Flacăra Iaşului, iunie 1974 (Anul 30, nr. 8612-8637)

1974-06-01 / nr. 8612

PACINA A Aici, în România Codrii tineri au înfrunzit din lumină, Dulce-i ţarina şi floarea visind lingă lună, Apă vie în sufletul nostru s-adună Şi oră de oră răsare frumos o tulpină Aici, dimineaţa temerar ne binecuvîntă, In veşnicie zidesc şi demn pe lume exist. Patria părinţilor in inimă cîntă Şi laud timpul prezent cu nimb comunist. Oamenii respiră aerul tare din munţi, Singe fierbinte de la străbuni trece-n artere, în steag tricolor e credinţa înaltelor frunţi, în braţul muncii e atita măiastră putere-Aici sînt fluvii, statui şi repezi cascade Şi lunci, şi cimpii, şi garoafe-n pridvor, Dar mai întâi elogiu lui i se cade, Partidului, fiinţă din fiinţa acestui popor ! AUREL BUTNARUl Prezenţă activă în viaţa spirituală a Hirlăului A trecut aproape jumătate de an de la înfiinţarea, în oraşul Hîrlău, a Societăţii culturale „Petru Rareş“. Despre activitatea desfăşurată în această perioadă, am solicitat amănunte preşedintelui societăţii culturale, prof. Margareta Viţelaru. In primul rînd s-a înregistrat o intensificare şi diversificare a activităţii cultural-artistice la nivelul oraşului, antrenîndu-se în calitate de organizatori şi susţinători ai diverselor acţiuni un mare număr de locuitori. Se poate vorbi de o participare mai largă la manifestările organizate la Casa de cultură, Biblioteca orăşenească, Universitatea populară sau la clubul tineretului. A crescut numărul formaţiilor artistice, dar şi calitatea programelor prezentate. Corul, cele două formaţii de teatru, orchestra de muzică uşoară au prezentat mai multe spectacole, urmînd ca şi formaţia de dansuri populare să-şi facă apariţia în public. — Societatea culturală are mai multe secţii. Cum se desfăşoară activitatea în cadrul acestora ? — Membrii secţiei muzeistice au continuat achiziţionarea de noi obiecte de importanţă arheologică, etnografică şi folclorică, s-a alcătuit un caiet documentar pentru satul Pîrcovaci, contribuindu-se astfel la îmbogăţirea patrimoniului muzeistic. De asemenea, s-a programat desfăşurarea unui simpozion dedicat lui Ştefan cel Mare, urmînd să se organizeze şi o excursie itinerantă „Pe urmele lui Ştefan cel Mare“., Secţia literară a început acţiunea de culegere a folclorului literar din zona Hirlăului, urmînd să fie pus în valoare cu sprijinul specialiştilor. Cit priveşte secţia de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice, conducerea acesteia s-a preocupat de desfăşurarea în bune condiţiuni a cursurilor şi ciclurilor Universităţii populare, de atragere a noi cursanţi, a organizat întîlniri pe diferite teme ştiinţifice solicitate de cetăţeni. Rezultatele obţinute pînă acum ne îndreptăţesc să afirmăm că Societatea noastră culturală se va afirma şi mai mult în viaţa spirituală a oraşului Hîrlău, C. LUPU A apărut culegerea intitulată „Şipote , tradiţii şi contemporaneitate“, editată de Sectorul din Iaşi al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R. şi Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie. Cartea cuprinde comunicările prezentate în cadrul simpozionului cu tema ..40 de ani de la actul unirii Ligii ţăranilor din Moldova cu Frontul plugarilor“, manifestare ştiinţifică organizată la Şipote cu prilejul acestei aniversări, în luna noiembrie 1973. . Voci din public Informare lipsită de operativitate Cerinţa de a fi informaţi operativ asupra noutăţilor din domeniul culturii, de a cunoaşte din timp manifestările artistice pe care le vom avea in cursul săptămînii, este firească pentru orice cetăţean. Mijloace există destule, iar afişul este unul din cele mai importante, ţinund trează atenţia, stimulînd interesul şi constituind o adevărată agendă. Bineînţeles, atunci cînd răspunde problemelor la zi şi nu cînd în plin centrul Iaşului descoperim în vitrinele de afişaj la 29 ale lunii trişti anunţuri care vorbesc despre manifestări muzicale de la 18 mai sau despre filmele săptămînii trecute, ori despre spectacole de teatru ce s-au prezentat în 24 mai etc. Nu mi-am propus aici să mă refer la aspectul grafic, care, de asemenea, trebuie