Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-25 / nr. 8581

ANUL XXX Nr. 8581 JOI 25 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani Proletari din toate fânclor uniţi-val neom Insului­ JUULTUI IAŞI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean lucrările de ieri dimineaţă ale celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice C. j­. U. pentru Europa au fost onorate prin participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă a­­dresez un călduros-salut dumneavoastră, participanţilor la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Euro­pa, care de 7 zile îşi desfăşoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împreju­rări cînd popoarele europene, ca de alt­fel toate naţiunile lumii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave determi­nate de perpetuarea unor relaţii inechi­tabile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolonialiste, de prelungi­rea crizei monetare şi accentuate în ulti­ma vreme de criza energiei, de dificul­tăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise coo­perarea în sfera producţiei şi schimburile de bunuri materiale, colaborarea în do­meniul ştiinţei şi tehnologiei, este chemată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii eforturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de importanţă majoră ale continentului, ale întregii o­­meniri. Fără îndoială, incă este necesar să por­nim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informaţii şi de experienţă reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluţiei­ fiecărei ţâri în pas cu cuceri­rile progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersului înainte al în­tregii umianităţi. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în uti­mii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continen­tul european. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronis­me care urm­ează desfăşurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilităţi pen­tru a intensifica cooperarea pe ţărimul asigurării, folosirii şi gospodăririi raţio­nale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al ame­liorării mediului ambiant, al perfecţionării mijloacelor de comunicaţii şi telecomuni­caţii, precum şi în alte domenii econo­mice. Un rol stimulator deosebit de im­portant ar avea în acest sens aşezarea raporturilor dintre naţiuni pe principii noi de egalitate şi democratice. Tocmai în această direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuţie deosebit de preţioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relaţiilor intereuro­­pene a principiilor egalităţii şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile interna­ţionale, înlăturarea măsurilor discrimina­torii, a taxelor şi suprataxelor constituie o cerinţă obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările eu­ropene. De asemenea, este necesar ca ţările continentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Pro­gresul material, social şi cultural al sta­telor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi con­secvenţa împotriva împărţirii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestingherite între toate statele continen­tului nostru. In soluţionarea problemelor complexe ale relaţiilor economice, ţările europene trebuie să acţioneze nu de pe poziţii de concurenţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării ac­tive la făurirea unei noi ordini economi­ce internaţionale bazată pe egalitate şi echitate, pe crearea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale. La stabilirea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi principii obiective care să permită co­­mensurarea justă a valorii diferitelor pro­duse, înlăturarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ulti­mă instanţă, dereglarea relaţiilor economi­ce, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Pro­­cedînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în fău­rirea unor relaţii cu adevărat noi între statele continentului nostru, în crearea unui climat de încredere şi apropiere