Flacăra Iaşului, septembrie 1974 (Anul 30, nr. 8690-8714)

1974-09-01 / nr. 8690

IPAGINA A l1 A O pagină memorabilă din istoria mişcării muncitoreşti din țara noastră Restabilirea unităţii sindicale 6 septembrie 19443 Insurecţia naţională armată an­tifascistă şi antiimperialistă din au­gust 1944, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, a mar­cat începutul revoluţiei populare din ţara noastră. Principalele o­­biective de luptă ale partidului şi ale celorlalte forţe democratice şi patriotice, în frunte cu clasa mun­citoare, erau s­tobilizarea tuturor forţelor poporului în scopul duce­rii războiului pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei şi participarea în continuare, alături d­e armata sovietică, la lupta pen­tru victoria finală împotriva fas­cismului şi intensificarea luptei maselor largi populare pentru a­­părarea intereselor celor ce mun­cesc ; înfăptuirea unor reforme­ e­­conomice şi îndeosebi a reformei a­­grare ; democratizarea ţării ; in­staurarea unui guvern care să ga­ranteze realizarea tuturor acestor obiective. Principala forţă socială capabilă să conducă masele in lup­ta pentru înfăptuirea acestor o­­biective era clasa muncitoare. Pre­ocuparea principală a Partidului Comunist Român a fost îndreptată spre organizarea clasei muncitoa­re. încă la 26 august, C.G. al P.C.R. adresa muncitorilor chemarea ! „Uniţi în Fncatu­l Unic Muncito­resc, puneţi-vă în fruntea luptei eliberare a poporului român ! Refaceţi imediat organizaţiile voas­tre sindicale ! Organizaţi comitete patriotice de fabrici, alese de toţi muncitorii, pentru recrutarea de luptători, conducerea luptei patrio­tice şi menţinerea ordinei în fa­brici, uzine şi cartiere Răspun­­zâd acestor chemări, muncitorii şi alţi salariaţi din­­ numeroase în­treprinderi industriale şi-au creat imediat, încă în zilele insurecţiei, organizaţii sindicale şi comitete de fabrică. In procesul de refacere­ a mişcării sindicale a fost folosită din plin experienţa acumulată în anii ilegalităţii, precum şi Frontul Unic Muncitoresc realizat­­ în a doua jumătate a lunii aprilie 1944. f­ste semnificativ de a subliniat fap­tul că, de regulă, primii muncitori care s-au organizat în sindicate şi şi-au ales comitete de fabrică au fost cei din întreprinderile în care fuseseră organizate şi func­­ţionau comitete patriotice. La 1 septembrie 1944, delegaţii comitetelor centrale ale P.C.R. şi P.S.D. au stabilit de comun acord­ principiile şi măsurile de organi­zare a salariaţilor în sindicate pro­fesionale şi au constituit Comisia de organizare a mişcării sindicale, avînd rolul de a conduce şi coor­dona acţiunea de organizare a sin­dicatelor şi activitatea acestora. Astfel, în focul revoluţiei a fost refăcută mişcarea sindicală, a că­rei scindare avusese loc cu două decenii în urmă. In rezoluţia a­­doptată se sublinia : „Clasa munci­toare trebuie să devină o forţă bi­ne organizată, capabilă să joace tmn rol de frunte în vederea ridi­cării nivelului de viaţă, de cultu­ră, organizare, în lupta lor şi a în­tregului popor muncitor“. Organi­zarea mişcării sindicale a avut loc pe baza Frontului Unic Muncito­resc, a luptei de clasă şi a interna­ţionalismului proletar, precum şi prin aplicarea principiilor cen­tralismului democratic şi ale