Flacăra Iaşului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8715-8741)

1974-10-01 / nr. 8715

PAGINA A II-A Manifestări cultural-artistice în cinstea celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. Dezbatere La Casa de cultură a sindi­catelor a avut loc dezbate­rea pe tema „Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea al P.C.R. — amplu pro­gram de dezvoltare a societă­ţii noastre socialiste*. După ex­punerea prezentată de prof. I. D. Zamfirescu, lector al Comitetu­lui judeţean de partid, au urmat vii discuţii la care au participat tinere ce se pregătesc prin cursu­rile de scurtă durată organizate la Casa de cultură a sindicatelor. Simpozion HÎRLAU (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului“) In această perioadă, organiza­ţiile de partid, instituţiile cultu­rale din IŢîrlău desfăşoară o bo­gată activitate de popularizare a documentelor pentru cel de al XI-lea Congres al P.C.R. Alături de expunerile şi conferinţele ce se ţin în organizaţiile de partid, au loc simpozioane, dezbateri şi consultaţii la cabinetul de ştiin­ţe sociale, la Casa orăşenească de cultură. O astfel de manifes­tare a avut loc la Consiliul popu­lar orăşenesc. Este vorba despre simpozionul „Industria României şi a judeţului Iaşi în plină dez­voltare“, la realizarea căruia şi-au adus contribuţia prof. Ion Palade, de la Liceul teoretic, şi prof. Ion Cuciureanu, de la Şcoa­la generală Hîrlău. PAUL IANCU Acţiuni de popularizare PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Sub îndrumarea directă a Co­mitetului orăşenesc de partid, în întreprinderi şi instituţii păşcă­­nene se organizează interesante manifestări dedicate celui de al XI-lea Congres al partidului. La Casa orăşenească de cultură, la Clubul C.F.R. „Unirea“, de e­­xemplu, lectori ai Cabinetului o­­răşenesc de partid prezintă ex­puneri referitoare la documente­le celui de al XI-lea Congres al partidului. La aceste acţiuni sunt antrenaţi tineri din întreprinderi­le păşcănene, alţi locuitori ai o­­raşului. C. FÎNTÎNARU „Oda bucuriei11 Filarmonica de stat „Moldova" fi-a inaugurat cea de-a XXXII-a stagiune cu un Festival Beethoven avind în program Uvertura „Leo­nora nr. 3” și Simfonia a IX-a. Nici că se putea o mai adecvată pro­gramare in aceste zile în care înt­­regul popor român își dezbate căi­le ce-l vor duce acolo unde nă­zuinţele vor deveni împliniri. Căci mu­­zică lui Beethoven p._ este pentru cei de V*rOn Ca azi nu numai o înăl- _w^mmmmmm­ţătoare chemare spre realizarea aspiraţiilor u­­mane, ci şi o lecţie de istorie, o pledoarie pentru încrederea in om şi în destinul ce acesta singur şi-l poate dura. Două săli înţesate pînă la refuz, cu un impresionant procent de ti­neri auditori, au aclamat orchestra, corurile (pregătite de I. Pavalache şi A. Bişoc), pe dirijorul Ion Baciu şi soliştii bucureşteni invi­taţi - Emilia Petrescu, Mar­tha Kessler, Valentin Teodo­­rian şi Gh. Crăsnaru. S-a cvi­­tat cu elan, cu pasiune, cu înţele­gere deplină a textului, cu conşti­inţa mesajului redat, dîndu-se serii o înălţătoare atmosferă festivă. Cind în pofida unei vremi ploioase şi reci, publicul a răspuns cu elan invitaţiei Filarmonicii, cînd tineri, mulţi dintre ei proaspăt veniţi din alte localităţi, au asaltat intrarea sălii de concert, cînd aplauzele frenetice confirmau şi calitatea exe­cuţiei, şi receptivitatea ascultători­lor, şi trăirea operei beethoveniene — toate acestea ne-au dat reconfor­tantul sentiment al unor frumoase împliniri. „Oda bucuriei“ a răsunat din nou şi mai strălucitor în sala Filarmonicii, făcînd să freamăte sutele de ascultători ve­niţi să mai audă o dată mesajul bee­thovenian. Faptul ca