Flacăra Iaşului, decembrie 1974 (Anul 30, nr. 8768-8792)
1974-12-01 / nr. 8768
L PAGINA A II-A Deplină aprobare a documentelor Congresului. Mărire fermă pentru traducerea lor în viaţă Faptele - expresia satisfacţiei noastre, a adeziunii totale Am urmărit lucrările celui de-al XI-lea Congres al partidului cu interesul firesc manifestat de întreg poporul, cu încredere în hotărîrile sale, care sînt, de fapt, ale noastre. A fost acolo, în marea sală a istoricului Congres, și vocea noastră, hotărîrea unanimă de a fi reales ca secretar general al partidului tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Sunt bucuros acum că pot, prin intermediul ziarului, să-mi exprim, încă o dată, bucuria mea și a colegilor mei, mîndria că avem în fruntea noastră, a comuniștilor, a întregului popor, un om pe care-1 iubim, al cărui viu exemplu personal îl urmăm la locurile noastre de muncă. întregul nostru colectiv a hotărît, ca peste tot de altfel, ca zilele Congresului să fie zile-record. Şi am izbutit : graficele au fost depăşite, constant, cu 7—15 procente, ceea ce nu-i puţin dacă ţinem seama de faptul că executăm un produs complex, „Prisma", destinat exportului. Sîntem siguri că vom reuşi să menţinem mereu sus ştacheta realizărilor, că echipa noastră — fruntaşă de la începutul cincinalului, într-o secţie fruntaşă — va şti să îndeplinească, neabătut, sarcinile ce-i revin din hotărîrile Congresului. Faptele, iată expresia satisfacţiei noastre, a adeziunii totale ION SOLONARU muncitor, şef de echipă în secţia I, întreprinderea de prelucrare a lemnului Membrii Filialei ieşene a Academiei R. S. România au urmărit cu deosebit interes lucrările Congresului al XI-lea al partidului şi, animaţi de înalte sentimente patriotice, ne exprimăm adeziunea totală la documentele programatice care prefigurează un viitor demn şi strălucit al ţării şi poporului nostru. Apreciind înalta preţuire care se acordă activităţii de cercetare ştiinţifică din partea conducerii de partid, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU personal, şi avînd în vedere sarcinile care ne revin în realizarea măreţelor obiective ale dezvoltării social-economice a ţării noastre în cincinalul următor, ne angajăm să contribuim cu toată priceperea şi energia noastră la ridicarea pe trepte tot mai înalte a ştiinţei româneşti, la îmbinarea eficientă a cercetării ştiinţifice cu producţia, cu practica. Iaşul, centru cu bogate tradiţii ştiinţifice, continuîndu-le pe baze noi în anii puterii populare, a înregistrat importante realizări în cele mai variate domenii. Urmărind să asigurăm creşterea contribuţiei ştiinţei ieşene la înfăptuirea Programului trasat de Congresul al XI-lea al partidului, vom duce mai departe cercetările în sectorul chimiei pentru producerea de fire şi fibre sintetice cu caracteristici superioare şi a noi tipuri de polimeri şi eopolimeri , în matematică, pentru pregătirea cadrelor capabile să lucreze la maşini electronice de calcul şi studiul matematic al proceselor de optimizare . In sfera biologiei — studiile privind efectele biologice ale poluării, probleme de adaptabilitate a omului la mediu, îmbunătăţirea pajiştilor naturale, iar în ştiinţele economice şi sociale ne vom spori aportul la creşterea productivităţii muncii, a rentabilităţii, la aplicarea metodelor avansate de conducere şi organizare. Şi în celelalte ştiinţe umanistice se vor aduce dovezi noi privind formarea şi continuitatea poporului român, evoluţia limbii noastre, valorificarea folclorului şi altele. Folosindu-ne întreaga capacitate, sînteţi hotărîţi să procedăm cu cea mai înaltă răspundere la traducerea în viaţă a Directivelor Congresului. Ne exprimăm, totodată, satisfacţia unanimă că tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost reales în înalta funcţie de secretar general al partidului, văzînd în aceasta o garanţie a mersului victorios înainte al întregului nostru popor. Acad. PETRE JITARIU preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Ştiinţa — importantă pîrghie a progresului Telul suprem al In Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ca si în celelalte documente adoptate de Congres, se subliniază si se argumentează cu fapte că telul suprem al politicii partidului este ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului. In acest context, construirea de apartamente şi canine pentru nefamilişti ocupă un esenţial. Astfel, în perioada anilor 1976—1980, aşa cum se arată în Raport, se vor construi 815 mii apartamente fizice şi cămine pentru nefamilişti cu circa 1 200 mii locuri. Desigur, nouă, care ne desfăşurăm activitatea într-o întreprindere profilată pe execuţia materialelor de construcţii, ne revin sarcini mari. Prin măsurile luate, putem raporta că în luna noiembrie am executat, zilnic, panouri mari prefabricate din beton pentru 6 apartamente, faţă de numai două , în luna mai a.c. De asemenea, producem panouri pentru un cămin în fiecare lună, faţă de numai politicii partidului umil pe trimestru, cit realizam in lunile anterioare. Sîntem preocupaţi în permanenţă de îmbunătăţirea calităţii execuţiei locuinţelor. Şi aceasta cu convingerea că ne putem aduce o contribuţie şi mai mare în acest sens. De altfel, în prezent efectuăm studii şi probe pentru execuţia panourilor prefabricate din beton armat cu faţă văzută, care vor îmbunătăţi calitatea finisajului, vor spori productivitatea muncii pe şantiere, vor reduce preţul de cost. Aşa înţelegem noi să ne manifestăm satisfacţia pentru realegerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit fiu al poporului. In înalta funcţie de secretar general al partidului, adeziunea totală faţă de istoricele documente adoptate de înaltul forum al comuniştilor. Ing. NICOLAE RADULESCU directorul întreprinderii de materiale de construcţii Iaşi în fruntea partidului-cel mai iubit fiu al poporului găşia înfăptuirii neabătute a obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea pentru edificarea celei mai înaintate societăţi pe pămîntul patriei noastre. Beneficiind de condiţii minunate de muncă şi viaţă, create prin grija partidului şi statului, va trebui să răsplătim aceste eforturi prin obţinerea de rezultate cit mai bune în pregătirea teoretică şi practică, pentru muncă şi viaţă. Urmînd indicaţiile secretarului general al partidului, pentru integrarea organică a învăţămintului cu cercetarea şi producţia, studenţii de la facultatea noastră participă, alături de cadre didactice, la activitatea de cercetare productivă prin contracte încheiate cu diferite întreprinderi şi instituţii, execută lucrări practice în laboratoare, alături de specialişti. Aşa cum reiese din Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pentru asigurarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii, se vor aloca fonduri de investiţii de 6,5 miliarde lei. De aceea va trebui ca noi să ne pregătim cit mai temeinic în scopul folosirii eficiente, atunci cind vom fi repartizaţi în producţie, a bazei materiale, puse la dispoziţia noastră, a celor ce sîntem chemaţi să veghem la apărarea sănătăţii oamenilor, la menţinerea tinereţii şi vigorii poporului român. ELENA MANOLESCU studentă anul IV, Facultatea de farmacie Am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de faptul că tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit fiu al poporului, a fost reales în funcţia de secretar general al partidului. Aceasta constituie che Ne vorbesc delegaţi la Congresul al XI-lea al P.C. Continuiînd interviul nostru cu delegaţi ai Organizaţiei de partid a judeţului Iaşi la cel mai înalt forum al comuniştilor români, am căutat să aflăm răspuns la aceeaşi întrebare : Cu ce impresii se întorc de la istoricul Congres al partidului şi ce gînduri au pentru viitor. Ing ION SIMION, directorul Trustului de instalaţii-montaje: Am participat la Congres cu conştiinţa datoriei împlinite a întregului colectiv al trustului: realizarea planului anual In cinstea acestui eveniment, realizarea tuturor indicatorilor, cu o productivitate a muncii de 107 la sută. Am realizat înainte de termen, cu 180 de zile, lucrările de extindere la C.F.S. pentru care 80 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au fost decoraţi. Am realizat lucrări de extindere înainte de termen la, întreprinderea de antibiotice şi la alte obiective. Congresul al XI-lea deschide noi perspective dezvoltării industriei şi nouă ne revin sarcini deosebite. Iată un exemplu : în 1977 volumul planului trustului nostru se