Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)
1974-04-28 / nr. 8584
ANUL XXX Nr. 8584 DUMINICĂ 28 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în faţa participanţilor la plenara Consiliului Naţional Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, şi prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aş dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziţie. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi pentru soluţionarea unor probleme necesare producţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper insă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţinut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane şi zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1971 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decât în 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale şi, cel puţin incepînd din 1975, se vor reflecta în bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dumneavoastră. Suntem, în general, satisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţiona acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică în producţie şi dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut în această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conducerea partidului nostru a pentru Ştiinţă preciază in mod deosebit eforturile şi rezultatele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa cum am mai discutat şi în alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităţilor societăţii într-o etapă dată — şi România se găseşte într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere material şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul ţărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forţelor de producţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Oricum, toate institutele centrale, precum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin planul de dezvoltare a ramurii respective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfăşurat pînă acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică, şi mai cu seamă, a programului de cercetare ştiinţifică menit să soluţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cincinalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici, însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducătorii institutelor centrale şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult şi ar fi normal acum ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţinem rezultate mai bune în cercetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — atît cei din institutele departa şi Tehnologie mentale, cit şi cei din învăţămînt — vor lucra într-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid problemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sunt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu în suficientă măsură forţa de cercetare de care dispunem în învăţămîntul superior, îndeosebi, participă la soluţionarea marilor probleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu institutele centrale, trebuie să asigure integrarea activă a tuturor oamenilor din învăţămînt în activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a economiei noastre naţionale. Sunt un şir de probleme care privesc o mai bună legare a învăţămîntului cu cercetarea, cit şi a cercetării cu învăţămîntul, cu producţia, pregătirea studenţilor pentru a răspunde mai bine cerinţelor puse de economia noastră. Desigur, nu dezbatem aici problemele învăţămîntului, dar chiar pentru cercetare nu putem asigura cadre corespunzătoare din învăţămîntul superior, dacă nu vom lua măsuri ca, în cei 4—5 ani de învăţămînt, studenţii să-şi însuşească nu numai cunoştinţele teoretice cele mai moderne, dar şi cunoştinţele practice corespunzătoare. Avem încă greutăţi în realizarea unor instalaţii de înaltă tehnicitate. In diferite domenii — mai bine-zis în mai toate domeniile — există o teamă de a ataca problemele complicate tocmai datorită unei anumite rămîneri în urmă în pregătirea oamenilor în învăţămîntul superior. C.N.S.T.