Flacăra Iaşului, iulie 1974 (Anul 30, nr. 8638-8663)

1974-07-03 / nr. 8639

/■ ANUL XXX Nr. 863» MIERCURI 3 IULIE 1974 4 pagini 30 bani închiderea lucrărilor Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi In prezenţa tovarăşului Ni­colae Ceauşescu, marţi a avut loc şedinţa de închidere a Con­sfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele in­dustriale şi întreprinderi, orga­nizată din iniţiativa secretaru­lui general al partidului. Cei peste 3 000 de partici­panţi la lucrări au salutat cu deosebit entuziasm pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat Minute în şir se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ma­xim Berghianu, Elena Ceau­şescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu­, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre I­upu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popes­­cu, I­­eon­te Râutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Pă­­ţan, Ştefan Andrei, Gheorghe O­­prea. Au participat membri ai G.C. al P.C.R. şi ai guvernului, con­ducători de organizaţii de masă şi obşteşti, preşedinţii comisiilor permanente pe probleme econo­mice ale Marii Adunări Naţio­nale, cadre de bază din minis­tere economice, din centrale şi întreprinderi, din domeniul pro­iectării şi cercetării, din învăţă­­mînt, activişti de partid şi de stat Lucrările Consfătuirii s-au des­făşurat timp de două zile în şedinţe plenare şi pe secţii de specialitate, în cadrul cărora au luat cuvîntul 180 de participanţi — miniştri, directori de centrale industriale şi întreprinderi, se­cretari ai comitatelor judeţene de partid, secretari ai comitete­lor de partid, preşedinţi de sin­dicate şi secretari ai comitetelor U.T.G. din mari unităţi econo­mice, muncitori, maiştri, specia­lişti şi alte cadre de bază din activul de partid şi de stat, mem­bri ai consiliilor şi comitetelor oamenilor muncii. In spiritul concluziilor formu­late de tovarăşul Nicolae Ceau­şescu în cuvîntarea sa la consfă­tuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale, a hotăririlor de partid şi de stat, consfătuirea a anali­zat cu exigenţă modul cum îşi îndeplinesc centralele atribuţiile cu care au fost investite, a exa­minat critic stilul şi metodele de muncă ale consiliilor şi co­mitetelor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid, precum şi felul cum acestea acţionează pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al X-lea şi Conferin­ţei Naţionale ale P.C.R., pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Sub semnul acestor cerinţe au fost examinate căile în vederea li­chidării neajunsurilor şi lipsurilor care mai dăinuie, posibilităţile de înfăptuire mai deplină a rolului ce revine centralelor ca unităţi principale ale organizării pro­ducţiei şi cercetării, ale condu­cerii planificate a activităţii de producţie, au fost dezbătute mă­surile ce se impun pentru creş­terea eficienţei în toate sectoa­rele economiei naţionale. In cuvîntul lor, participanţii au dat o înaltă apreciere vizite­lor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi consfătuirilor organizate din iniţiativa secretarului general al partidului — expresie profundă a democraţiei socialiste, practi­că încetăţenită în activitatea par­tidului şi statului nostru, care asigură punerea în valoare în planuri superioare a potenţia­lului uman şi material, partici­parea activă a maselor de oa­meni ai muncii la elaborarea şi înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a pa­triei. Exprimînd deplina adeziune faţă de politica partidului şi sta­tului nostru, satisfacţia şi apro­barea plenară faţă de activitatea desfăşurată de conducerea de partid şi de stat, personal de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru perfecţionarea continuă a întregii vieţi economico-sociale, pentru progresul şi propăşirea ţării, participanţii la Consfătuire au asigurat că oamenii muncii din întreprinderile şi centralele industriale pe care le reprezintă vor face totul pentru a fi la înăl­ţimea sarcinilor ce le revin în e­­dificarea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, şi-au luat angajamentul de a întîmpina ce­le două evenimente ale­ acestui an jubiliar — aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — cu noi şi importante succese în îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen. * în încheierea lucrărilor Con­sfătuirii, salutat cu vii aplauze, cu ovaţii, a luat cuvîntul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmărită cu deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. Consfătuirea a hotărît ca, pe baza concluziilor, indicaţiilor şi sarcinilor trasate de secretarul general al partidului, să adopte o Rezoluţie care să constituie pentru toţi lucrătorii din minis­tere, centrale şi întreprinderi un program concret de îmbunătăţire a întregii activităţi. in­treprinderea de antibiotice Iaşi Angajamentul anual a fost îndeplinit Antrenat în întrecerea so­cialistă, colectivul întreprin­derii de antibiotice înscrie, în fiecare zi, în bilanţul suc­ceselor, noi realizări Astfel, după cum ne informează ing. R. Lauffmann, şeful serviciu­lui de planificare, în primul semestru al anului