Flacăra Iaşului, iulie 1974 (Anul 30, nr. 8638-8663)

1974-07-02 / nr. 8638

/ 1 ­ ANUL XXX Nr. 8638 MARȚI 2 IULIE 1974 4 pagini 30 bani | întreprinderea de confecţii. Sortimente şi modele noi Bilanţul pe primul semestru la întreprinderea de confecţii arată că aici planul a fost de­păşit cu circa 400.000 lei. In acest timp s-au produs peste 40 de modele de confecţii. Toto­dată, productivitatea muncii a fost depăşită cu mai mult de 1 la sută. Dintre sortimente!­.­ noi menţionăm : cămăşi din ţe­saturi fine şi pantaloni blu jeans. Au fost pregătite pentru pro­ducţia de serie alte trei sorti­mente între care şi pardesie (pentru adulţi şi copii) din ţe­sături furnizate de întreprinde­rea ieşeană „Victoria“. __r._ latrepriturrea genii’» producerea nutreţurilor­ combinate: Cu 9 milioane de lei mai mult Depăşindu-şi lună de lună sarcinile de producţie, între­prinderea pentru producerea Unitățile economice în marea întrecere pe fenta defainfrea -------------------------------■r*®'-------------------r—v cincinalului fainte^de termen 4 ^ - '■ t­'. j urilor combinate a­le­­,..i ,| . imul semestru ai anu-, I avans de 9 milioane Iei. ; - asemenea, printr-o bună organizare, prin folosirea ju­dicioasă a instalaţiilor producti­vii.. . a muncii a sporit cu 7 la sut .Viaţă de prevederi. l­a toate s,­m­a trebuie adăugat şi fap­tul că cheltuielile de producţie au fost reduse cu circa 600.030 întreprinderea metalurgică. ,0 nouă instalaţie - probe tehnologice La întreprinderea metalurgică ■ r, în probe tehnologice p .e­­., linie de ţevi sudate (de 30 mm.) proiectată, executată şi înotată de specialiştii şi mun­cite.ide aici, în cadrul acţiunii d^s air.jutilare. Pe această linie '■ r\.\ cuta ţevi de c intru.re mit .­ţii pereţi subţiri, de înaltă pre­vizie, foarte solicitate de eco­nomia naţională. S-au remarcat prii lăcătuşi Constantin Constantin Drîmbă, Vasi­­le J­udii­e, electricienii Cornel I­­vai’, Alex. Cîrlig, C. Onică, AI--X. Vilon, maiştrii Gh. Virnă Ş- ■ Pasat, inginerii Mihai Vra­­f., Alex. David, Valentin Pin­­tru­ matematicianul C. Cîmpea­­nu şi mulţi alţi salariaţi ai uzi- Adunări festive prilejuite de sărbătorirea „Zilei învăţătorul Duminică, în 15 centre din ju­deţ au avut loc adunări festive organizate cu prilejul sărbători­rii „Zilei învăţătorului“. La cen­trele­ Tg. Frumos, Paşcani şi Hîrlău au luat parte tovarăşii Gheorghe Brehuescu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, Gheorghe Cilibiu şi Petre Mah­omete, se­cretari ai Comitetului judeţean de partid ; în celelalte centre au fost prezenţi alţi membri ai bi­roului Comitetului judeţean de partid, în cadrul adunărilor festive, membrii biroului Comitetului ju­deţean de partid au transmis salutul Comitetului judeţean de partid colectivelor de cadre di­dactice din şcoli, felicitîndu-le pentru realizările obţinute în a­­cest an şcolar în procesul de e­­du­caţie a tinerei generaţii. In continuare s-au prezentat anali-'' ze asupra activităţii desfăşurate de către slujitorii şcolii în anul şcolar recent încheiat, făcîndu-se aprecieri asupra modului cum au fost transpuse în Viaţă hotărîri-­ le Plenarei C.C. al P.C.R. din^, iunie 1973 privind perfecţionarea învăţămîntului în ţara noastră (continuare în pag a 2-a) l­ La Bucureşti şi-a început lucrările Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi Luni s-au deschis, în Capi­tală, lucrările Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi între­prinderi, organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. La consfătuire participă to­­varăşii Manea Mănescu, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, lina Ciobanu, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheor­ghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtica, Miron Constan­tinescu, Mihai Dalea, Vasile Pati­ineţ, Ion Păţan, Gheorghe Oprea. Primul ministru al guvernu­lui, tovarăşul Manea Mănescu, a prezentat un raport asupra activităţii desfăşurate de cen­tralele industriale şi sarcinile ce revin acestor organisme e­­conomice. Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres). regăsi­rile pen­tm campania de recoltare a paioaselor-Organizare exemplară ce apropie vremea secerişu-­­ u. Lucrătorii de la I.A.S. Tg. F­rumos sînt gata să ia cu asalt orzul de pe cele 325 de hectare griul de pe 800 de hectare, în unul la rînd e orzul care eremite o producţie destul de bo­ută. Pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă, con­ducerea unităţii a întocmit un plan de bătaie care să asigure •accesul fiecărei lucrări în par­­„Dispunem de 10 combine care 7 „Glorii", ne spunea­m I. Gheorghiu, di­­cctorul unităţii In trei zile vrem să stringent întreaga recoltă. In acest scop am cerut şi vom primi sprijinul Trustului LAA care ne va pune la dispoziţie combine de la alte I.A.S.-uri care nu au această cultură". După crz, forţele vor fi în­dreptate la grîu Ca şi în alţi ani, pentru strîngerea acestei recolte sunt prevăzute cel mult 10 zile. A fost luată măsura de a se aduna pleava la toate combinele. Anul acesta pleava va fi însilozată cu lucernă pen­ cil. GHINDA (continuare în pag. a 2-a) Spre ce activităţi se îndreaptă industria locală? Pornind de la faptul că acti­vitatea de bază a industriei lo­cale este completarea gamei bu­nurilor de larg consum, aducem­­astăzi în discuţie modul cum se ocupă conducerea acesteia pen­tru lărgirea sortimentelor şi sa­tisfacerea cerinţelor cetăţenilor. Pentru început ne-am adresat conducerii I.C.R.M. de la care am aflat că în primăvara anului 1973 a organizat o expoziţie, pre­zentând peste 200 sortimente de articole de uz casnic şi gospodă­resc (de strictă necesitate şi rea­lizabile de către industria locală a judeţului). Precizăm că acele sortimente au fost aduse de la industria locală din alte judeţe ale ţării. Conducerile industriei locale ieşene şi cooperaţiei meş­teşugăreşti au văzut aceste arti­cole, dar n-au semnat decât două contracte. Industria locală s-a angajat să execute 100.000 de lacăte (un singur tip), iar cop- IOAN ȘCHIOPU­ (continuare în pag. a 3-a) t încheierea vizitei preşedintei Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat Semnarea documentelor oficiale Ziua de 30 iunie 1974 se înscria ca un moment nou, de e deose­biţi însemnătate, în istoria rela­ţiilor româno-egiptene, avind, în acelaşi timp, o puternică semnifi­caţie internaţională. In această zi, preşedintele Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Moham­med Anwar El Sadat, au semnat, la Bucureşti, documente de o ex­cepţională importanţă care con­stituie temelia dezvoltării viitoa­re a colaborării şi prieteniei din­tre cele două ţări şi popoare, con­sfinţind, totodată, voinţa României şi Egiptului de a conlucra activ în rezolvarea celor mai importante probleme ale vieţii internaţionale, în edificarea unei lumi mai drepte şi mai bune. Cei doi preşedinţi au întărit, cu girul semnăturilor lor, Declaraţia solemnă comună a Republicii So­cialiste România şi Republicii A­­rabe Egipt. A fost semnată, de asemenea, Declaraţia cu privire la crearea unui Comitet comun de cooperare între Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Arabă Egipt şi a fost parafat Comunicatul Comun cu privire la vizita oficială în Re­publica Socialistă România a pre­şedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste A­­rabe, Mohammed Anwar El Sadat. După semnarea documentelor, cei doi şefi de stat şi-au manifestat profunda satisfacţie pentru înche­ierea cu deplin succes a dialogului român­o-egiptean la cel mai inart nivel, stringindu-şi minun­e, îmbră­­ţişîndu-se prieteneşte. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat au rostit apoi cu vin ţări, aplaudate cu căldură de toţi cei prezenţi. Acest memorabil eveniment a luat sfîrşit printr-o nouă reafir­mare a sentimentelor reciproce de stimă, înaltă consideraţie şi sin­ceră prietenie dintre cei doi şefi de stat, dintre popoarele român şi egiptean. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat îşi string minun­e, se imbrăţiseaza din nou, toastează pentru prietenia ro­­mâno-egipteană, pentru transpu­nerea în viaţă a documentelor semnale, pentru întărirea perma­nentă a bunelor şi multilaterale­lor raporturi dintre ţările şi po­poarele noastre. Plecarea din Capitală Vizita oficială întreprinsă in ţa­ra noastră, la invitaţia preşedin­telui Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi a to­varăşei Elena Ceauşescu, de pre­şedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, şi doamna Gihane El Sadat, s-a în­cheiat duminică la amiază, cînd înalţii oaspeţi egipteni au părăsit Bucureştiul. Ca şi dialogul româno-egipteam de la Cairo, din aprilie 1972, în­­tîlnirea de la Bucureşti dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat s-a înscris ca un eveniment de maximă importanţă în istoria relaţiilor bilaterale, me­nit să confere acestor raporturi di­mensiuni noi, cadrul cel mai favo­rabil pentru extinderea şi diver­sificarea colaborării şi cooperării prieteneşti, pe planuri multiple. Această vizită are, in acelaşi timp, o profundă semnificaţie in­ternaţională, ca un dialog rodnic, constructiv, între două ţări preo­cupate şi participe activ la solu­ţionarea marilor probleme ce confruntă omenirea, să-şi intensi ■ fice eforturile în vederea promo­vării unei noi politici, a unor moi relaţii, democratice, între state, care să asigure fiecărei naţiuni dreptul şi condiţiile necesare dez­voltării libere, corespunzător in­(continuare în pag. a 4-a) Continuarea convorbirilor oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele ales al Republicii Columbia, Alfonso Lopez Michelsen­ La Palatul Republicii au conti­nuat, luni, 1 iulie, convorbirile o­­ficiale dintre preşedintele Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele ales al Republicii Columbia, Alfonso Lo­pez Michelsen. In această parte a dialogului ro­­mâno-columbian la nivel înalt s-a relevat hotărirea comună, contura­tă încă de la începutul vizitei pre­şedintelui ales al Columbiei, de a transpune în viaţă înţelegerile convenite la Bogota, în septem­brie 1973, în vederea amplificării, pe planuri multiple, a colaborării şi cooperării bilaterale, aceasta corespunzînd pe deplin năzuinţe­lor celor două popoare de a con­lucra mai intens in toate domeniile de activitate, de a asigura dezvol­tarea rapidă a ţărilor lor pe calea progresului economic şi social, a bunăstării şi fericirii. Schimbul de vederi în probleme actuale internaţionale a pus, în a­­celaşi timp, în evidenţă dorinţa ambelor ţări de a colabora mai strîns şi pe plan extern, de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie ac­tivă la edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, la cauza des­tinderii, securităţii şi cooperării, la promovarea unei noi politici, la instaurarea unor noi relaţii, demo­cratice, intre state, care să asigu­re pacea, dezvoltarea liberă a fie­cărei naţiuni, dreptul de a fi stă­­pînă pe bogăţiile naţionale, pe des­tinul său. In acest context, a fost subliniată necesitatea afirmării în viaţa internaţională a princi­piilor egalităţii, respectului inde­pendenţei şi suveranităţii naţiona­le, avantajului reciproc şi neames­tecului în treburile interne, a e­­chităţii in raporturile economice internaţionale, a participării egale a tuturor statelor, indiferent de mărimea lor, la rezolvarea proble­melor majore care confruntă ome­nirea contemporană, un val cres­cind revenind ţărilor mici şi mij­locii. Convorbirile s-au desfăşurat sub semnul sentimentelor de stimă şi prietenie ce caracterizează relaţii­­le dintre cele două ţări şi popoare, într-o atmosferă de caldă cordia­litate şi înţelegere.

Next