-ul, ca organism chemat să asigure atît coordonarea şi orientarea cercetării în toate domeniile, cit şi introducerea rapidă a rezultatelor cercetării in producţie, a tehnologiilor moderne, precum şi perfecţionarea lor, trebuie, de asemenea, să-şi ia mai in serios şi cu mai multă fermitate rolul şi atribuţiile ce-i revin în această privinţă şi să acţioneze in concordanţă cu sarcinile care i-au fost trasate. Cred că şi aici ar trebui să înţelegem că a trecut perioada de organizare şi reorganizare, că nu mai putem spune că suntem la început, trebuie să ne aşezăm serios şi să punem ordine în acest sector de activitate. Eu m-aş referi doar la unele probleme prioritare — care însă sunt „prioritare" de vreo cinci ani şi nu s-au soluţionat. Sunt probleme pe care le cunoaşteţi cu toţii şi toate sunt legate de materiile prime şi de energie. Oricum, o problemă prioritară, care nu se soluţionează in cîţiva ani, încetează de a mai fi prioritară. Deci, eu rog C.N.S.T. şi pe toţi tovarăşii din domeniul ştiinţei de a trece la o asemenea formă de activitate care să permită concentrarea forţelor pentru soluţionarea rapidă a problemelor ce le avem. V-am spus că n-am venit pregătit să iau cuvîntul întrucit avem în gînd să facem altădată o dezbatere mai largă — şi o vom face. Avem 60 mii de oameni care lucrează în cercetare, şi trebuie să vă spun cinstit că nu avem rezultate pe măsura acestei forţe. Nu putem să nu constatăm că, faţă de efortul pe care îl face statul nostru, faţă de forţa de cercetare de care dispunem în cercetare, rezultatele obţinute nu ne pot mulţumi. Eu spun acestea cu totul preliminar, dar vă rog să vă gîndiţi ca pînă la o conferinţă naţională a cercetării — care vrem s-o facem în acest an, cel mai tîrziu în septembrie — să analizăm căile de a aduce o îmbunătăţire radicală în activitatea de cercetare, pentru a creşte aportul ci în soluţionarea problemelor privind dezvoltarea ţării noastre. Fiecare trebuie să înţeleagă că cercetarea presupune pasiune, dăruire completă, presupune, intr-adevăr, gîndire creatoare, imaginaţie, efort. Nu se poate face cercetare cu hîrtii ; nu se poate face cercetare in birou ; nu se poate face cercetare în cinci sau şase ore de lucru! Cine vrea să lucreze în cercetare trebuie să înţeleagă că această activitate începe de la ora 8,00 dimineaţa şi se termină a doua zi la 8,00 cind merge din nou la lucru, pentru că şi noaptea trebuie să se gindească la problemele din cercetare. Aşa trebuie să procedeze dacă nu vrea să devină un funcţionar care se mărgineşte să aibă o hirtie şi să o semneze. Deci, trebuie să avem o dezbatere largă și asupra a ceea ce se cere pentru a fi cercetător. în statutul cercetării am înscris unele probleme formale, de ordine, de disciplină. Dar cerințele ce i se pun unui cercetător nu se pot înscrie într-un statut. Se impune deci o dezbatere deschisă, o atitudine critică, fermă, de a nu admite în cercetare decit pe aceia care intr-adevăr vor să facă cercetare. Cercetătorul trebuie să aibă pasiune, să fie un creator, să facă totul întru a contribui la soluţionarea problemelor, la avîntul general al ştiinţei, al forţelor noastre de producţie în toate sectoarele de activitate. Iată cîteva lucruri, cu totul generale, pe care am vrut să le spun aici. Ii mulţumesc preşedintelui Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, tovarăşul Ursu, că a insistat să iau cuvîntul pentru că mi-a dat prilejul să schiţez cîteva gînduri în vederea pregătirii Conferinţei naţionale a cercetării pe care o concep ca o conferinţă de dezbatere temeinică menită să constituie un moment nou in dezvoltarea viitoare a ştiinţei în România. Cu aceste gînduri, vă urez succes în activitatea dumneavoastră, a tuturor cercetătorilor. Sunt convins că vom avea rezultate mai bune! Mult succes, multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice, îndelungate). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineaţa, Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul plenarei Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puternică şi prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei şi expoziţia — tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiştii care lucrează aici, în manifestarea lor însufleţită găsindu-şi expresia sentimentele de adîncă dragoste şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenţie permanentă orientării şi progresului rapid al activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanţă cu cerinţele majore ale etapei actuale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, miniştri, preşedinţii academiilor de ştiinţe directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de învăţămînt superior, precum şi membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze expoziţia. în acest cadru, secretarul general al partidului s-a întîlnit cu cercetători, proiectanţi, cadre