să fie atrăgător, ci la operativitatea ce lasă mult de dorit. Instituţiile de artă şi de impresariat ar trebui să fie primele care să se sesizeze. VALERIU IGNAT muncitor, întreprinderea metalurgică Doar naveta e de vină ? Un grup de tineri din satul Cogeasca-Leţcani ne relatează într-o amplă scrisoare faptul că atunci cînd vin la căminul cultural ba ușa este încuiată, ba televizorul este stricat. în cel mai bun caz nu le rămîne decit posibilitatea de a viziona un film. Pornind pe urmele scrisorii, am constatat că în general autorii ei au dreptate. Nu s-a prezentat, de exemplu, de foarte mult timp, nici un program artistic, ca să nu mai vorbim despre alte manifestări. Culmea este că factorii de răspundere din comună pun aceste lipsuri pe seama ... tinerilor care fac naveta şi nu participă la acţiuni. A arunca astfel vina de la unul la altul nu e o soluţie. Ea urma urmei şi la Leţcani mulţi fac naveta şi cu toate acestea s-au alcătuit cîteva formaţii artistice. La Cogeasca nu s-ar putea întreprinde acelaşi lucru ? Mihai Ursachi : „Poemul de purpură şi alte poeme“ într-un mod surprinzător, unii comentatori ai poeziei lui Mihai Ursachi au considerat că aceasta întruneşte suficiente elemente pentru a justifica aşezarea originalului ei creator printre scriitorii „Ironişti şi fantezişti“, alături de Marin Sorescu, Mircea Ivănescu şi Emil Brumaru. In ceea ce ne priveşte, am fost mai degrabă tentaţi să-l încadrăm pe autorul volumelor „Inel cu enigmă“ şi „Missa solemnis“, orientîndu-ne după filtrările savante ale fluxului liric, vizibile în culegerile menţionate, printre poeţii de subtil rafinament intelectual. Mihai Ursachi se desparte hotărît, printr-o notă gravă şi adîncă, izvorîtă din implicaţiile filozofice ale poeziei sale, de creaţiile unor rafinaţi ai formei, care îşi fac din cultivarea combinaţiilor inteligente a cuvintelor un scop în sine. Astfel de încadrări ale poeziei lui Mihai Ursachi se dovedesc şi mai neîncăpătoare atunci cînd încercăm să facem raportări la ultimul său volum de versuri, „Poemul de purpură şi alte poeme“, Editura „Dacia“, 1974, carte definitorie pentru o întreagă carieră literară. Nu mai găsim, în „Poemul de purpură“, aproape nimic din înşelătorul ton ironic şi glumeţ (de altfel şi în poeziile mai vechi ale autorului el forma o poză disimulatoare) din primele două volume. Poezia lui Mihai Ursachi, fără să se despartă nici în noua culegere de un anumit control ironic, evoluează tot mai mult către o meditaţie adîncă şi adeseori enigmatică asupra destinului fiinţei umane. Am vedea, aşadar, mai curînd, în acest control lucid, cu sclipiri ironice, o atitudine în faţa existenţei, dar această trăsătură ne conduce în cu totul altă parte decât la ideea că poetul cultivă ironia ca scop artistic independent, urmărit programatic, în amuzate şi amuzante jocuri ale fanteziei, pentru a satisface necesităţile unor specii poetice în general minore. Mărturisindu-şi mereu setea de absolut, Mihai Ursachi ajunge să preamărească, de fapt, înălţarea conştiinţei umane. Poetul îşi propune — sau ajunge aici în chip nedeliberat — să delecteze cu viziunile unui paradis al purităţii izvorît din conştiinţa eliberată de constrîngere. Acesta este drumul către „înmiresmatul habitaclu al desăvârşirii“, pe care îl întrezăreşte în Poemul de purpură. Metafora aceasta traduce, ca şi altele, aceeaşi aspiraţie spre absolut. Darul tulburător al acestui poet face ca din astfel de imagini aparent împietrite, risipite în false naraţiuni fantastice, să se dezlănţuie un adevărat asalt de întrebări asupra omului şi universului. Mihai Ursachi este un liric complex, care îşi poate conduce ideile, cu naturaleţe şi dezinvoltură, pe o întinsă gamă sentimentală, între reveriile unor versuri cantabile şi cutremurătoarea revelaţie a dimensiunii ascunse a lumii. In meditaţiile sale asupra omului, în evocarea timpului revolut, a iubirilor serafice, a provinciei şi chiar în unele aparente jocuri naive, în care lama ideilor sclipeşte ca un hanger prin valul sentimentelor şi a limbajului esoteric, poetul rămîne egal cu sine, plin de graţie şi adînc. Poezia