Flacăra Iaşului, august 1974 (Anul 30, nr. 8664-8689)
1974-08-01 / nr. 8664
PACINA A II-A Aceloraşi întrebări, alte răspunsuri. De ce? La o recentă consfătuire cu cititorii de la Combinatul de fibre sintetice, organizată de ziarul nostru, ni se sugera ca în rubricile destinate tinerilor să prezentăm, în paralel, opinia despre muncă şi comportare a câte doi oameni — unul, fruntaş, celălalt, cu rezultate încă nesatisfăcătoare. Ne-am gîndit că ar fi bine ca acest prim dialog să fie localizat chiar la C. F. S. Interlocutori — doi tineri din secţia fire II, de aceeaşi vîrstă (25 ani) şi aproximativ cu aceeaşi vechime în uzină : lăcătuşul Vasile Vicol şi pro- __________ lucrătorul Nicolae Aprcutesel. Le-am Ancheta adresat, ambilor, ______ aceleaşi întrebări, lăsîndu-i să se prezinte singuri. — De ce credeţi că aţi fost aleşi dv. pentru această discuţie? V. Vicol: „Am impresia că sunt apreciat de cei cu care lucrez, şi acest lucru mă onorează. Lucrez la întreţinerea unor utilaje pretenţioase — maşinile de texturat — şi dacă ele funcţionează corect, o parte de merit îmi aparţine. Poate de aceea!“. N. A preotesei : „Nu ştiu ! Eu muncesc, fac tot ce mi se spune ! S-ar putea să mai am şi unele abateri, mai lipsesc uneori, * «drept, dar... Cred că mă persecută şeful de echipă. Sînt unii cu abateri mai grave !“. — Ce părere aveţi despre colectivul în care munciţi? V. V. : „Noi, mecanicii, sîntem foarte uniţi, nu acţionăm fără Ştirea ori consultarea celorlalţi, nu ne refuzăm ajutorul. De aceea, în acest an, la noi nu s-a înregistrat nici o abatere“. N. A.: „Şi oamenii de la noi, de la fixare, sînt buni, cînd lipseşte linul îi suplinesc şi atribuţiile lui, deşi le vine greu. Mă întrebaţi, mai înainte dacă le convine cînd îmi părăsesc locul de muncă sau absentez. Nu, desigur, dar nu mi-au pus în vedere să nu mai fac aşa ceva, şi, pe urmă, şi eu îi ajut cînd pot !“. — Vă place munca în combinat? Dar meseria? V.V.: „N-aş lucra în altă parte, pentru că a fi „doctorul“ acestor maşini complexe nu-i puţin lucru. Iar meseria de mecanic n-aş schimba-o pe nimic, deşi îmi plac şi altele. Dar lor ______ le rezerv timpul liber, au devenit noastră altfel de pasiuni*. tf. A.: „Am lucrat “ vreo doi ani la F.N.C., dar am venit aici fiindcă e mai curat. Nu știam nimic despre meseria asta. Acum cred că mi-ar fi plăcut mai mult să fiu strungar, de pildă“. — Pe planuri de viitor aveţi? V. V.: „Ieri am reuşit să propun prima Îmbunătăţire In funcţionarea maşinilor de care răspund, şi a fost primită cu interes. Ce-mi pot dori mai mult ? Să învăţ, să ajung un mecanicde care să se vorbească în combinat*. N. A.: „V-o spun sincer, discuţia asta — prima de acest fel — m-a pus pe gînduri. Ştiu că dacă aş fi un om de nădejde, aş putea să promovez, să cunosc tehnologia vopsirii, tabloul de comandă. Aş putea lucra într-un sector mai interesant. Mă voi sfătui cu colegii“. Participant la discuţii, tov. Victor Brînză, secretarul comitetului U.T.C. pe combinat, ne-a împărtăşit, în final, cîteva concluzii ale sale, la care aderă şi reporterul: „Cred că, pentru conturarea personalităţii tinerilor care vin la noi, colectivul este determinant. La fixare — sector nou — colectivul, organizaţia U.T.C., neavînd forţă şi experienţă, au dat posibilitatea iovirii unor asemenea cazuri — oameni mai puţin ataşaţide munca lor, de uzină. Ceea ce nu se mai poate întîmpla la mecanici. In acest sens, trebuie lucrat încă mult. In al doilea rînd, trebuie eliminată posibilitatea venirii la noi a unor oameni care nu ştiu încă nimic despre meseria aleasă, şi rfte ceva am făcut şi In această direcţie. Aţi văzut, însă, că In