Flacăra Iaşului, august 1974 (Anul 30, nr. 8664-8689)

1974-08-01 / nr. 8664

PACIN­A A II-A Aceloraşi întrebări, alte răspunsuri. De ce? La o recentă consfătuire cu cititorii de la Combinatul de fibre sintetice, organizată de zia­rul nostru, ni se sugera ca în rubricile destinate tinerilor să prezentăm, în paralel, opinia despre muncă şi comportare a câte doi oameni — unul, frun­taş, celălalt, cu rezultate încă ne­­satisfăcătoare. Ne-am gîndit că ar fi bine ca acest prim dialog să fie localizat chiar la C. F. S. Interlocutori — doi tineri din secţia fire II, de aceeaşi vîrstă (25 ani) şi aproximativ cu aceeaşi vechime în uzină : lăcătuşul Va­sile Vicol şi pro- __________ lucrătorul Nicolae Aprcutesel. Le-am Ancheta adresat, ambilor, ______ aceleaşi întrebări, lăsîndu-i să se prezinte singuri. — De ce credeţi că aţi fost a­­leşi dv. pentru această discuţie? V. Vicol: „Am impresia că sunt apreciat de cei cu care lucrez, şi acest lucru mă onorează. Lu­crez la întreţinerea unor utilaje pretenţioase — maşinile de tex­turat — şi dacă ele funcţionează corect, o parte de merit îmi a­­parţine. Poate de aceea!“. N. A­ preotesei : „Nu ştiu ! Eu mun­cesc, fac tot ce mi se spune ! S-ar putea să mai am şi unele abateri, mai lipsesc uneori, * «drept, dar... Cred că mă perse­cută şeful de echipă. Sînt unii cu abateri mai grave !“. — Ce părere aveţi despre co­lectivul în care munciţi? V. V. : „Noi, mecanicii, sîntem foarte uniţi, nu acţionăm fără Ştirea ori consultarea celorlalţi, nu ne refuzăm ajutorul. De a­­ceea, în acest an, la noi nu s-a înregistrat nici o abatere“. N. A.: „Şi oamenii de la noi, de la fi­xare, sînt buni, cînd lipseşte li­nul îi suplinesc şi atribuţiile lui, deşi le vine greu. Mă întrebaţi, mai înainte dacă le convine cînd îmi părăsesc locul de muncă sau absentez. Nu, desigur, dar nu mi-au pus în vedere să nu mai fac aşa ceva, şi, pe urmă, şi eu îi ajut cînd pot !“. — Vă place munca în combi­nat? Dar meseria? V.V.: „N-aş lucra în altă par­te, pentru că a fi „doctorul“ a­­cestor maşini complexe nu-i pu­ţin lucru. Iar meseria de meca­nic n-aş schimba-o pe nimic, deşi îmi plac şi altele. Dar lor ______ le rezerv timpul liber, au devenit noastră altfel de pasiuni*. tf. A.: „Am lucrat “ vreo doi ani la F.N.C., dar am venit aici fiind­că e mai curat. Nu știam nimic despre meseria asta. Acum cred că mi-ar fi plăcut mai mult să fiu strungar, de pildă“. — Pe planuri de viitor aveţi? V. V.: „Ieri am reuşit să pro­pun prima Îmbunătăţire In funcţionarea maşinilor de care răspund, şi a fost primită cu in­teres. Ce-mi pot dori mai mult ? Să învăţ, să ajung un mecanic­­de care să se vorbească în com­binat*. N. A.: „V-o spun sincer, discuţia asta — prima de acest fel — m-a pus pe gînduri. Ştiu că dacă aş fi un om de nădejde, aş putea să promovez, să cunosc tehnologia vopsirii, tabloul de comandă. Aş putea lucra într-un sector mai interesant. Mă voi sfătui cu colegii“. Participant la discuţii, tov. Victor Brînză, secretarul comi­tetului U.T.C. pe combinat, ne-a împărtăşit, în final, cîteva con­cluzii ale sale, la care aderă şi reporterul: „Cred că, pentru conturarea personalităţii tineri­lor care vin la noi, colectivul este determinant. La fixare — sec­tor nou — colectivul, organiza­ţia U.T.C., neavînd forţă şi ex­perienţă, au dat posibilitatea io­virii unor asemenea cazuri — oa­meni mai puţin ataşaţi­­de mun­ca lor, de uzină. Ceea ce nu se mai poate întîmpla la mecanici. In acest sens, trebuie lucrat încă mult. In al doilea rînd, trebuie eliminată posibilitatea venirii la noi a unor oameni care nu ştiu încă nimic despre meseria alea­să, şi rfte ceva am făcut şi In această direcţie. Aţi văzut, însă, că In fiecare sector