dublează. GHEORGHE PANAINTE, secretarul comitetului de partid de la I.M.M.R. Paşcani . Suntem convinşi că măreţele obiective propuse nu se vor realiza de la sine, că ne aşteaptă o muncă deosebită. Dar aceasta nu ne sperie şi sîntem hotărîţi să facem totul pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor cene revin din istoricele documente. In anul 1980, de exemplu, întreprinderea noastră va trebui să realizeze o producţie în valoare de un miliard lei. O vom realiza şi depăşi, aşa cum vom realiza şi angajamentul de a îndeplini actualul cincinal în 4 ani şi 3 luni. ELENA ANDRIEŞ, brigadier la C.A.P. Bosia : Am simţit cea mai mare bucurie în momentul cînd noi, delegaţii la Congres, dînd glas voinţei întregului popor, am reales pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în funcţia de secretar general al partidului. S-a vorbit la Congres despre dezvoltarea agriculturii, acestei ramuri importante a economiei noastre naţionale acordindui-se o atenţie deosebită, atît în Program cit şi în Directive. Aş dori să evidenţiez cîteva probleme specifice comunei noastre. Este vorba de dezvoltarea acelor sectoare în care am obţinut rezultate bune,in care avem tradiţii. De aceea, se vor extinde suprafeţele cultivate cu legume, precum şi culturile irigate. De asemenea, vom acţiona în direcţia protejării suprafeţelor inundabile prin îndiguiri. Interviu realizat de A. INDIANU şi I. 11RSU Carta devenirii noastre comuniste (urmare din pag. 1) lor. Programul dobîndeşte atributele nu numai ale unui document teoretic, ci şi ale unui program de lucru, nu numai ale unei călăuze in acţiune, ci şi ale unui puternic factor stimulator şi mobilizator de accelerare a progresului ţării. Avînd la baza elaborării sale experienţa luptelor revoluţionare şi a muncii de construcţie socialistă în România, precum şi a luptelor revoluţionare şi a muncii de construcţie socialistă pe plan mondial, Programul reprezintă o strălucită contribuţie la tezaurul teoriei şi practicii revoluţionare mondiale, confirmînd, o dată mai mult, că acesta se îmbogăţeşte pe baza aportului propriu, original, al tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti. Aşa cum se subliniază şi în Hotărîrea Congresului al XI-lea al P.C.R. privind aprobarea Programului Partidului Comunist Român „Congresul al XI- lea dă o înaltă apreciere contribuţiei nemijlocite, de inestimabilă valoare, a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la fundamentarea teoretică şi la elaborarea Programului, la stabilirea liniei generale şi a direcţiilor principale de acţiune în vederea transformării revoluţionare a societăţii, a edificării cu succes a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecerii la construcţia comunismului pe pămîntul României“. Prin bogăţia sa de idei, prin caracterul său novator. Programul are un rol de o importanţă deosebită in ridicarea nivelului politic şi ideologic al întregului popor. El va exercita o puternică influenţă în creşterea combativităţii revoluţionare a partidului, în îndeplinirea rolului său de forţă politică conducătoare a societăţii, în creşterea forţei şi unităţii sale — garanţia mersului tot mai hotărit înainte al României spre comunism. Programul va exercita, totodată, o influenţă puternică asupra tuturor oamenilor muncii, asupra întregului popor, înarmîndu-ne cu o concepţie înaintată despre lume şi viaţă, va contribui la accelerarea procesului de formare a omului nou, constructor al socialismului, va stimula întreaga naţiune la înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe. Pătrunzătoare analiză a epocii noastre, a evoluţiei vieţii internaţionale. Programul îşi relevă, în ansamblul său, atît conţinutul profund ştiinţific marxist-leninist, cit şi spiritul militant marxist-leninist, răspunzînd integral sensului pe care Marx l-a atribuit analizei de pe poziţiile clasei muncitoare — de a nu se rezuma la a explica lumea, ci de a contribui la transformarea ei. Este semnificaţia majoră a contribuţiei teoretice şi practice pe care, prin Program, Partidul Comunist Român o aduce cauzei socialismului, edificării unei lumi a păcii şi colaborării intre popoare. Ceea ce se cere acum mecanizatorilor e să termine grabnic aratul # Alte unități raportează efectuarea