în­tre popoare, în întărirea destinderii şi cooperării în Europa. De altfel, desfăşu­rarea lucrărilor Conferinţei pentru secu­ritate europeană, apropiata încheiere a fazei a doua şi posibilitatea ţinerii în vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidenţiază cu putere rolul important pe care îl au schimburile economice, re­laţiile economice în înfăptuirea unei a­­devărate securităţi pe continentul nostru. Progresul economic şi social contempo­ran impune în mod tot mai acut schim­bul rapid al noutăţilor ştiinţifice, precum şi unirea eforturilor specialiştilor din diferite ţări în vederea rezolvării cu mij­loace comune a unor probleme comple­xe ale cercetării moderne. Militînd pen­tru accesul tuturor naţiunilor la cuceri­rile ştiinţei moderne, Comisia Economi­că O.N.U. pentru Europa poate contri­bui la ridicarea gradului de civilizaţie al fiecărui popor european, precum şi la creşterea contribuţiei fiecărei ţări la îm­bogăţirea patrimoniului ştiinţific al uma­nităţii. Considerăm că este de datoria noas­tră, a tuturor, de a face totul ca între­gul ansamblu al relaţiilor de colaborare şi cooperare între statele continentului european să servească drept model pen­tru un nou tip de conlucrare, liberă, fructuoasă şi reciproc avantajoasă între statele de pe toate continentele, între toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Conştientă că progresul şi civilizaţia contemporană sunt nemijlocit legate de participarea activă a fiecărui popor la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori materiale şi­ spirituale, la cooperarea între toate ţă­rile, România este hotărită să acţione­ze şi în viitor pentru amplificarea re­laţiilor cu toate statele Europei, ca şi cu ţările de pe alte continente, aducîn­­du-şi în continuare contribuţia activă la promovarea politicii de colaborare fruc­tuoasă între naţiuni, la cauza păcii în Europa şi în întreaga lume. Doamnelor şi domnilor, Suntem­ contemporanii unor schimbări istorice de o amploare fără precedent în societatea umană, in organizarea vieţii popoarelor şi a întregii omeniri. Asis­tăm şi participăm în acelaşi timp la un neîntrerupt proces de transformări re­voluţionare, naţionale şi sociale pe toate meridianele globului, la profunde mu­taţii in raportul de forţe pe plan mon­dial. Popoarele îşi afirmă tot mai puter­nic voinţa de a fi stăpîne de destinele lor, de a participa nemijlocit la solu­ţionarea marilor probleme care confrun­tă omenirea. Popoarele se ridică cu ho­­tărîre împotriva vechii politici de domi­naţie, inegalitate şi dictat, de asuprire şi ingerinţă în treburile altor state, pen­tru instaurarea pe arena mondială a unor relaţii noi, bazate pe respectul in­dependenţei şi suveranităţii naţionale, al dreptului fiecărui popor de a-şi alege sin­gur calea dezvoltării, pe egalitate şi neamestec în treburile interne, pe renun­ţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Ca urmare, în lume are loc un curs nou de destindere, de apropiere şi cola­borare între popoare. Desigur, acest curs nu a devenit încă ireversibil. Mai sunt forţe reacţionare care încearcă să în­toarcă înapoi roata istoriei, să frîneze evoluţia spre colaborare şi prietenie în­tre popoare. De aceea, făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe plane­ta noastră cere încă eforturi susţinute din partea tuturor popoarelor. Viaţa demonstrează că însănătoşirea climatului politic internaţional, întărirea securităţii mondiale sunt condiţionate de instaurarea fermă şi generalizarea în în­treaga lume a relaţiilor noi, de egalita­te deplină în drepturi şi respect mutual. Ţinînd seama de însemnătatea deo­sebită pe care continentul european o are în dezvoltarea civilizaţiei umane, este firesc ca ţările europene — deci şi Comisia Economică O.N.U. pentru Eu­ropa — să aibă un cuvînt mai greu de spus în procesul înnoirii relaţiilor in­terstatale, să contribuie în mod mai ho­­tărît la promovarea noii politici inter­naţionale. Fără îndoială că popoarele Europei, care au avut atît de suferit în urma celor două războaie mondiale ce au pornit de pe acest