Flacăra Iaşului, septembrie 1974 (Anul 30, nr. 8690-8714)
1974-09-01 / nr. 8690
IPAGINA A l1 A O pagină memorabilă din istoria mişcării muncitoreşti din țara noastră Restabilirea unităţii sindicale 6 septembrie 19443 Insurecţia naţională armată antifascistă şi antiimperialistă din august 1944, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, a marcat începutul revoluţiei populare din ţara noastră. Principalele obiective de luptă ale partidului şi ale celorlalte forţe democratice şi patriotice, în frunte cu clasa muncitoare, erau stobilizarea tuturor forţelor poporului în scopul ducerii războiului pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei şi participarea în continuare, alături de armata sovietică, la lupta pentru victoria finală împotriva fascismului şi intensificarea luptei maselor largi populare pentru apărarea intereselor celor ce muncesc ; înfăptuirea unor reforme economice şi îndeosebi a reformei agrare ; democratizarea ţării ; instaurarea unui guvern care să garanteze realizarea tuturor acestor obiective. Principala forţă socială capabilă să conducă masele in lupta pentru înfăptuirea acestor obiective era clasa muncitoare. Preocuparea principală a Partidului Comunist Român a fost îndreptată spre organizarea clasei muncitoare. încă la 26 august, C.G. al P.C.R. adresa muncitorilor chemarea ! „Uniţi în Fncatul Unic Muncitoresc, puneţi-vă în fruntea luptei eliberare a poporului român ! Refaceţi imediat organizaţiile voastre sindicale ! Organizaţi comitete patriotice de fabrici, alese de toţi muncitorii, pentru recrutarea de luptători, conducerea luptei patriotice şi menţinerea ordinei în fabrici, uzine şi cartiere Răspunzâd acestor chemări, muncitorii şi alţi salariaţi din numeroase întreprinderi industriale şi-au creat imediat, încă în zilele insurecţiei, organizaţii sindicale şi comitete de fabrică. In procesul de refacere a mişcării sindicale a fost folosită din plin experienţa acumulată în anii ilegalităţii, precum şi Frontul Unic Muncitoresc realizat în a doua jumătate a lunii aprilie 1944. fste semnificativ de a subliniat faptul că, de regulă, primii muncitori care s-au organizat în sindicate şi şi-au ales comitete de fabrică au fost cei din întreprinderile în care fuseseră organizate şi funcţionau comitete patriotice. La 1 septembrie 1944, delegaţii comitetelor centrale ale P.C.R. şi P.S.D. au stabilit de comun acord principiile şi măsurile de organizare a salariaţilor în sindicate profesionale şi au constituit Comisia de organizare a mişcării sindicale, avînd rolul de a conduce şi coordona acţiunea de organizare a sindicatelor şi activitatea acestora. Astfel, în focul revoluţiei a fost refăcută mişcarea sindicală, a cărei scindare avusese loc cu două decenii în urmă. In rezoluţia adoptată se sublinia : „Clasa muncitoare trebuie să devină o forţă bine organizată, capabilă să joace tmn rol de frunte în vederea ridicării nivelului de viaţă, de cultură, organizare, în lupta lor şi a întregului popor muncitor“. Organizarea mişcării sindicale a avut loc pe baza Frontului Unic Muncitoresc, a luptei de clasă şi a internaţionalismului proletar, precum şi prin aplicarea principiilor centralismului democratic şi ale democraţiei muncitoreşti. „înfăptuirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare a avut o însemnătate deosebită — aş putea spune hotărîtoare — pentru desfăşurarea cu succes a luptelor democratice şi revoluţionare din ţara noastră“, Sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Refacerea mişcării sindicale a întărit capacitatea de luptă a clasei muncitoare, rolul ei de clasă conducătoare în desăvârşirea sarcinilor revoluţiei burghezo-democratice şi trecerea la revoluţia socialistă. Totodată, organizarea clasei muncitoare în sindicate revoluţionare a influenţat pozitiv organizarea şi altor clase şi pături sociale care, sub îndemnul şi conducerea muncitorilor, s-au încadrat activ in rezolvarea problemelor revoluţiei. Intr-o perioadă de numai cîteva luni au fost obţinute rezultate