sa afirmă, în forme moderne,, bogăţia unui suflet romantic. AL. ANDRIESCU La a 25-a aniversare a Teatrului pentru copii şi tineret împliniri, proiecte Cu vechi tradiţii în ţara noastră, arta păpuşărească are darul de a reuşi să ne transpună în miraculoasa lume a basmelor. O simplă fişie de catifea, cîteva vopsele şi puţin carton, îndărătul cărora se află însă întotdeauna un om care dăruie o părticică din sufletul său şi este cite o dată de ajuns ca mirajul şi vraja să ne cuprindă. De 25 de ani de pe miniaturala scenă a actualului Teatru pentru copii şi tineret, o echipă entuziastă se dedică în mod pasionat acestei arte şi tot de atîţia ani cei mai mici spectatori rid sau plîng împreună cu eroii poveştilor dramatizate. Cum au fost începuturile ? Să-l ascultăm pe tov. Manole Foca, unul din iniţiatorii acestui teatru: „Erau doar o mină de oameni, cei mai mulţi recrutaţi dintre amatori, dar cu dorinţa vie de a răspunde dragostei cu care partidul a înţeles încă din acele vremi, cînd se puneau pilonii noii societăţi, să ofere tinerelor vlăstare un dar de mare preţ — Teatrul de păpuşi, teatrul lor. Aici, la şcoala practicii, s-au format cadre actoriceşti, s-a închegat colectivul, prezent tot mai mult şi la sate, s-a întocmit un repertoriu care a pus în circulaţie comori ale literaturii clasice, îndeosebi povestirile lui Creangă, dar şi primele creaţii contemporane destinate acestor scene“. „Personal, ne-a spus actorul Ion Agachi, am interpretat, în mai bine de două decenii, în jur de 200 de roluri şi mi e limpede evoluţia fiecăruia din noi de la stadiul de actori mînuitori, la nivelul de astăzi, cînd, prin lărgirea profilului instituţiei, ni se cere o gamă mult mai complexă şi variată. De aproape zece ani sunt şi secretarul biroului organizaţiei de partid din teatrul nostru şi vă asigur că facem totul pentru ca noile forţe actoriceşti să răspundă tot mai bine cerinţelor actuale, iar repertoriul să fie adecvat marilor sarcini educative pe care le avem acum nu numai în rîndurile copiilor, dar şi ale tineretului“. „Tot ce facem, a adăugat şi regizorul C-tin Brehnescu, toate formulele inedite pe care le încercăm, într-un cuvînt, limbajul modern la care apelăm, au ca principal scop plasarea la nivelul pregătirii şi exigenţelor actuale ale copiilor şi tinerilor care nu mai sunt nici pe departe aceia din trecut. Suntem animaţi de dorinţa de a angaja uri dialog viu, deschis şi sincer cu spectatorii noştri, de a crea un teatru direct, angajat, lărgindu-ne mijloacele de exprimare. Vrem ca nici un spectacol să nu semene cu celălalt, ţinînd seama de disponibilităţile de receptare atît de multiple ale publicului, iar monotonia şi rutina să nu-şi găsească locul. Succesele obţinute nu numai în ţară, ci şi la festivalurile din Italia. R. P. Ungară. R. S. F. Iugoslavia sunt pentru noi nu doar posibilităţi de verificare, ci şi un îndemn spre eforturi susţinute care, acum, la un sfert de veac de activitate a teatrului, dobîndesc tăria unui angajament fierbinte“. ELENA PIETRARU Manifestările de ieri în cadrul „Zilelor teatrului pentru copii“, manifestare organizată cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a Teatrului pentru copii şi tineret, au fost prezentate ieri, la sediu, spectacolele : „Un băieţel, un cocoşel şi o drăguţă de pisicuţă“, „Albă ca zăpada“ şi „Cronica faptului divers“. Salonul de pictură Costache Agafiţei, Gabriela Agafiţei şi Miron Agafiţei Maestrul Costache Agafiţei, artist îndrăgit şi mult apreciat de publicul ieşean, expune din nou în Sala „Victoria“, în compania fiicei sale Gabriela şi a fiului său Miron, tineri talentaţi care au făgăduit mult încă de la primele lor confruntări cu publicul. Deşi aparţin aceleiaşi familii, deşi au pictat şi pictează unul în preajma celuilalt, cei trei pictori sunt total diferiţi, atît ca expresii plastice, cit şi ca opţiuni tematice. Costache Agafiţei pictează după natură, iar Gabriela şi Miron Agafiţei recompun imaginativ natura, pe care o transced in sfera unor noi relaţii posibile în lumea visului şi a ficţiunilor. Costache Agafiţei este viguros şi stăpînit de voluptatea