tineretul era entuziasmat, că cei ce s-au hrănit mai de mult din opera titanului erau dominaţi de o superbă încintare, stă mărturie elevării climatului spiritual al so­cietăţii noastre. Prea a fost vibran­tă seara de deschidere a stagiunii pentru a mai semnala unele caren­ţe ale concertului, multe dintre ele explicabile atunci cînd elanul creşte în aşa măsură incit afectează luciditatea care cenzurează impulsu­rile, asigură coeziunea şi veghează asupra echilibrului sonor. Aceasta atit pentru ansamblu cit şi pentru solişti. Dar atit de numeroase au fost momentele de succes, incit am trăit un sentiment de mîndrie da­torat incontestabilei valori a Filar­monicii noastre. G. PASCU concertului FOTBAL, DIV­­ARezultatul unei reprize excelente a ieşenilor Rar am putut urmări la Iaşi o partidă de fotbal atât de evident împărţită în perioade de dominare a combatantelor ca cea dintre Po­litehnica şi F.G. Argeş, încheiată cu scorul de 2—0 (2—0) pentru gazde. In primele 45 de minute, ieşenii au fost stăpîni de necontestat în te­ren, au realizat un joc de înalt ni­vel spectacular, deseori entuzias­­mant. Ei n-au dat răgaz defensivei piteştene să-şi tragă sufletul prea des, obligînd-o nu o dată să gre­şească. Dar, ca şi în alte meciuri, fotbaliştii ieșeni s-au jucat cu oca­ziile pe care atit de frumos şi le-au creat. Simionov (min. 3), Dănilă (min. 26), Costea (min. 39), Grosa­­ru (min. 42) au ratat din poziţii i­­deale, uneori aflîndu-se doar cu portarul Niculescu în faţă. Cele două goluri înscrise de Dănilă (mi­nutele 18 şi 35) au fost mai mult rezultatul greşelilor fundaşilor oas­peţi şi al prezenţei de spirit a a­­tacantului ieşean, decit finalizarea vreuneia dintre frumoasele acţiuni ofensive ale Politehnicii. Fără dis­cuţie, într-un joc nu toate ocaziile de gol pot fi fructificate. Dar par­că prea uşor­ a­ fost zădărnicit, în clteva rînduri, efortul echipei. Cu un dezavantaj de două goluri, F. C. Argeş a abordat jocul, după pauză, ca o echipă care se află pe teren propriu. Aproape tot timpul pînă la sfîrşit, formaţia din Piteşti a dominat, deseori autoritar. Din fericire pentru ieşeni insă, Troi, Jercan, Radu II şi coechipierii lor n-au avut forţă de finalizare. De pildă, în min. 50, Troi a ajuns sin­gur cu Costaş, dar s-a dezechili­brat şi a trimis balonul încet, pe lîngă poartă. Nu ne-am putut ex­plica această cădere a ieşenilor decit doar prin incapacitatea mij­locaşilor de a mai rezista, de a mai „împinge“ atacul. Bănu­im că perioada de întrerupere a campionatului va fi intens fo­losită pentru înlăturarea unor deficienţe. Cert este că Iaşul are o formaţie tot mai închegată, care a cîştigat mult în viteza de execuţie şi deplasare, o formaţie al cărei loc trebuie să fie în pri­ma jumătate a clasamentului. Arbitrajul ne-a dezamăgit. Gh. Popovici (Bucureşti) a condus ca un începător, iar colegii săi de la tuşe parcă n-aveau altă misiune decît să oprească acţiunile ofen­sive ale formaţiilor, indiferent da­că era sau nu cazul. Ieșenii au e­­volut în formaţia : Costaş — So­­fian, Romila II, Dinu, Vlad, Cio­­cîrlan (lanul — min. 19), Grosaru, Simionov, Incze (Ailoaiei — min. 85), Dănilă, Costea. GH. MATEI După 8 etape, Politehnica a acu­mulat 6 puncte şi ocupă locul 15 în clasament. In etapa viitoare (20 octom­brie), ieşenii joacă la Reşiţa, cu F.C.M. Aşa s-a înscris primul gol. Foto : D. ROTARU FOTBAL, DIV. B C.F.R. Paşcani - Progresul Brăila 1-1 (0-0) PAŞCANI (de la subredacţia zi­arului „Flacăra Iaşului") Ca şi în returul campionatului precedent, jocul dintre cele două echipe a dat loc la o dispută dîrzâ, încheiată tot cu un scor egal ! 