cu totul remarcabile. Astfel, au fost create peste 500 de comitete muncitoreşti de întreprindere. Cu toată împotrivirea reprezentanţilor reacţiunii, din guvernele din toamna anului 1944, la sfîrşitul anului toate întreprinderile se aflau în mîinile comitetelor muncitoreşti. „Activitatea comitetelor de întreprindere — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — a avut un rol hotărîtor în asigurarea continuării procesului de producţie a întreprinderii, în împiedicarea acţiunilor de dezorganizare şi de sabotaj organizate de reacţiunea capitalistă“. Comitetele muncitoreşti constituiau de fapt o formă de manifestare a puterii clasei muncitoare. Clasa muncitoare în frunte cu partidul comunist, organizată in sindicate, se manifesta ca cea mai înaintată forţă a societăţii româneşti, conducătoarea întregului popor în opera de făurire a socialismului. A. CONSTANTINESCU JOCURI Lumină ORIZONTAL! 1. A pictat... „La lumina lămpii“; 2. Cercetător al refracţiei şi polarizării luminii (1786—1853) — Polarizor de lumină ; 3. Compozitorul liedului „Te-am întîlnit într-un amurg“ — G! ; 4. Da — La lumină! — Abreviere latină; 5. Radu Opaiţ — Nu — Luminată cu farurile ; 6. A scris nuvela „Lumină şi umbră“ — Autorul poeziei „Lumina aurie se cerne printre cetini“; 7. Jucat la lumina reflectoarelor — In etate ; 8. Corpuri de iluminat — Apoase. VERTICAL : 1. A studiat polarizarea luminii (1791—1841) ; 2. Gloanţe luminoase ; 3. Plină — Luminează faţa suporterului ; 4. Schelet rigid ! — Fotofobie (pl.); 5. Iluminist, oftalmolog român ; 6. Dînsa — Ba !; 7. S! — La soare !; 8. Sclipire ; 9. Cerc de maximă iluminare ; 10. însorit ! — Metalul celulei fotoelectrice ; 11. Cheie franceză ! — Şir ; 12. Scriere. Dicţionar : AAC, CLE. VIOREL VÎLCEANU Turnul Înclinat din Hradec-Kralove Vechiul turn de pază din oraşul Hradec-Kralove (R. S. Cehoslovacă) s-a înclinat într-atît incit autorităţile au hotărît să înceapă lucrări imediate pentru salvarea lui. Supranumit şi „Turnul alb", el datează din 1574, cînd a fost construit în centrul oraşului. De atunci, fiind supus vibraţiei continue provocate de circulaţia intensă, turnul a început să se încline. Deşi unghiul de înclinaţie este mai mic decit al renumitului Turn din Pisa, municipalitatea a hotărît, totuşi, să-l consolideze. Cîţi peşti se află în Oceanul mondial ? Frederic Popper, locţiitorul directorului general al F.A.O., a declarat la Conferinţa de la Caracas asupra dreptului mării că, în 1965, s-a pescuit, în întreaga lume, doar 36 la sută din cantitatea de peşte pe care o poate da Oceanul mondial fără a dăuna procesului de reproducere. In 1972, cantitatea pescuită a fost de 50 la sută din rezervele oceanelor. Pentru a mări cantitatea de peşte pescuit — a declarat Popper — sunt necesare noi metode pentru detectarea bancurilor de peşti, precum şi pescuirea industrială a altor soiuri de pești decit cele tradiționale. Medicul vă sfătuieşte SANDULESCU C-TIN, Iaşi . Există posibilitatea de a face tratamente balneare şi în oraşul Iaşi , la serviciile de balneoterapie din policlinici, la Clinica balneologică de la Spitalul nr. 2, ca şi la Complexul balnear de la Nicolina. Compoziţia apei folosite în aceste balneaţii este mai complexă şi dă rezultate mult mai bune decît o simplă baie cu sare de bucătărie. GHERCA VERONICA, Mirceşti : Osteoporoza este o boală cronică — adică de durată — tratamentul indicat de clinica balneologică trebuie urmat aproape continuu timp îndelungat, în raport cu starea evoluţiei bolii dv. In plus, pentru evitarea durerilor date de lombosciatică este util să purtaţi un corset (brîu) şi să nu faceţi eforturi fizice mari — îndeosebi să nu ridicaţi greutăţi etc. Periodic, este necesar să fiţi examinată de un medic reumatolog care ar putea eventual schimba unele medicamente. PASCAL VERONICA, Borşa : Nici un medicament nu s-a dovedit folositor în obţinerea unei slăbiri constante. Regimul alimentar cu calorii reduse este singura atitudine după care se obţin rezultate bune. Există posibilitatea