Flacăra Iaşului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8715-8741)
1974-10-02 / nr. 8716
MIERCURI 2 OCTOMBRIE 1974 4 pagini 30 bani ANUL XXXI Nr. 8710 Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R^^al Consiliului popular judeţean DOCUMENTELE PENTRU CONGRESUL AL XI-LEA AL P.C.R. - OGLINDA VIITORULUI LUMINOS AL PATRIEI Programul partidului - carta călăuzitoare a societăţii noastre Ampla dezbatere a proiectului de Program al partidului generează, în chip firesc, numeroase probleme, diferite întrebări pe care membrii de partid şi, în general, oamenii muncii le ridică în legătură cu conţinutul prevederilor sale. Una din ele se referă la însăşi necesitatea Programului partidului. Intr-adevăr, partidul nostru a elaborat şi pînă acum o sere de orientări programatice care, precum se ştie, au asigurat înfăptuirea cu succes a sarcinilor pe care le-a pus procesul revolu- ţionar din ţara noastră în di- * feritele sale etape. I In actuala etapă însă, amţ ploarea eforturilor ce se im- I pun pentru edificarea socie- 4 tăţîi socialiste multilateral / dezvoltate, complexitatea şi volumul sporit al noilor sarcini ridică exigenţe şi responsabilităţi deosebite în flata partidului, conduc inerent la creşterea rolului său conducător. Devine necesară îmbunătăţirea permanentă a metodelor şi formelor de exercitare practică a atribuţiunilor diriguitoare ale partidului, imprimarea unui caracter ştiinţific întregii mond de partid. Prin poziţia sa de forţă conducătoare, partidul constituie subiectul principal al conducerii ştiinţifice a societăţii noastre, iar politica sa reprezintă cel mai important factor subiectiv al progresului, constituie matca orientărilor fundamentale în toate sferele vieţii sociale. Dezvoltarea viitoare a societăţii româneşti nu este o chestiune de conjunctură, rezultatul jocului unor forţe oarbe, ci rezultatul unei opţiuni conştiente a întregii naţiuni socialiste. In orînduirea noastră, viitorul se construieşte deliberat şi nu este aşteptat. Desigur, activitatea socială se desfăşoară în virtutea unor legi obiective, dar acţiunea lor nu anulează creaţia istorică. Studiind cerinţele obiective ale etapei actuale de dezvoltare a patriei noastre, evaluînd posibilităţile, resursele şi mijloacele disponibile, partidul nostru îşi fixează obiectivele , pe termen lung în concordai» l ţâ cu nevoile real« ale vieţii sociale. I Proiectul de Program re- ^ O. DINU \ doctor în economie | (continuare în pag. a M ) Imagine din atelierul de tricotaj al întreprinderii de tricotaje şi perdele din Pașcani. Foto : L. STRATULA® ARD eTIEŞEAN Spectacole de varietăţi § In vara aceasta, Galaţiul ne-a § § oferit cîteva reprezentaţii de S varietăţi, două prilejuite de t § turneul cu „Aventuri în epoca § S de muzică uşoară“ şi alta „Pe toţţ micile ecrane", la emisiunea ^ S „Antena T.V. vă aparţine". Toa- § § te au lăsat să se întrevadă § potenţialul oraşului de pe Duţj § năre, dar nu despre acest fapt & ^ voiam să relatăm, ci amănun- S S tul că, chiar dacă un specta- § § col de acest fel nu constituie t ^ uneori din toate punctele de t § vedere un adevărat model al § § genului, cum s-a întrmplat în § S cazul amintit, interesul publi- Ş ^ cului pentru estradă rămîne la ^ § fel de puternic. O dovedeşte § 5 fiecare turneu întreprins la ţ s Iaşi, fie că ar veni un ansam-i ţ blu estradistic din Deva, Pro- Ş Ş ieşti, Braşov, Constanţa, Cluj, Ş ţ Timişoara, fie că ne-ar vizita Şi unul din Capitală. Şi aceasta ţ S pentru că în oraşul nostru sin- g - gura formaţie de estradă este ţ g Cea a Casei de cultură a tine- ţe retului, alcătuită