maiştrii au ezitat să indice imediat oameni care pun probleme deosebite : numărul acestora e In scădere şi sînt convins că şi despre Apreu­­tesei se va vorbi, peste cîteva luni, altfel !I. F. CONSTANTIN Evidenţiaţi în munca patriotică Tinerii din cadrul Complexului C.F.R. Iaşi participă, în timpul lor liber, la ample acţiuni de muncă patriotică. Tov. I. Bîrsan, corespondentul nostru, ne infor­mează că uteciştii de la Centrul şcolar de calificare C.F.R. au prestat 4.200 ore de muncă pa­triotică în staţia Socola, iar cei­­de la Depou, Construcţii-montaj Miii şi reparaţii linii, Secţia IV 1 şi Secţia E.C.T. 1 au strîns şi predat 250 tone de fier vechi. S-au evidenţiat în mod deose­bit D. Pricop (Centrul de califi­care), V. Ichim, I. Chirilă, O. Găpăţînă (Depou), P. Bujor, Ad. Bejenaru (Secţia L. 1), P. Con­­standache (C.M.L.R.IV), I. Todi, E. Gnatenco, V. Chirilă (E.C.T. 1) l­a. Acţiuni cu bogat conţinut instructiv ! Serile cultural-distractive, or­ganizate pentru tinerii din co­muna Miroslava (satele Mirosla­va, Corneşti, Voroveşti) au voi bogat conţinut instructiv-educa­­tiv. Intre acţiunile iniţiate în ca­­­drul lor, sub îndrumarea comite­tului comunal al U.T.C., se numă­ră discuţiile pe bază de întrebări şi răspunsuri referitoare la po­litica partidului nostru, învăţa­rea de poezii şi cîntece patrio­tice, iniţierea tinerelor­ fete In arta cusăturilor populare şî cro­itoriei, repetate pe teme de eti­­c“. e.r n. Aşa se explică numărul crescînd al tinerilor care parti­cipă la astfel de seri, unde sunt invitaţi adesea să le vorbească oameni cu experienţă bogată de viaţă, activişti ai Comitetului ju­deţean, cadre de conducere din cadrul consiliului popular comu­nal. M. CIOBOTARU II Pe şantierele de construcţie a propriilor cămine Aşa cum am mai scris, în mu­nicipiul nostru se construiesc mai multe cămine pentru nefa­­milişti. Ne-am interesat cum muncesc tinerii din unităţile e­­conomice în cauză pentru con­struirea propriilor cămine. Deo­camdată, ne-am oprit la tinerii de la întreprinderea „Victoria" și Combinatul de fibre sinteli-La întreprinderea „Victoria“, unde la 28 iunie a.c. căminul a fost predat de către constructori, tinerii au muncit de zor. Tov. Dumitru Ghiriac, secretarul co­mitetului U.T.C. din întreprinde­re, ne informează că încă de la începutul anului, cu ocazia a­­dunării generale a oamenilor muncii, organizaţia de tineret s-a angajat să efectueze, pînă la 23 August a.c., 25.000 de ore muncă patriotică pentru con­struirea acestui edificiu, destinat tinerilor, precum şi la alte­biective. Acum, ei raportează realizarea a peste 21.000 de ore de muncă patriotică. La acest că­min, zilnic au fost prezenţi 40— 30 de tineri, încă de cînd con­structorul a oferit front de lu­cru pentru ei. S-au format bri­găzi pentru curăţenie, pentru manipularea materialelor, pen­tru ajutor la executarea unor o­­peraţii de construcţie. După ter­minarea finisajelor, s-au curăţat geamurile şi pardoseala. De cî­teva zile s-a început amenajarea spaţiilor verzi. După primirea căminului de la constructor s-a făcut repartizarea pe camere a tinerilor, care ara executat cură­ţenia generală. De asemenea, ei participă efectiv la aranjarea mobilierului. Şi acum cîteva nu­me de tineri care s-au remarcat: lăcătuşul Mihai Popa, strungarul Mihai Avamiresei, urzitoarea Constanţa Popa, firăreasa Virgi­nia Mihalache, ţesătoarea Olga Sandu ş.a. Şi la Combinatul de fibre sin­tetice, unde sunt în execuţie două asemenea cămine, tinerii partici­pă cu multă pasiune şi dăruire la ridicarea noilor construcţii. Peste 250 de tineri­ sunt prezenţi, în medie, cu rfte­r ore. Pînă in prezent, numai la aceste cămine ei au efectuat peste 2.000 de ore