integrală a ogoarelor de toamnă # Pe mai bine de un sfert din suprafața destinată culturilor de primăvară încă n-au intrat plugurile Prefigurînd viitorul luminos al patriei noastre, cel de al XI-lea Congres al partidului a jalonat şi calea dezvoltării tot mai rapide a agriculturii. Acum, după încheierea lucrărilor celui mai înalt for al comuniştilor, lucrătorii ogoarelor sunt chemaţi să-şi încordeze şi mai mult eforturile pentru a se apropia încă din 1975 de producţiile stabilite a se obţine în cincinalul următor. De fapt în preajma, dar îndeosebi în timpul Congresului, s-au amplificat considerabil şi în judeţulnostru preocupările îndreptate spre pregătirea viitoarei recolte. Aşa se face, de exemplu, că în ultima perioadă alte C.A.P.-uri, printre care cele din Ruginoasa, Tătăruşi, Sireţel, Mirceşti, Stolniceni- Prăjescu, Sineşti au raportat încheierea arăturilor de toamnă. Deosebit de repede a avansat această acţiune şi la Mirosloveşti, Cozmeşti—St. Prăjescu, Dagîţa, Strunga, unde n-a mai rămas decit foarte puţin de lucru. In rîndul unităţilor avansate se nuriără şi cooperativa agricolă din Mogoşeşti, care mai are de atat doar, cîteva zeci de hectare din totalul de 750 de hectare ce vor fi semănate în primăvară. Tov. M. Dîrţu, inginerul şef al unităţii, ne spunea că toţi mecanizatorii secţiei S.M.A. Citirea, condusă de Vasile Tuţu, continuă să se afle din zori şi pînă în noapte în brazdă însufleţiţi de dorinţa de a realiza în cel mult cîteva zile şi ultimele procente din plan. E de la sine înţeles că nu toate unităţile au reuşit să înregistreze de la început rezultatele aşteptate. îmbucurător e faptul că în cele mai multe dintre ele s-au întreprins pe parcurs măsuri tot mai energice pentru lichidarea rămînerilor în urmă. Se constată bunăoară o puternică accelerare a ritmului de lucru la Băiceni, Bîrnova, Voineşti, Gropniţa etc. Fără îndoială că acest ritm se cere nu numai menţinut, ci şi intensificat din ce în ce mai mult, pentru ca situaţia să poată fi redresată în cel mai scurt termen. Intervenţiile cele mai hotărîte se impun însă mai cu seamă acolo unde chiar şi în vremea din urmă treburile nu s-au îmbunătăţit pe măsura aşteptărilor. Ne gîndim la C.A.P.urile din Balş, Brăeşti, Redici, Aroneanu, Uricani, ca şi la celelalte unităţi ale căror secţii de mecanizare n-au depus toate eforturile pentru a ieşi din coada clasamentului. Se cere totodată ca şi secţiile care au efectuat de acum integral ogoarele de toamnă să vină urgent în ajutorul celor rămase în urmă. Să ne gîndim că începutul lunii decembrie găseşte nearată mai bine de un sfert din suprafaţa culturilor de primăvară şi că zilele bune de lucru care mai rămîn sînt numărate. Tocmai de aceea datoria fiecărui mecanizator e de a da în această perioadă hotărîtoare randamentul maxim posibil. Animaţi de spiritul Congresului, să facem totul pentru ca în cel mai scurt termen să poată raporta şi judeţul nostru terminarea acestei acţiuni de care depinde în bună măsură nivelul recoltelor de mîine. G. COSTESCU în cartierul Alexandru cel Bun Noi spaţii comerciale La parterul blocului C 4 din cartierul Alexandru cel Bun se află în stadiu de finisare noi spaţii comerciale. Tov. Dumitru Cozma, directorul I.C.S. Mărfuri industriale, ne informează,că, pe o suprafaţă comercială de 500 m.p., se vor amenaja mai multe unităţi, printre care amintim: expoziţie de mobilă cu vînzare, artizanat, uz casnic, fierărie, jucării etc. Aceste unităţi îşi vor începe activitatea în prima jumătate a lunii decembrie a.c. i» 24 oec®£ Televiziune 8,45 Cravatele roşii ; 9,35 Film serial pentru copii ! Caktari ; 10,00 Viaţa satului ; 12,30 De strajă patriei ; 13,00 Album duminical ; 15,30 Magazin sportiv ; 16,25 Coloane ale istoriei : Transilvania (I) — film documentar ; 16,55 Film serial „Nemuritorul“ — episodul 5 ; 17,45 Floarea din grădină — emisiune-concurs pentru tineri interpreţi de muzică populară : 18,40 Legenda păsărilor — desene animate : 19,00 Reporter ’74 ; 19,20 1001 de seri : 19,30 Telejurnal : 20,10 Fiecare... cîte-o floare — muzică uşoară : 20,20 Film artistic : „Acei oameni minunaţi şi maşinile lor zburătoare“; 22.15 Telejurnal. • Cinematografe Victoria, orele 9,30 ; 15,30 ; 19,00 : „Ciprian