fiecare sector maiştrii au ezitat să indice imediat oameni care pun probleme deosebite : numărul acestora e In scădere şi sînt convins că şi despre Apreutesei se va vorbi, peste cîteva luni, altfel !I. F. CONSTANTIN Evidenţiaţi în munca patriotică Tinerii din cadrul Complexului C.F.R. Iaşi participă, în timpul lor liber, la ample acţiuni de muncă patriotică. Tov. I. Bîrsan, corespondentul nostru, ne informează că uteciştii de la Centrul şcolar de calificare C.F.R. au prestat 4.200 ore de muncă patriotică în staţia Socola, iar ceide la Depou, Construcţii-montaj Miii şi reparaţii linii, Secţia IV 1 şi Secţia E.C.T. 1 au strîns şi predat 250 tone de fier vechi. S-au evidenţiat în mod deosebit D. Pricop (Centrul de calificare), V. Ichim, I. Chirilă, O. Găpăţînă (Depou), P. Bujor, Ad. Bejenaru (Secţia L. 1), P. Constandache (C.M.L.R.IV), I. Todi, E. Gnatenco, V. Chirilă (E.C.T. 1) la. Acţiuni cu bogat conţinut instructiv ! Serile cultural-distractive, organizate pentru tinerii din comuna Miroslava (satele Miroslava, Corneşti, Voroveşti) au voi bogat conţinut instructiv-educativ. Intre acţiunile iniţiate în cadrul lor, sub îndrumarea comitetului comunal al U.T.C., se numără discuţiile pe bază de întrebări şi răspunsuri referitoare la politica partidului nostru, învăţarea de poezii şi cîntece patriotice, iniţierea tinerelor fete In arta cusăturilor populare şî croitoriei, repetate pe teme de etic“. e.r n. Aşa se explică numărul crescînd al tinerilor care participă la astfel de seri, unde sunt invitaţi adesea să le vorbească oameni cu experienţă bogată de viaţă, activişti ai Comitetului judeţean, cadre de conducere din cadrul consiliului popular comunal. M. CIOBOTARU II Pe şantierele de construcţie a propriilor cămine Aşa cum am mai scris, în municipiul nostru se construiesc mai multe cămine pentru nefamilişti. Ne-am interesat cum muncesc tinerii din unităţile economice în cauză pentru construirea propriilor cămine. Deocamdată, ne-am oprit la tinerii de la întreprinderea „Victoria" și Combinatul de fibre sinteli-La întreprinderea „Victoria“, unde la 28 iunie a.c. căminul a fost predat de către constructori, tinerii au muncit de zor. Tov. Dumitru Ghiriac, secretarul comitetului U.T.C. din întreprindere, ne informează că încă de la începutul anului, cu ocazia adunării generale a oamenilor muncii, organizaţia de tineret s-a angajat să efectueze, pînă la 23 August a.c., 25.000 de ore muncă patriotică pentru construirea acestui edificiu, destinat tinerilor, precum şi la altebiective. Acum, ei raportează realizarea a peste 21.000 de ore de muncă patriotică. La acest cămin, zilnic au fost prezenţi 40— 30 de tineri, încă de cînd constructorul a oferit front de lucru pentru ei. S-au format brigăzi pentru curăţenie, pentru manipularea materialelor, pentru ajutor la executarea unor operaţii de construcţie. După terminarea finisajelor, s-au curăţat geamurile şi pardoseala. De cîteva zile s-a început amenajarea spaţiilor verzi. După primirea căminului de la constructor s-a făcut repartizarea pe camere a tinerilor, care ara executat curăţenia generală. De asemenea, ei participă efectiv la aranjarea mobilierului. Şi acum cîteva nume de tineri care s-au remarcat: lăcătuşul Mihai Popa, strungarul Mihai Avamiresei, urzitoarea Constanţa Popa, firăreasa Virginia Mihalache, ţesătoarea Olga Sandu ş.a. Şi la Combinatul de fibre sintetice, unde sunt în execuţie două asemenea cămine, tinerii participă cu multă pasiune şi dăruire la ridicarea noilor construcţii. Peste 250 de tineri sunt prezenţi, în medie, cu rfter ore. Pînă in prezent, numai la aceste cămine ei au efectuat peste 2.000 