continent, trebuie să facă totul pentru a exclude în vii­tor un nou război, pentru a asigura pa­cea care constituie garanţia sigură a progresului fiecărei naţiuni. în această ordine de idei consider că ar fi necesar ca ţările europene să acţio­neze, prin intermediul Comisiei Econo­mice O.N.U. pentru Europa, într-un mod organizat, mai ferm şi mai eficient, în soluţionarea problemelor majore pe care le dezbate în prezent Adunarea Gene­rală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pornind de la necesitatea generalizării principiilor dreptăţii şi echităţii în via­ţa internaţională, considerăm că un obiec­tiv crucial al prezentului este spriji­nirea fermă a luptei de eliberare a popoarelor care mai gem sub domina­ţia străină, întărirea colaborării cu po­poarele care au păşit pe calea dezvol­tării de-sine-stătătoare, lichidarea feno­menului subdezvoltării, asigurarea con­diţiilor ca fiecare naţiune să-şi poată pune pe deplin în valoare potenţialul material şi uman în scopul propăşirii economico-sociale. După părerea noas­tră, ţările europene pot juca un rol deosebit în accelerarea acestor procese, amplificînd şi diversificînd relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, sprijinin­­du-le în eforturile pentru valorificarea superioară a bogăţiilor naţionale, pentru dezvoltarea unei industrii moderne pro­prii, pentru formarea cadrelor necesare progresului multilateral. Lichidarea subdezvoltării trebuie să ducă la apropierea nivelului de dezvolta­re a diferitelor state, la creşterea bună­stării tuturor popoarelor.’ Trebuie înţe­les că prosperitatea nici unui popor nu se poate realiza în detrimentul altor popoare. Relaţiile economice nu trebuie folosite în nici un fel pentru presiuni economice sau ingerinţe în afacerile in­terne. O însemnătate deosebită are, în mo­mentul de faţă, stabilirea unor relaţii noi cu statele africane şi, in primă ur­genţă, lichidarea definitivă a asupririi coloniale pe acest continent. Este cu­noscut că o ţară europeană. Portugalia, menţine încă sub dominaţie colonialis­tă un număr de ţări africane, impiedi­­cîndu-se să-şi afirme liber fiinţa naţio­nală, să se constituie în state indepen­dente, să-şi clădească viaţa corespunză­tor aspiraţiilor lor vitale. Apare normal ca toate ţările europene să acţioneze hotărît pentru a determina Portugalia să renunţe la politica ei anacronică, să dea curs Declaraţiei Organizaţiei Naţiu­nilor Unite care prevede desfiinţarea neîntîrziată a oricăror relaţii colonialis­te. Sprijinirea cauzei drepte a popoare­lor din Angola, Mozambic, Guineea-Bis­­sau, corespunde nu numai aspi­raţiilor legitime ale acestor popoare, ci şi năzuinţei poporului portughez de a-şi aşeza relaţiile cu celelalte naţiuni pe respect mutual şi avantaj reciproc. Rea­lizarea independenţei naţionale de către aceste ţări constituie o necesitate şi pen­tru­­dezvoltarea relaţiilor ţărilor euro­pene cu ţările din Africa. Pentru a se putea consacra plenar luptei pentru progres şi prosperitate, pentru a putea promova cu fermitate noile principii interstatale, popoarele au imperios nevoie de pace, de un climat de linişte şi securitate internaţională.­­ Aceasta face necesară lichidarea rapi­dă a tuturor focarelor de încordare şi conflict existente în lume, stingerea ori­căror surse de război, abţinerea de la orice acte care ar putea genera animo­zitate şi neîncrederea între naţiuni, în­locuirea confruntărilor armate cu tra­tative politice — ca singurul mijloc ra­ţional de lichidare a litigiilor intersta­tale. In această lumină considerăm că trebuie făcut totul pentru instaurarea unei păci drepte, durabile în Orientul Mijlociu, in conformitate cu rezoluţiile Consiliului de Securitate. Aceasta cere tuturor ţărilor europene — interesate di­rect în lichidarea conflictului din Orien­tul Mijlociu, generator de pericole pen­tru securitatea zonei, cit şi a Europei şi a întregii lumi­­— să acţioneze cu mai multă perseverenţă şi energie pen­tru reglementarea politică a situaţiei din această regiune. Ţinînd seama de rolul relaţiilor economice ale Europei cu ţările Orientului