exclusiv din ş Ş elevi şi studenţi care, avînd ^ 5 timpul limitat, nu pot răspunde § » tuturor cerinţelor. Ca să nu mai q S vorbim de faptul că spectaco- S § tele de acest gen necesită şi Ş S solişti de prestigiu, costume şi q 5 decoruri bogate. Iată, deci* mo- ţ ă tivul pentru care ne facem e ţ Ş coul spectatorilor, sugerînd ea ^ ,iţ instituţiile profesioniste de re- § § sort să contribuie, măcar din ţ Ş cind în eînd, la organizarea de § ^ spectacole de estradă. Dacă din § § partea Filarmonicii a existat t § cîndva receptivitate, nu vedem § i de ce nu ar colabora toate u § § ttăţiîe de artă pentru pregăti- S S ren unor spectacole de varie- ga taţi. I ELENA PÎETRARU § 1 •/rr//jrrtiiftrfirfrrrrtrtfrfrrrtifrrniiti£' Fiecare om, fiecare mașină, pe frontul campaniei agricolei A mai rămas jumătate din epoca optimă Nici na semănător sub viteza de lucru stabilită! Ara rupt din calendar prima filă a lunii octombrie. In calendarul agricultorilor asta înseamnă că au mai rămas mai pufin de 29 de zile pînă la termenul de încheiere a însâmînţărîlor. Cu alte cuvinte s-a consumat aproape jumătate din epoca optimă de semănat. Ce putem spune despre bilanţul acestei prime etape ? înainte de a face o apreciere globală, se cuvine să consemnăm că într-o serie de unităţi stadiul acţiurii corespunde întrutotulaşteptărilor. Dintre acestea se detaşează evident cooperativa agricolă din Pocreaca, unde mecanizatorii au şi însămînţat de acum cu grîu peste 65 la sută din suprafaţa prevăzută. Cu rezultate frumoase se prezintă şi C.A.P.-urile din Spineni, Ruginoasa, Oţeleni, Deleni, Holboca, Ipatele, Ţibana etc. In vreme ce aici ca şi in alte locuri s-a folosit gospodăreşte fiecare clipă la semănat. In mai multe unităţi însă s-au irosit ore şi zile preţioase. Aşa se face că dacă la Ipatele — de pildă — s-a reuşit să se realizeze circa jumătate din planul de însămînţare a griului, la C.A.P. Scînteia, deci în aceeaşi zonă, nu s-a atins nici 10 procente. Din păcate, cu un bilanţ la fel de sărac se prezintă şi destule alte cooperativee agricole (Balş, Rediu, Gropniţa, Lunca, Şcheia, Moşna, Tomeşti etc.). Cu totul ieşit din comun, este însă cazul unor C.AP.-uri ca cele din Roşcanî, Cotnari, Voineşti, Ţuţora, Coamele Caprei şi altele pe care prima zi a acestui octombrie le-a găsit fără nici un hectar semănat. In asemenea condiţii nu e de mirare că în sectorul cooperatist nu se însămînţase pînă ieri decît 22,9 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Iar situaţia nu diferă prea mult nici la restul culturilor, la orz, bunăoară, s-au realizat doar circa 800 din totalul de 3.400 hectare, pe utimele locuri situindu-se C.A.P.-urile (continuare in pag . 3-a) Vremea bună pentru recoltat trebuie folosită mai intens După ploaia de sâptămîna trecută, vremea s-a îndreptat iarăşi şi lucrătorii ogoarelor ieşene au trecut din nou la strînsul recoltei şi la semănat. In unităţile din Consiliul intercooperatist Răducăneni, de exemplu, şi duminică, şi luni, şi ieri, s-a continuat culesul strugurilor de pe cele 650 de hectare cu viţă de vie. Tov. Octav Mîndru, şeful unităţii de vinificare din Răducăneni, ne-a spus că de la începerea culesului au fost primite peste 25 de vagoane de Struguri In viile de la Gorban, bunăoară, se afla luni la recoltat aproape întreaga formaţie de 300 de membri cooperatori care lucrează plantaţiile viticole, formaţie care avea la dispoziţie pentru căratul strugurilor trei autocamioane. Pe ogoarele acestor unităţi era zor şi la strînsul porumbului, legumelor. Forţe însemnate participau la tăiatul strujenitor, la depănuşat şi la