1-1. Echipa gazdă a evoluat cu de­zinvoltură, şutind deseori la poarta adversă, dar atacanţii, în special în prima repriză, au ratat multe acţiuni favorabile, iar o singură dată bara s-a opus deschiderii sco­rului (min. 42). După pauză oas­peţii au citeva contraatacuri rapide, îndeosebi prin extrema stingă Traian, dar cei care deschid sco­rul sunt păşcănenii prin Apostol (min. 69). Brăilenii nu dezarmează şi obţin egalarea în min. 81 prin­­tr-un gol frumos înscris, cu capul, de Simion. Totuşi, feroviarii ar fi putut obţine victoria (pe care au meritat-o), dacă arbitrul C. Băr­­bulescu din Bucureşti n-ar fi anu­lat golul regulamentar înscris de Dumitru în min. 88. C.F.R. a ju­cat în formaţia : Ciorcilă — Bar­bu, Nazarie, Bivolari, Munteanu — Ioan Gh. Drăgan — Coman (min. 32 Grigore, min. 37 Diaconu), A­­postol, Dumitru, Bunea. C. BNF.A După 7 etape, C.F.R. Paşcani a­­cumulează 7 puncte și ocupă locul 9 în clasament. În etapa viitoare (6­ octombrie), ceferiştii joacă la Bacău, cu Ştiinţa. De luni până luni, pe drumurile publice din judeţ „Filtru total“ Ieri dimineaţă,­­pe D.N. 29 Iaşi — Tg. Frumos, un du-te-vino de autovehicule. Parti­cipăm, alături de ofi­ţeri şi subofiţeri de la Serviciul circulaţie, la un „filtru total“. In majoritate, conducăto­rii auto sunt in regulă, maşinile corespund din toate punctele de ve­dere. Dar unii şoferi nu s-au debarasat încă de obiceiul de a trans­porta diverse persoa­ne fără forme legale (21 de cazuri), alţii ies pe poarta garajelor a­­vînd defecţiuni tehni­ce la autovehicule (5 cazuri), iar alţii circulă zeci şi sute de kilome­­­tri fără a avea încăr­cătură în maşini (de exemplu, Gh Petrihan, de la S.­ C.T Iaşi, ca­re venea tocmai din Suceava ca maşina goală). Oprim un cetăţean aflat pe o motoretă. Se numeşte Ionel Gagea, este din Româneşti şi lucrează Ut Fabrica „CIMP“. N-are per­mis de conducere, n-are nici un fel de act asupra motoretei. „Vă rog să mă iertaţi, am şase copii acasă“ De ce oare omul aces­ta nu s-a gindit la copii înainte de a se urca pe motoretă. .. Pietoni contravenienţi In rubrica trecută, promiteam că vom pu­blica numele unor pie­toni care obişnuiesc să traverseze strada prut locuri nepermise, ex­­punindu-se astfel ac­cidentelor Din lista celor contravenienţi de săptămina trecută iată ciţiva : Nic. Vasi- Jiu (Ţesătura), D. Iri­­mia (elev, Liceul in­dustrial de construcţii de maşini), C-tin Tro­­fin (Industria cărnii), Rodica Petrovici (Fa­brica mixtă), Maria Tănase (întreprinderea de tricotaje „Moldo­va“), I. Irimia (Intre­prinderea de prelucra­re a lemnului), T Dul­gherii (Sf. Andrei nr. 2) Accidente • C-tin Tarhon (Au­tobaza nr. 1) a vrut să întoarcă autobasculan­ta pe str. P. Poni din Iași. In timp ce efec­tua manevra, a urcat pe trotuar, surprin ■ zind-o si acc­identind-o foarte grav pe Victo­ria Cardos (str. Cultu­rii, nr. 42). • Fiind sub influen­ta alcoolului, motoci­­clistul I. Despa a efec­tuat o manevră greşită şi a fost accidentat grav de un autoturism in piafal Ducşinescu din Iaşi. • Mariţa Pauliuc (60 ani) din Podu-Iloaiei, incercind să traverseze strada fără să se asi­gure, a fost surprinsă de un autoturism și accidentată grav. Ea a decedat la spital du­pă 48 de ore. • Grav a fost acci­dentat și un copil de 5 ani. Nic. Ciopran, tot din Podu-Iloaiei. Lăsat fără supraveghe­re, acesta a încercat să traverseze strada fără a se asigura. SILVII­ COSTINESCU (date primite de la organele de miliţie) Un nou curs de arbitri de fotbal Comisia judeţeană de fotbal Iaşi organizează un nou curs de arbitri. Înscrierile se fac zilnic, pînă la 20 octombrie a.c., la se­cretariatul C.J.E.F.S. Iaşi, Piaţa Unirii nr. 1. Alte relaţii se pot obţine de la sectorul tehnic al C.J.E.F.S. RUGBI