Flacăra Iaşului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8715-8741)
1974-10-01 / nr. 8715
PAGINA A II-A Manifestări cultural-artistice în cinstea celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. Dezbatere La Casa de cultură a sindicatelor a avut loc dezbaterea pe tema „Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea al P.C.R. — amplu program de dezvoltare a societăţii noastre socialiste*. După expunerea prezentată de prof. I. D. Zamfirescu, lector al Comitetului judeţean de partid, au urmat vii discuţii la care au participat tinere ce se pregătesc prin cursurile de scurtă durată organizate la Casa de cultură a sindicatelor. Simpozion HÎRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) In această perioadă, organizaţiile de partid, instituţiile culturale din IŢîrlău desfăşoară o bogată activitate de popularizare a documentelor pentru cel de al XI-lea Congres al P.C.R. Alături de expunerile şi conferinţele ce se ţin în organizaţiile de partid, au loc simpozioane, dezbateri şi consultaţii la cabinetul de ştiinţe sociale, la Casa orăşenească de cultură. O astfel de manifestare a avut loc la Consiliul popular orăşenesc. Este vorba despre simpozionul „Industria României şi a judeţului Iaşi în plină dezvoltare“, la realizarea căruia şi-au adus contribuţia prof. Ion Palade, de la Liceul teoretic, şi prof. Ion Cuciureanu, de la Şcoala generală Hîrlău. PAUL IANCU Acţiuni de popularizare PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Sub îndrumarea directă a Comitetului orăşenesc de partid, în întreprinderi şi instituţii păşcănene se organizează interesante manifestări dedicate celui de al XI-lea Congres al partidului. La Casa orăşenească de cultură, la Clubul C.F.R. „Unirea“, de exemplu, lectori ai Cabinetului orăşenesc de partid prezintă expuneri referitoare la documentele celui de al XI-lea Congres al partidului. La aceste acţiuni sunt antrenaţi tineri din întreprinderile păşcănene, alţi locuitori ai oraşului. C. FÎNTÎNARU „Oda bucuriei11 Filarmonica de stat „Moldova" fi-a inaugurat cea de-a XXXII-a stagiune cu un Festival Beethoven avind în program Uvertura „Leonora nr. 3” și Simfonia a IX-a. Nici că se putea o mai adecvată programare in aceste zile în care întregul popor român își dezbate căile ce-l vor duce acolo unde năzuinţele vor deveni împliniri. Căci muzică lui Beethoven p._ este pentru cei de V*rOn Ca azi nu numai o înăl- _w^mmmmmmţătoare chemare spre realizarea aspiraţiilor umane, ci şi o lecţie de istorie, o pledoarie pentru încrederea in om şi în destinul ce acesta singur şi-l poate dura. Două săli înţesate pînă la refuz, cu un impresionant procent de tineri auditori, au aclamat orchestra, corurile (pregătite de I. Pavalache şi A. Bişoc), pe dirijorul Ion Baciu şi soliştii bucureşteni invitaţi - Emilia Petrescu, Martha Kessler, Valentin Teodorian şi Gh. Crăsnaru. S-a cvitat cu elan, cu pasiune, cu înţelegere deplină a textului, cu conştiinţa mesajului redat, dîndu-se serii o înălţătoare atmosferă festivă. Cind în pofida unei vremi ploioase şi reci, publicul a răspuns cu elan invitaţiei Filarmonicii, cînd tineri, mulţi dintre ei proaspăt veniţi din alte localităţi, au asaltat intrarea sălii de concert, cînd aplauzele frenetice confirmau şi calitatea execuţiei, şi receptivitatea ascultătorilor, şi trăirea operei beethoveniene — toate acestea ne-au dat reconfortantul sentiment al unor frumoase împliniri. „Oda bucuriei“ a răsunat din nou şi mai strălucitor în sala Filarmonicii, făcînd să freamăte sutele de ascultători veniţi să mai audă o dată mesajul beethovenian. Faptul ca