Flacăra Iaşului, iulie 1974 (Anul 30, nr. 8638-8663)
1974-07-02 / nr. 8638
/ 1 ANUL XXX Nr. 8638 MARȚI 2 IULIE 1974 4 pagini 30 bani | întreprinderea de confecţii. Sortimente şi modele noi Bilanţul pe primul semestru la întreprinderea de confecţii arată că aici planul a fost depăşit cu circa 400.000 lei. In acest timp s-au produs peste 40 de modele de confecţii. Totodată, productivitatea muncii a fost depăşită cu mai mult de 1 la sută. Dintre sortimente!. noi menţionăm : cămăşi din ţesaturi fine şi pantaloni blu jeans. Au fost pregătite pentru producţia de serie alte trei sortimente între care şi pardesie (pentru adulţi şi copii) din ţesături furnizate de întreprinderea ieşeană „Victoria“. __r._ latrepriturrea genii’» producerea nutreţurilor combinate: Cu 9 milioane de lei mai mult Depăşindu-şi lună de lună sarcinile de producţie, întreprinderea pentru producerea Unitățile economice în marea întrecere pe fenta defainfrea -------------------------------■r*®'-------------------r—v cincinalului fainte^de termen 4 ^ - '■ t'. j urilor combinate ale,..i ,| . imul semestru ai anu-, I avans de 9 milioane Iei. ; - asemenea, printr-o bună organizare, prin folosirea judicioasă a instalaţiilor productivii.. . a muncii a sporit cu 7 la sut .Viaţă de prevederi. la toate s,ma trebuie adăugat şi faptul că cheltuielile de producţie au fost reduse cu circa 600.030 întreprinderea metalurgică. ,0 nouă instalaţie - probe tehnologice La întreprinderea metalurgică ■ r, în probe tehnologice p .e., linie de ţevi sudate (de 30 mm.) proiectată, executată şi înotată de specialiştii şi muncite.ide aici, în cadrul acţiunii d^s air.jutilare. Pe această linie '■ r\.\ cuta ţevi de c intru.re mit .ţii pereţi subţiri, de înaltă previzie, foarte solicitate de economia naţională. S-au remarcat prii lăcătuşi Constantin Constantin Drîmbă, Vasile Judiie, electricienii Cornel Ivai’, Alex. Cîrlig, C. Onică, AI--X. Vilon, maiştrii Gh. Virnă Ş- ■ Pasat, inginerii Mihai Vraf., Alex. David, Valentin Pintru matematicianul C. Cîmpeanu şi mulţi alţi salariaţi ai uzi- Adunări festive prilejuite de sărbătorirea „Zilei învăţătorul Duminică, în 15 centre din judeţ au avut loc adunări festive organizate cu prilejul sărbătoririi „Zilei învăţătorului“. La centrele Tg. Frumos, Paşcani şi Hîrlău au luat parte tovarăşii Gheorghe Brehuescu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Cilibiu şi Petre Mahomete, secretari ai Comitetului judeţean de partid ; în celelalte centre au fost prezenţi alţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, în cadrul adunărilor festive, membrii biroului Comitetului judeţean de partid au transmis salutul Comitetului judeţean de partid colectivelor de cadre didactice din şcoli, felicitîndu-le pentru realizările obţinute în acest an şcolar în procesul de educaţie a tinerei generaţii. In continuare s-au prezentat anali-'' ze asupra activităţii desfăşurate de către slujitorii şcolii în anul şcolar recent încheiat, făcîndu-se aprecieri asupra modului cum au fost transpuse în Viaţă hotărîri- le Plenarei C.C. al P.C.R. din^, iunie 1973 privind perfecţionarea învăţămîntului în ţara noastră (continuare în pag a 2-a) l La Bucureşti şi-a început lucrările Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi Luni s-au deschis, în Capitală, lucrările Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi, organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. La consfătuire participă tovarăşii Manea Mănescu, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, lina Ciobanu, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtica, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Vasile Patiineţ, Ion Păţan, Gheorghe Oprea. Primul ministru al guvernului, tovarăşul Manea Mănescu, a prezentat un raport asupra activităţii desfăşurate de centralele industriale şi sarcinile ce revin acestor organisme economice. Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres). regăsirile pentm campania de recoltare a paioaselor-Organizare exemplară ce apropie vremea secerişu- u. Lucrătorii de la I.A.S. Tg. Frumos sînt gata să ia cu asalt orzul de pe cele 325 de hectare griul de pe 800 de hectare, în unul la rînd e orzul care eremite o producţie destul de boută. Pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă, conducerea unităţii a întocmit un plan de bătaie care să asigure •accesul fiecărei lucrări în par„Dispunem de 10 combine care 7 „Glorii", ne spuneam I. Gheorghiu, dicctorul unităţii In trei zile vrem să stringent întreaga recoltă. In acest scop am cerut şi vom primi sprijinul Trustului LAA care ne va pune la dispoziţie combine de la alte I.A.S.-uri care nu au această cultură". După crz, forţele vor fi îndreptate la grîu Ca şi în alţi ani, pentru strîngerea acestei recolte sunt prevăzute cel mult 10 zile. A fost luată măsura de a se aduna pleava la toate combinele. Anul acesta pleava va fi însilozată cu lucernă pen cil. GHINDA (continuare în pag. a 2-a) Spre ce activităţi se îndreaptă industria locală? Pornind de la faptul că activitatea de bază a industriei locale este completarea gamei bunurilor de larg consum, aducemastăzi în discuţie modul cum se ocupă conducerea acesteia pentru lărgirea sortimentelor şi satisfacerea cerinţelor cetăţenilor. Pentru început ne-am adresat conducerii I.C.R.M. de la care am aflat că în primăvara anului 1973 a organizat o expoziţie, prezentând peste 200 sortimente de articole de uz casnic şi gospodăresc (de strictă necesitate şi