didactice, specialişti, care au participat la lucrările plenarei C.N.S.T., purtîndu-se un viu şi fructuos dialog de lucru în probleme deosebit de importante privind măsurile ce trebuie luate în vederea participării mai hotărîte şi mai eficiente a ştiinţeişi tehnologiei la soluţionarea obiectivelor complexe cu care este confruntată înfăptuirea programului de dezvoltare economică şi socială a ţării. Sutele de creaţii reunite în expoziţie concretizează o parte din rezultatele primei etape a acţiunii de transpunere în viaţă a indicaţiilor pe care secretarul general al partidului le-a dat, cu un an în urmă, în vederea dezvoltării microproducţiei în unităţile de cercetare şi proiectare, pentru autodotarea acestora şi înzestrarea laboratoarelor uzinale şi a altor unităţi din economie cu aparatură şi instalaţii de mare tehnicitate, cu echipamente de măsură şi control de înalt nivel tehnic. Expoziţia, care cuprinde realizări reprezentative ale unui număr de 35 deunităţi de cercetare şi proiectare, catedre de învăţămînt superior, secţii şi ateliere din întreprinderile industriale, ilustrează capacitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnologică a colectivelor de muncă din aceste unităţi. In acelaşi timp, ea evidenţiază potenţialul important de care dispun ramurile industriei noastre pentru a-şi înnoi continuu baza tehnologică în scopul creşterii nivelului calitativ şi randamentului producţiei, eficienţei întregii activităţi. Apreciind rezultatele bune obţinute pînă în prezent, secretarul general al partidului a remarcat în mod critic faptul că nu întreaga gamă expusă de aparatură şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, prezintă un caracter de noutate, că lipsesc încă o serie de produse de acest gen care continuă să fie importate, deşi există capacitatea de creaţie, baza materială necesară pentru producerea lor în ţară. Sunt vizitate la început sălile rezervateunităţilor de cercetare din domeniile energeticii, electronicii, electrotehnicii, automaticii, sectoare de importanţă deosebită pentru progresul întregii noastre economii. Miniştrii de resort, conducătorii unităţilor de cercetare şi proiectare, specialiştii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai recente realizări care reflectă preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor date de secretarul general al partidului cu privire la tipizarea şi unificarea aparaturii de automatizare. Semnificative sunt în acest sens echipamentele pentru comandă program numerică a maşinilorunelte, inclusiv instalaţiile de testare şi verificare a acestora în întreprinderi, precum şi dispozitivele speciale destinate încercărilor în sistemul energetic naţional şi în centrale electrice, care permit reducerea consumului de energie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii, specialiştilor din acest domeniu să-şi intensifice preocupările in direcţia asimilării unui mare număr de echipamente de automatizare, de aparate de măsură şi control, atrăgînd atenţia că acestea reprezintă uneori pînă la 30— 35 la sută din valoarea maşinilor-unelte şi a altor utilaje de înaltă tehnicitate, astfel încît, în cel mai scurt timp, să fie redus substanţial importul de asemenea aparataj. Urmează un alt important sector de cercetare şi dezvoltare tehnologică — cel al chimiei. Aşa cum o atestă exponatele valoroase înmănunchiate în expoziţie, cercetătorii din acest domeniu şi-au adus o contribuţie, hotărîtoare la dezvoltarea şi crearea de noi ramuri ale chimiei româneşti, ceea ce a permis valorificarea superioară a bogăţiilor naturale, lărgirea gamei de materii prime, elaborarea unor procedee tehnologicendocterne de mare eficienţă, îmbogăţirea „nomenclatorului de produse. Multe dintre aceste rezultate ştiinţifice de prestigiu aparţin colectivului Institutului de Cercetări Chimice — ICECHIM —, unitate pivot a primului institut central de cercetare din ţară, formă organizatorică care şi-a dovedit pe deplin eficacitatea, experienţa sa constituind model în înfiinţarea unor alte unităţi similare. Reţin atenţia : noile instalaţii micropilot, autoclave de polimerizare, aparatură de automatizare de reglare a temperaturii, dozării lichidelor, de analiză automată şi semiautomată pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice a unor produse cu aplicaţii atît în activitatea de cercetare cit şi în producţie. Directorul general al Institutului central de cercetări chimice relevă că cercetătorii şi-au îndreptat eforturile spre