tineretul era entuziasmat, că cei ce s-au hrănit mai de mult din opera titanului erau dominaţi de o superbă încintare, stă mărturie elevării climatului spiritual al societăţii noastre. Prea a fost vibrantă seara de deschidere a stagiunii pentru a mai semnala unele carenţe ale concertului, multe dintre ele explicabile atunci cînd elanul creşte în aşa măsură incit afectează luciditatea care cenzurează impulsurile, asigură coeziunea şi veghează asupra echilibrului sonor. Aceasta atit pentru ansamblu cit şi pentru solişti. Dar atit de numeroase au fost momentele de succes, incit am trăit un sentiment de mîndrie datorat incontestabilei valori a Filarmonicii noastre. G. PASCU concertului FOTBAL, DIVARezultatul unei reprize excelente a ieşenilor Rar am putut urmări la Iaşi o partidă de fotbal atât de evident împărţită în perioade de dominare a combatantelor ca cea dintre Politehnica şi F.G. Argeş, încheiată cu scorul de 2—0 (2—0) pentru gazde. In primele 45 de minute, ieşenii au fost stăpîni de necontestat în teren, au realizat un joc de înalt nivel spectacular, deseori entuziasmant. Ei n-au dat răgaz defensivei piteştene să-şi tragă sufletul prea des, obligînd-o nu o dată să greşească. Dar, ca şi în alte meciuri, fotbaliştii ieșeni s-au jucat cu ocaziile pe care atit de frumos şi le-au creat. Simionov (min. 3), Dănilă (min. 26), Costea (min. 39), Grosaru (min. 42) au ratat din poziţii ideale, uneori aflîndu-se doar cu portarul Niculescu în faţă. Cele două goluri înscrise de Dănilă (minutele 18 şi 35) au fost mai mult rezultatul greşelilor fundaşilor oaspeţi şi al prezenţei de spirit a atacantului ieşean, decit finalizarea vreuneia dintre frumoasele acţiuni ofensive ale Politehnicii. Fără discuţie, într-un joc nu toate ocaziile de gol pot fi fructificate. Dar parcă prea uşor a fost zădărnicit, în clteva rînduri, efortul echipei. Cu un dezavantaj de două goluri, F. C. Argeş a abordat jocul, după pauză, ca o echipă care se află pe teren propriu. Aproape tot timpul pînă la sfîrşit, formaţia din Piteşti a dominat, deseori autoritar. Din fericire pentru ieşeni insă, Troi, Jercan, Radu II şi coechipierii lor n-au avut forţă de finalizare. De pildă, în min. 50, Troi a ajuns singur cu Costaş, dar s-a dezechilibrat şi a trimis balonul încet, pe lîngă poartă. Nu ne-am putut explica această cădere a ieşenilor decit doar prin incapacitatea mijlocaşilor de a mai rezista, de a mai „împinge“ atacul. Bănuim că perioada de întrerupere a campionatului va fi intens folosită pentru înlăturarea unor deficienţe. Cert este că Iaşul are o formaţie tot mai închegată, care a cîştigat mult în viteza de execuţie şi deplasare, o formaţie al cărei loc trebuie să fie în prima jumătate a clasamentului. Arbitrajul ne-a dezamăgit. Gh. Popovici (Bucureşti) a condus ca un începător, iar colegii săi de la tuşe parcă n-aveau altă misiune decît să oprească acţiunile ofensive ale formaţiilor, indiferent dacă era sau nu cazul. Ieșenii au evolut în formaţia : Costaş — Sofian, Romila II, Dinu, Vlad, Ciocîrlan (lanul — min. 19), Grosaru, Simionov, Incze (Ailoaiei — min. 85), Dănilă, Costea. GH. MATEI După 8 etape, Politehnica a acumulat 6 puncte şi ocupă locul 15 în clasament. In etapa viitoare (20 octombrie), ieşenii joacă la Reşiţa, cu F.C.M. Aşa s-a înscris primul gol. Foto : D. ROTARU FOTBAL, DIV. B C.F.R. Paşcani - Progresul Brăila 1-1 (0-0) PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Ca şi în returul campionatului precedent, jocul dintre cele două echipe a dat loc la o dispută dîrzâ, încheiată tot cu un scor egal ! 