Politehnica — Griviţa Roşie 6-0 (6-0) Din nou, pauză în campionatul primei divizii. Şi încă destul de lungă , pînă la 3 noiembrie a.c. ! Intre timp, jucătorii din lotul naţi­onal se pregătesc pentru meciul cu Franţa, iar ceilalţi rugbişti mai... stau, mai joacă, iar mai stau. .. Duminică, divizionarele „A“ au e­­voluat în cadrul „Cupei Federaţiei“, Politehnica Iaşi avind drept ad­versară pe Gri­viţa Roşie Bucu­reşti. A învins formaţia ieşeană cu 6—0 (6—0). A lipsit miza, a lipsit acea ardoare generate de lupta pentru puncte, pentru un loc mai bun în clasament. In schimb, s-a jucat deschis, lejer chiar, rugbiul de calitate fiind prezent in majo­ritatea fazelor meciului. Ieşenii au ciştigat fără emoţii, am putea spu­ne, pentru că, în afara celor 6 puncte realizate de Gheorghiu (a transformat două lovituri de pe­deapsă), au beneficiat de multe alte ocazii de a înscrie, construite la capătul unor acţiuni nem­orante. GH. VASILIU volei „Noul val“ Antrenorul Nicu Roibescu în­cearcă un experiment îndrăzneţ, dar necesar, fiindcă o generaţie de jucătoare nu poate rezista o veşnicie : el a trecut la o masivă infuzie de tinereţe, reconstruind aproape întreaga echipă ; din ve­chiul lot al Penicilinei au rămas doar Aurelia Ichim şi Ana Chiri­­ţescu. In partida de duminică di­mineaţa, cu Farul, din cadrul „Cu­pei Federaţiei“, neobositul tehni­cian ieşean şi-a notat, desigur, pri­mele observaţii, nu şi concluzii, dat fiind că oaspetele nu au dat o replică prea energică. Totuşi, întîlnirea a fost animată. In pri­mul set, Penicilina a jucat crispat şi, deşi a condus cu 10—6, a pier­dut la. .. 10. In setul următor, ie­­şencele au dominat confortabil : 8— 0 ; 11—2, 13—2, ciştigînd deta­şat : 15—3. Setul III a fost echili­brat la început, după care gazde­le au preluat iniţiativa : 7—5 ; 9— 5, dar Farul s-a apropiat : 10—8, 10— 9. Ichim a punctat, însă, în serie şi Penicilina a cîştigat setul la 9, iar următorul şi l-a adjude­cat mai clar : la 5. Deci, scor fi­nal : 3—1 pentru ieşence. Arbi­trajul lui V. Dumitriu (Bacău) : bun. Dintre noile promovate în echipa ieşeană o bună evoluţie au avut tînăra Kate Tracenco (16 ani), care s-a dovedit inspirată atit la fileu, cit şi pe linia a II-a, Mihaela Tănase şi Geta Pon°seu, mai ales în atac, precum şi Geor­­geta Tănasă. Desigur se impune o intensificare a pregătirilor pen­tru omogenizarea formaţiei de ba­ză pentru însuşirea variatelor pro­cedee tehnice moderne, pentru ca „noul val“ al Penicilinei să fie la înălțimea renumelui fostei cam­pioane. AL. CERBU VOLEI, div. B Duminică a început campionatul diviziei B, la volei. Echipa femi­nină Universitatea Iași a evoluat la Ploiești în compania noii pro­movate Sănătatea, pe care a între­cut-o cu 3-0 (10, 10, 3) In echipa ieșeană au jucat : Liuba Patri­ciu, Dana Zahareanu, Aurora Var­ga, Mioara Sas, Felicia Troacă, Teodora Madirjac, Adriana Julias, ALEXANDRU NOUR coresp. BOX Sîmbătă, 5 octombrie are loc la Casa sindicatelor o gală de box, în cadrul „Cupei Muscelului“, com­petiţie rezervată juniorilor. Se în­­tîlnesc reprezentativele cluburilor Nicolina şi Box Club Brăila. Gala începe la ora 18. handbal, div a Rezultat egal la Iaşi In cea de-a şaptea etapă a cam­pionatului naţional A de handbal, Universitatea Iaşi a evoluat dumi­nică pe terenul Agronomia în compania Universităţii din Bucu­reşti. Cele două echipe studenţeşti au oferit numeroşilor spectatori un frumos spectacol sportiv. Par­tida a început în nota de domina­re a bucureştencelor care au pre­luat conducerea chiar din primele momente ale întîlnirii. Studentele din Iaşi au fost conduse aproape tot timpul. Handbalistele din Bucu­reşti, în frunte cu