unei slăbiri rapide printr-un regim alimentar adaptat care se stabileşte de serviciul de boli metabolice din Policlinica Iaşi, sau se poate urma un regim alimentar mai îndelungat care contribuie la slăbire. Un asemenea regim exclude total dulciurile, băuturile alcoolice, reduce mult făinoasele, deci şi pîinea etc. Alimentaţia este compusă din carne slabă, brînză de vaci, albuş de ou, legume şi unele fructe precum merele, caisele etc. A.C., Iaşi : Este necesară reducerea sării de bucătărie din alimentaţie, atunci cînd există hipertensiune arterială (valori peste 15/9 cm. TIg), cînd sînt edeme (umflături marcate ale membrelor datorită unor boli de inimă sau de rinichi etc.). In ateroscleroza necomplicată nu este necesar să se priveze bolnavul de sarea din alimentaţie. CRUCEANU ION, Iaşi : Citiţi răspunsul dat tovarăşului Săndulescu C-tin. Plaja este mai bine suportată în orele de dimineaţă. MN BLUM doctor în ştiinţe medicale Iaşul—prezenţă edificatoare in marea vitrină a României XXX (urmare din pag. 1) lire sintetice; diferite alte exponate, ca produse finite din mase plastice, aparţinind întreprinderii de prelucrare a materialelor plastice, depuse în pavilionul rezervat industriei noastre chimice, demonstrează puternicul avint pe care l-a cunoscut această ramură pe meleagurile ieşene. In prezent, în această parte a ţării se obţine peste patru cincimi din producţia românească de antibiotice, mai bine de o treime din cea de fire şi fibre sintetice, importante cantităţi de mase plastice şi produse finite din mase plastice. Bine reprezentată in cadrul E.R.E.N. ’74 este industria metalurgică a judeţului Iaşi. Reţin atenţia noile sortimente de profile formate la rece, cu largi utilizări în construcţiile industriale şi de maşini, care asigură îmbinarea armonioasă a elementelor prefabricate cu elemente laminate monolit, industrializarea activităţilor de execuţie, utilizarea eficientă a metalului în structuri de rezistenţă. Sunt expuse şi diferite tipuri de ţevi din oţel sudate longitudinal etc., creaţii ale întreprinderii metalurgice din localitate. Numeroşi specialişti in construcţii se opresc îndelung şi solicită detalii asupra unor interesante exponate înfăţişate pe platforme în aer liber de către Trustul judeţean de construcţii industriale. Este vorba de tiparul metalic universal — încăitor pentru turnarea elementelor liniare din beton armat, dotat cu dispozitive ce permit cofrarea şi decofrarea rapidă, asigurînd reducerea matroperei cu 50 la sută, ca şi elementul prefabricat din beton curmat pentru realizarea pereţilor la camerele de uscare din industria materialelor de construcţie. Tot din domeniul maşinilor şi utilajelor, de această dată cu folosinţă în industria uşoară, se impune atenţiei maşina de imprimat produse finite, realizată prin autodotare la Întreprinderea de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Cucerindu-şi, meritat, blazonul de oraş şi judeţ industrial, Iaşul nu-şi dezminte nici de această dată virtuţile. „Bătrîna“ dar veşnic tînăra „Nicotină“ se prezintă la E.R.E.N. ’74 cu o frumoasă carte de vizită. O explicaţie la macheta centralei de betoane, cu o capacitate de 45 metoră, expusă in pavilionul central, menţionează că prototipul acestei instalaţii realizat la întreprinderea ieşeană se află in probe la întreprinderea „Granitul“ din Bucureşti. De asemenea, o serie de alte exponate :* freza frontală cu dinţi demontabili FFDT, maşina de şanfrenat tablă MST, freza rutieră pentru stabilizat pămînt, autogudronatorul de 7 000 litri AG-7, screpere de 3 şi 8 mc etc., edifică pe vizitatori asupra profilului actual al întreprinderii ieșene, a perspectivelor sale de dezvoltare şi modernizare. Desigur, este greu ca în multitudinea exponatelor pe care E.R.E.N. ’74 le înfăţişează publicului vizitator să descoperi totalitatea produselor ce vin de pe meleagurile moldovene. Cert este un lucru : judeţul Iaşi este o prezenţă edificatoare în marea vitrină a României XXX. Şi oricine o poate remarca. Filmele săptămînii