de ore de muncă patriotică pentru nivelarea terenului, prepararea betoanelor şi mortarelor, manipulări de materiale, îndepărtarea molozului ș.a. GORNELIU BOGDAN Pioneze — Nu, nu e bunicul!! E băiatul nostru, ■u-l mai cunoști ?! Ionel, se poate să La Vlădeni, în bătălia pentru strîngerea recoltei Tinerii sînt sufletul brigăzilor de mecanizatori la Vlădeni, ca de altfel în întreg judeţul, se desfăşoară, acum, marea bătălie a recoltării. De la ora clnd razele soarelui sorb primele picături de rouă şi pînă seara tîrziu, cînd vălul nopţii cade, clmpia cunoaşte o agitaţie continuă. Combinele muşcă lacom din lanuri, autocamioanele şi remorcile iau mereu drumul spre baza de recepţie. Urmîndu-le îndeaproape, baletierele acţionează şi ele ritmic. Şi pretutindeni — oamenii. In fruntea celor care deschid, aici, drumul boabelor către plinea rumenă a ţării se află mecanizatorii S.M.A. Vlădeni. Pe tractoriştii Gh. Bartolea, Gh. Mocanu şi colegii lor i-am găsit pe tarlaua Morăriţa a fermei Borşa. Intraseră, de două zile, In lanul cu griu. Pînă atunci au recoltat orzul. A fost o adevărată luptă, își amintesc ei. Luptă cu timpul, dar mai ales cu ploaia care se înverșuna să cadă mereu. Orice clipă prielnică recoltării a fost folosită din plin, iar cînd timpul a permis, s-a lucrat In schimburi prelungite. Veneau cu mlncarea de acasă și adesea mîncau sus, pe tractor. Astfel, In încleştarea dintre om şi natură, primul a ieşit, încă o dată, biruitor. Orzul de pe cele 150 hectare se află In prezent în depozite. E rindul griului acum. Comunistul Aurel Humă, Dumitru Spătaru şi ceilalţi mecanizatori sunt din nou la datorie. Recolta e scumpă şi nici un bob nu trebuie pierdut. Ei cunosc prea bine acest lucru şi, de lumină, sunt mereu pe combine, folosindu-le la întregul lor randament. Tinerii Ion Pann şi Mihai Butnaru lucrează pentru prima dată pe o combină „Gloria“, dar le stăpînesc cum trebuie, afirmă ei. Rezultatele obţinute sunt de partea lor, confirmindu-le spusele. — Sunt nespus de mulţumit de felul cum se acţionează, de înţelegerea de care tractoriştii dau dovadă la solicitările noastre, declară Ion Brunzaev, preşedintele (3.A.P. Să evidenţiez pe cineva? Aş nedreptăţi pe ceilalţi. Muncesc aproape toţi ca unul. Sufletul brigăzilor sint Insă tinerii. — Aşa e. Intervine Mihai Benchea, secretarul organizaţiei U.T.C. din S.U.A. Cîţiva dintre uteciştii noştri şi-au făcut debutul, şi actuala campanie de recoltare, pe lanurile de grîu ale Bărăganului. Despre munca lui C. Luca, Victor Cohan sau a lui M. Butnaru ne-au venit de acolo numai cuvinte de laudă. întorşi acasă, ei sint mereu In frunte. Cuvinte frumoase la adresa tinerilor mecanizatori din Vlădeni a rostit si Nicolae Fliscu, secretarul comitetului comunal de partid, care se afla pe tarla. Ea imbalotat şi Insilozat, la treieratul mazăre, la aratul terenului eliberat de paie, mecanizatorii munceau intens, cu dăruire. Şi în primele rînduri se aflau uteciştii, ei fiind sufletul brigăzilor, cum ne declara Ion Brinzan . DAN GALARAŞ Vasile Boambă, lăcătuş (stingă), ţi Petru Limgn, sodor, tint doi dintre tinerii fruntaşi din cadrul secţiei lăcătuşerie — montaj a I.V.PS.R. Iată-i, in imagine, lucrind la realizarea unei lame pentru buldozerul S. 150«. Foto : L. STRATULA» Săli goale, care se numesc cluburi de vacanţă ale elevilor Printre acţiunile specifice vacanţei elevilor se numără şi activităţile de club. In şcoli generale, licee, case de cultură s-au amenajat cluburi ale elevilor in scopul de a se oferi şcolarilor de toate vîrstele posibilităţi să-şi petreacă In mod agreabil timpul de odihnă. Curios, dar aceste lăcaşe nu prea