Arghir şi Furcoi, într-o formă deosebită, au dovedit un plus de iniţiativă în atac, au speculat greşelile comise de gazde, finalizînd cu destulă uşurinţă. E­­ievele antrenorului D. Constanti­­nescu au irosit multe din atacurile întreprinse, privindu-se în fazele de finalizare. Dorina Stamatin, principala realizatoare a echipei ieşene, n-a evoluat duminică la adevărata ei valoare , spre sfîrşi­­tul partidei s­a şi accidentat. Go­lurile echipei ieşene au fost în­scrise de Cojocariţa (4), Stama­tin (3), Dîşca (3), Clonţea şi Bre­­zac. Scor fi­ial : 12—12 (5—5). LIVIU COMAN IN 24 DE ORE Radio Iaşi Programul de scară (1 octombrie) : 16,30 Coti­dian sonor ; 18,00 Cînte­­cul care mi-e drag ; 18,20 In emisie, tinereţea ; 18,50 Program de cînte­­ce. Mari interpreţi ro­mâni de lied­­ baritonul Dan Iordăchescu ; 19,00 Ştiri ; 19,05 Cintece ostă­şeşti ; 19,10 Grai şi su­flet românesc ; 19,30 Pe portativul undelor, me­lodia preferată ; 20,00 Teatru scurt; 20,45 Muzi­că populară ; 21,00 Ştiri ; 21,05 „O samă de cuvin­te“ ; 21,15 Revista melo­diilor. Programul de dimineaţă (2 octombrie) ; 6,00 Ştiri ; 6,20 Actualitatea în agri­cultură ; 6,35 Melodii de dimineaţă ; 6,45 Telex u­­tilitar ; 7,00 Radiojurnal ; 7,15 Melodii cu dedica­ţie ; 7,30 Românie, ţara mea de frumuseţi ! ; 7,45 Microavanpremiera ; 8,00 Biblioteca pentru toţi ; 8,25 Ştiri. Televiziune 8.30 Curs de limbă ger­mană; 9.00 Teleşcoală ; 10.00 Curs de limbă fran­ceză; 10.30 Univers ştiin­ţific; 11.00 Film artistic: „Canarul şi viscolul“ ; 12.10 Selecţiuni din emi­siunile de divertisment ; 16.00 Curs de limbă ru­să; 16.30—17.00 Curs de limbă engleză; 17.35 Lec­ţii T.V. pentru lucrăto­rii din agricultură; 18.15 Gala maeştrilor: Ion Voi­­cu; 19.00 Teleglob; 19.20 1001 de seri; 19.30 Tele­jurnal; 20.00 Revista eco­nomică T.V.; 20.40 Film artistic : „Războiul subte­ran“ — producţie a stu­diourilor cinematografice din R.P. Chineză. Cinematografe Victoria, orele 9,00 ; 11,10 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21.00 „Represalii la Ro­ma“. Copou, orele 9,30 ; 15.00; 17,45; 20,30: „Fraţii Jderi“. Republica, ora 9,00 „Asediul“ ; orele 11,00 ; 15,00 ; 17,45 ; 20,30 „Chitty, Chitty, bang, bang“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00 : „Facerea lu­mii“ ; orele 14,30 ; 16,40 ; 18,50; 21,00: „Rio Lobo“. Tătăraşi, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Ce drum să alegi“. Timpul probabil Vremea va fi în general frumoasă, în prima parte a intervalului, cu cerul variabil. In a doua par­te, cerul se va înnora şi, local, se vor semnala pre­cipitaţii slabe, în special în nordul Moldovei şi la munte. Vînt moderat, la început din sud-vest, a­­poi din nord-vest. Tem­peratura aerului, in scă­dere uşoară , minimele vor fi cuprinse între 4 și 9 grade, iar maximele intre 15 și 19 grade. Documentele pentru Congresul al XI-lea al P. C. R., viu dezbătute, unanim aprobate Comuniştii din C. A. P. Movileni vor munci pentru noi creşteri ale producţiei agricole şi în cadrul conferinţei pen­tru dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la C.A.P. Movileni dezbaterea docu­mentelor pentru Congresul al XI-lea al P.C.R. a constituit un prilej de manifestare plenară a aprecierii unanime, a aprobării depline a proiectelor de Program şi de Directive, a politicii interne şi externe a partidului, comu­niştii exprimîndu-şi hotărîrea fermă de a mobiliza toate forţele de care dispun pentru transpu­nerea în viaţă a acestora. N-a fost însă o adunare festivă, ci o şedinţă de lucru, de analiză mi­nuţioasă a activităţii desfăşurate de către comitetul de partid, de fiecare comunist, în spiritul Te­zelor C.C. al P.C.R. pentru