Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)
1974-04-25 / nr. 8581
ANUL XXX Nr. 8581 JOI 25 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani Proletari din toate fânclor uniţi-val neom Insului JUULTUI IAŞI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean lucrările de ieri dimineaţă ale celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice C. j. U. pentru Europa au fost onorate prin participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros-salut dumneavoastră, participanţilor la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile îşi desfăşoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate naţiunile lumii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relaţii inechitabile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare şi accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producţiei şi schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, este chemată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii eforturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de importanţă majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, incă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informaţii şi de experienţă reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluţiei fiecărei ţâri în pas cu cuceririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersului înainte al întregii umianităţi. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în utimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continentul european. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care urmează desfăşurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe ţărimul asigurării, folosirii şi gospodăririi raţionale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecţionării mijloacelor de comunicaţii şi telecomunicaţii, precum şi în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens aşezarea raporturilor dintre naţiuni pe principii noi de egalitate şi democratice. Tocmai în această direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuţie deosebit de preţioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relaţiilor intereuropene a principiilor egalităţii şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaţionale, înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor şi suprataxelor constituie o cerinţă obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările europene. De asemenea, este necesar ca ţările continentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Progresul material, social şi cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi consecvenţa împotriva împărţirii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestingherite între toate statele continentului nostru. In soluţionarea problemelor complexe ale relaţiilor economice, ţările europene trebuie să acţioneze nu de pe poziţii de concurenţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini economice internaţionale bazată pe egalitate şi echitate, pe crearea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale. La stabilirea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi principii obiective care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea relaţiilor economice, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Procedînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în făurirea unor relaţii cu adevărat noi între statele continentului nostru, în crearea unui climat de încredere şi apropiere între popoare, în întărirea destinderii şi cooperării în Europa. De altfel, desfăşurarea lucrărilor Conferinţei pentru securitate europeană, apropiata încheiere a fazei a doua şi posibilitatea ţinerii în vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidenţiază cu putere rolul important pe care îl au schimburile economice, relaţiile economice în înfăptuirea unei adevărate securităţi pe continentul nostru. Progresul economic şi social contemporan impune în mod tot mai acut schimbul rapid al noutăţilor ştiinţifice, precum şi unirea eforturilor specialiştilor din diferite ţări în vederea rezolvării cu mijloace comune a unor probleme complexe ale cercetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor naţiunilor la cuceririle ştiinţei moderne, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate contribui la ridicarea gradului de civilizaţie al fiecărui popor european, precum şi la creşterea contribuţiei fiecărei ţări la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al umanităţii. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face totul ca întregul ansamblu al relaţiilor de colaborare şi cooperare între statele continentului european să servească drept model pentru un nou tip de conlucrare, liberă, fructuoasă şi reciproc avantajoasă între statele de pe toate continentele, între toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Conştientă că progresul şi civilizaţia contemporană sunt nemijlocit legate de participarea activă a fiecărui popor la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale, la cooperarea între toate ţările, România este hotărită să acţioneze şi în viitor pentru amplificarea relaţiilor cu toate statele Europei, ca şi cu ţările de pe alte continente, aducîndu-şi în continuare contribuţia activă la promovarea politicii de colaborare fructuoasă între naţiuni, la cauza păcii în Europa şi în întreaga lume. Doamnelor şi domnilor, Suntem contemporanii unor schimbări istorice de o amploare fără precedent în societatea umană, in organizarea vieţii popoarelor şi a întregii omeniri. Asistăm şi participăm în acelaşi timp la un neîntrerupt proces de transformări