Porumbescu“. Republica, orele 9,00 ; 11,15 ; 14,00 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 : „Agentul straniu“. Copou, ora 9,00 : Program pentru copii şi tineret , orele 11,00; 15,00; 17,00; 19,00 ; 21,00 : „Fraţii“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00 : Program de desene animate ; orele 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21,00 : „Porţile albastre ale oraşului“. Tătăraşi, ora 10,00: Program de desene animate ; orele 16,00 ; 18,00; 20,00 : „Desfăşurarea“. Nicolina, ora 10,00 : Program pentru copii şi tineret ; orele 16,00 ; 18.00; 20.00 ; „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte“. Teatrul pentru copii şi tineret prezintă astăzi la ora 11,00, la sediul teatrului, spectacolul „Punguţa cu doi bani". Seară de filme engleze Catedra de limbi germanice a Universităţii „Al. I. Cuza“ prezintă mîine, 2 decembrie, ora 20:30, în amfiteatrul 1/1, o seară de filme engleze. Cu acest prilej va putea fi vizionat filmul artistic „A. Midsummer Night’s Dream“, după piesa cu același titlu de W. Shakespeare. Filmul va fi prezentat de lector Janet Edwards. Timpul probabil Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. In zona de munte va ninge slab, iar cu totul izolat în nordul Moldovei va ploua. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu unele intensificări din sectorul sudic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă ; minimele vor fi cuprinse intre 12 și 43 grade, iar maximele între 7 şi 12 grade. v- Desăvîrşirea unităţii naţionale, expresie a voinţei poporului român 1 decembrie 1918, constituirea statului naţional unitar, eveniment memorabil în istoria noastră naţională, este sărbătorit astăzi, pe întreg cuprinsul ţării, în condiţiile efervescenţei creatoare generată de Congresul al XI-lea al P.C.R. Programul, care a căpătat viaţă prin votul unanim al reprezentanţilor ţării, a stabilit, cu fermitate, relaţia dialectică, indestructibilă, între trecutul nostru istoric, prezentul socialist şi viitorul comunist al României. In această perspectivă largă, 1 decembrie 1918 reprezintă un punct de cotitură, o premisă esenţială pentru înfăptuirile de astăzi. Desăvîrşirea unităţii nu a fost un act spontan şi nici un rezultat al tratatelor de pace care au pus capăt primei conflagraţii mondiale ; ea este rezultatul unui îndelungat proces istoric, încununarea luptei seculare a întregului nostru popor, expresie a voinţei naţionale. In întreaga epocă feudală, tendinţa de apropiere între cele trei ţări româneşti, de constituire a unui corp unitar, a găsit continuu noi forme de expresie pe planul vieţii politice şi spirituale. Mihai Viteazul, în 1600, a dat cea mai înaltă formă acestei tendinţe, realizind, pentru prima oară, unirea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Moldova. Dezvoltarea societăţii româneşti în veacurile care au urmat a cimentat puternic legăturile dintre românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. Constituiţi în naţiune, în 1848, românii şi-au afirmat puternic dorinţa, dar şi hotărîrea, de a realiza o Românie liberă şi independentă. Formarea statului naţional, în 1859, prin linirea Moldovei cu Ţara Românească, a reprezentat doar începutul pe calea constituirii statului unitar, punctul de plecare spre o mai largă desfăşurare a luptei naţionale. Pronunciamentul de la Blaj şi Memorandumul, Liga culturală sau Societatea literară (academică) sunt doar unele din manifestările şi formele care au ilustrat generalitatea luptei pentru întruparea Transilvaniei în cuprinsul României. Mişcarea muncitorească, călăuzită, tot 1 decembrie 1118 mai deplin, de luminile socialismului ştiinţific, a sprijinit cu fermitate desăvîrşirea unităţii şi constituirea unei Românii democrate. Lupta naţională s-a intensificat la începutul secolului al XX-lea şi, mai ales, in condiţiile create de primul război mondial. Socialiştii români la cel de al IX-lea congres al secţiei române a P.S.D.U., exprimînd nevoia unei acţiuni concertate, unitare, se pronunţă hotărît pentru autodeterminarea Transilvaniei, pentru unirea ei cu România, în cadrul unui stat aşezat pe baze larg democratice. Din iniţiativa socialiştilor, se creează Consiliul Naţional Român, alcătuit din cîte şase reprezentanţi