Con­gresul al XI-lea. Atît darea de seamă, cît şi par­ticipanţii la dezbateri au eviden­ţiat faptul că, în perioada ana­lizată, organizaţia de partid din C.A.P. şi-a exercitat în mai bune condiţii rolul de conducător poli­tic, reuşind să mobilizeze coope­ratorii la înfăptuirea obiectivelor ce le-au stat în faţă. Nu întâm­plător, C.A.P. Movileni a primit pentru producţiile realizate în ultimii ani de trei ori „Ordinul Muncii“ clasa I, precum şi o se­rie de diplome. In 1973, cooperati­va agricolă a realizat o produc­ţie globală în valoare de 23 de milioane de lei faţă de 19,5 mi­lioane cît fusese planificat, exis­­tînd condiţii ca şi în acest an planul să fie îndeplinit şi depă­şit. „Amintiţi-vă, tovarăşi, de se­ceta din toamna trecută şi pri­măvara acestui an, cînd membrii cooperatori începuseră să se des­curajeze, a spus brigadierul Gh. Nicula. Numai prin munca poli­tică desfăşurată de comunişti am reuşit să depăşim greutăţile, să Conferinţe de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid mobilizăm toţi membrii coopera­tori la lucru. Iar astăzi ne mîn­­drim cu realizările înregistrate“. Automulţumire ? Nicidecum ! Căci comuniştii s-au referit cu toată răspunderea la lipsurile manifestate, la posibilităţile în­că nefolosite. Cooperatori ca Mi­­hai Buraga, Const. Baltaru, Ma­ria Gheorghiu, N. Grigoriu şi alţii au subliniat că, din cauza întîrzierii stropitului la Potîn­­geni, a unei praşile mai puţin la Epureni, producţia de struguri va fi mai scăzută decît la Movi­leni şi Larga Jijia unde aceste lucrări au fost executate corect şi la timp. Şi la grădina de legu­me au rămas unele culturi îm­­buruienite, ceea ce demonstrea­ză că producţiile bune obţinute puteau fi şi mai mari. Vorbitorii s-au referit apoi la unele lipsuri din domeniul investiţiilor (obiec­tive începute şi neterminate la datele fixate), la unele aspecte de proastă gospodărire a fura­jelor. Şi toate au fost puse în le­gătură cu stilul de lucru al comi­tetului de partid, al comuniştilor cu munci de răspundere, al bi­rourilor organizaţiilor de bază care n-au sesizat la timp fenome­nele negative şi n-au luat măsuri hotărîte pentru înlăturarea aces­tora. In lumina documentelor pentru Congresul al XI-lea, co­muniştii au venit cu soluţii şi preţioase propuneri — toate vi­zînd creşterea substanţială şi ra­pidă a producţiei agricole vege­tale şi animale. Răspunderea comuniştilor pen­tru destinele cooperativei a reie­şit în evidenţă şi cu prilejul ale­gerii noului comitet de partid, care s-a făcut cu cea mai mare atenţie, cu respectarea tuturor criteriilor stabilite de conducerea partidului — ceea ce asigură po­sibilități pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii ac­tivități de partid. A. INDIANU Experienţa, oricît de valoroasă, nu rezolvă singură toate problemele de producţie Ne vorbeşte ing. Vladco Coganzon, şef de secţie la ,,Ţesătura“ Referitor la Industria textilă, proiectul de Directive arată, în­tre altele, că în viitorul cinci­nal se va asigura utilizarea spo­rită a fibrelor şi firelor chimice, astfel ca ponderea acestora să ajungă la 50—54 la sută în 1980. La „Ţesătura“, circa 40 la sută din producţia de ţesături se fa­brică din fire poliesterice (reali­zate în amestec cu bumbac sau celofibră). In anul viitor această pondere va creşte la peste 45 la sută şi se va trece pentru prima dată la producţia de ţesături din melană, astfel că producţia din fire chimice va depăşi 50 la sută. In industria textilă, se mai ara­tă în proiectul de Directive, se va urmări realizarea de produse de cea mai înaltă calitate pentru a spori valoarea producţiei ob­ţinută pe tona de materiale fo­losite. La „Ţesătura“ va creşte ponderea de ţesături fine, de ar­ticole de modă cu valoare ridi-­ cată. Evident, asemenea articole nu pot fi realizate cu eficienţa economică maximă şi la nivelul calitativ prevăzut decît în colec­tivele cu o bogată experienţă de producţie. („Ţesătura“ datează de Foto : S. LEONID la începutul acestui secol). Pen­tru ţesătoarele de la Iaşi toate a­­cestea constituie un titlu de mîn­drie şi ele îşi vor spori eforturile pentru a îndeplini exemplar o­­bligaţiile profesionale.