1-1. Echipa gazdă a evoluat cu dezinvoltură, şutind deseori la poarta adversă, dar atacanţii, în special în prima repriză, au ratat multe acţiuni favorabile, iar o singură dată bara s-a opus deschiderii scorului (min. 42). După pauză oaspeţii au citeva contraatacuri rapide, îndeosebi prin extrema stingă Traian, dar cei care deschid scorul sunt păşcănenii prin Apostol (min. 69). Brăilenii nu dezarmează şi obţin egalarea în min. 81 printr-un gol frumos înscris, cu capul, de Simion. Totuşi, feroviarii ar fi putut obţine victoria (pe care au meritat-o), dacă arbitrul C. Bărbulescu din Bucureşti n-ar fi anulat golul regulamentar înscris de Dumitru în min. 88. C.F.R. a jucat în formaţia : Ciorcilă — Barbu, Nazarie, Bivolari, Munteanu — Ioan Gh. Drăgan — Coman (min. 32 Grigore, min. 37 Diaconu), Apostol, Dumitru, Bunea. C. BNF.A După 7 etape, C.F.R. Paşcani acumulează 7 puncte și ocupă locul 9 în clasament. În etapa viitoare (6 octombrie), ceferiştii joacă la Bacău, cu Ştiinţa. De luni până luni, pe drumurile publice din judeţ „Filtru total“ Ieri dimineaţă,pe D.N. 29 Iaşi — Tg. Frumos, un du-te-vino de autovehicule. Participăm, alături de ofiţeri şi subofiţeri de la Serviciul circulaţie, la un „filtru total“. In majoritate, conducătorii auto sunt in regulă, maşinile corespund din toate punctele de vedere. Dar unii şoferi nu s-au debarasat încă de obiceiul de a transporta diverse persoane fără forme legale (21 de cazuri), alţii ies pe poarta garajelor avînd defecţiuni tehnice la autovehicule (5 cazuri), iar alţii circulă zeci şi sute de kilometri fără a avea încărcătură în maşini (de exemplu, Gh Petrihan, de la S. C.T Iaşi, care venea tocmai din Suceava ca maşina goală). Oprim un cetăţean aflat pe o motoretă. Se numeşte Ionel Gagea, este din Româneşti şi lucrează Ut Fabrica „CIMP“. N-are permis de conducere, n-are nici un fel de act asupra motoretei. „Vă rog să mă iertaţi, am şase copii acasă“ De ce oare omul acesta nu s-a gindit la copii înainte de a se urca pe motoretă. .. Pietoni contravenienţi In rubrica trecută, promiteam că vom publica numele unor pietoni care obişnuiesc să traverseze strada prut locuri nepermise, expunindu-se astfel accidentelor Din lista celor contravenienţi de săptămina trecută iată ciţiva : Nic. Vasi- Jiu (Ţesătura), D. Irimia (elev, Liceul industrial de construcţii de maşini), C-tin Trofin (Industria cărnii), Rodica Petrovici (Fabrica mixtă), Maria Tănase (întreprinderea de tricotaje „Moldova“), I. Irimia (Intreprinderea de prelucrare a lemnului), T Dulgherii (Sf. Andrei nr. 2) Accidente • C-tin Tarhon (Autobaza nr. 1) a vrut să întoarcă autobasculanta pe str. P. Poni din Iași. In timp ce efectua manevra, a urcat pe trotuar, surprin ■ zind-o si accidentind-o foarte grav pe Victoria Cardos (str. Culturii, nr. 42). • Fiind sub influenta alcoolului, motociclistul I. Despa a efectuat o manevră greşită şi a fost accidentat grav de un autoturism in piafal Ducşinescu din Iaşi. • Mariţa Pauliuc (60 ani) din Podu-Iloaiei, incercind să traverseze strada fără să se asigure, a fost surprinsă de un autoturism și accidentată grav. Ea a decedat la spital după 48 de ore. • Grav a fost accidentat și un copil de 5 ani. Nic. Ciopran, tot din Podu-Iloaiei. Lăsat fără supraveghere, acesta a încercat să traverseze strada fără a se asigura. SILVII COSTINESCU (date primite de la organele de miliţie) Un nou curs de arbitri de fotbal Comisia judeţeană de fotbal Iaşi organizează un nou curs de arbitri. Înscrierile se fac zilnic, pînă la 20 octombrie a.c., la secretariatul C.J.E.F.S. Iaşi, Piaţa Unirii nr. 1. Alte relaţii se pot obţine de la sectorul tehnic al