revoluţionare, naţionale şi sociale pe toate meridianele globului, la profunde mutaţii in raportul de forţe pe plan mondial. Popoarele îşi afirmă tot mai puternic voinţa de a fi stăpîne de destinele lor, de a participa nemijlocit la soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea. Popoarele se ridică cu hotărîre împotriva vechii politici de dominaţie, inegalitate şi dictat, de asuprire şi ingerinţă în treburile altor state, pentru instaurarea pe arena mondială a unor relaţii noi, bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, al dreptului fiecărui popor de a-şi alege singur calea dezvoltării, pe egalitate şi neamestec în treburile interne, pe renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Ca urmare, în lume are loc un curs nou de destindere, de apropiere şi colaborare între popoare. Desigur, acest curs nu a devenit încă ireversibil. Mai sunt forţe reacţionare care încearcă să întoarcă înapoi roata istoriei, să frîneze evoluţia spre colaborare şi prietenie între popoare. De aceea, făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră cere încă eforturi susţinute din partea tuturor popoarelor. Viaţa demonstrează că însănătoşirea climatului politic internaţional, întărirea securităţii mondiale sunt condiţionate de instaurarea fermă şi generalizarea în întreaga lume a relaţiilor noi, de egalitate deplină în drepturi şi respect mutual. Ţinînd seama de însemnătatea deosebită pe care continentul european o are în dezvoltarea civilizaţiei umane, este firesc ca ţările europene — deci şi Comisia Economică O.N.U. pentru Europa — să aibă un cuvînt mai greu de spus în procesul înnoirii relaţiilor interstatale, să contribuie în mod mai hotărît la promovarea noii politici internaţionale. Fără îndoială că popoarele Europei, care au avut atît de suferit în urma celor două războaie mondiale ce au pornit de pe acest continent, trebuie să facă totul pentru a exclude în viitor un nou război, pentru a asigura pacea care constituie garanţia sigură a progresului fiecărei naţiuni. în această ordine de idei consider că ar fi necesar ca ţările europene să acţioneze, prin intermediul Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, într-un mod organizat, mai ferm şi mai eficient, în soluţionarea problemelor majore pe care le dezbate în prezent Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pornind de la necesitatea generalizării principiilor dreptăţii şi echităţii în viaţa internaţională, considerăm că un obiectiv crucial al prezentului este sprijinirea fermă a luptei de eliberare a popoarelor care mai gem sub dominaţia străină, întărirea colaborării cu popoarele care au păşit pe calea dezvoltării de-sine-stătătoare, lichidarea fenomenului subdezvoltării, asigurarea condiţiilor ca fiecare naţiune să-şi poată pune pe deplin în valoare potenţialul material şi uman în scopul propăşirii economico-sociale. După părerea noastră, ţările europene pot juca un rol deosebit în accelerarea acestor procese, amplificînd şi diversificînd relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, sprijinindu-le în eforturile pentru valorificarea superioară a bogăţiilor naţionale, pentru dezvoltarea unei industrii moderne proprii, pentru formarea cadrelor necesare progresului multilateral. Lichidarea subdezvoltării trebuie să ducă la apropierea nivelului de dezvoltare a diferitelor state, la creşterea bunăstării tuturor popoarelor.’ Trebuie înţeles că prosperitatea nici unui popor nu se poate realiza în detrimentul altor popoare. Relaţiile economice nu trebuie folosite în nici un fel pentru presiuni economice sau ingerinţe în afacerile interne. O însemnătate deosebită are, în momentul de faţă, stabilirea unor relaţii noi cu statele africane şi, in primă urgenţă, lichidarea definitivă a asupririi coloniale pe acest continent. Este cunoscut că o ţară europeană. Portugalia, menţine încă sub dominaţie colonialistă un număr de ţări africane, impiedicîndu-se să-şi afirme liber fiinţa naţională, să se constituie în state independente, să-şi clădească viaţa corespunzător aspiraţiilor lor vitale. Apare normal ca toate ţările europene să acţioneze hotărît pentru a determina Portugalia să renunţe la politica ei anacronică, să dea curs Declaraţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite care prevede desfiinţarea neîntîrziată a oricăror relaţii colonialiste. Sprijinirea cauzei drepte a popoarelor din Angola, Mozambic, Guineea-Bissau, corespunde nu numai aspiraţiilor legitime ale acestor popoare, ci şi năzuinţei poporului portughez de a-şi aşeza relaţiile cu celelalte naţiuni pe respect mutual şi avantaj reciproc. Realizarea independenţei naţionale de către aceste ţări constituie o necesitate şi pentrudezvoltarea relaţiilor ţărilor europene cu ţările din Africa. Pentru a se putea consacra plenar luptei pentru progres şi prosperitate, pentru a putea promova cu fermitate noile principii interstatale, popoarele au imperios nevoie de pace, de un climat de linişte şi securitate internaţională. Aceasta face necesară lichidarea rapidă a tuturor focarelor de încordare şi conflict existente în lume, stingerea oricăror surse de război, abţinerea de la orice acte care ar putea genera animozitate şi neîncrederea între naţiuni, înlocuirea confruntărilor armate cu tratative politice — ca singurul mijloc raţional de lichidare a litigiilor interstatale. In această lumină considerăm că trebuie făcut totul pentru instaurarea unei păci drepte, durabile în Orientul Mijlociu, in conformitate cu rezoluţiile Consiliului de Securitate. Aceasta cere tuturor ţărilor europene — interesate direct în lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu, generator de pericole pentru securitatea zonei, cit şi a Europei şi a întregii lumi— să acţioneze cu mai multă perseverenţă şi energie pentru reglementarea politică a situaţiei din această regiune. Ţinînd seama de rolul relaţiilor economice ale Europei cu ţările Orientului Mijlociu, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate face mult pentru a contribui ca ţările europene să aducă o contribuţie mult mai activă la realizarea unei păci drepte şi juste în Orientul Mijlociu. In soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea contemporană, în dezvoltarea procesului de destindere şi cooperare între state, în asigurarea cadrului propice de participare cu drepturi egale a tuturor ţărilor — mari, mijlocii şi mici — la viaţa internaţională, un rol de seamă îl au organismele internaţionale şi, în primul rînd, Organizaţia Naţiunilor Unite. După părerea noastră, trebuie făcut totul pentru a creşte rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite în stimularea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale — atît în Europa cît şi pe celelalte continente —pentru asigurarea participării tuturor statelor la soluţionarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. Pornind de la aceasta, considerăm că şi Comisia Economică pentru Europa — organism important al Organizaţiei Naţiunilor Unite — poate să aducă o contribuţie de seamă la soluţionarea marilor probleme care preocupă astăzi omenirea, la promovarea destinderii şi păcii în lume. îmi exprim speranţa, stimaţi oaspeţi, că participarea dumneavoastră la această sesiune la Bucureşti vă oferă prilejul să cunoaşteţi mai îndeaproape munca poporului român pe calea construcţiei socialiste, posibilităţile dezvoltării largi a colaborării dintre România şi ţările dumneavoastră, precum şi dorinţa poporului român de a trăi în pace şi înţelegere cu toate naţiunile lumii, de a conlucra activ cu celelalte popoare pentru cauza progresului şi civilizaţiei pe continentul european şi în întreaga lume. Cu această convingere, doresc să vă adresez tuturor, şi prin dumneavoastră, popoarelor pe care le reprezentați, urări de fericire, bunăstare și prosperitate. Vă doresc succes în continuare în activitatea dumneavoastră. (Aplauze). In pagina a 3-a Relatarea lucrărilor sesiunii CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 şi 2 mai 1974 şi stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităţilor productive în care se desfăşoară proces continuu de muncă, precum şi unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România VÍZIT A iii 'Í ÄR a" N ÖÄST RÄ A PREŞEDINTELUI t REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER în judeţele Dolj şi Argeş Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat,, a plecat miercuri într-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoţesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costar Rica, şeful statului costarican a fost întâmpinat de Gheorghe Petrescu, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, de membri ai comitetelor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de conducători de întreprinderi şi instituţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere ,,Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe continentul sud-american. La sosirea în unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii, precum şi de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnico-economici şi funcţionali ai produselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unităţii pentru succesele obţinute, semnind în cartea de onoare a întreprinderii. La despărţire, preşedintelui Figueres îi este înmînată, în semn de înaltă (continuare în pag. a 4-a) Baza de aprovizionare şi desfacere nr. 3 Iaşi Angajamentele luate au fost Un alt harnic colectiv de muncă ieșean, cel al Bazei de aprovizionare şi desfacere nr. 3, raportează în aceste zile de efervescenţă creatoare care prefaţează sărbătoarea de la 1 Mai noi şi importante succese. După cum ne informa, ieri, economistul Nicolae Jalaboi, şeful serviciului de planificare al unităţii, eforturile depuse în acest an, coordonate de o tot mai bună organizare a muncii, de o folosire superioară a utilajelor şi a timpului, au condus la depăşirea substanţială a tuturor sarcinilor de plan , cu 10 la sută la preluări de materiale, cu 2,1 la sută la livrări etc. De menţionat că, în perioada scursă pînă acum din acest an, angajamentele anuale asumate în întrecerea socialistă au fost realizate şi depăşite. Astfel, a fost obţinut un beneficiu suplimentar în valoare de 5,7 milioane lei, cu 4,7 milioane lei superior angajamentului. De asemenea, economiile la cheltuielile de circulaţie depăşesc cu aproape 700.000 lei angajamentul.Toate acestea, în condiţiile devansării majorităţii comenzilor, a reducerii continue a duratei de staţionare a vagoanelor etc. „ P.DAN depăşite LJ* \ Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro- 1mânia, în unele ţări din America ^ Latină.s ^ 29 august — 20 septembrie 1973 , I 5-8 martie 1974 \ în Editura Politică a apărut lucrarea: S Eveniment de importanţă istorică în relaţiile \ j româno—latino-americane | / Vizita oficială a tovarășului ’ ( NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ) ffS ) general al Partidului Comunist ! Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Delegaţia Uniunii Socialiste Arabe Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Uniunii Socialiste Arabe, condusăde Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C. C. al U.S.A., preşedintele Comisiei de disciplină, care face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Kamal El Chazli şi Aii Dofda, membri ai C. C. ai U.S.A., şi Mustafa Zazouze, consilier juridic. La primire au luat parte tovarăşii Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ştefan Andrei, secretar al C. C. al P.C.R., Nicolae Guină, membru al C. C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de partid, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Exprimînd deosebita satisfacţie de a fi primiţi de conducătorul României, şeful delegaţiei Uniunii Socialiste Arabe a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de conducător ales al poporului român, secretar general al Partidului Comunist Român, cele mai sincere şi prieteneşti salutări din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. De asemenea, Youssef Kamel Abdel Aziz a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întregului popor român salutul călduros al întregii conduceri a Uniunii Socialiste Arabe, al primului secretar al acesteia, Mohamed Hafez Ghanem. Mulţumind cu căldură pentru salutul primit din partea prietenului său, preşedintele Anwar Sadat, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe şeful delegaţiei ca, la înapoierea în ţară, să-i transmită un salut cordial şi cele mai bune urări. Totodată, secretarul general al P.C.R. a adresat Uniunii Socialiste Arabe, primului secretar al acesteia, întregii conduceri a U.S.A. cele mai bune urări de succes în întreaga activitate de organizare și conducere a poporului egiptean pe calea nouă. (continuare in pag. a 4-a) Ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Republicii Burundi Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit la 24 aprilie pe ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Republicii Burundi, Artemon Simbananiye, care face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Felix Magenge, directorul general al afacerilor politice şi administrative din Ministerul Afacerilor Externe, al cooperării şi planului. La întrevedere a participat George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Burundi, general Midiei Micombero, împreună cu urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi succes poporului român. Totodată, el a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu invitaţia adresată de preşedintele Michel Micombero de a face o vizită oficială în Republica Burundi. Preşedintele Republicii Socialiste România a acceptat cu plăcere invitaţia. La rindul său,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a invitat pe generalul Michel Micombero să viziteze România. De asemenea, el a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Republicii Burundi un cordial şi prietenesc salut, cele mai bune urări de fericire şi pace, de succese tot mai însemnate poporului burundez în lupta sa pentru dezvoltarea economică şi socială a patriei. Ministrul burundez a dat o înaltă apreciere politicii externe a statului român, de relaţii noi, bazate pe deplina egalitate în drepturi, de pace şi colaborare internaţională, promovată cu fermitate de preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi rezultatelor obţinute de poporul român în eforturile sale de edificare a noii orînduiri. In timpul convorbirii, oaspetele a apreciat că vizitele pe care şeful statului român le-a întreprins într-o serie de state din Africa, convorbirile (continuare în pas a 4-a! în intimpinarea zilei de 1 Mai succese in marea întrecere Muncă tot mai spornică la semănatul porumbului Acţiunea de însămînţare a porumbului continuă cu vigoare şi la I.A.S. Miroslava. Prin telefon, economistul şef Vladimir Codrescu ne-a transmis următoarele : „Pe măsură ce terenul a propice semănatului, tot mai multe agregate intră zilnic în marea bătălie pentru însămînţarea porumbului pentru boabe şi a celuifurajer. Pînă ieri, au fost însămînţate peste 400 hectare. La ferma vegetală Ezăreni, condusă de ing. Traian Lunguleac, a fost însămînţată cea mai mare suprafaţă de porumb pentru boabe. Ferma Rebricea este fruntaşă la însămînţarea porumbului pentru siloz, avînd realizată o suprafaţă de peste 150 hectare. In cinstea zilei de 1 Mai, întreg colectivul de muncitori şi specialişti ai întreprinderii noastre este mobilizat în vederea realizării cu cinste a sarcinilor aferente de plan“. Fiecare sursă de apă, în folosul viitoarei recolte Cooperativa agricolă Uricani nu-î situată într-o zonă cu mari posibilităţi de irigare. De aceea, în inventar, n-are nici motopompe, nici agregate de aspersiune. Ce să facă cu ele ? Şi totuşi, în ciuda acestei situaţii, la cooperativă funcţionează în prezent un mijloc de irigaţii conceput şi construit local cu care se udă o importantă suprafaţă din păşunea rezervată oilor, plus un teren de circa 20 hectare destinat cultivării porumbului. Amănuntele ni se furnizează tov. Mihai Apostol, inginerul şef al cooperativei . „Păşunea noastră are şi - acum o mare nevoie de umiditate. In apropierea ei se află vechea albie a Bahluiului. Aici, noi am găsit apă. Dar cu ce s-o dirijezi pa păşune ? Totuşi, trebuia ceva de făcut. Era nepermis ca apa aceasta să rămînă nefolosită tocmai cînd agricultura are atîta nevoie de ea. Ne-am gîndit şi, împreună cu Mihai Miron, şeful secţiei noastre de mecanizare, am montat pe tractorul condus de Gh. Crăciun o pompă de 6 toli, cu care luăm apa din albia veche a Bahluiului mutînd-o sub formă de ploaie pe păşunea oilor. Zilele acestea, mutăm tractorul cu pompa respectivă la o altă acumulare de apă pentru a iriga teren unde vom însămînța porumb. Este vorba de iazul construit de noi pe un hectar, la Valea Ursului“.