­­ Dar sunt unele probleme ne­rezolvate încă la nivelul cerinţe­lor, atrage atenţia ing. Vladco Coganzon, şeful secţiei ţesătorie. Noi ne vom ocupa mai mult de­cît pînă acum de menţinerea po- opinii pe teme din proiectul de Directive tenţialului tehnic ridicat al­ răz­boaielor, prin reparaţii şi între­ţineri mai bune, prin reglări mai fine, dar eforturi sporite trebuie să facă şi unităţile care ne livrea­ză fire sau materiale auxiliare. Vizez filaturile din Baia Mare Şi Câmpulung Moldovenesc, între­prinderile „Ambalajul metalic“ Timişoara, „Flamura roşie“ Si­biu şi altele. Nu e cazul să mai spun ce neajunsuri provoacă ţe­­sătoriei firele sau materialele auxiliare care nu respectă nor­mele de calitate. Vreau doar să subliniez faptul că reuşita mun­cii noastre, a ţesătorilor, oricîtă experienţă am avea, nu depinde numai de noi. Fără îndoială că buna pregătire profesională are o mare importanţă atît in obţi­nerea unei calităţi înalte, cît şi a unui randament economic satis­făcător. In privinţa aceasta tre­buie să observ însă că anual circa 20 la sută dintre ţesătoare sunt noi angajate, fără experien­ţă. E o fluctuaţie mare care împiedică realizarea unui volum ridicat de ţesături fine, de va­loare economică ridicată. Mă gîndesc şi la pregătirea tinerelor ţesătoare în şcoala profesională. Elevele fac practică în secţia noastră, lucrează la articolele fa­bricate acum, dar în anii urmă­tori vom produce alte articole şi vom avea alte maşini (parţial). Cred că şcoala ar trebui să de­­vânzeze pregătirea profesională în raport cu ceea ce va fi nou în anii următori în tehnologia ţe­săturilor. Maşinile noi sosite în secţie (puţine la număr acum­), tehnologiile noi abia înfiripate trebuie cunoscute imediat şi te­meinic de către toate elevele practicante, iar şcoala, cu spriji­nul ministerului, ar trebui do­tată cu maşini dintre cele mai moderne, care la noi în între­prindere vor veni peste cîţiva ani. Aş vrea să mai ridic o pro­blemă. Ea se referă la raportul dintre calitatea producţiei şi zo­na de deservire. Cred că ar fi bine să revizuim planul forţelor de muncă în sensul apropierii lui de efortul real ce-l depun ţesă­toarele pentru a realiza o pro­ducţie complexă, de calitate su­perioară şi de valoare ridicată. H. PETRESCU Aflată în faza de montaj a halei, construcţia din imaginea noastră vă prezintă clădirea unei moderne baze de utilaj ce s-a înălţat în localitatea Dancu. Ea are menirea de a rezolva problema reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor din sectorul I.E.I.L.I.F. Livrează cartofii de sămînţă Cu toată vremea instabilă, ţă­ranii cooperatori din Heleşteul depun eforturi pentru a termina cît mai repede posibil lucrările agricole de sezon. Recoltarea car­tofilor de pe cele 150 de hectare a fost terminată de mult. Toată producţia se află depozitată în semisilozuri de unde, după sor­tare, i se dă destinaţia cuvenită Diferiţilor beneficiari le-au fost expediate pînă acum circa 1.000 de tone, însemnate cantităţi ur­­mind a fi livrate în continuare. Cooperatorii au trecut şi la re­coltarea sfeclei de zahăr. 