C.J.E.F.S. RUGBI Politehnica — Griviţa Roşie 6-0 (6-0) Din nou, pauză în campionatul primei divizii. Şi încă destul de lungă , pînă la 3 noiembrie a.c. ! Intre timp, jucătorii din lotul naţional se pregătesc pentru meciul cu Franţa, iar ceilalţi rugbişti mai... stau, mai joacă, iar mai stau. .. Duminică, divizionarele „A“ au evoluat în cadrul „Cupei Federaţiei“, Politehnica Iaşi avind drept adversară pe Griviţa Roşie Bucureşti. A învins formaţia ieşeană cu 6—0 (6—0). A lipsit miza, a lipsit acea ardoare generate de lupta pentru puncte, pentru un loc mai bun în clasament. In schimb, s-a jucat deschis, lejer chiar, rugbiul de calitate fiind prezent in majoritatea fazelor meciului. Ieşenii au ciştigat fără emoţii, am putea spune, pentru că, în afara celor 6 puncte realizate de Gheorghiu (a transformat două lovituri de pedeapsă), au beneficiat de multe alte ocazii de a înscrie, construite la capătul unor acţiuni nemorante. GH. VASILIU volei „Noul val“ Antrenorul Nicu Roibescu încearcă un experiment îndrăzneţ, dar necesar, fiindcă o generaţie de jucătoare nu poate rezista o veşnicie : el a trecut la o masivă infuzie de tinereţe, reconstruind aproape întreaga echipă ; din vechiul lot al Penicilinei au rămas doar Aurelia Ichim şi Ana Chiriţescu. In partida de duminică dimineaţa, cu Farul, din cadrul „Cupei Federaţiei“, neobositul tehnician ieşean şi-a notat, desigur, primele observaţii, nu şi concluzii, dat fiind că oaspetele nu au dat o replică prea energică. Totuşi, întîlnirea a fost animată. In primul set, Penicilina a jucat crispat şi, deşi a condus cu 10—6, a pierdut la. .. 10. In setul următor, ieşencele au dominat confortabil : 8— 0 ; 11—2, 13—2, ciştigînd detaşat : 15—3. Setul III a fost echilibrat la început, după care gazdele au preluat iniţiativa : 7—5 ; 9— 5, dar Farul s-a apropiat : 10—8, 10— 9. Ichim a punctat, însă, în serie şi Penicilina a cîştigat setul la 9, iar următorul şi l-a adjudecat mai clar : la 5. Deci, scor final : 3—1 pentru ieşence. Arbitrajul lui V. Dumitriu (Bacău) : bun. Dintre noile promovate în echipa ieşeană o bună evoluţie au avut tînăra Kate Tracenco (16 ani), care s-a dovedit inspirată atit la fileu, cit şi pe linia a II-a, Mihaela Tănase şi Geta Pon°seu, mai ales în atac, precum şi Georgeta Tănasă. Desigur se impune o intensificare a pregătirilor pentru omogenizarea formaţiei de bază pentru însuşirea variatelor procedee tehnice moderne, pentru ca „noul val“ al Penicilinei să fie la înălțimea renumelui fostei campioane. AL. CERBU VOLEI, div. B Duminică a început campionatul diviziei B, la volei. Echipa feminină Universitatea Iași a evoluat la Ploiești în compania noii promovate Sănătatea, pe care a întrecut-o cu 3-0 (10, 10, 3) In echipa ieșeană au jucat : Liuba Patriciu, Dana Zahareanu, Aurora Varga, Mioara Sas, Felicia Troacă, Teodora Madirjac, Adriana Julias, ALEXANDRU NOUR coresp. BOX Sîmbătă, 5 octombrie are loc la Casa sindicatelor o gală de box, în cadrul „Cupei Muscelului“, competiţie rezervată juniorilor. Se întîlnesc reprezentativele cluburilor Nicolina şi Box Club Brăila. Gala începe la ora 18. handbal, div a Rezultat egal la Iaşi In cea de-a şaptea etapă a campionatului naţional A de handbal, Universitatea Iaşi a evoluat duminică pe terenul Agronomia în compania Universităţii din Bucureşti. Cele două echipe studenţeşti au oferit numeroşilor spectatori un frumos spectacol sportiv. Partida a început în nota de dominare a bucureştencelor care au preluat conducerea chiar din primele momente ale întîlnirii. Studentele din Iaşi au fost conduse aproape tot timpul. Handbalistele din