de­mocraţiei muncitoreşti. „înfăptui­rea unităţii de acţiune a clasei muncitoare a avut o însemnătate deosebită — aş putea spune hotă­­rîtoare — pentru desfăşurarea cu succes a luptelor democratice şi revoluţionare din ţara noastră“, Sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Refacerea mişcării sindicale a întărit capacitatea de luptă a clasei muncitoare, rolul ei de clasă conducătoare în desăvâr­­şirea sarcinilor revoluţiei burghe­­zo-democratice şi trecerea la re­voluţia socialistă. Totodată, orga­nizarea clasei muncitoare în sin­dicate revoluţionare a influenţat pozitiv organizarea şi altor clase şi pături sociale care, sub îndem­nul şi conducerea muncitorilor, s-au încadrat activ in rezolvarea problemelor revoluţiei. Intr-o perioadă de numai cîteva luni au fost obţinute rezultate cu totul remarcabile. Astfel, au fost create peste 500 de comitete mun­citoreşti de întreprindere. Cu toa­tă împotrivirea reprezentanţilor reacţiunii, din guvernele din toam­na anului 1944, la sfîrşitul anului toate întreprinderile se aflau în mîinile comitetelor muncitoreşti. „Activitatea comitetelor de între­prindere — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — a avut un rol hotărîtor în asigurarea con­tinuării procesului de producţie a întreprinderii, în împiedicarea ac­ţiunilor de dezorganizare şi de sa­botaj organizate de reacţiunea ca­pitalistă“. Comitetele muncitoreşti constituiau de fapt o formă de ma­nifestare a puterii clasei munci­toare. Clasa muncitoare în frunte cu partidul comunist, organizată in sindicate, se manifesta ca cea mai înaintată forţă a societăţii româ­neşti, conducătoarea întregului po­por în opera de făurire a socia­lismului. A. CONSTANTINESCU JOCURI Lumină ORIZONTAL! 1. A pictat... „La lumina lămpii“; 2. Cercetător al refracţiei şi polarizării lumi­nii (1786—1853) — Polarizor de lumină ; 3. Compozitorul liedu­lui „Te-am întîlnit într-un a­­murg“ — G! ; 4. Da — La lumină! — Abreviere latină; 5. Radu Opaiţ — Nu — Luminată cu fa­rurile ; 6. A scris nuvela „Lu­mină şi umbră“ — Autorul poe­ziei „Lumina aurie se cerne prin­tre cetini“; 7. Jucat la lumina reflectoarelor — In etate ; 8. Corpuri de iluminat — Apoase. VERTICAL : 1. A studiat po­larizarea luminii (1791—1841) ; 2. Gloanţe luminoase ; 3. Plină — Luminează faţa suporterului ; 4. Schelet rigid ! — Fotofobie (pl.); 5. Iluminist, oftalmolog român ; 6. Dînsa — Ba !; 7. S! — La soa­re !; 8. Sclipire ; 9. Cerc de ma­ximă iluminare ; 10. însorit ! — Metalul celulei fotoelectrice ; 11. Cheie franceză ! — Şir ; 12. Scriere. Dicţionar : AAC, CLE. VIOREL VÎLCEANU Turnul Înclinat din Hradec-Kralove Vechiul turn de pază din ora­şul Hradec-Kralove (R. S. Ceho­slovacă) s-a înclinat într-atît incit autorităţile au hotărît să înceapă lucrări imediate pentru salvarea lui. Supranumit şi „Turnul alb", el datează din 1574, cînd a fost construit în centrul oraşului. De atunci, fiind supus vibraţiei continue provocate de circulaţia intensă, turnul a început să se încline. Deşi unghiul de înclina­ţie este mai mic decit al renu­mitului Turn din Pisa, munici­palitatea a hotărît, totuşi, să-l consolideze. Cîţi peşti se află în Oceanul mondial ? Frederic Popper, locţiitorul directorului general al F.A.O., a declarat la Conferinţa de la Caracas