Flacăra Iaşului, iulie 1974 (Anul 30, nr. 8638-8663)
1974-07-03 / nr. 8639
/■ ANUL XXX Nr. 863» MIERCURI 3 IULIE 1974 4 pagini 30 bani închiderea lucrărilor Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, marţi a avut loc şedinţa de închidere a Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi, organizată din iniţiativa secretarului general al partidului. Cei peste 3 000 de participanţi la lucrări au salutat cu deosebit entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat Minute în şir se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Maxim Berghianu, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Iupu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Ieonte Râutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ştefan Andrei, Gheorghe Oprea. Au participat membri ai G.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători de organizaţii de masă şi obşteşti, preşedinţii comisiilor permanente pe probleme economice ale Marii Adunări Naţionale, cadre de bază din ministere economice, din centrale şi întreprinderi, din domeniul proiectării şi cercetării, din învăţămînt, activişti de partid şi de stat Lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat timp de două zile în şedinţe plenare şi pe secţii de specialitate, în cadrul cărora au luat cuvîntul 180 de participanţi — miniştri, directori de centrale industriale şi întreprinderi, secretari ai comitatelor judeţene de partid, secretari ai comitetelor de partid, preşedinţi de sindicate şi secretari ai comitetelor U.T.G. din mari unităţi economice, muncitori, maiştri, specialişti şi alte cadre de bază din activul de partid şi de stat, membri ai consiliilor şi comitetelor oamenilor muncii. In spiritul concluziilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa la consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale, a hotăririlor de partid şi de stat, consfătuirea a analizat cu exigenţă modul cum îşi îndeplinesc centralele atribuţiile cu care au fost investite, a examinat critic stilul şi metodele de muncă ale consiliilor şi comitetelor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid, precum şi felul cum acestea acţionează pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Sub semnul acestor cerinţe au fost examinate căile în vederea lichidării neajunsurilor şi lipsurilor care mai dăinuie, posibilităţile de înfăptuire mai deplină a rolului ce revine centralelor ca unităţi principale ale organizării producţiei şi cercetării, ale conducerii planificate a activităţii de producţie, au fost dezbătute măsurile ce se impun pentru creşterea eficienţei în toate sectoarele economiei naţionale. In cuvîntul lor, participanţii au dat o înaltă apreciere vizitelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi consfătuirilor organizate din iniţiativa secretarului general al partidului — expresie profundă a democraţiei socialiste, practică încetăţenită în activitatea partidului şi statului nostru, care asigură punerea în valoare în planuri superioare a potenţialului uman şi material, participarea activă a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Exprimînd deplina adeziune faţă de politica partidului şi statului nostru, satisfacţia şi aprobarea plenară faţă de activitatea desfăşurată de conducerea de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru perfecţionarea continuă a întregii vieţi economico-sociale, pentru progresul şi propăşirea ţării, participanţii la Consfătuire au asigurat că oamenii muncii din întreprinderile şi centralele industriale pe care le reprezintă vor face totul pentru a fi la înălţimea sarcinilor ce le revin în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, şi-au luat angajamentul de a întîmpina cele două evenimente ale acestui an jubiliar — aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — cu noi şi importante succese în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. * în încheierea lucrărilor Consfătuirii, salutat cu vii aplauze, cu ovaţii, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. Consfătuirea a hotărît ca, pe baza concluziilor, indicaţiilor şi sarcinilor trasate de secretarul general al partidului, să adopte o Rezoluţie care să constituie pentru toţi lucrătorii din ministere, centrale şi întreprinderi un program concret de îmbunătăţire a întregii activităţi. intreprinderea de antibiotice Iaşi Angajamentul anual a fost îndeplinit Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul întreprinderii de antibiotice înscrie, în fiecare zi, în bilanţul succeselor, noi realizări Astfel, după cum ne informează ing. R. Lauffmann, şeful serviciului de planificare, în primul semestru al anului a fost realizată o producţie marfă suplimentară în valoare de 7,5 milioane lei , ceea ce înseamnă onorarea angajamentului anual la acest indicator. Au fost obţinute, peste prevederi, 