Bucureşti, în frunte cu Arghir şi Furcoi, într-o formă deosebită, au dovedit un plus de iniţiativă în atac, au speculat greşelile comise de gazde, finalizînd cu destulă uşurinţă. Eievele antrenorului D. Constantinescu au irosit multe din atacurile întreprinse, privindu-se în fazele de finalizare. Dorina Stamatin, principala realizatoare a echipei ieşene, n-a evoluat duminică la adevărata ei valoare , spre sfîrşitul partidei sa şi accidentat. Golurile echipei ieşene au fost înscrise de Cojocariţa (4), Stamatin (3), Dîşca (3), Clonţea şi Brezac. Scor fiial : 12—12 (5—5). LIVIU COMAN IN 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de scară (1 octombrie) : 16,30 Cotidian sonor ; 18,00 Cîntecul care mi-e drag ; 18,20 In emisie, tinereţea ; 18,50 Program de cîntece. Mari interpreţi români de lied baritonul Dan Iordăchescu ; 19,00 Ştiri ; 19,05 Cintece ostăşeşti ; 19,10 Grai şi suflet românesc ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20,00 Teatru scurt; 20,45 Muzică populară ; 21,00 Ştiri ; 21,05 „O samă de cuvinte“ ; 21,15 Revista melodiilor. Programul de dimineaţă (2 octombrie) ; 6,00 Ştiri ; 6,20 Actualitatea în agricultură ; 6,35 Melodii de dimineaţă ; 6,45 Telex utilitar ; 7,00 Radiojurnal ; 7,15 Melodii cu dedicaţie ; 7,30 Românie, ţara mea de frumuseţi ! ; 7,45 Microavanpremiera ; 8,00 Biblioteca pentru toţi ; 8,25 Ştiri. Televiziune 8.30 Curs de limbă germană; 9.00 Teleşcoală ; 10.00 Curs de limbă franceză; 10.30 Univers ştiinţific; 11.00 Film artistic: „Canarul şi viscolul“ ; 12.10 Selecţiuni din emisiunile de divertisment ; 16.00 Curs de limbă rusă; 16.30—17.00 Curs de limbă engleză; 17.35 Lecţii T.V. pentru lucrătorii din agricultură; 18.15 Gala maeştrilor: Ion Voicu; 19.00 Teleglob; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal; 20.00 Revista economică T.V.; 20.40 Film artistic : „Războiul subteran“ — producţie a studiourilor cinematografice din R.P. Chineză. Cinematografe Victoria, orele 9,00 ; 11,10 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21.00 „Represalii la Roma“. Copou, orele 9,30 ; 15.00; 17,45; 20,30: „Fraţii Jderi“. Republica, ora 9,00 „Asediul“ ; orele 11,00 ; 15,00 ; 17,45 ; 20,30 „Chitty, Chitty, bang, bang“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00 : „Facerea lumii“ ; orele 14,30 ; 16,40 ; 18,50; 21,00: „Rio Lobo“. Tătăraşi, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Ce drum să alegi“. Timpul probabil Vremea va fi în general frumoasă, în prima parte a intervalului, cu cerul variabil. In a doua parte, cerul se va înnora şi, local, se vor semnala precipitaţii slabe, în special în nordul Moldovei şi la munte. Vînt moderat, la început din sud-vest, apoi din nord-vest. Temperatura aerului, in scădere uşoară , minimele vor fi cuprinse între 4 și 9 grade, iar maximele intre 15 și 19 grade. Documentele pentru Congresul al XI-lea al P. C. R., viu dezbătute, unanim aprobate Comuniştii din C. A. P. Movileni vor munci pentru noi creşteri ale producţiei agricole şi în cadrul conferinţei pentru dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la C.A.P. Movileni dezbaterea documentelor pentru Congresul al XI-lea al P.C.R. a constituit un prilej de manifestare plenară a aprecierii unanime, a aprobării depline a proiectelor de Program şi de Directive, a politicii interne şi externe a partidului, comuniştii exprimîndu-şi hotărîrea fermă de a mobiliza toate forţele de care dispun pentru transpunerea în viaţă a acestora. N-a fost însă o adunare festivă, ci o şedinţă de lucru, de analiză minuţioasă a activităţii desfăşurate de către comitetul de partid, de