concretului nemijlocit, rămînînd fidel genurilor sale preferate — peisajul, florile, portretul, natura statică — pe care le poetizează într-o viziune cromatică densă, de o remarcabilă forţă picturală. Gabriela Agafiţei, dimpotrivă, este delicată şi subtilă ; culorile sale cîntă discret, încărcate de reverii juvenile, cu accente inefabile de umor, surprinse într-un desen suplu şi dezinvolt. Cu totul altfel se prezintă Miron Agafiţei : la el desenul este ferm şi sintetic, redus uneori la simpla sugestie a formelor — ca în „Portretul lui Nicolae Bălcescu“ —, iar cromatica sa opulentă şi rafinată în acelaşi timp se distinge printr-o vigoare aspră, cu tonuri joase, baritonale. Nici unul dintre ei nu poate fi confundat cu celălalt, nici un fel de influenţe nu circulă de la unul la altul. Fiecare este identic cu sine însuşi, cu propria-i viziune plastică, fapt din care emană, de altfel, originalitatea fiecăruia dintre ei. Actuala expoziţie marchează — prin selecţie şi panotare — o activitate creatoare neîntreruptă a pictorului Agafiţei, însumînd peste 45 de ani, perioadă în decursul căreia artistul s-a dovedit impresionant de consecvent cu sine însuşi, cu crezul său artistic. Deşi a evoluat prodigios în acest răstimp, de la umbră spre lumină, de la o viziune statică asupra lumii la una dinamică şi vibrantă, de la un desen analitic la umil concentrat şi sintetic, C. Agafiţei rămîne recognoscibil în toate producţiile sale, indiferent de fazele cărora le aparţin acestea. Este suficient de altfel, să parcurgem expoziţia de la „Portretul lui Toderiţa Luca“ din 1929 — deci de acum 45 de ani — la „Flori galbene" şi „Autoportret“ din anii 1935—1939 şi de aici la cele mai recente compoziţii, peisaje, flori, naturi statice şi portrete pentru a ne da seama că pictorul a orchestrat şi a cîntat, de-a lungul laborioasei sale cariere, o mare varietate de melodii cromatice, dar a emis statornic pe aceeaşi lungime de undă care îi aparţine numai lui şi care se bucură de o largă receptivitate în sufletul iubitorilor de frumos. Lesne identificabil în elaborările sale plastice, îiu-l recunoaştem, în schimb, pe maestru — aşa cum arătam la început — în moştenitorii talentului său. Dar tocmai de acest fapt s-ar părea că este cel mai mîndru artistul, care se vrea continuat şi nu imitat de urmaşii săi. CLAUDIU PARADAIS Cronica plastică Un bogat program artistic La căminul cultural din comuna Deleni a avut loc, ieri, un bogat program artistic — manifestare consacrată întîmpinării celor două evenimente din viaţa poporului nostru, a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Şi-au dat concursul corul Societăţii culturale „Petru Rareş“ din Hîrlău, formaţia de dansuri populare a Casei de cultură Hîrlău, taraful şi brigada artistică de la căminul cultural Deleni. LACĂRA IAȘULUI IR 24 DEQUE Radio Iaşi Programul de seară (1 iunie) : 17,00 Cotidian sonor ; 18,30 Jurnalul artelor ; 19,00 Cintecul care mi-e drag ; 19,15 Revista melodiilor ; 20,00 La izvoarele muzicii ; 20,15 Flori... la operetă ; 20,30 Romanţe şi cântece de petrecere ; 21,00 O samă de cuvinte ; 21,15 Vă invităm la dans ; 22,00 Radiojurnal şi sport ; 22,30 Muzică de dans. Televiziune 9,00 — O viaţă pentru o idee : Constantin Levaditi ; 9,30 — Film serial : „17 clipe ale unei primăveri“ ; 10,45 — Solişti de muzică populară ; 11,00 — Telecinemateca „Bufonul regelui“ — comedie muzicală cu Danny Kaye ; 16,00 — Telex ; 16,05 — Caleidoscop cultural-artistic; 17,30 Fotbal: Sportul Studenţesc— A.S. Armata Tg. Mureş, (Divizia A) ; 19,20 — 1001 de seri ; 19,30 — Telejurnal ; 20,00 — Frumoasă e la noi copilăria . Emisiune dedicată Zilei copilului ; 20,30 — O invitaţie sub . .. cupolă ; 20,55 Teleenciclopedia ; 21,35 — Film serial „Columbo“ (ultimul episod) ; 22,45 — Telejurnal. Cinematografe Copou, orele : 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Răsună valea“. Victoria, ora 9,00 — Program de filme documentare , orele : 11,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21,00 : „Ce drum să alegi“. Republica, orele 9,00 şi 11,00 : „Aventurile lui Babuşcă“ ; orele 