de muncă patriotică pentru ni­velarea terenului, prepararea be­­toanelor şi mortarelor, manipu­lări de materiale, îndepărtarea molozului ș.a. GORNELIU BOGDAN Pioneze — Nu, nu e bunicul!! E băiatul nostru, ■u-l mai cunoști ?! Ionel, se poate să La Vlădeni, în bătălia pentru strîngerea recoltei Tinerii sînt sufletul brigăzilor de mecanizatori la Vlădeni, ca de altfel în în­treg judeţul, se desfăşoară, acum, marea bătălie a recoltării. De la ora clnd razele soarelui sorb pri­mele picături de­ rouă şi pînă sea­ra tîrziu, cînd vălul nopţii cade, clmpia cunoaşte o agitaţie conti­nuă. Combinele muşcă lacom din lanuri, autocamioanele şi remorci­le iau mereu drumul spre baza de recepţie. Urmîndu-le îndeaproape, baletierele acţionează şi ele ritmic. Şi pretutindeni — oamenii. In fruntea celor care deschid, aici, drumul boabelor către pli­nea rumenă a ţării se află meca­nizatorii S.M.A. Vlădeni. Pe trac­toriştii Gh. Bartolea, Gh. Mocanu şi colegii lor i-am găsit pe tarlaua Morăriţa a fermei Borşa. Intrase­ră, de două zile, In lanul cu griu. Pînă atunci au recoltat orzul. A fost o adevărată luptă, își amin­tesc ei. Luptă cu timpul, dar mai ales cu ploaia care se înverșuna să cadă mereu. Orice clipă priel­nică recoltării a fost folosită din plin, iar cînd timpul a permis, s-a lucrat In schimburi prelungite. Veneau cu mlncarea de acasă și adesea mîncau sus, pe tractor. Ast­fel, In încleştarea dintre om şi natură, primul a ieşit, încă o da­tă, biruitor. Orzul de pe cele 150 hectare se află In prezent în de­pozite. E rindul griului acum. Comunis­tul Aurel Humă, Dumitru Spătaru şi ceilalţi mecanizatori sunt din nou la datorie. Recolta e scumpă şi nici un bob nu trebuie pierdut. Ei cunosc prea bine acest lucru şi, d­­e lumină, sunt mereu pe com­bine, folosindu-le la întregul lor randament. Tinerii Ion Pann şi Mihai Butnaru lucrează pentru prima dată pe o combină „Gloria“, dar le stăpînesc cum trebuie, a­­firmă ei. Rezultatele obţinute sunt de partea lor, confirmindu-le spu­sele. — Sunt nespus de mulţumit de felul cum se acţionează, de înţe­legerea de care tractoriştii dau dovadă la solicitările noastre, de­clară Ion Brunzaev, preşedintele (3.A.P. Să evidenţiez pe cineva? Aş nedreptăţi pe ceilalţi. Muncesc a­­proape toţi ca unul. Sufletul bri­găzilor sint Insă tinerii. — Aşa e. Intervine Mihai Ben­­chea, secretarul organizaţiei U.T.C. din S.U.A. Cîţiva dintre uteciştii noştri şi-au făcut debutul, şi ac­tuala campanie de recoltare, pe lanurile de grîu ale Bărăganului. Despre munca lui C. Luca, Victor Cohan sau a lui M. Butnaru ne-au venit de acolo numai cuvinte de laudă. întorşi acasă, ei sint mereu In frunte. Cuvinte frumoase la adresa ti­nerilor mecanizatori din Vlădeni a rostit si Nicolae Fliscu, secreta­rul comitetului comunal de partid, care se afla pe tarla. Ea imbalo­­tat şi Insilozat, la treieratul ma­zăre­, la aratul terenului eliberat de paie, mecanizatorii munceau in­tens, cu dăruire. Şi în primele rîn­­duri se aflau uteciştii, ei fiind su­fletul brigăzilor, cum ne declara Ion Brinzan . DAN GALARAŞ Vasile Boambă, lăcătuş (stingă), ţi Petru Limgn, sodor, tint doi dintre tinerii fruntaşi din cadrul secţiei lăcătuş­erie — montaj a I.V.PS.R. Iată-i, in imagine, lucrind la realizarea unei lame pen­tru buldozerul S. 150«. Foto : L. STRATULA» Săli goale, care se numesc cluburi de vacanţă ale elevilor Printre acţiunile specifice vacanţei e­­levilor se numără şi activităţile de club. In şcoli generale, licee, case de cultură s-au amenajat cluburi ale elevilor in scopul de a se oferi şcolarilor de toate vîrstele posi­bilităţi să-şi petreacă In mod agreabil timpul de odihnă. Curios, dar aceste lăcaşe nu prea sunt „asaltate“ de