rezolvarea unor teme majore de larg interes ştiinţific şi tehnologic. Subliniind că realizările unităţilor institutului central sunt puse la dispoziţia multor institute şi întreprinderi interesate, tovarăşa Elena Ceauşescu arată că este necesar ca fiecare institut să-şi concentreze atenţia în direcţia soluţionării atît a nevoilor proprii de aparate şi instalaţii cit şi pentru întreaga ramură respectivă. Luînd cunoştinţă cu satisfacţie de rezultatele obţinute, secretarul general al partidului a recomandat scurtarea ciclului de elaborare a noilor tehnologii, în vederea transpunerii operative a acestora în industrie. Apoi sunt vizitate standurile institutelor de cercetare şi proiectare din industria uşoară,, unde sunt prezentate o întreagă suită de aparate, instalaţii şi dispozitive pentru prelucrări şi încercări ele materiale, precum şi produse textile, de pielărie, cauciuc şi mase plastice. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de stadiul în care se află construc (continuare în pag a 3-a) I în pagina a 4-a [ j ----------------------s t ■ „ZIUA ORAȘELOR j \ UNITE—SĂRBĂTOAREA COMUNELOR LUMII“ y ■ tn legătură cu evenimentele \ 1 din Portugalia j _ ___________ Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Delegaţia comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene Sîmbătă 27 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit o delegaţie comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi a Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene, care face o vizită de prietenie şi schimb de experienţă în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Mahmoud Abou-El-Leyl, secretar general-adjunct al Federaţiei Sindicatelor din Palestina, Mohammad Jadal Ah, secretar general-adjunct al Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene, Awam Jamil, secretar al Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din Palestina. Oaspeţii au fost însoţiţi de Imad Abdin, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei acreditate pe lingă C.C. al P.C.R. La întrevedere au participat Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie de a fi primiţi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Mahmoud Abou-El-Leyl a transmis secretarului general al P.C.R. un mesaj de salut, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire din partea lui Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un salut cordial, urări de succes în lupta poporului palestinian pentru împlinirea cît mai grabnică a aspiraţiilor sale de libertate, autodeterminare, pace şi progres. Membrii delegaţiei au subliniat semnificaţia deosebită a vizitei şefului statului român în unele ţări arabe, relevînd importanţa acestei vizite pentru întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi ţările arabe, a solidarităţii militante dintre sindicatele române şi sindicatele din ţările arabe. Membrii delegaţiei au dat o înaltă apreciere poziţiei constructive a României în legătură cu soluţionarea problemelor Orientului Mijlociu, activităţii deosebite a şefului statului român în vederea instaurării în această zonă a unei păci durabile şi drepte. Arătînd că îşi aminteşte cu multă plăcere vizita efectuată în ţările arabe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pa oaspeţi să transmită sindicatelor, oamenilor muncii din ţările arabe, un călduros salut, cele mai bune urări de pacat, progres şi prosperitate. In timpul convorbirii s-a subliniat importanţa solidarităţii internaţionale, a unităţii muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, în lupta pentru progres şi bunăstare, pentru victoria cauzei păcii şi înţelegerii între popoare, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Delegaţia economică austriacă Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit sîmbătă la amiază delegaţia economică austriacă, condusă de dr. Hans Igler, preşedintele Uniunii industriaşilor din Austria. Ia întrevedere au participat Monica Mănescu, primministru al guvernului, Ion Păţan, viceprim-ministru, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele, Mihail Florescu, ministrul industriei chimice, Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Traian Dudaş, ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii, Vasile Voloşeniu, preşedintele Băncii Române de Comerţ Exterior, Roman Moldovan, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Marin Ceauşescu, şeful Agenţiei economice române din Viena. Oaspeţii au fost însoţiţi de