Mijlociu, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate face mult pentru a contribui ca ţările europene să aducă o contribuţie mult mai activă la realizarea unei păci drepte şi juste în Orientul Mijlociu. In soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea contemporană, în dezvoltarea procesului de destindere şi cooperare între state, în asigurarea ca­drului propice de participare cu drep­turi egale a tuturor ţărilor — mari, mij­locii şi mici — la viaţa internaţională, un rol de seamă îl au organismele in­ternaţionale şi, în primul rînd, Organi­zaţia Naţiunilor Unite. După părerea noastră, trebuie făcut totul pentru a creşte rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite în stimularea cooperă­rii economice, tehnico-ştiinţifice şi cul­turale — atît în Europa cît şi pe cele­lalte continente —pentru asigurarea par­ticipării tuturor statelor la soluţionarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. Pornind de la aceasta, consi­derăm că şi Comisia Economică pentru Europa — organism important al Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite — poate să aducă o contribuţie de seamă la solu­ţionarea marilor problem­­e care preocupă astăzi omenirea, la promovarea destin­derii şi păcii în lume. îmi exprim speranţa, stimaţi oaspeţi, că participarea dumneavoastră la aceas­tă sesiune la Bucureşti vă oferă prilejul să cunoaşteţi mai îndeaproape munca poporului român pe calea construcţiei socialiste, posibilităţile dezvoltării largi a colaborării dintre România şi ţările dumneavoastră, precum şi dorinţa po­porului român de a trăi în pace şi înţe­legere cu toate naţiunile lumii, de a conlucra activ cu celelalte popoare pen­tru cauza progresului şi civilizaţiei pe continentul european şi în întreaga lume. Cu această convingere, doresc să vă a­­dresez tuturor, şi prin dumneavoastră, po­poarelor pe care le reprezentați, urări de fericire, bunăstare și prosperitate. Vă doresc succes în continuare în activita­tea dumneavoastră. (Aplauze). In pagina a 3-a Relatarea lucrărilor sesiunii CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 şi 2 mai 1974 şi stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colec­tive de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntre­rupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decre­tează: Art. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităţilor productive în care se desfăşoară proces continuu de muncă, precum şi unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte ase­menea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România VÍZIT A iii 'Í ÄR a" N ÖÄST RÄ A PREŞEDINTELUI t REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER în judeţele Dolj şi Argeş Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tova­răşul Emil Bodnaraş, vice­preşedinte al Consiliului de Stat,, a plecat miercuri în­­tr-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de a­­semenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoţesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiu­lui Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Repu­blicii Socialiste România şi Republicii Costar Rica, şeful statului costarican a fost în­tâmpinat de Gheorghe Pe­­trescu, preşedintele Comite­tului executiv al Consiliu­lui popular judeţean Dolj, de membri ai comitetelor exe­cutive judeţean Dolj şi mu­nicipal Craiova, de conducă­tori de întreprinderi şi in­stituţii. Primul obiectiv al călăto­riei îl constituie cunos­cuta întreprindere ,,Elec­­troputere“, ale cărei pro­duse sunt exportate şi pe continentul sud-ame­rican. La sosirea în unitate,­­ distinsul oaspete este întîm­­pinat de Ion Constantines­­cu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electroteh­nicii, precum şi de inginerul­ Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de apa­­rataj. Oaspetele se informea­ză asupra calităţii şi para­metrilor tehnico-economici şi funcţionali ai produselor, se întreţine cordial cu mun­citori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimente­le de satisfacţie faţă de bu­nele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mij­locul