ai secţiei române a P.S.D.U. şi şase ai Partidului Naţional, cu sarcina de a transpune în viaţă principiile enunţate în declaraţia de autodeterminare, adoptată la Oradea, la 18 octombrie. Practic, prin intermediul consiliilor judeţene, Consiliul Naţional îşi exercita controlul asupra întregii Transilvanii. Mişcarea pentru Unire se desfăşoară pe fondul revoluţiei burghezo-democratice, purtînd amprenta luptei maselor pentru libertate socială şi naţională. La 18 noiembrie 1918, in numele Consiliului Naţional, este dat publicităţii manifestul intitulat Către popoarele lumii, prin care se reînnoia hotărîrea românilor de a se organiza în raport cu propriile lor aspiraţii. Convocarea marii adunări de pe Cîmpia Libertăţii, de la Alba Iulia, „cetatea istorică a neamului nostru“, trebuia să demonstreze adeziunea întregului popor la actul istoric al desăvîrşirii unităţii. Adunarea, la care au participat peste 100.000 oameni, s-a desfăşurat într-o atmosferă de elevat entuziasm patriotic. Unirea cu România, hotărîtă aici, care a desăvîrşit procesul unităţii naţionale, a fost, potrivit sublinierii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, „rezultatul luptei maselor populare din toate colţurile ţării, opera întregului popor român”, încheind un îndelungat proces, actul de la 1 decembrie 1918 a deschis o nouă epocă istorică , a creat premisele unei dezvoltări mai largi, a afirmării mai puternice a forţelor revoluţionare, a pregătit triumful vieţii noastre de astăzi şi România viitoare, a comunismului. Prof. univ. dr. GH. PLATON Filmele săptămînîi viitoare „Republica": ALO, SALVAREA ! Un subiect generos stă la baza scenariului acestui film sovietic, pătruns de un impresionant umanism. Este vorba de activitatea medicilor cardiologi angajaţi la Serviciul Salvării, cadre în veşnică încleştare cu moartea pe care de cele mai multe ori reuşesc s-o învingă, redînd vieţii sute şi sute de oameni. Regia : Ajdar Ibraghimov. Imaginea Margarita Pilihina. „Copou” : TOM SAWYER Povestea lui Tom Sawyer este binecunoscută la noi. Aceasta nu înseamnă însă că transpunerea cinematografică şi mai ales adaptarea muzicală a cărţii lui Mark Twain nu stimulează un interes tot atît de mare ca şi la lectură. Şi e firesc să fie aşa, dată fiind simpatia de care se bucură eroul principal, adevărat copil precoce, ale cărui fapte ascund un neaşteptat simţ al umorului şi al dreptăţii. Pelicula americană poartă girul regiei lui Don Taylor. Imaginea Frank Stanley. „Victoria“ . LOCOTENENT COLUMBO. Familiar nouă din serialul T.V., locotenentul Columbo reapare într-un film poliţist realizat de cinematografia americană în 1971. Cu metodele sale caracteristice va dezvălui și în filmul la care ne referim misterul unei crime. Regia : Richard Irving. Imaginea Lionel Linden. In rolul titular — mai e nevoie să amintim ? — Peter Falk. „Tineretului“ . LACUL CIUDĂȚENIILOR (2—4 decembrie). Este o ecranizare, în studiourile poloneze, a romanului scriitoarei Krystyna Siesicka, ce tratează, într-o manieră inedită, un conflict intervenit în urma inadaptabilităţii unei tinere la noile condiţii oferite după recăsătorirea mamei sale. Regia : Jan Batory. TALENTE ŞI ADMIRATORI (5 —8 decembrie). Şi iarăşi o ecranizare, de data aceasta după piesa lui Al. N. Ostrovski. Este un film sovietic de autor aparţinînd lui Isidor Annensid, care ne dezvăluie, cu sinceritate, secretele din culisele teatrelor de odinioară, unde corupţia, parvenitismul etc. îşi făceau adeseori loc în dauna promovării valorilor autentice. Cadru din filmul „Tom Sawyer" Nunta de aur Maxim Moldovanu, pensionar ceferist din Paşcani, fost strungar la I.M.M.R., a sărbătorit nunta de dură 50 de ani de la căsătorie. La acest eveniment au participat, după cum ne anunţă corespondentul V Prodalea, copiii, nepoţii şi alte rude apropiaţi, bucurindu-se cu toţii de fericirea acestui vrednic feroviar. Răzbunare.