a fost realizată o producţie marfă suplimentară în valoare de 7,5 milioane lei , ceea ce în­seamnă onorarea angajamen­tului anual la acest indica­tor. Au fost obţinute, peste prevederi, 170 kg. eritromici­­nă, 2.000 M.U.I. penicilină şi derivaţi etc. De asemenea, a fost depă­şit planul la producţia glo­bală, indicator la care, în primele luni ale anului, se înregistrau restanţe. Proletari din toate ţările, initi­tal Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încheierea vizitei preşedintelui ales al Republicii Columbia, Alfonso Lopez Michelsen Plecarea din Capitală Marţi, 2 iulie, s-a încheiat vizi­ta pe care a întreprins-o în ţara noastră preşedintele ales al Re­publicii Columbia, dr. Alfonso Lopez Michelsen, împreună cu doamna Cecilia Caballero de Lo­pez, la invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Această vizită a reprezentat ca eveniment de însemnătate deose­bită in dezvoltarea raporturilor bilaterale, un moment profund semnificativ pentru prietenia şi colaborarea tot mai strânsă din­tre cele două ţări şi popoare. Ea a prilejuit rodnice convorbiri în­tre preşedintele Nicolae Ceau­şescu şi preşedintele Alfonso Igo­­pez Michelsen, în cadrul cărora a fost evaluat stadiul relaţiilor româno—columbiene şi au fost investigate noi posibilităţi pen­tru amplificarea lor. Cu vădită satisfacţie, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere legături­lor statornicite între România şi Columbia şi au convenit ca aces­te legături să cunoască o evolu­ţie mereu ascendentă, pe planuri multiple, să se ridice la un ni­vel superior. In acest scop, a fost reafirmată hotărîrea comună de a realiza înţelegerile convenite cu prilejul vizitei şefului statu­lui român în Columbia, în sep­tembrie 1973, ambele părţi fiind deplin încredinţate că transpu­nerea lor în viaţă contribuie in extinderea continuă a relaţiilor dintre ţările şi popoarele noas­tre, în interesul şi spre binele lor, în folosul cauzei păcii, înţe­legerii şi cooperării internaţio­nale. ...Se apropie ora plecării înal­ţilor oaspeţi columbieni. Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sosesc la reşedinţa rezervată preşedin­telui Alfonso Lopez Michelsen şi doamnei Cecilia Caballero de Ro­­pez, de unde, împreună, se în­­dreaptă spre aeroport Numeroşi bucureşteni, aflat la aeroportul Otopeni, întâmpină cu dragoste pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, îşi exprimă simţă­mintele de stimă şi cordialitate faţă de preşedintele Alfonso Lo­pez Michelsen, aclamă cu însu­fleţire pentru prietenia româno­­columbiană, începe ceremonia oficială. O gardă militară prezintă onorul Se intonează Imnurile de Stat ale Columbiei şi României, în timp ce, în semn de salut, răsună 21 de salve de artilerie. Preşedinte­le Nicolae Ceauşescu şi preşedin­tele Alfonso Lopez Michelsen trec în revistă garda de onoare. Inalţii oaspeţi columbieni îşi iau apoi rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditat la Bucureşti, precum şi de la per­soanele oficiale române prezente. La scara avionului, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi tovară­şa Elena Ceauşescu îşi iau ca călduros rămas bun de la pre­şedintele Alfonso Lopez Michel­sen şi de la doamna Cecilia Ca­ballero de Lopez. Cei doi pre­şedinţi îşi string mîinile, se îm­brăţişează cu cordialitate. Aceeaşi caldă îmbrăţişare între tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Ce­cilia Caballero de Lopez. La ora 18.10, avionul cu care călătoresc înalţii oaspeţi colum­bieni decolează de pe aeroportul Otopeni. Noi blocuri moderne au îmbogăţit zestrea arhitecturală a ora din Piaţa Palatului Culturii.­şului Iaşi In imagine: construcţii Foto : L. STRATUL­AT 'HHiiiHiiiiinntniiiiimiiiiHiitumr* I O lecţie concretă­­ de viaţă s­i^l $ Ferma viticolă Şorogari. Cu­ ^ § cuprinzi cu ochii — spalieri, ver- S S dele crud al viei şi tera*«. S % car* la orizont se unesc cu ce- ț § ruL Printre rinduri se ivesc a- § 5 desen capete de adolescenţi. S $ Sint elevii Liceului „M. Sado- ^ % veanu“ din Iaşi. Leagă _ corzile S S tinere care în septembrie vor ^ § trosni sub povara de aur a re­­ţ­i dului. § — La început a fost greu. ne » «5 mărturiseşte elevul Roman Cos- S S tişevschi. Sîntem toţi din oraş t § şi niciodată, pină acum, nu am s § executat asemenea lucrări. Dar § ^ ne-am obişnuit repede ?*•••§ 5 merge. S Intr-adevăr, e greu sa man- S § cesti pe cîmp. Soarele te arde, S ^ ploaia ta udă. Mîinile, nede- ^ § prinsa la început, *e încurca § S Între corzile viei. Legi rafia si 5 Sf»rivești pe furiș la colegul de S '*l­­lături. Nu cumva te-m intre­­g d cut? Nu trebuie să te depă­­t­­ească pentru că nici ei nu a S ^ mai lucrat în vie, aşa că eşti S § nevoit să-i dai zor. Soseşte ora S § prînzului- Te îndrepţi obosit jg ^ spre cantină. 5 Ia pauza care urmează, du- 5 ^ pă ce s-a servit masa, fetele şi S ^ băieţii încep să discute. Care a § ^ legat mai mult în ziua prece- i S dentă ? Doina Ba­lean sau Ga- G­a­briela Iordăchescu, Vio­rel Go­­fi­ț hal sau Lucian Vasili­ca? Se f*e S S socoteli rapide și la fete e de- 8 t clarată Învingătoare Gabriela S Iordăchescu eu 27* da butuci jb •. HARIGA 3 $ (continuare în pag. ai­aj

Next