lor pe preşedintele Jo­se Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oas­petele felicită călduros co­lectivul unităţii pentru suc­cesele obţinute, semnind în cartea de onoare a întreprin­derii. La despărţire, preşedin­telui Figueres îi este în­­mînată, în semn de înaltă (continuare în pag. a 4-a) Baza de aprovizionare şi desfacere nr. 3 Iaşi Angajamentele luate au fost Un alt harnic colectiv de muncă ieșean, cel al Bazei de aprovizionare şi desfacere nr. 3, ra­portează în aceste zile de efervescen­ţă creatoare care prefaţează sărbă­toarea de la 1 Mai noi şi importante succese. După cum ne informa, ieri, e­­conomistul Nicolae Jalaboi, şeful ser­viciului de planifi­care al unităţii, e­­forturile depuse în acest an, coordona­te de o tot mai bună organizare a muncii, de o folo­sire superioară a u­­tilajelor şi a timpului, au con­dus la depăşirea substanţială a tu­turor sarcinilor de plan , cu 10 la su­tă la preluări de materiale, cu­­ 2,1 la sută la livrări etc. De menţionat că, în perioada scursă pînă acum din a­­cest an, angaja­mentele anuale a­­sumate în întrece­rea socialistă au fost realizate şi depăşite. Astfel, a­ fost obţinut un beneficiu supli­mentar în valoare de 5,7 milioane lei, cu 4,7 milioane lei superior angaja­mentului. De ase­menea, economiile la cheltuielile de circulaţie depăşesc cu aproape 700.000 lei angajamentul.­­Toate acestea, în condiţiile devansă­rii majorităţii co­menzilor, a reduce­rii continue a du­ratei de staţionare a vagoanelor etc. „ P.­DAN depăşite LJ* \ Român, președintele Consiliului de­­­­ Stat al Republicii Socialiste Ro- 1­­­mânia, în unele ţări din America ^ Latină.s ^ 29 august — 20 septembrie 1973 , I 5-8 martie 1974 \ în Editura Politică a apărut lucrarea: S Eveniment de importanţă­­ istorică în relaţiile \ j româno—latino-americane | /­­ Vizita oficială a tovarășului ’ ( NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ) ffS ) general al Partidului Comunist ! Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Delegaţia Uniunii Socialiste Arabe Miercuri după-amiază, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socia­liste România, a primit de­legaţia Uniunii Socialiste A­­rabe, condusă­­de Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C. C. al U.S.A., preşedintele Comisi­ei de disciplină, care face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Kamal El Chazli şi Aii Dofda, membri ai C. C. ai U.S.A., şi Mustafa Zazouze, consili­er juridic. La primire au luat parte tovarăşii Mihai Dalea, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Genera­le a Sindicatelor din Româ­nia, Ştefan Andrei, secretar al C. C. al P.C.R., Nicolae Guină, membru al C. C. al P.C.R., preşedintele Colegiu­lui Central de partid, Con­stantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Exprimînd deosebita satis­facţie de a fi primiţi de conducătorul României, şeful delegaţiei Uniunii Socialis­te Arabe a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de conducător ales al poporului român, se­cretar general al Partidului Comunist Român, cele mai sincere şi prieteneşti salu­tări din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, An­war Sadat, preşedinte al U­­niunii Socialiste Arabe. De asemenea, Youssef Kamel Abdel Aziz a transmis tova­răşului Nicolae Ceauşescu, întregului popor român salu­tul călduros al întregii con­duceri a Uniunii Socialiste Arabe, al primului secretar al acesteia, Mohamed Hafez Ghanem. Mulţumind cu căldură pen­tru salutul primit din par­tea prietenului său, pre­şedintele Anwar Sadat, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe şeful delegaţiei ca, la înapoierea în ţară, să-i transmită un salut cordial şi cele mai bune urări. Totodată, secretarul gene­ral al P.C.R. a adresat Uni­unii Socialiste Arabe, primu­lui secretar al acesteia, în­tregii conduceri a U.S.A. ce­le mai bune urări de succes în întreaga activitate de or­ganizare și conducere a po­porului egiptean pe calea­ nouă. (continuare in pag. a 4-a) Ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Republicii