că­tre elevi. O explicaţie ar fi aceea că elevii preferă acum, în peri­oada de vară, acţiu­nile In aer liber — excursii, drumeţii, în­treceri sportive etc. Pe de altă parte, In­să, nici programul a­­cestor cluburi nu este de natură să constituie un punct de atracţie. Cite o masă de tenis, două­­trei cutii de şah şi... cam atît au la dispo­ziţie elevii care vin la club. La Casa de cultură a sindicatelor, s-a rezervat o sală pentru clubul elevilor, dar pe aici nu vin nici elevi, nici cei ce ar urma să se ocupe de modul de desfă­şurare a vacanţei. Tov. Paul Zamfir, di­rector adjunct al Ca­sei de cultură, spu­nea că organizatorii vacanţei ar fi trebuit să alcătuiască un pro­gram de­­ activităţi specifice, să existe cineva dintre profe­sori sau chiar elevi care să iniţieze acţi­uni recreative. Ast­fel de cluburi s-au a­­menajat şi în unele şcoli generale şi licee, dar nici acestea nu sunt frecventate de către elevi. La Şcoala generală nr. 3 şi la Liceul din Paşcani. în ziua vizitei noas­tre, uşile erau încu­iate, cu toate că timpul nu era favora­bil organizării acţiu­nilor In aer liber. Căutăm explicaţii la tov. Gheorghe Florea, secretarul Comitetului orăşenesc al U.T.C., care ne-a spus : „în perioada vacanţei s-au organizat numeroase acţiuni pentru elevi­­ de cluburi, însă, nu ne-am ocupat In su­ficientă măsură“. A­­ceeaşi situaţie şi la multe dintre şcolile din Iaşi. D­is­cu­tind cu tov. Alexandra Baciu, secretară a Comitetu­lui municipal Iaşi al U.T.C., am aflat că se intenţionează ca ma­joritatea activităţilor de club să se organi­zeze la Casa de cul­tură a tineretului şi studenţilor. O idee valoroasă, deoarece a­­ceastă instituţie dis­pune de suficiente posibilităţi pentru a găzdui şi colabora la susţinerea unor mani­festări cultural-dis­tractive şi sportive a­­tractive. Conducerea Casei de cultură este receptivă la orice pro­punere, numai să vi­nă din partea cuiva. Şi, dacă se poate, chiar în această va­canţă, din care a trecut o bună perioa­dă de timp. .. C. LUPE C. ENEA Radio las Programul ( august) I 17,1 sonor ; 18,30 ( flet românesc: tecul care n 19,20 Biografii rane ; 19,35 Pe undelor, meloc­­ă I 20,00 Fest­ovului radiofoi *1,30 Ciclu­l 22,00 Radiolui Seară de ccî,41 Televiziui 16,00—17,00 17,30 Telex ,­­ premieră ; 17,4 Berna, capital 17,55 Agroen lt.25 Atenţie tenţie I ; 18,55 10,00 Familia 10,25 1001 de Telejurnal. G rH Întreceri a biliar ; 20,00 , tru tineret­­­ul emblemele pă echipele Mureş şi­ Sib De­jos pini Ritmuri tinere a­maţii şi solist 21,80 Tineri se *1,40 O nouă muzical-distrae Julie Andrews de ore- O­oi ani. Cinematog Tineretului, program de fii nentare , ore 15,00 ; 17,00 ; 11 Despre * am­ere". Republi ,00 ; 11,05 ; 14, 8.55 ; 21,00 i „A ru Iubire*. Vi e 9,00 I 15,15 •Cleopatra“. G­ ravă „Rîpa­tra 20,15 I '„C­­opou, orele 9, 5.00 ; 17,00 ; 19 Percheziţia“. G­ară „Palat“. „ O floare şi c iar!“. Tătăraşi, program de fii ventare. Nicoli 6.00 ; 19,00 I 20“. *romwpr Ea tragerea c le 1974, au fo­rmătoarele nn Ixtragerea I i 4 24 28 12 Fond de clst 21 429. Retragerea a n 6 3 43 15 21 Fond de clst 72 967. ["impui pi Vremea *e n eneral frumoaj luroasă, dar uj illă, cu cerul enin noaptea eața. Unele Innț * și trecătoar troduce dur ind local la i­n nordul Mole­­or semnala ae floaie însoţite, nene electrice, infla slaiTVpInă lat din sectoru: i­. Temperatul ne vor oscila i !1 grade, iar c ne Intre 27 și Mereu pre Corespondentei ar Grigore Mi scris un succi ret al medicul Iosub, de la icripţia sanitar­­ia Lungani. Se A cîteva date * oră din zi sa medicul vrezent oricăre ări ; mortalitate ilă se menţine imul an, la ze­­va Vornicu şi i vare se număr ire cele­a căn « fost salvată ! Jaedic, 4. .1

Next