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : „Omul din înalta societate“. Tineretului, orele : 9,00 ; 11,00 şi 14,45 „Al 7-lea cartuş“ ; orele : 16,45 ; 18,45 ; 20,45 : „Moara cu noroc“. Tătăraşi, ora 10,00 : Program de filme documentare ; orele : 16,00 ; 19,00 : „Neamul Şoimăreştilor“. Nicolîna, ora 10,00 : Program de desene animate ; orele : 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Uimitoarele aventuri ale lui Robinson Crusoe“. Loto La tragerea din 31 mai 1974, au fost extrase următoarele numere: Extragerea I 88 66 48 45 58 69 25 55 27 Fond de cîştiguri lei 396.813 Extragerea a II-a : 71 9 19 8 52 32 18 86 22 Fond de cîştiguri lei 596.890 Timpul probabil Vremea continuă să se menţină in general frumoasă şi călduroasă cu un cer variabil. In cursul după-amiezii se va semnala o uşoară instabilitate locală, mai ales în nordul Moldovei, unde vor fi posibile averse slabe de ploaie însoţite de fenomene electrice.. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul sudic. Temperatura aerului uşor variabilă , minimele, vor fi cuprinse între 9 şi 13 grade, iar maximele între 20 şi 25 grade. Convorbiri recapitulative în învăţămîntul de partid la oraşe In aceste zile, în sistemul învăţământului de partid la oraşe au loc ultimele convorbiri recapitulative în vederea încheierii anului de studiu organizat. Măsurile luate din timp de către organizaţiile de partid pentru recuperarea lecţiilor restante, pentru stabilirea temelor ce urmau să fie dezbătute, acordarea unor consultaţii, seriozitatea cu care cursanţii s-au pregătit au contribuit, în cele mai multe locuri, la buna desfăşurare a convorbirilor finale, comuniştii şi ceilalţi oameni ai muncii încadraţi în diferite forme de invăţămînt dovedind un deosebit interes pentru însuşirea şi aprofundarea politicii generale a partidului nostru, în strînsă legătură cu sarcinile actuale ale unităţilor respective. Cu bune rezultate s-au desfăşurat convorbirile recapitulative în formele de învăţămînt de partid de la Combinatul de fibre sintetice, întreprinderea de uleiuri vegetale „Unirea“, Regionala de căi ferate, I.R.E., întreprinderea „Ţesătura“ şi altele. Sunt însă şi cazuri în care organizaţiile de partid n-au acţionat cu toată fermitatea pentru buna desfăşurare a convorbirilor recapitulative. Din cauza unei planificări nejudicioase, a lipsei unor măsuri privind mobilizarea cursanţilor, la organizaţiile de bază de la secţiile pline şi paste de la Fabrica „CIMP“, organizaţiile nr. 3, 4 şi 6 de la I.C.S. alimentaţie publică, de la Baza 3 şi altele convorbirile recapitulative au fost aminate. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi la unele organizaţii de bază de la întreprinderea metalurgică, lectorii Comitetului municipal de partid veniţi să sprijine buna desfăşurare a convorbirilor în cercurile şi cursurile respective fiind nevoiţi să facă cale întoarsă. Este necesar ca organizaţiile de partid să ia operativ măsuri pentru lichidarea lipsurilor şi încheierea cu succes a anului de învăţămînt de partid. în folosul locatarilor In scopul remedierii defecţiunilor la unele instalaţii ale blocurilor, conducerea G.I.G.C.L. Iaşi a înfiinţat echipe de intervenţie care acţionează pe toată durata celor 24 de ore. Pînă acum, în unele sectoare, exista numai un singur salariat, care se ocupa doar de închiderea instalaţiilor. Totodată au mai fost înfiinţate echipe care execută, la cererile disociaţiilor de locatari, lucrări de întreţinere a spaţiilor folosite în comun din blocuri. Echipajele a 4 şcoli In prezenţa a sute de cetăţeni din comuna Todireşti, echipajele a patru şcoli din comună s-au întrecut în concursul pe teme de prevenire şi stingere a incendiilor. Locul I a revenit echipajului şcolii din Hărmăneştii- Vechi. Participanţii la concurs, ne scrie C. Vrabie, secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal, au fost răsplătiţi cu diplome şi premii in obiecte. Ameninţa elevii Nicolae Damian, lucrător necalificat la Grupul şcolar AI.I.U., acosta elevele şi ameninţa cu cuţitul pe băieţi. Huliganul a rănit cu cuţitul pe subofiţerul de miliţie care a încercat să-l