Burundi Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit la­ 24 aprilie pe ministrul aface­rilor externe, al cooperării şi planului al Republicii Burun­di, Artemon Simbananiye, care face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Felix Magenge, directorul ge­neral al afacerilor politice şi administrative din Ministerul Afacerilor Externe, al coope­rării şi planului. La întrevedere a participat George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut şi prietenie din par­tea preşedintelui Republicii Burundi, general Midiei Mi­­combero, împreună cu urări de sănătate şi fericire perso­nală, de prosperitate şi suc­ces poporului român. Totodată, el a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu invitaţia adresată de pre­şedintele Michel Micombero de a face o vizită oficială în Republica Burundi. Preşedintele Republicii So­cialiste România a acceptat cu plăcere invitaţia. La rin­­­dul său,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a invitat pe gene­ralul Michel Micombero să viziteze România. De aseme­nea, el a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Repu­blicii Burundi un cordial şi prietenesc salut, cele mai bu­ne urări de fericire şi pace, de succese tot mai însemnate poporului burundez în lupta sa pentru dezvoltarea econo­mică şi socială a patriei. Ministrul burundez a dat o înaltă apreciere politicii ex­terne a statului român, de relaţii noi, bazate pe deplina egalitate în drepturi, de pace şi colaborare internaţională, promovată cu fermitate de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi rezultatelor obţinu­te de poporul român în efor­turile sale de edificare a noii orînduiri. In timpul convorbirii, oas­petele a apreciat că vizitele pe care şeful statului român le-a întreprins într-o serie de state din Africa, convorbirile (continuare în pas a 4-a! în intimpinarea zilei de 1 Mai succese in marea întrecere Muncă tot mai spornică la semănatul porumbului Acţiunea de însămînţare a porumbu­lui continuă cu vigoare şi la I.A.S. Mi­roslava. Prin telefon, economistul şef Vladimir Codrescu ne-a transmis urmă­toarele : „Pe măsură ce terenul a propice se­mănatului, tot mai multe agregate intră zilnic în marea bătălie pentru însămîn­­ţarea porumbului pentru boabe şi a ce­lui­­furajer. Pînă ieri, au fost însămîn­­ţate peste 400 hectare. La ferma vege­tală Ezăreni, condusă de ing. Traian Lunguleac, a fost însămînţată cea mai mare suprafaţă de porumb pentru boa­be. Ferma Rebricea este fruntaşă la în­­sămînţarea porumbului pentru siloz, a­­vînd realizată o suprafaţă de peste 150 hectare. In cinstea zilei de 1 Mai, întreg colectivul de muncitori şi specialişti ai întreprinderii noastre este mobilizat în vederea realizării cu cinste a sarcinilor aferente de plan“. Fiecare sursă de apă, în folosul viitoarei recolte Cooperativa agricolă Uricani nu-î si­tuată într-o zonă cu mari posibilităţi de irigare. De aceea, în inventar, n-are nici motopompe, nici agregate de aspersiune. Ce să facă cu ele ? Şi totuşi, în ciuda acestei situaţii, la cooperativă funcţio­nează în prezent un mijloc de irigaţii conceput şi construit local cu care se u­­dă o importantă suprafaţă din păşunea rezervată oilor, plus un teren de circa 20 hectare destinat cultivării porumbu­lui. Amănuntele ni se furnizează tov. Mihai Apostol, inginerul şef al coopera­tivei . „Păşunea noastră are şi - acum o mare nevoie de umiditate. In apropierea ei se află vechea albie a Bahluiului. Aici, noi am găsit apă. Dar cu ce s-o dirijezi pa păşune ? Totuşi, trebuia ceva de făcut. Era nepermis ca apa aceasta să rămînă nefolosită tocmai cînd agricultura are atîta nevoie de ea. Ne-am gîndit şi, îm­preună cu Mihai Miron, şeful secţiei noastre de mecanizare, am montat pe tractorul condus de Gh. Crăciun o pom­pă de 6 toli, cu care luăm apa din albia veche a Bahluiului mutînd-o sub for­mă de ploaie pe păşunea oilor. Zilele acestea, mutăm tractorul cu pompa res­pectivă la o altă acumulare de apă pen­tru a iriga teren unde vom însămînța porumb. Este vorba de iazul construit de noi pe un hectar, la Valea Ursului“.

Next