fiecare comunist, în spiritul Tezelor C.C. al P.C.R. pentru Congresul al XI-lea. Atît darea de seamă, cît şi participanţii la dezbateri au evidenţiat faptul că, în perioada analizată, organizaţia de partid din C.A.P. şi-a exercitat în mai bune condiţii rolul de conducător politic, reuşind să mobilizeze cooperatorii la înfăptuirea obiectivelor ce le-au stat în faţă. Nu întâmplător, C.A.P. Movileni a primit pentru producţiile realizate în ultimii ani de trei ori „Ordinul Muncii“ clasa I, precum şi o serie de diplome. In 1973, cooperativa agricolă a realizat o producţie globală în valoare de 23 de milioane de lei faţă de 19,5 milioane cît fusese planificat, existînd condiţii ca şi în acest an planul să fie îndeplinit şi depăşit. „Amintiţi-vă, tovarăşi, de seceta din toamna trecută şi primăvara acestui an, cînd membrii cooperatori începuseră să se descurajeze, a spus brigadierul Gh. Nicula. Numai prin munca politică desfăşurată de comunişti am reuşit să depăşim greutăţile, să Conferinţe de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid mobilizăm toţi membrii cooperatori la lucru. Iar astăzi ne mîndrim cu realizările înregistrate“. Automulţumire ? Nicidecum ! Căci comuniştii s-au referit cu toată răspunderea la lipsurile manifestate, la posibilităţile încă nefolosite. Cooperatori ca Mihai Buraga, Const. Baltaru, Maria Gheorghiu, N. Grigoriu şi alţii au subliniat că, din cauza întîrzierii stropitului la Potîngeni, a unei praşile mai puţin la Epureni, producţia de struguri va fi mai scăzută decît la Movileni şi Larga Jijia unde aceste lucrări au fost executate corect şi la timp. Şi la grădina de legume au rămas unele culturi îmburuienite, ceea ce demonstrează că producţiile bune obţinute puteau fi şi mai mari. Vorbitorii s-au referit apoi la unele lipsuri din domeniul investiţiilor (obiective începute şi neterminate la datele fixate), la unele aspecte de proastă gospodărire a furajelor. Şi toate au fost puse în legătură cu stilul de lucru al comitetului de partid, al comuniştilor cu munci de răspundere, al birourilor organizaţiilor de bază care n-au sesizat la timp fenomenele negative şi n-au luat măsuri hotărîte pentru înlăturarea acestora. In lumina documentelor pentru Congresul al XI-lea, comuniştii au venit cu soluţii şi preţioase propuneri — toate vizînd creşterea substanţială şi rapidă a producţiei agricole vegetale şi animale. Răspunderea comuniştilor pentru destinele cooperativei a reieşit în evidenţă şi cu prilejul alegerii noului comitet de partid, care s-a făcut cu cea mai mare atenţie, cu respectarea tuturor criteriilor stabilite de conducerea partidului — ceea ce asigură posibilități pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activități de partid. A. INDIANU Experienţa, oricît de valoroasă, nu rezolvă singură toate problemele de producţie Ne vorbeşte ing. Vladco Coganzon, şef de secţie la ,,Ţesătura“ Referitor la Industria textilă, proiectul de Directive arată, între altele, că în viitorul cincinal se va asigura utilizarea sporită a fibrelor şi firelor chimice, astfel ca ponderea acestora să ajungă la 50—54 la sută în 1980. La „Ţesătura“, circa 40 la sută din producţia de ţesături se fabrică din fire poliesterice (realizate în amestec cu bumbac sau celofibră). In anul viitor această pondere va creşte la peste 45 la sută şi se va trece pentru prima dată la producţia de ţesături din melană, astfel că producţia din fire chimice va depăşi 50 la sută. In industria textilă, se mai arată în proiectul de Directive, se va urmări realizarea de produse de cea mai înaltă calitate pentru a spori