imobiliseze. N.D. a fost arestat. Dacă n-au ţinut seama de indicaţii Neţinînd seama de Indicaţiile privind dozarea hranei animalelor, lucrătorii de la ferma zootehnică a C.A.P. Cîrjoaia, comuna Cotnari, au intoxicat vacile. Specialiştii care s-au deplasat la faţa locului au reuşit să salveze 216 vaci, 47 fiind însă sacrificate. Urmările beţiei • ajuns acasă beat. Ştefan Hrecesim, din Iaşi, str. Păcurari nr. 7, a căzut de la mansarda locuinţei. Cu toate îngrijirile primite, a decedat la spital. Pretindea din nou taxe O cursă auto a rămas în pană. Călătorii au încercat să se urce în cursa auto Moşna — Iaşi, condusă de şoferul Mitică Tenu, dar acesta a refuzat să-i transporte, pretinzînd din nou taxe. A fost sancţionat şi obligat să restituie sumele de bani încasate nelegal. Dialog cu tinerii La Casa de cultură a sindicatelor a avut loc o întîlnire a tinerilor de la întreprinderea de confecţii cu tovarăşul Joan Manciuc, prin secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., primarul municipiului. Cu acest prilej s-a purtat un fructuos dialog de teme de muncă şi viaţă, despre dezvoltarea economică şi social-culturală a Iaşului în anii următori. Ciclu de expuneri In întîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi a Congresului al XI- lea al partidului, Comitetul orăşenesc Hîrlău al P.C.R. a iniţiat un ciclu de expuneri cu tema : „România în cei 30 de ani de la eliberare". Lectorii Comitetului orăşenesc de partid au ţinut astfel de expuneri la secţia de confecţii a întreprinderii de tricotaje „Moldova“, Cooperativa meşteşugărească, Spitalul orăşenesc, Cooperativa de consum şi Centrul de legume şi fructe O mai mare diversificare şi vitalizare (urmare din pagu re, să-şi aducă o valoroasă contribuţie la procesul educaţional. Secretul unui asemenea bilanţ îl găsim în atenţia de care se bucură aceste activităţi din partea organizaţiilor de partid, a comitetelor oamenilor muncii, exprimînd concludent faptul că oamenii din fruntea unităţilor menţionate sunt deopotrivă activişti de stat şi factori politici. O tot mai susţinută activitate cultural-artistică de masă se desfăşoară şi în cadrul aşezămintelor de cultură, printre care : Ateneul Tătăraşi, unde, într-o perioadă relativ scurtă, au fost puse în valoare numeroase formaţii, la care sunt antrenaţi deopotrivă muncitori, studenţi, elevi ; Casa de cultură Hîrlău, unde funcţionează şi o asociaţie culturală, apoicomunele Ţibăneşti, Deleni, Ruginoasa, Todireşti, Ţibana, Dolheşti, Voineşti, Pd. Iloaiei şi multe altele, unde sunt consemnate un mare număr de formaţii, un bogat repertoriu şi o continuă preocupare pentru îmbogăţirea programelor. Continuă, însă, să existe atît întreprinderi, cit şi localităţi rurale, unde munca politică şi cultural-educativă de masă ocupă un loc secundar, acest lucru fiind reflectat, de cele mai multe ori, şi în rezultatele activităţii economice. Pot fi înscrise printre acestea : întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, întreprinderea de utilaje şi piese de schimb, Fabrica mixtă, majoritatea întreprinderilor agricole de stat şi a staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, numeroase comune, printre care : Victoria, Popeşti, Moşna, Dagîţa, Butea, Sineşti, Strunga. Apropierea unor mari evenimente din viaţa partidului şi poporului nostru — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. — precum şi sarcinile ce decurg din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la primul Congres al Frontului Unităţii Socialiste, document programatic de excepţională însemnătate, ca şi obiectivele celorlalte documente adoptate, cer organizaţiilor de partid, tuturor factorilor educaţionali o revedere a activităţii în acest domeniu, intensificarea muncii cultural-educative, diversificarea şi vitalizarea formelor şi mijloacelor cu valenţe educative, extinderea sferei de cuprindere a maselor. In acelaşi timp, se cere sporirea răspunderii pentru asigurarea unui conţinut bogat fiecărei acţiuni întreprinse, care să emane un adevărat mesaj revoluţionar, cultivarea spiritului angajant, a unor convingeri comuniste, capabile