10 din cele 100 de hectare au fost deja eliberate de recol­tă. O atenţie deosebită este acor­dată însămînţărilor. Pînă acum au fost semănate 100 hectare cu orz şi 50 hectare cu grîu. Pentru cultura griului au fost arate 400 hectare (din 500 planificate) In felul acesta, mecanizatorii vor putea realiza o viteză de lucru sporită la semănat. O parte din forţa secţiei de mecanizare a fost mobilizată la executarea arături­lor pe terenurile de unde s-au recoltat cartofii. La această lu­crare participă circa 15 mecani­zatori. t CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI IAȘI COMITETUL EXECUTIV DECIZIA NR. 379 pentru convocarea Consiliului popular al municipiului Iaşi în temeiul art. 13 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi func­ţionare a consiliilor populare, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iași D E O I D E .­­ . “nic — Se convoacă Consiliul popular al municipiului iașÎLi­cee de a XXIII-a sesiune, în ziua de 2 octombrie 1974 ora 15.vw.­­ PREȘEDINTE, IOAN MANCIUC SECRETAR, CONST. ANDREI Pentru rezolvarea problemelor de maximă impor­tanţă din activitatea sa, întreprinderea „Victoria" organizează trimestrial SFATUL BĂTRÎNILOR Pensionarii cu experienţă, în specialităţile de­­ maistru, economist, inginer, profesor, director şi­­ alte funcţii de conducere, sunt rugaţi a se adresa­­ directorului întreprinderii - telefon 30775, 31522,­­ 32299, pentru a deveni membri permanenţi ai a­­­­cestui SFAT/ \ ­ COOPERATIVA „TEHNICA CONFECŢIEI" IAȘI 1 ^ angajează de urgenţă croitorese de înaltă califi- \ \ care pentru secţiile de croitorie femei. ( ţ Doritorii se vor adresa zilnic între orele 7—15,30 \ t la sediul cooperativei, din str. Bucşinescu nr. 1. ( ­ Examenul pentru AUTORIZAREA ELECTRICIENI- } I­LOR de către M.E.E. în sesiunea de toamnă se va •­­ ţine la sediul I.R.E. Iaşi, str. Uzinei nr. 38, în ziua de \ ţ marţi, 22 octombrie 1974. ’­­ înscrierile se fac cu începere de la 19 octombrie­­ 1974, la sediul I.R.E. Iaşi. \­­ ţ \ „îndreptare pentru autorizarea electricienilor" se - i distribuie contra cost la ghişeele de abonaţi din­­ I­­aşi şi Vaslui.­­ OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU CONSTRUIREA ŞI VINZAREA LOCUINŢELOR IAŞI aduce la cunoştinţa solicitanţilor că pune în vînzare, în şe­dinţa de repartizare, astăzi, 1 octombrie 1974, ora 9.00, 202 apar­tamente confort II cu punere în funcţiune în trimestrele II, III, IV 1975 , disponibile în următoarele blocuri : — G-2, G-4, G-5, G-6, G-7, G-8, G-9, G-10, H-1, H-2 şi H-3 zona Păcurari, 122 apartamente cu 2 camere şi 2 aparta­mente cu 3 camere ; — A-3, zona Fabricii de ţigarete, 77 apartamente cu 2 camere şi 1 apartament cu 3 camere. De asemenea se pune în vînzare, în şedinţa de repartizare din ziua de joi, 3 octombrie 1974, ora 9,00, blocul B-2 din zona B-l şes Bahlui cu 108 apartamente confort II , cu pu­nere în funcţiune în trimestrul IV 1975, din care : 20 apar­tamente cu 1 cameră, 46 apartamente cu 2 camere şi 42 apar­tamente cu 3 camere ; apartamentele din acest bloc nu au gaze naturale la bucătării. Ambele şedinţe se ţin în sala mare a Consiliului popular judeţean Iaşi din str. Ştefan cel Mare nr. 47—49. Pot participa la şedinţele respective solicitanţii cuprinşi în listele nr. 1, 2, 3 şi 4 de la poziţia de prioritate nr. 1 la nr. 2­858, care nu au contractat apartamente în alte blocuri. La contractarea apartamentelor din blocurile de mai sus sunt rugaţi a se prezenta şi solicitanţii care au primit note de amplasament la aceste blocuri şi nu au perfectat con­tractele ; neprezentarea la contractare duce la anularea notei de amplasament. Solicitanţii vor prezenta buletinele de identitate, extrasul de cont, adeverinţele de venit şi cererea de creditare tip r

Next