realizabile de către industria locală a judeţului). Precizăm că acele sortimente au fost aduse de la industria locală din alte judeţe ale ţării. Conducerile industriei locale ieşene şi cooperaţiei meşteşugăreşti au văzut aceste articole, dar n-au semnat decât două contracte. Industria locală s-a angajat să execute 100.000 de lacăte (un singur tip), iar cop- IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) t încheierea vizitei preşedintei Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Semnarea documentelor oficiale Ziua de 30 iunie 1974 se înscria ca un moment nou, de e deosebiţi însemnătate, în istoria relaţiilor româno-egiptene, avind, în acelaşi timp, o puternică semnificaţie internaţională. In această zi, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, au semnat, la Bucureşti, documente de o excepţională importanţă care constituie temelia dezvoltării viitoare a colaborării şi prieteniei dintre cele două ţări şi popoare, consfinţind, totodată, voinţa României şi Egiptului de a conlucra activ în rezolvarea celor mai importante probleme ale vieţii internaţionale, în edificarea unei lumi mai drepte şi mai bune. Cei doi preşedinţi au întărit, cu girul semnăturilor lor, Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Arabe Egipt. A fost semnată, de asemenea, Declaraţia cu privire la crearea unui Comitet comun de cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt şi a fost parafat Comunicatul Comun cu privire la vizita oficială în Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat. După semnarea documentelor, cei doi şefi de stat şi-au manifestat profunda satisfacţie pentru încheierea cu deplin succes a dialogului româno-egiptean la cel mai inart nivel, stringindu-şi minune, îmbrăţişîndu-se prieteneşte. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat au rostit apoi cu vin ţări, aplaudate cu căldură de toţi cei prezenţi. Acest memorabil eveniment a luat sfîrşit printr-o nouă reafirmare a sentimentelor reciproce de stimă, înaltă consideraţie şi sinceră prietenie dintre cei doi şefi de stat, dintre popoarele român şi egiptean. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat îşi string minune, se imbrăţiseaza din nou, toastează pentru prietenia româno-egipteană, pentru transpunerea în viaţă a documentelor semnale, pentru întărirea permanentă a bunelor şi multilateralelor raporturi dintre ţările şi popoarele noastre. Plecarea din Capitală Vizita oficială întreprinsă in ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, şi doamna Gihane El Sadat, s-a încheiat duminică la amiază, cînd înalţii oaspeţi egipteni au părăsit Bucureştiul. Ca şi dialogul româno-egipteam de la Cairo, din aprilie 1972, întîlnirea de la Bucureşti dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat s-a înscris ca un eveniment de maximă importanţă în istoria relaţiilor bilaterale, menit să confere acestor raporturi dimensiuni noi, cadrul cel mai favorabil pentru extinderea şi diversificarea colaborării şi cooperării prieteneşti, pe planuri multiple. Această vizită are, in acelaşi timp, o profundă semnificaţie internaţională, ca un dialog rodnic, constructiv, între două ţări preocupate şi participe activ la soluţionarea marilor probleme ce confruntă omenirea, să-şi intensi ■ fice eforturile în vederea promovării unei noi politici, a unor moi relaţii, democratice, între state, care să asigure fiecărei naţiuni dreptul şi condiţiile necesare dezvoltării libere, corespunzător in(continuare în pag. a 4-a) Continuarea convorbirilor oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele ales al Republicii Columbia, Alfonso Lopez Michelsen La Palatul Republicii au continuat, luni, 1 iulie, convorbirile oficiale dintre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele ales al Republicii Columbia, Alfonso Lopez Michelsen. In această parte a dialogului româno-columbian la nivel înalt s-a relevat hotărirea comună, conturată încă de la începutul vizitei preşedintelui ales al Columbiei, de a transpune în viaţă înţelegerile convenite la Bogota, în septembrie 1973, în vederea amplificării, pe planuri multiple, a colaborării şi cooperării bilaterale, aceasta corespunzînd pe deplin năzuinţelor celor două popoare de a conlucra mai intens in toate domeniile de activitate, de a asigura dezvoltarea rapidă a ţărilor lor pe calea progresului economic şi social, a bunăstării şi fericirii. Schimbul de vederi în probleme actuale internaţionale a pus, în acelaşi timp, în evidenţă dorinţa ambelor ţări de a colabora mai strîns şi pe plan extern, de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, la cauza destinderii, securităţii şi cooperării, la promovarea unei noi politici, la instaurarea unor noi relaţii, democratice, intre state, care să asigure pacea, dezvoltarea liberă a fiecărei naţiuni, dreptul de a fi stăpînă pe bogăţiile naţionale, pe destinul său. In acest context, a fost subliniată necesitatea afirmării în viaţa internaţională a principiilor egalităţii, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne, a echităţii in raporturile economice internaţionale, a participării egale a tuturor statelor, indiferent de mărimea lor, la rezolvarea problemelor majore care confruntă omenirea contemporană, un val crescind revenind ţărilor mici şi mijlocii. Convorbirile s-au desfăşurat sub semnul sentimentelor de stimă şi prietenie ce caracterizează relaţiile dintre cele două ţări şi popoare, într-o atmosferă de caldă cordialitate şi înţelegere.