valoarea producţiei obţinută pe tona de materiale folosite. La „Ţesătura“ va creşte ponderea de ţesături fine, de articole de modă cu valoare ridi- cată. Evident, asemenea articole nu pot fi realizate cu eficienţa economică maximă şi la nivelul calitativ prevăzut decît în colectivele cu o bogată experienţă de producţie. („Ţesătura“ datează de Foto : S. LEONID la începutul acestui secol). Pentru ţesătoarele de la Iaşi toate acestea constituie un titlu de mîndrie şi ele îşi vor spori eforturile pentru a îndeplini exemplar obligaţiile profesionale. Dar sunt unele probleme nerezolvate încă la nivelul cerinţelor, atrage atenţia ing. Vladco Coganzon, şeful secţiei ţesătorie. Noi ne vom ocupa mai mult decît pînă acum de menţinerea po- opinii pe teme din proiectul de Directive tenţialului tehnic ridicat al războaielor, prin reparaţii şi întreţineri mai bune, prin reglări mai fine, dar eforturi sporite trebuie să facă şi unităţile care ne livrează fire sau materiale auxiliare. Vizez filaturile din Baia Mare Şi Câmpulung Moldovenesc, întreprinderile „Ambalajul metalic“ Timişoara, „Flamura roşie“ Sibiu şi altele. Nu e cazul să mai spun ce neajunsuri provoacă ţesătoriei firele sau materialele auxiliare care nu respectă normele de calitate. Vreau doar să subliniez faptul că reuşita muncii noastre, a ţesătorilor, oricîtă experienţă am avea, nu depinde numai de noi. Fără îndoială că buna pregătire profesională are o mare importanţă atît in obţinerea unei calităţi înalte, cît şi a unui randament economic satisfăcător. In privinţa aceasta trebuie să observ însă că anual circa 20 la sută dintre ţesătoare sunt noi angajate, fără experienţă. E o fluctuaţie mare care împiedică realizarea unui volum ridicat de ţesături fine, de valoare economică ridicată. Mă gîndesc şi la pregătirea tinerelor ţesătoare în şcoala profesională. Elevele fac practică în secţia noastră, lucrează la articolele fabricate acum, dar în anii următori vom produce alte articole şi vom avea alte maşini (parţial). Cred că şcoala ar trebui să devânzeze pregătirea profesională în raport cu ceea ce va fi nou în anii următori în tehnologia ţesăturilor. Maşinile noi sosite în secţie (puţine la număr acum), tehnologiile noi abia înfiripate trebuie cunoscute imediat şi temeinic de către toate elevele practicante, iar şcoala, cu sprijinul ministerului, ar trebui dotată cu maşini dintre cele mai moderne, care la noi în întreprindere vor veni peste cîţiva ani. Aş vrea să mai ridic o problemă. Ea se referă la raportul dintre calitatea producţiei şi zona de deservire. Cred că ar fi bine să revizuim planul forţelor de muncă în sensul apropierii lui de efortul real ce-l depun ţesătoarele pentru a realiza o producţie complexă, de calitate superioară şi de valoare ridicată. H. PETRESCU Aflată în faza de montaj a halei, construcţia din imaginea noastră vă prezintă clădirea unei moderne baze de utilaj ce s-a înălţat în localitatea Dancu. Ea are menirea de a rezolva problema reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor din sectorul I.E.I.L.I.F. Livrează cartofii de sămînţă Cu toată vremea instabilă, ţăranii cooperatori din Heleşteul depun eforturi pentru a termina cît mai repede posibil lucrările agricole de sezon. Recoltarea cartofilor de pe cele 150 de hectare a fost terminată de mult. Toată producţia se află depozitată în semisilozuri de unde, după sortare, i se dă destinaţia cuvenită Diferiţilor beneficiari le-au fost expediate pînă acum circa 1.000 de tone, însemnate cantităţi urmind a fi livrate în continuare. Cooperatorii au trecut şi la recoltarea sfeclei de zahăr. 