viitoare „COPOU“ . Duelul Nuvelele lui Cehov se pretează, de cele mai multe ori, admirabil transpunerii cinematografice graţie adîncimii psihologice şi densităţii faptelor de viaţă pe care le conţin. Aceasta în mod special i-a prilejuit regizorului sovietic I. Helfit — specialist în ecranizări ale unor opere literare celebre — o peliculă în care introspecţia în faţa iminenţei morţii apare în toată intensitatea ei. Eroul principal îşi face un sever examen de conştiinţă în preajma declanşării duelului, care pînă la urmă nu va mai avea loc, dar pretextul înfruntării constituie totuşi un prilej de a dezvălui transformarea omului în momentele cu adevărat decisive. „REPUBLICA“ : Valea Un episod din rezistenţa Cehoslovaciei în 1944, cînd se afla sub ocupaţia fascistă. Este vorba de un grup restrîns de partizani, printre care şi un student, care, plasat în apărarea unui avanpost, trebuie să facă faţă atacului concentrat al germanilor. Spectatorii vor asista la clipe dramatice şi la un puternic conflict sufletesc, un tînăr comunist fiind pus în situaţia de a alege între datorie şi dragoste. Regia acestui film cehoslovac aparţine lui Ştefan Uher. „VICTORIA“ : 36 de ore Şi iarăşi o dramă de război, de data aceasta producţie a studiourilor americane. Filmul rulează pe ecranele noastre la scurtă vreme după ce am vizionat „Tunurile din Navarone“, o altă reuşită marcă de eroism şi abilitate în împrejurări deosebit de critice. In „36 de ore“ este vorba de capturarea de către hitlerişti a unui ofiţer american care cunoştea amănunte despre planul privind debarcarea în Normandia şi de încercarea de a-i smulge secretul. Cum factorul surpriză era însă hotărîtor pentru soarta bătăliei, eroul va evada încercînd să-i prevină pe aliaţi. Regia : George Seaton. „TÂTÂRAŞI“: Arbuştii (5—8 septembrie) Acest spectacol cinematografic, produs în studiourile sovietice, este nararea înduioşătoarelor în- tîmplări prin care trece un bâtrîn dintr-un sat gruzin, hotărît cu orice preţ să procure şi sâ planteze un soi rar şi dificil de pom fructifer, de care nimeni nu se mai ocupă în zilele noastre. Există aicialuzii simbolice, moralizatoare, o vagă nostalgie, dar şi unele naivităţi. Regia: Rezo Ciheidze. Cadru din filmul ,36 de ore“ iu 24 Televizi 8,30 Gini toţi ; 8,40 Ci 9,35 Film copii 1 Daritiţa satului ; poranele im Bucuriile De strajă 1 Album durr Fotbal 1 Spiese — Jii (Divizia A) muri în is ma datorie din Siria ! 17,08 Film tineret : „Ci Cel mai bun concurs de rală şi pri laterală. Tr la Ploieşti copiilor ; 1 nai ; 20,00 20,20 Film valerii mes Robert Tay ră pe ţară , nai. Sport. Cinema Tineret un şi 11 r^Cei nul Cibulka 17.00 ; 19,00 lea prafulu Victoria, 11,15 ; 14,15 21.00 ; „Stej urgenţă“. G „Ripa Galb „Stejar —■ genţă". Rc 9.00; 11,00; 19.00 ; 21,00 mă !" Copo 11.00; 15,00 21.00 ; „Ci cap". Gr ră „Palat* ..Acea pisit Tătăraşi, o gram de dt orele 16,00 cală". Teatrul copii şi prezintă. 11.00, la * din str. Se Iul „Joc de ora 19.00, j nă, spectal faptului di Casa de a tineri TeaTrul București ne. 2 se 20.00, eon dormit Ge ton“, de M. Hart. Timpul Vremea general fr sor instab: sudul Mot rul va pr mai accen va ploua s verse, insa ne electric rul va fi mult senin fia slab p din nou Temperaturi usor v mele vor trei si maximele grade. „Minunile“ aprovizionării In prezent, întreprinderea de confecţii Iaşi se aprovizionează cu materii prime de la diverşi furnizori — unii din localitate, alţii din ţară. Desigur, legăturile cu furnizorii locali prezintă avantaje evidente: trans- Microme porturi ieftine, positabilitatea unei conluz crări mai operative ş.a. Evident, şi reali tatea o demonstreaaza, furnizorii ieşeni a nu pot satisface in întregime necesităţile a întreprinderii de confecţii. Sunt însă şi situaţii cînd unele materii prime sunt aduse de la mari distanţe, deşi ele se produc şi la Iaşi. Este cazul unor materiale prospuse la întreprinder,rea „Ţesătura“, dar care sunt aduse, in prezent, de la unităţi bucureştene. De ase-menea, pungile din material plastic pen-i