170 kg. eritromicină, 2.000 M.U.I. penicilină şi derivaţi etc. De asemenea, a fost depăşit planul la producţia globală, indicator la care, în primele luni ale anului, se înregistrau restanţe. Proletari din toate ţările, initital Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încheierea vizitei preşedintelui ales al Republicii Columbia, Alfonso Lopez Michelsen Plecarea din Capitală Marţi, 2 iulie, s-a încheiat vizita pe care a întreprins-o în ţara noastră preşedintele ales al Republicii Columbia, dr. Alfonso Lopez Michelsen, împreună cu doamna Cecilia Caballero de Lopez, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Această vizită a reprezentat ca eveniment de însemnătate deosebită in dezvoltarea raporturilor bilaterale, un moment profund semnificativ pentru prietenia şi colaborarea tot mai strânsă dintre cele două ţări şi popoare. Ea a prilejuit rodnice convorbiri între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Alfonso Igopez Michelsen, în cadrul cărora a fost evaluat stadiul relaţiilor româno—columbiene şi au fost investigate noi posibilităţi pentru amplificarea lor. Cu vădită satisfacţie, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere legăturilor statornicite între România şi Columbia şi au convenit ca aceste legături să cunoască o evoluţie mereu ascendentă, pe planuri multiple, să se ridice la un nivel superior. In acest scop, a fost reafirmată hotărîrea comună de a realiza înţelegerile convenite cu prilejul vizitei şefului statului român în Columbia, în septembrie 1973, ambele părţi fiind deplin încredinţate că transpunerea lor în viaţă contribuie in extinderea continuă a relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre, în interesul şi spre binele lor, în folosul cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. ...Se apropie ora plecării înalţilor oaspeţi columbieni. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sosesc la reşedinţa rezervată preşedintelui Alfonso Lopez Michelsen şi doamnei Cecilia Caballero de Ropez, de unde, împreună, se îndreaptă spre aeroport Numeroşi bucureşteni, aflat la aeroportul Otopeni, întâmpină cu dragoste pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, îşi exprimă simţămintele de stimă şi cordialitate faţă de preşedintele Alfonso Lopez Michelsen, aclamă cu însufleţire pentru prietenia românocolumbiană, începe ceremonia oficială. O gardă militară prezintă onorul Se intonează Imnurile de Stat ale Columbiei şi României, în timp ce, în semn de salut, răsună 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Alfonso Lopez Michelsen trec în revistă garda de onoare. Inalţii oaspeţi columbieni îşi iau apoi rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditat la Bucureşti, precum şi de la persoanele oficiale române prezente. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau ca călduros rămas bun de la preşedintele Alfonso Lopez Michelsen şi de la doamna Cecilia Caballero de Lopez. Cei doi preşedinţi îşi string mîinile, se îmbrăţişează cu cordialitate. Aceeaşi caldă îmbrăţişare între tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Cecilia Caballero de Lopez. La ora 18.10, avionul cu care călătoresc înalţii oaspeţi columbieni decolează de pe aeroportul Otopeni. Noi blocuri moderne au îmbogăţit zestrea arhitecturală a ora din Piaţa Palatului Culturii.şului Iaşi In imagine: construcţii Foto : L. STRATULAT 'HHiiiHiiiiinntniiiiimiiiiHiitumr* I O lecţie concretă de viaţă si^l $ Ferma viticolă Şorogari. Cu ^ § cuprinzi cu ochii — spalieri, ver- S S dele crud al viei şi tera*«. S % car* la orizont se unesc cu ce- ț § ruL Printre rinduri se ivesc a- § 5 desen capete de adolescenţi. S $ Sint elevii Liceului „M. Sado- ^ % veanu“ din Iaşi. Leagă _ corzile S S tinere care în septembrie vor ^ § trosni sub povara de aur a reţi dului. § — La început a fost greu. ne » «5 mărturiseşte elevul Roman Cos- S S tişevschi. Sîntem toţi din oraş t § şi niciodată, pină acum, nu am s § executat asemenea lucrări. Dar § ^ ne-am obişnuit repede ?*•••§ 5 merge. S Intr-adevăr, e greu sa man- S § cesti pe cîmp. Soarele te arde, S ^ ploaia ta udă. Mîinile, nede- ^ § prinsa la început, *e încurca § S Între corzile viei. Legi rafia si 5 Sf»rivești pe furiș la colegul de S '*llături. Nu cumva te-m intreg d cut? Nu trebuie să te depătească pentru că nici ei nu a S ^ mai lucrat în vie, aşa că eşti S § nevoit să-i dai zor. Soseşte ora S § prînzului- Te îndrepţi obosit jg ^ spre cantină. 5 Ia pauza care urmează, du- 5 ^ pă ce s-a servit masa, fetele şi S ^ băieţii încep să discute. Care a § ^ legat mai mult în ziua prece- i S dentă ? Doina Balean sau Ga- Gabriela Iordăchescu, Viorel Gofiț hal sau Lucian Vasilica? Se f*e S S socoteli rapide și la fete e de- 8 t clarată Învingătoare Gabriela S Iordăchescu eu 27* da butuci jb •. HARIGA 3 $ (continuare în pag. aiaj