Tassilo F. Oglinz, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti. Dr. Hans Igler a exprimat gratitudinea pentru cinstea acordată ‘delegaţiei economice — una din cele mai numeroase şi mai reprezentative delegaţii austriece de acest gen care vizitează România — de a fi primită de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Salutind pe membrii delegaţiei economice austriece, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat dorinţa ţării noastre de a lărgi în mod substanţial relaţiile comerciale şi de colaborare economică cu Austria, de a identifica noi domenii şi forme de cooperare pe termen lung. In cursul convorbirii care a avut loc, s-a exprimat de ambele părţi satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor de cooperare şi colaborare româno-austriece, pentru dezvoltarea legăturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare. In acest context s-a subliniat faptul că există largi posibilităţi de extindere a conlucrării între România şi Austria, exprimîndu-se dorinţa comună de a impulsiona lărgirea şi diversificarea schimburilor comerciale, promovarea cooperării economice, industriale şi tehnice, inclusiv crearea de societăţi mixte şi colaborarea pe terţa pieţe, întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. Ziaristul elveţian Eric A. Peschler Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă dimineaţa, pe ziaristul Eric A. Peschler, corespondent special de politică externă la televiziunea elveţiană. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru televiziunea elveţiană. Vizita primului ministru al Finlandei în oraşele Iaşi şi Suceava Continuîndu-şi vizita pe care o întreprinde în ţara noastră, la invitaţia guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Finlandei, Taisto Kalevi Sorsa, şi persoanele oficiale care îl însoţesc au sosit, sîmbătă dimineaţa, la Iaşi, întîmpinaţi la aeroport de Vasile Potop, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat, oaspeţii au străbătut oraşul, trecînd prin noi cartiere de locuit şi prin zona industrială a municipiului, după care s-au oprit la Universitatea „Al. I. Cuza“. La intrare, primul ministru al Finlandei a fost salutat de prof. dr. Mihai Todosia, rectorul acestui vechi lăcaş de învăţămînt superior. La invitaţia gazdelor, au fost vizitate aulele „Gheorghe Asachi" şi „Mihai Eminescu“, vechea bibliotecă şi muzeul universităţii,după care a avut loc o întîlnire cu membrii senatului şi reprezentanţii studenţilor care învaţă aici. Cu acest prilej, primul ministru finlandez a fost informat asupra dezvoltării învăţămîntului superior din acest vechi şi renumit centru cultural al Moldovei, despre modernizarea procesului de formare a tinerelor cadre de specialişti, despre relaţiile ştiinţifice pe care institutele de în■Văţămînt superior ieşene le întreprind cu instituţii similare din Europa şi din lume, precum şi cu cele din Finlanda. Fiind cea mai veche instituţie de învăţămînt superior din România, universitatea ieşeană funcţionează azi cu 10 facultăţi, şi care sunt cuprinşi circa 10 000 ■ de studenţi la cursuri de zi, fără frecvenţă şi cursuri serale. La plecare, primul ministru al Finlandei a semnat în cartea de onoare a universităţii. în aceeaşi dimineaţă, oaspeţii au făcut un scurt popas şi la biserica Sfinţii Trei Ierarhi, monument de rară valoare a arhitecturii moldoveneşti, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, impresionantă prin frumuseţea decoraţiilor exterioare şi lăcaş al primei tiparniţe din Moldova. A fost vizitat de asemenea, Palatul Culturii din localitate. La prînz, preşedintele Consiliului popular al judeţului Iaşi a oferit un dejun în onoarea primului ministru al Finlandei şi a persoanelor oficiale care îl însoţesc. In timpul dejunului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, s-a toastat pentru prietenia dintre popoarele român şi finlandez, pentru întărirea continuă a relaţiilor de colaborare româno-finlandeză pe multiple planuri, în interesul prieteniei şi păcii în lume, în sănătatea preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Urho Kekkonen. ★ După-amiază, cu un avion special, primul ministru finlandez, Taisto Kalevi Sorsa, a sosit la Suceava. Au fost vizitate expoziţia de artă populară de la Hanul domnesc şi Casa de cultură a sindicatelor din municipiu. Seara, Miu Dobrescu, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Suceava, a oferit, în onoarea şefului guvernului finlandez, un dineu. (Agerpres)