*.' tHapă e* «8-foste eibhere« di» închisoare, I Gh. Durcuţă din Iaşi, str. 7 Noiembrie, s-a... răzbunat pe concubinul soţiei sale, furindu-i, în mod repetat, mai multe obiecte. Nu s-a putut opri, furind diferite obiecte casnice şi din locuinţa lui Gh. Marcore, apoi două roţi de la autoturismul lui G. Popa. Intr-o perioadă de numai două luni a săvirşit 7 infracţiuni, pentru care instanţa de judecată l-a condamnat la 2 ani închisoare, cu un spor de încă 6 luni. Vinătorul la chef Vînătorul Dumitru Stog din comuna Ciurea a făcut un chef cu ciţiva prieteni, la locuinţa sa. Văzînd arma vînătorului, Vasile Puşcaşu apasă pe trăgaci, gloatele găurind din fericire numai uşa camerei. Pentru prevenirea unor accidente grave, vînătorului distrat i s-a ridicat arma şi permisul de armă. Portmoneul uitucului Un nou uituc. Recent, intr-un magazin din municipiul Iaşi a fost găsit un portmoneu cu o sumă de bani Serviciul miliţiei municipiului Iaşi ne comunică faptul că păgubaşul îşi poate ridica portmoneul la secretariatul acestui serviciu. Medicul vă sfătuieşte CONSTANTINESCU MARIA — P. Neamţ, str. Speranţei nr. 4. Probele funcţionale hepatice pe care ni le comunicaţi nu pot defini în mod absolut existenţa unei hepatite cronice agresive, singura formă de boală care are indicaţii de întrerupere a sarcinii. Pentru a clarifica situaţia, este bine să vă reinternaţi la clinica care v-a stabilit în trecut diagnosticul de mai sus. ELVIRA VASILIU, cartierul Alexandru cel Bun — Iaşi. Este sigur că există o legătură intre reumatismul articular acut şi desele amigdalite pe care le faceţi. Tratamentul reumatismului — chiar dacă nu s-au depistat leziuni cardiace — nu s-a terminat o dată cu puseul acut. La două luni de la puseul acut este necesar să fiţi examinată de un medic O.R.L.-ist care va indica sau nu scoaterea — ablaţia — amigdalelor. Acestea nu mai sunt probabil la dv. organe de apărare contra infecţiilor, ci, dimpotrivă, o sursă continuă de infecţii. înainte şi după operaţie este necesar un tratament cu penicilină, cel puţin 1 milion de unităţi pe zi. Este, de asemenea, util să refaceţi periodic V.S.H. şi A.S.IVO. PUIA VIORICA, Iaşi . Faptul că aveţi 40 de ani şi că in prezent aveţi o tensiune arterială pînă la 25/12 cm nu ne permite o categorisire absolută a bolii. Este posibil să suferiţi de ceea ce poartă denumirea de hipertensiune arterială esenţială, dar poate să fie şi o boală de rinichi (glomerulo-nefrită cronică sau nefro-angioscleroză). Oricum, este bine ca în situaţia dv. să cereţi spitalizarea, pentru a se cerceta mai atent cauza bolii. Ne întrebaţi de tratamentul, în general, al hipertensiunii arteriale. El trebuie să cuprindă, indiferent de medicamente, un regim alimentar corespunzător — adică hipocaloric, fără dulciuri concentrate, fără grăsimi animale — şi cit mai sărac în sare de bucătărie pîine fără sare, cu excluderea alimentelor conservate, a murăturilor, evitarea emoţiilor. M. BLUM doctor în ştiinţe medicale PAGINA A III-A SPORT • SPORT • SPORT FOTII ALCHIV. AUn cu 7 Pe un timp excelent şi în prezenţa unui mare număr de spectatori s-a desfăşurat ieri partida de fotbal Politehnica Iaşi — Dinamo Bucureşti din cadrul etapei a 16-a a diviziei A. Intîlnirea, televizată în direct, a fost de un bun nivel tehnic, foarte echilibrată, a oferit nu mai puţin de 7 goluri şi s-a încheiat cu victoria oaspeţilor la scorul de 4—3 (1—1). Judecind, însă, după aspectul general al jocului, a situaţiilor de gol, rezultatul îi nedreptăţeşte pe studenţi, care ar fi meritat, cel puţin, un egal. Dinamoviştii, lideri ai campionatului, alcătuiesc, după opinia noastră, cea mai bună echipă de club românească, la ora actuală. In faţa unui asemenea partener prestigios, ieșenii au abordat cu curaj partida. După 10—15 minute de tatonare, Lucescu ratează prima mare ocazie de deschidere a scorului (min. 16), după ce driblase trei fundaşi. 4 minute mai tîrziu, Costea expediază un şut năpraznic, în colţul de sus al porţii, de la circa 25 m. şut apărat cu dificultate de Constantinescu. Ofensiva ieşeană se intensifică şi în min. 26 Incze şutează puternic spre gol, dar portarul dinamovist respinge în corner. Un minut mai tîrziu ieşenii deschid scorul : după o combinaţie rapidă cu Simionaş şi Costea, Romila II înscrie spectaculos : 1-0. In min. 31 se restabileşte egalitatea . Lucescu pasează lui Dudu Georgescu, întreaga apărare ieșeană are un moment de ezitare şi dinamovistul înscrie : 1—1. Ieşenii revin în atac şi Incze ratează, de puţin, posibilitatea modificării scorului (min. 36). Uimită, un minut mai tîrziu, Dănilă. Ieşeanul îşi va răscumpăra greşeala, după pauză, cînd, în min. 52, va înscrie unul din cele mai frumoase goluri ale întîlnirii o minge centrată de Costea este reluată excepţional, din voie, de către Dănilă şi 2—1. Simionaş este gata să majoreze scorul, dar Constantinescu salvează în ultimă instanţă. între timp Sătmăreanu II primeşte un cartonaş galben. In min. 61, la o acţiune ofensivă a dinamoviştilor, Ciocîrlan aflat cu faţa spre Costaş, trimite cu pieptul în propria-i poartă ! 