asupra dreptului mării că, în 1965, s-a pescuit, în în­treaga lume, doar 36 la sută din cantitatea de peşte pe care o poate da Oceanul mondial fără a dăuna procesului de reprodu­cere. In 1972, cantitatea pescuită a fost de 50 la sută din rezervele oceanelor. Pentru a mări canti­tatea de peşte pescuit — a dec­larat Popper — sunt necesare noi metode pentru detectarea bancurilor de peşti, precum şi pescuirea industrială a altor so­iuri de pești decit cele tradițio­nale. Medicul vă sfătuieşte SANDULESCU C-TIN, Iaşi . Există posibilitatea de a face tra­tamente balneare şi în oraşul Iaşi , la serviciile de balneotera­­pie din policlinici, la Clinica bal­­neologică de la Spitalul nr. 2, ca şi la Complexul balnear de la Nicolina. Compoziţia apei fo­losite în aceste balneaţii este mai complexă şi dă rezultate mult mai bune decît o simplă baie cu sare de bucătărie. GHERCA VERONICA, Mir­­ceşti : Osteoporoza este o boală cronică — adică de durată — tratamentul indicat de clinica balneologică trebuie urmat a­­proape continuu timp îndelungat, în raport cu starea evoluţiei bo­lii dv. In plus, pentru evitarea durerilor date de lombosciatică este util să purtaţi un corset (brîu) şi să nu faceţi eforturi fi­zice mari — îndeosebi să nu ri­dicaţi greutăţi etc. Periodic, este necesar să fiţi examinată de un medic reumatolog care ar putea eventual schimba unele medica­mente. PASCAL VERONICA, Borşa : Nici un medicament nu s-a do­vedit folositor în obţinerea unei slăbiri constante. Regimul ali­mentar cu calorii reduse este singura atitudine după care se obţin rezultate bune. Există po­sibilitatea unei slăbiri rapide printr-un regim alimentar adap­tat care se stabileşte de servi­ciul de boli metabolice din Po­liclinica Iaşi, sau se poate ur­ma un regim alimentar mai în­delungat care contribuie la slă­bire. Un asemenea regim exclu­de total dulciuril­e, băuturile al­coolice, reduce mult făinoasele, deci şi pîinea etc. Alimentaţia este compusă din carne slabă, brînză de vaci, albuş de ou, le­gume şi unele fructe precum me­rele, caisele etc. A.C., Iaşi : Este necesară redu­cerea sării de bucătărie din ali­mentaţie, atunci cînd există hi­pertensiune arterială (valori pes­te 15/9 cm. TIg), cînd sînt edeme (umflături marcate ale membre­lor datorită unor boli de inimă sau de rinich­i etc.). In ateroscle­­roza necomplicată nu este nece­sar să se priveze bolnavul de sarea din alimentaţie. CRUCEANU ION, Iaşi : Citiţi răspunsul dat tovarăşului Săndu­­lescu C-tin. Plaja este mai bine suportată în orele de dimineaţă. MN BLUM doctor în ştiinţe medicale Iaşul—prezenţă edificatoare in marea vitrină a României XXX (urmare din pag. 1) lire sintetice; diferite alte expo­nate, ca produse finite din mase plastice, aparţinind întreprinde­rii de prelucrare a materialelor plastice, depuse în pavilionul re­zervat industriei noastre chimice, demonstrează puternicul avint pe care l-a cunoscut această ramu­ră pe meleagurile ieşene. In prezent, în această parte a ţării se obţine peste patru cincimi din producţia românească de antibio­tice, mai bine de o treime din cea de fire şi fibre sintetice, im­portante cantităţi de mase plas­tice şi produse finite din mase plastice. Bine reprezentată in ca­drul E.R.E.N. ’74 este in­dustria metalurgică a judeţului