sunt „asaltate“ de către elevi. O explicaţie ar fi aceea că elevii preferă acum, în perioada de vară, acţiunile In aer liber — excursii, drumeţii, întreceri sportive etc. Pe de altă parte, Insă, nici programul acestor cluburi nu este de natură să constituie un punct de atracţie. Cite o masă de tenis, douătrei cutii de şah şi... cam atît au la dispoziţie elevii care vin la club. La Casa de cultură a sindicatelor, s-a rezervat o sală pentru clubul elevilor, dar pe aici nu vin nici elevi, nici cei ce ar urma să se ocupe de modul de desfăşurare a vacanţei. Tov. Paul Zamfir, director adjunct al Casei de cultură, spunea că organizatorii vacanţei ar fi trebuit să alcătuiască un program de activităţi specifice, să existe cineva dintre profesori sau chiar elevi care să iniţieze acţiuni recreative. Astfel de cluburi s-au amenajat şi în unele şcoli generale şi licee, dar nici acestea nu sunt frecventate de către elevi. La Şcoala generală nr. 3 şi la Liceul din Paşcani. în ziua vizitei noastre, uşile erau încuiate, cu toate că timpul nu era favorabil organizării acţiunilor In aer liber. Căutăm explicaţii la tov. Gheorghe Florea, secretarul Comitetului orăşenesc al U.T.C., care ne-a spus : „în perioada vacanţei s-au organizat numeroase acţiuni pentru elevi de cluburi, însă, nu ne-am ocupat In suficientă măsură“. Aceeaşi situaţie şi la multe dintre şcolile din Iaşi. Discutind cu tov. Alexandra Baciu, secretară a Comitetului municipal Iaşi al U.T.C., am aflat că se intenţionează ca majoritatea activităţilor de club să se organizeze la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. O idee valoroasă, deoarece această instituţie dispune de suficiente posibilităţi pentru a găzdui şi colabora la susţinerea unor manifestări cultural-distractive şi sportive atractive. Conducerea Casei de cultură este receptivă la orice propunere, numai să vină din partea cuiva. Şi, dacă se poate, chiar în această vacanţă, din care a trecut o bună perioadă de timp. .. C. LUPE C. ENEA Radio las Programul ( august) I 17,1 sonor ; 18,30 ( flet românesc: tecul care n 19,20 Biografii rane ; 19,35 Pe undelor, melocă I 20,00 Festovului radiofoi *1,30 Ciclul 22,00 Radiolui Seară de ccî,41 Televiziui 16,00—17,00 17,30 Telex , premieră ; 17,4 Berna, capital 17,55 Agroen lt.25 Atenţie tenţie I ; 18,55 10,00 Familia 10,25 1001 de Telejurnal. G rH Întreceri a biliar ; 20,00 , tru tineretul emblemele pă echipele Mureş şi Sib Dejos pini Ritmuri tinere amaţii şi solist 21,80 Tineri se *1,40 O nouă muzical-distrae Julie Andrews de ore- Ooi ani. Cinematog Tineretului, program de fii nentare , ore 15,00 ; 17,00 ; 11 Despre * amere". Republi ,00 ; 11,05 ; 14, 8.55 ; 21,00 i „A ru Iubire*. Vi e 9,00 I 15,15 •Cleopatra“. G ravă „Rîpatra 20,15 I '„Copou, orele 9, 5.00 ; 17,00 ; 19 Percheziţia“. Gară „Palat“. „ O floare şi c iar!“. Tătăraşi, program de fii ventare. Nicoli 6.00 ; 19,00 I 20“. *romwpr Ea tragerea c le 1974, au formătoarele nn Ixtragerea I i 4 24 28 12 Fond de clst 21 429. Retragerea a n 6 3 43 15 21 Fond de clst 72 967. ["impui pi Vremea *e n eneral frumoaj luroasă, dar uj illă, cu cerul enin noaptea eața. Unele Innț * și trecătoar troduce dur ind local la in nordul Moleor semnala ae floaie însoţite, nene electrice, infla slaiTVpInă lat din sectoru: i. Temperatul ne vor oscila i !1 grade, iar c ne Intre 27 și Mereu pre Corespondentei ar Grigore Mi scris un succi ret al medicul Iosub, de la icripţia sanitaria Lungani. Se A cîteva date * oră din zi sa medicul vrezent oricăre ări ; mortalitate ilă se menţine imul an, la zeva Vornicu şi i vare se număr ire celea căn « fost salvată ! Jaedic, 4. .1