2—2. în min. 65, un şut de la distanţă al unui mijlocaş dinamovist nu este reţinut, fiind respins de Costaş. Dudu Georgescu, din apropiere, reia în gol : 3— joc de mare luptă goluri 2 pentru bucureșteni. Focul animat. Se părea că vom asîntfc#î o egalare pe tabela de marcaj, d® un contraatac al bucureștenilorî (min. 70) este urmat de un fault (îi careu. Lovitura de la 11 m. este transformată de același Duilu Georgescu î 4—2. în min. 78, golgeterul ieșenilor, Dănilă, reduce din handicap, după o combinaţie cu Romila II4-3 pentru Dinamo. S-au remarcat Dinu, Dudu Georgescu şi Lucescu, de la pastreţi , Romila II. Dănilă şi Vlad, de la gazde. Arbitrul I. Rus (Tg. Mureş) a condus, în linii mari, corect, Valentin Stănescu, antrenorul reprezentativei noastre naţionale, prezent la meci, ne-a declarat* la încheierea partidei : „Echipa Iaşului este pentru mine o surpriză : cu jucători aproape necunoscuţi, ea practică un fotbal bun. Pentru a câştiga, însă, se cere şi o foarte mare atenţie din partea portarului. Aş mai adăuga că, după primirea autogolului, Politehnica n-a mai insistat suficient, în ansamblu însă, echipa Iaşului are viitor şi politica de întinerire a lotului, promovatăe colegul meu Ilie Oană, e dintre cele mai bune”. Mai remarcăm progresele făcute de publicul ieşean în susţinerea Politehnicii. Trebuie să dăm necontenit echipei sprijin moral deoarece îl merită. AI.. CERBI) Etapa de cm Astăzi au loc celelalte jocuri ale etapei: F.C.M. Reşiţa — Universitatea Craiova, Steaua — F.C. Argeş Piteşti (stadion Steaua), steagul Roşu — Chimia Rm. Vâlcea, F.C. Constanţa — Sportul Studenţesc, F.C. Galaţi — U.T. Arad, Politehnica Timişoara — C.F.R. Cluj-Napoca, Universitatea Cluj-Napoca — Olimpia Satu Mare şi A. S. Armata Tg. Mureş — Jiul. Toate jocurile încep la ora 14:00. Staţiile noastre de radio vor transmite, alternativ, aspecte de la aceste intilniri pe programul 1, în cadrul emisiunii „Sport şi muzică“. (Agerpres) Fază din joc Programul competiţional de azi Rugbi. Teren Tineretului, ora 9: Politehnica — Constructorul Buzău (div. A). Volei. Sala sporturilor, ora 17: Constructorul Bucureşti — C.S.U. Galaţi („Cupa F.R.V.“ — fern.). Baschet. Sala sporturilor, ora 9,30 ! C.S.M. — C.S. Botoşani (div. B mase.). Fotbal. Teren Paşcani, ora 11: C.F.R. Paşcani — C.S.M. Suceava (div. B). Teren Tineretului, ora 11: Constructorul Iaşi — Constructorul Botoşani (div. C). Drum de muncă (urmare din pag. 1) serii, se arcuieşte curcubeu peste ogoare unde plouă fertil, iar pluguri urieşeşti întorc pămîntul să mustească vinul. Uneori poate că drumul va trebui săpat in stincă ni apărat de avalanşe cu pieptul. In focuri de tabără, ca moşii şi bunii noştri, nu ne vom sfii să golim o cupă şi-i vom gratula pe artiştii ce ne vor da puteri să mergem înainte. Dar va exista marele luminiş în care vom ajunge, noi mai cărunţi, iar tinerii, mai tineri, cu toţii de o neasemuită bogăţie a inimii şi cugetului şi răsplata cea mare — în tot cursul mersului — va fi bucuria ce-o vom vedea unii în ochii altora, tovărăşia supremă şi înălţătoare, apropierea fericirii şi exuberanta înflorire a fiecăruia. Acolo Iaşii noştri vor fi ca o grădină din poveste, iar livezile vor promi sub cupole şi vom şti cintece tonifiante pe care le vom spune împreună, deşi fiecare va putea fi un solist demn de admiraţie. Vor fi şi locuri de pioasă amintire pentru cei dintre noi ce nu s-au cruţat şi au trecut cudemnitate pragul vieţii, ca să ne înmulţim şi să triumfe frăţia majoră şi adevărurile comuniste tot mai împlinite. Acum avem credinţa neutopică, elanul, uneltele şi armele care ne dau siguranţa că vom fi ceea ce vrem, în ţara noastră, în lumea tot mai a noastră, a celor ce-i dedicăm fiecare azi, fiecare gest curat şi gînd partinic. A