să contribuie, deopotrivă, la înfăptuirea exemplară a sarcinilor profesionale și la formarea de conștiințe socialiste. Economisirea hîrtiei - acţiune de mare interes social (urmare din pag, 1) rativ, ne spunea ing. Hie Guzu, directorul I.P.A., în care se prevede, în primul rînd, sporirea numărului centrelor de colectare şi a agenţilor colectori, atît în oraşele judeţului, cit şi la sate. In Iaşi, bunăoară, la începutul lui iunie vom înfiinţa încă două centre (în cartierele Nicolina şi Alexandru cel Bun), iar spre sfîrşitul anului vom primi şi două rulote. O contribuţie importantă revine şi asociaţiilor de locatari, unele deja demarînd cu succes în această acţiune. S-a propus, de asemenea, ca pe lîngă punctele de depozitare a gunoiului să fie înfiinţate lăzi speciale pentru hîrtii etc. — Şi care sint rezultatele de pînă acum ale acţiunii ? — Faţă de un plan (pe 5 luni) de colectare de la populaţie a unei cantităţi de 310 tone, am primit deja 470 tone, iar ritmul creşte. Dezbatere In sala de şedinţe a Filialei ieşene a Academiei Republicii Socialiste România, a avut loc ieri, în organizarea Secţiei de psihologie-pedagogie şi Centrului de ştiinţe sociale al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, în colaborare cu Universitatea „Al. I. Cuza“ şi Filiala din Iaşi a Institutului de ştiinţe pedagogice, o dezbatere ştiinţifică pe tema „Teorie şi practică în acţiunea de orientare şcolară şi profesie- ştiinţifică nală în lumina sarcinilor rezultate din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 — 19 iunie 1973 privind dezvoltarea şi perfectarea învăţămîntului“. După vîntul de deschidere, rostit 6rI de prof. univ. dr. Andrei Cosmovici, director adjunct al Centrului ştiinţe sociale din Iaşi, au fost prezentate comunicări ştiinţifi Această dezbatere, la care eticipă specialişti din 27 de judeţe ale ţării, continuă şi cursul zilei de astăzi. de Simpozion de geografie In ziua de 9 iunie, ora 10, la Casa corpului didactic din Iaşi va avea loc, în cadrul Anului mondial al populaţiei, simpozionul cu tema „Geografia populaţiei", organizat de Filiala Iaşi a Societăţii de ştiinţe geografice şi catedra de geografie de la Universitatea din Iaşi. SPORT Programul competiţional de duminică Tenis de masă. Sala C.S.M. 3, ora 10 : C.S.M. Iaşi — Voinţa Buc. (div. A mase.). Volei. Sala Voinţa, ora 10 : Ş. S. Unirea Iaşi — Ş. S. Constanţa (semifinală a div. şcolare — fem.). Fotbal. Teren Tineretului, ora 11 : Constructorul Iaşi — Nicolina. Baschet. Sala Voinţa, orele 9 şi 16 : Etapa de zonă a campionatului republican al copiilor (mase.). Sala sporturilor, ora 9 : Etapa judeţeană a „Cupei tineretului“, la gimnastică modernă. Palatul Culturii, ora 9 : Cupa „1 Iunie“ pentru copii, la biciclete, triciclete, trotinete. Box Duminică începe „Cupa Muscelul“ la box, rezervată juniorilor. La competiţie participă 12 echipe din ţară, inclusiv Nicolina Iaşi, care se află în seria I. In prima etapă, de la 2 iunie, ieşenii evoluează la Reşiţa în compania boxerilor de la Şcoala sportivă din localitate. PAGINA A III-A La ordinea zilei în agricultură (urmare din pag. I) gă de unităţi (Stolniceni-Prăjescu, Hărmăneşti, Verşeni, Strunga etc.) prăşitorii au rămas foarte mult în urma cultivatoarelor. îmbunătăţirea organizării muncii e necesară cu atît mai mult cu cit atît mijloacele mecanice, cit şi braţele de muncă sunt de acum din plin solicitate în lanurile cu porumb. De altfel, întreţinerea lor a şi trecut deja în unele locuri pe primul plan. In privinţa operativităţii, alături de întreprinderile agricole de stat, pe un loc de frunte se situează şi unele C.A.P.