­­nel Burtică, Miron Constantinescu, Mi­hai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Va­sile Patilineţ, Ion Păţan, Ştefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, membri ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale, persona­lităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bo­nilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. Jose Luis Olrich Bolmarcich, minis­trul sănătăţii publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador, şi celelalte persoa­ne oficiale care il însoţesc pe preşedintele Republicii Costa Rica în vizita pe care o face în ţara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres) Completarea cu noi blocuri-turn a cartierului Tătărași întregește linia modernă a ansamblului arhitectonic. . . . .. Foto: LAURIAN E

Next