Iaşi. Reţin atenţia noile sorti­mente de profile formate la rece, cu largi utilizări în construcţiile industriale şi de maşini, care a­­sigură îmbinarea armonioasă a e­­lementelor prefabricate cu ele­mente laminate monolit, indus­trializarea activităţilor de execu­ţie, utilizarea eficientă a metalu­lui în structuri de rezistenţă. Sunt expuse şi diferite tipuri de ţevi din oţel sudate longitudinal etc., creaţii ale întreprinderii metalur­gice din localitate. Numeroşi specialişti in con­strucţii se opresc îndelung şi soli­cită detalii asupra unor intere­sante exponate înfăţişate pe plat­forme în aer liber de către Trus­tul judeţean de construcţii indus­triale. Este vorba de tiparul me­talic universal — încă­­itor pentru turnarea elementelor liniare din beton armat, dotat cu dispozitive ce permit cofrarea şi decofrarea rapidă, asigurînd reducerea m­a­troperei cu 50 la sută, ca şi ele­mentul prefabricat din beton cur­mat pentru realizarea pereţilor la camerele de uscare din indus­tria materialelor de construcţie. Tot din domeniul maşinilor şi utilajelor, de această dată cu fo­losinţă în industria uşoară, se impune atenţiei maşina de impri­mat produse finite, realizată prin autodotare la Întreprinderea de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Cucerindu-şi, meritat, blazonul de oraş şi judeţ industrial, Iaşul nu-şi dezminte nici de această dată virtuţile. „Bătrîna“ dar veş­nic tînăra „Nicotină“ se prezin­tă la E.R.E.N. ’74 cu o fru­moasă carte de vizită. O explicaţie la macheta centralei de betoane, cu o capacitate de 45 metoră, expusă in pavilionul central, menţionează că proto­tipul acestei instalaţii realizat la întreprinderea ieşeană se află in probe la întreprinderea „Grani­tul“ din Bucureşti. De asemenea, o serie de alte exponate :* freza frontală cu dinţi demontabili FFDT, maşina de şanfrenat ta­blă MST, freza rutieră pentru stabilizat pămînt, autogudronato­­rul de 7 000 litri AG-7, screpere de 3 şi 8 mc etc., edifică pe vizita­tori asupra profilului actual al întreprinderii ieșene, a perspecti­velor sale de dezvoltare şi mo­dernizare. Desigur, este greu ca în multi­tudinea exponatelor pe care E.R.E.N. ’74 le înfăţişează publicu­lui vizitator să descoperi totalitatea produselor ce vin de pe meleagu­rile moldovene. Cert este un lu­cru : judeţul Iaşi este o prezen­ţă edificatoare în marea vitrină a României XXX. Şi oricine o poate remarca. Filmele săptămînii viitoare „COPOU“ . Duelul Nuvelele lui Cehov se pretează, de cele mai multe ori, admirabil transpunerii cinematografice gra­ţie adîncimii psihologice şi den­sităţii faptelor de viaţă pe care le conţin. Aceasta în mod spe­cial i-a prilejuit regizorului so­vietic I. Helfit — specialist în e­­cranizări ale unor opere literare celebre — o peliculă în care in­trospecţia în faţa iminenţei mor­ţii apare în toată intensitatea ei. Eroul principal îşi face un sever examen de con­ştiinţă în preajma declanşării duelu­lui, care pînă la urmă nu va mai avea loc, dar pre­textul înfruntării constituie totuşi un prilej de a dezvă­lui transformarea omului în mo­mentele cu ade­vărat decisive. „REPUBLICA“ : Valea Un episod din rezistenţa Ceho­slovaciei în 1944, cînd se afla sub ocupaţia fascistă. Este vorba de un grup restrîns de partizani, printre care