-uri ca cele din Movileni, Belceşti, Grijeşti etc., unde realizările la prăşitul porumbului am trecut mult peste jumătatea planului. In majoritatea cooperativelor agricole însă prăşitul acestei culturi este abia la început. Pe de altă parte volumul de muncă a sporit şi mai mult de cînd la o cultură sau alta stadiul de vegetaţie a impus declanşarea celei de a doua praşile. Nu e vorba numai de sfecla de zahăr, la care această lucrare e de acum în toi (sunt realizate aproape 33 procente), ei şi de unele lanuri cu floareasoarelui şi cartofi, unde prăşitorii au început de asemenea cel de al doilea asalt contra buruienilor. După cum se vede, este atâta treabă de făcut incit nici sapele și nici cultivatoarele n-au timp să prindă rugin. Mugurii viitorului (urmare din pag. I) şcolar în următorii anii şi cuprinderea, începind cu anul şcolar 1974 — 1973, a tuturor copiilor de 5 ani în acest invăţămmnt, tocmai pentru asigurarea unei anumite educaţii şi a unor cunoştinţe menite să asigure trecerea de la 6 ani la şcoală. 40 de grădiniţe s-au adăugat în acest an şcolar in municipiul şi judeţul nostru tudor 380 existente, creîndu-se circa 3.000 de noi locuri in reţea şi supliment induse, totodată, efectivul grădiniţelor cu cămin. Dacă ţinem seama că în 1970, unităţile preşcolare de toate tipurile atingeau un total de 315, creşterea este evidentă şi va spori simţitor prin noile creţe şi cămine ce se vor construi sau amenaja pe lingă întreprinderi şi C.A.P.-uri. Pentru cei mai mari şcoala —■ principalul factor ce realizează organizat şi sistematic instrucţia şi educaţia — are, prin profilul ei actual, sarcina pregătirii pentru integrarea operativă în producţie (în acest an avem peste 120 de ateliere şcolare). Generalizarea, începind din toamnă, a primei trepte a învăţămîntului liceal prin crearea a 110 licee afiliate, din care majoritatea la sate, dovedeşte grija, şi dragostea partidului pentru cea mai tînără generaţie. Născuţi in era zborurilor interplanetare, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi a celei mai drepte orlnduiri sociale, aceste vlăstare sunt hărăzite să intre într-un nou veac, purtind aureola vremurilor pe care le trăim astăzi. Circa 92 la sută din elevii claselor I — VII sunt pionieri, toţi copiii fiind consideraţi mugurii viitorului, speranţa şi bucuria noastră. Sănătos tun, în La Trustul instalaţii montate personalul tehnico-administrativ — circa 200 salariaţi — a înregistrat pe primul trimestru al acestui an peste 800 zile concediu medical, plătindu-se o sumă de aproape 40.000 lei. La Trustul de construcţii industriale aceeaşi situaţie. Dar situaţii similare am întîlnit şi în alte întreprinderi. Ion Barbu, legitimat într-o anumită împrejurare care arăta că e sănătos tun, a arătat un certificat medical de 6 zile eliberat de medicul dispensarului T.C.I., Steliana Nuţă. O desenatoare de la aceeaşi întreprindere (Florica Dinică) a avut 120 de zile scutire medicală. Dar organele competente din Trust nu s-au sesizat. N-au observat nici măcar faptul că unele concedii medico- concediu medical le corespund cu ... sesiunile de examene de la Facultatea de mecanică, unde F.D. este studentă seralistă în anul III. La cursuri studenta era prezentă, deşi la Trust conta în concediu medical. Cum explică aceste situaţii medicii care au acordat scutiri medicale şi mai ales conducerea Trustului care s-a conformat întocmai plătind integral aceste certificate ? „Se vizitează bolnavii acasă doar atimei cînd există unele sesizări“, ne spunea Savel Căpuşneac, preşedintele comitetului de sindicat al T.C.J. Dar cine ar trebui să facă sesizările ? La întreprinderea „Victoria", fără a exista sesizări, comitetul de sindicat şi-a propus ca să viziteze salariaţii bolnavi. Astfel s-a ajuns la concluzia că mai sunt medici care acordă cu uşurinţă concedii medicale. E şi cazul Olimpiei Pricop căreia medicul din Tomeşti, Valeria Apărateaei, i-a oferit o scutire medicala chipurile pentru îngrijirea copilului bolnav. Copilul însă nu era bolnav şi asta e bine. Dar de ce i s-a dat concediu medical ? Maria Hoţoleanu a obţinut şi ea un concediu medical de la nedicul Emilia Peteanu din comuna Miroslava. Cînd a fost vizitată de comisia întreprinderii,, ea îngrijea o motoretă „bolnavă“. Totul pare să fie foarte simplu, atunci cînd diagnosticul dat de medici este „viroză respiratorie“. Cum spunea Ludnila Chifan, medic pediatru la circa sanitară 16, 19, 23 , (care a dia® cele mai multe scutiri medicale lui F.D.) „acum, acest diagnostic e la modă“. De ce ? Este un diagnostic care nu poate compromite semnătura medicului ? - CI FIS’FUL .