10 din cele 100 de hectare au fost deja eliberate de recoltă. O atenţie deosebită este acordată însămînţărilor. Pînă acum au fost semănate 100 hectare cu orz şi 50 hectare cu grîu. Pentru cultura griului au fost arate 400 hectare (din 500 planificate) In felul acesta, mecanizatorii vor putea realiza o viteză de lucru sporită la semănat. O parte din forţa secţiei de mecanizare a fost mobilizată la executarea arăturilor pe terenurile de unde s-au recoltat cartofii. La această lucrare participă circa 15 mecanizatori. t CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI IAȘI COMITETUL EXECUTIV DECIZIA NR. 379 pentru convocarea Consiliului popular al municipiului Iaşi în temeiul art. 13 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iași D E O I D E . . “nic — Se convoacă Consiliul popular al municipiului iașÎLicee de a XXIII-a sesiune, în ziua de 2 octombrie 1974 ora 15.vw. PREȘEDINTE, IOAN MANCIUC SECRETAR, CONST. ANDREI Pentru rezolvarea problemelor de maximă importanţă din activitatea sa, întreprinderea „Victoria" organizează trimestrial SFATUL BĂTRÎNILOR Pensionarii cu experienţă, în specialităţile de maistru, economist, inginer, profesor, director şi alte funcţii de conducere, sunt rugaţi a se adresa directorului întreprinderii - telefon 30775, 31522, 32299, pentru a deveni membri permanenţi ai acestui SFAT/ \ COOPERATIVA „TEHNICA CONFECŢIEI" IAȘI 1 ^ angajează de urgenţă croitorese de înaltă califi- \ \ care pentru secţiile de croitorie femei. ( ţ Doritorii se vor adresa zilnic între orele 7—15,30 \ t la sediul cooperativei, din str. Bucşinescu nr. 1. ( Examenul pentru AUTORIZAREA ELECTRICIENI- } ILOR de către M.E.E. în sesiunea de toamnă se va • ţine la sediul I.R.E. Iaşi, str. Uzinei nr. 38, în ziua de \ ţ marţi, 22 octombrie 1974. ’ înscrierile se fac cu începere de la 19 octombrie 1974, la sediul I.R.E. Iaşi. \ ţ \ „îndreptare pentru autorizarea electricienilor" se - i distribuie contra cost la ghişeele de abonaţi din Iaşi şi Vaslui. OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU CONSTRUIREA ŞI VINZAREA LOCUINŢELOR IAŞI aduce la cunoştinţa solicitanţilor că pune în vînzare, în şedinţa de repartizare, astăzi, 1 octombrie 1974, ora 9.00, 202 apartamente confort II cu punere în funcţiune în trimestrele II, III, IV 1975 , disponibile în următoarele blocuri : — G-2, G-4, G-5, G-6, G-7, G-8, G-9, G-10, H-1, H-2 şi H-3 zona Păcurari, 122 apartamente cu 2 camere şi 2 apartamente cu 3 camere ; — A-3, zona Fabricii de ţigarete, 77 apartamente cu 2 camere şi 1 apartament cu 3 camere. De asemenea se pune în vînzare, în şedinţa de repartizare din ziua de joi, 3 octombrie 1974, ora 9,00, blocul B-2 din zona B-l şes Bahlui cu 108 apartamente confort II , cu punere în funcţiune în trimestrul IV 1975, din care : 20 apartamente cu 1 cameră, 46 apartamente cu 2 camere şi 42 apartamente cu 3 camere ; apartamentele din acest bloc nu au gaze naturale la bucătării. Ambele şedinţe se ţin în sala mare a Consiliului popular judeţean Iaşi din str. Ştefan cel Mare nr. 47—49. Pot participa la şedinţele respective solicitanţii cuprinşi în listele nr. 1, 2, 3 şi 4 de la poziţia de prioritate nr. 1 la nr. 2858, care nu au contractat apartamente în alte blocuri. La contractarea apartamentelor din blocurile de mai sus sunt rugaţi a se prezenta şi solicitanţii care au primit note de amplasament la aceste blocuri şi nu au perfectat contractele ; neprezentarea la contractare duce la anularea notei de amplasament. Solicitanţii vor prezenta buletinele de identitate, extrasul de cont, adeverinţele de venit şi cererea de creditare tip r