şi un student, care, plasat în apărarea unui avanpost, trebuie să facă faţă atacului con­centrat al germanilor. Spectatorii vor asista la clipe dramatice şi la un puternic conflict sufle­tesc, un tînăr comunist fiind pus în situaţia de a alege între dato­rie şi dragoste. Regia acestui film cehoslovac aparţine lui Ştefan Uher. „VICTORIA“ : 36 de ore Şi iarăşi o dramă de război, de data aceasta producţie a stu­diourilor americane. Filmul ru­lează pe ecranele noastre la scur­tă vreme după ce am vizionat „Tunurile din Navarone“, o altă reuşită marcă de eroism şi abi­litate în­ împrejurări deosebit de critice. In „36 de ore“ este vor­ba de capturarea de către hi­­tlerişti a unui ofiţer american ca­re cunoştea amănunte despre planul privind debarcarea în Normandia şi de încercarea de a-i smulge secretul. Cum facto­rul surpriză era însă hotărîtor pentru soarta bătăliei, eroul va evada încercînd să-i prevină pe aliaţi. Regia : George Seaton. „TÂTÂRAŞI“: Arbuştii (5—8 septembrie) Acest spectacol cinematografic, produs în studiourile sovietice, este nararea înduioşătoarelor în-­ tîmplări prin care trece un bâ­­trîn dintr-un sat gruzin, hotărît cu orice preţ să procure şi sâ planteze un soi rar şi dificil de pom fructifer, de care nimeni nu se mai ocupă în zilele noastre. Există aici­­aluzii simbolice, mo­ralizatoare, o vagă nostalgie, dar şi unele naivităţi. Regia: Rezo Ciheidze. Cadru din filmul ,36 de ore“­ iu 24 Televizi 8,30 Gi­ni toţi ; 8,40 Ci 9,35 Film copii 1 Dariti­ţa satului ; poranele im Bucuriile De strajă 1 Album durr Fotbal 1 Sp­iese — Jii (Divizia A) muri în is ma datorie din Siria ! 17,08 Film tineret : „Ci Cel mai bun concurs de rală şi pri laterală. Tr la Ploieşti copiilor ; 1 nai ; 20,00 20,20 Film valerii mes Robert Tay ră pe ţară , nai. Sport. Cinema Tineret un­ şi 11 r^Cei nul Cibulka 17.00 ; 19,00 lea prafulu Victoria, 11,15 ; 14,15 21.00 ; „Stej urgenţă“. G „Ripa Galb „Stejar —■ genţă". Rc 9.00; 11,00; 19.00 ; 21,00 mă !" Copo 11.00; 15,00 21.00 ; „Ci cap". Gr ră „Palat* ..Acea pisit Tătăraşi, o gram de dt orele 16,00 cală". Teatrul copii şi prezintă. 11.00, la * din str. Se Iul „Joc de ora 19.00, j nă, spectal faptului di Casa de a tineri TeaTrul București ne. 2 se 20.00, eon­ dormit Ge ton“, de­­ M. Hart. Timpul Vremea general fr sor instab: sudul Mot rul va pr mai accen va ploua s verse, insa ne electric rul va fi mult senin fia slab p din nou­ Temperatu­ri usor v mele vor tre­i si maximele grade. „Minunile“ aprovizionării In prezent, între­prinderea de confec­ţii Iaşi se aprovizio­nează cu materii pri­me de la diverşi fur­nizori — unii din lo­calitate, alţii din ţa­ră. Desigur, legături­le cu furnizorii lo­cali prezintă avanta­je evidente: trans- Microme porturi ieftine, posi­­ta­bilitatea unei conlu­­z crări mai operative­­ ş.a. Evident, şi reali­­­ tatea o demonstrea­­a­za, furnizorii ieşeni a nu pot satisface in întregime necesităţile a întreprinderii de con­fecţii. Sunt însă şi si­­tuaţii cînd unele ma­terii prime sunt adu­se de la mari distan­ţe, deşi ele se produc şi la Iaşi. Este cazul unor materiale pro­­s­puse la întreprinde­­r,­rea „Ţesătura“, dar­­ care sunt aduse, in­­ prezent, de la unităţi­­ bucureştene. De ase-­­­menea, pungile din­­ material plastic pen-­i

Next