eliberarea supra- feţelor destinate însămînţărilor. La C.A.P. Grozeşti se aflau la culesul porumbului circa 200 de cooperatori. La C.A.P. Gorban participarea era şi mai intensă. Tov. Gh. Manolache, contabilul şef al unităţii, ne-a vorbit de prezenţa a peste 300 de membri GH. STEJARU (continuare în pag a 3-a) Mecanizarea lucrărilor pe şantiere nu se realizează cu planuri cusute la dosar ! După cum se ştie, în domeniul construcţiilor nivelul productivităţii muncii trebuie să crească în aşa fel încît în 1977 să fie dublu faţă de 1972. In acest sens, la Trustul de construcţii Iaşi, ca de altfel şi la celelalte organizaţii de construcţii, s-a elaborat un plan de măsuri, capabil să conducă la realizarea obiectivului sus-amintit. Recent, am analizat la Trustul de construcţii modul în care se înfăptuiesc măsurile referitoare la extinderea gradului de mecanizare, înzestrarea cu utilaje, mecanizarea operaţiilor de manipulare şi transport a materialelor, măsuri care, desigur, vizează creşterea productivităţii muncii. Din discuţiile purtate cu ing. C-tin Boroma, şeful biroului de mecanizare, Sergiu Vlădescu, tehnician principal la Şantierul nr. 1 al trustului, cu alţi muncitori, maiştri şi ingineri de pe şantiere a rezultat că unele obiective privind mecanizarea lucrărilor au fost realizate. Cu toate acestea, o serie de măsuri judicioase, stabilite anterior, nu s-au tradus în viaţă, iar pe şantiere se manifestă unele neajunsuri. Nu s-au procurat pompe de beton pentru mecanizarea completă şi complexă a operaţiunilor de preparare, transport şi turnare a betonului în fundaţii ; indicele de mecanizare a tencuielilor este încă scăzut ; prefabricarea canalelor termice abia acum se rezolvă, deşi era programată cu mult înainte ; nu s-au realizat măsurile privitoare la execuţia mecanizată a găurilor şi şanţurilor în elementele de beton şi zidărie pentru trecerea conductelor de instalaţii; de asemenea, nu s-a trecut încă la containerizarea şi paletizarea principalelor materiale folosite pe şantiere, nereuşindu-se încă să se elaboreze un proiect care să trateze unitar un număr redus de dispozitive de încărcare şi descărcare a containerelor, pachetelor şi paletelor ; executarea mecanizată a zugrăvelilor se aplică abia din luna iulie ş.a. De altfel, dacă apelăm la cîteva date statistice ne putem forma o imagine și mai clară. De pildă, săpăturile mecanizate au ajuns la 85 la sută, tencuielile — 13 la sută, zugrăvelile — 38 la sută, vopsitoriile — 25 la sută, manipulările agregatelor de balastieră — 80 la sută ş.a. Referitor la dotările de utilaje se poate aprecia că trustul a primit fonduri substanţiale. Bunăoară, în 1973 s-au achiziţionat utilaje în valoare de 9,5 milioane lei, în 1971 de 24 milioane lei, iar în 1975 sunt prevăzute peste 36 milioane Iei. Rezultă cu prisosinţă că pe şantierele trustului sunt încă serioase rezerve nevalorificate în do- EUGENIU ZiNARITA (continuare în pag. a 3-a) La Trustul de construcţii Iaşi Cu 4 zile mai devreme Podul rulant de 40 de tone din secţia utilaje de construcţii de la întreprinderea mecanică ,Nicolina, a fost planificat zilele acestea pentru reparaţii capitale. Erau prevăzute 7 zile, dar echipa condusă de Mihai Roşu a reuşit, printr-o bună organizare a muncii, să încheie reparaţiile în 3 zile. Echipa a pregătit din timp panourile de comandă ce trebuiau schimbate şi diferite alte piese, iar timpul afectat lucrărilor a fost folosit foarte judicios. Un electrician din echipă, Vasile Ichim, ne spune : — Aşa procedăm întotdeauna. Sîntem tineri și vrem să ne distingem prin muncă bine organizată. IL I-