Flacăra Iaşului, decembrie 1974 (Anul 30, nr. 8768-8792)

1974-12-01 / nr. 8768

L PAGINA A II-A Deplină aprobare a documentelor Congresului. Mărire fermă pentru traducerea lor în viaţă Faptele - expresia satisfacţiei noastre, a adeziunii totale Am urmărit lucrările celui de-al XI-lea Congres al partidu­lui cu interesul firesc manifes­tat de întreg poporul, cu încre­dere în hotărîrile sale, care sînt, de fapt, ale noastre. A fost aco­lo, în marea sală a istoricului Congres, și vocea noastră, hotă­­rîrea unanimă de a fi reales ca secretar general al partidului to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU. Sunt bucuros acum că pot, prin intermediul ziarului, să-mi ex­prim, încă o dată, bucuria mea și a colegilor mei, mîndria că avem în fruntea noastră, a co­muniștilor, a întregului popor, un om pe care-1 iubim, al cărui viu exemplu personal îl urmăm la locurile noastre de muncă. întregul nostru colectiv a ho­­tărît, ca peste tot de altfel, ca zilele Congresului să fie zile-re­­cord. Şi am izbutit : graficele au fost depăşite, constant, cu 7—15 procente, ceea ce nu-i puţin dacă ţinem seama de faptul că execu­tăm un produs complex, „Pris­ma", destinat exportului. Sîntem siguri că vom reuşi să menţinem mereu sus ştacheta realizărilor, că echipa noastră — fruntaşă de la începutul cincinalului, într-o secţie fruntaşă — va şti să înde­plinească, neabătut, sarcinile ce-i revin din hotărîrile Congresului. Faptele, iată expresia satisfacţiei noastre, a adeziunii totale ION SOLONARU muncitor, şef de echipă în secţia I, întreprinderea de prelucrare a lemnului Membrii Filialei ieşene a Aca­demiei R. S. România au urmărit cu deosebit interes lucrările Con­gresului al XI-lea al partidului şi, animaţi de înalte sentimente pa­triotice, ne exprimăm adeziunea totală la documentele programati­ce care prefigurează un viitor demn şi strălucit al ţării şi po­porului nostru. Apreciind înalta preţuire care se acordă activităţii de cercetare ştiinţifică din partea conducerii de partid, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU personal, şi avînd în vedere sarcinile care ne revin în realizarea măreţelor obiective ale dezvoltării social-e­­conomice a ţării noastre în cinci­nalul următor, ne angajăm să contribuim cu toată priceperea şi energia noastră la ridicarea pe trepte tot mai înalte a ştiinţei ro­mâneşti, la îmbinarea eficientă a cercetării ştiinţifice cu producţia, cu practica. Iaşul, centru cu bo­gate tradiţii ştiinţifice, continuîn­­du-le pe baze noi în anii puterii populare, a înregistrat importante realizări în cele mai variate do­menii. Urmărind să asigurăm creşterea contribuţiei ştiinţei ieşene la în­făptuirea Programului trasat de Congresul al XI-lea al partidului, vom duce mai departe cercetările în sectorul chimiei pentru produ­cerea de fire şi fibre sintetice cu caracteristici superioare şi a noi tipuri de polimeri şi eopolimeri , în matematică, pentru pregătirea cadrelor capabile să lucreze la maşini electronice de calcul şi studiul matematic al proceselor de optimizare . In sfera biologiei — studiile privind efectele biologice ale poluării, probleme de adapta­bilitate a omului la mediu, îmbu­nătăţirea pajiştilor naturale, iar în ştiinţele economice şi sociale ne vom spori aportul la creşterea productivităţii muncii, a rentabi­lităţii, la aplicarea metodelor a­­vansate de conducere şi organiza­re. Şi în celelalte ştiinţe umanis­tice se vor aduce dovezi noi pri­vind formarea şi continuitatea po­porului român, evoluţia limbii noastre, valorificarea folclorului şi altele. Folosindu-ne întreaga capacita­te, sînteţi­ hotărîţi să procedăm cu cea mai înaltă răspundere la tra­ducerea în viaţă a Directivelor Congresului. Ne exprimăm, toto­dată, satisfacţia unanimă că tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost reales în înal­ta funcţie de secretar general al partidului, văzînd în aceasta o ga­ranţie a mersului victorios îna­inte al întregului nostru popor. Acad. PETRE JITARIU preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Ştiinţa — importantă pîrghie a progresului Telul suprem al In Raportul prezentat de tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, ca si în celelalte documente adop­­tate de Congres, se subliniază si se argumentează cu fapte că telul suprem al politicii partidu­lui este ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al po­porului. In acest context, con­struirea de apartamente şi ca­nine pentru nefamilişti ocupă un esenţial. Astfel, în perioada anilor 1976—1980, aşa cum se a­­rată în Raport, se vor construi 815 mii apartamente fizice şi cămine pentru nefamilişti cu cir­­ca 1 200 mii locuri. Desigur, nouă, care ne desfăşurăm activitatea într-o întreprindere profilată pe execuţia materialelor de construc­ţii, ne revin sarcini mari. Prin măsurile luate, putem raporta că în luna noiembrie am executat, zilnic, panouri mari prefabrica­te din beton pentru 6 apartamen­te, faţă de numai două , în lu­na mai a.c. De asemenea, pro­ducem panouri pentru un cămin în fiecare lună, faţă de numai politicii partidului umil pe trimestru, cit realizam in lunile anterioare. Sîntem pre­ocupaţi în permanenţă de îmbu­nătăţirea calităţii execuţiei locu­inţelor. Şi aceasta cu convinge­rea că ne putem aduce o contri­buţie şi mai mare în acest sens. De altfel, în prezent efectuăm studii şi probe pentru execuţia panourilor prefabricate din be­ton armat cu faţă văzută, care vor îmbunătăţi calitatea finisaju­lui, vor spori productivitatea muncii pe şantiere, vor reduce preţul de cost. Aşa înţelegem noi să ne ma­nifestăm satisfacţia pentru rea­legerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit fiu al poporului. In înalta funcţie de secretar general al partidului, a­­deziunea totală faţă de istoricele documente adoptate de înaltul forum al comuniştilor. Ing. NICOLAE RADULESCU directorul întreprinderii de materiale de construcţii Iaşi în fruntea partidului-cel mai iubit fiu al poporului găşia înfăptuirii neabătute a obiec­tivelor stabilite de Congresul al XI-lea pentru edificarea celei mai înaintate societăţi pe pămîntul pa­triei noastre. Beneficiind de condiţii minunate de muncă şi viaţă, create prin gri­ja partidului şi statului, va trebui să răsplătim aceste eforturi prin obţinerea de rezultate cit mai bu­ne în pregătirea teoretică şi prac­tică, pentru muncă şi viaţă. Ur­­mînd indicaţiile secretarului gene­ral al partidului, pentru integra­rea organică a învăţămintului cu cercetarea şi producţia, studenţii de la facultatea noastră participă, alături de cadre didactice, la acti­vitatea de cercetare productivă prin contracte încheiate cu diferi­te întreprinderi şi instituţii, exe­cută lucrări practice în laboratoa­re, alături de specialişti. Aşa cum reiese din Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pentru asigurarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii, se vor aloca fonduri de investiţii de 6,5 miliarde lei. De aceea va trebui ca noi să ne pregătim cit mai temeinic în scopul folosirii eficiente, atunci cind vom fi repartizaţi în produc­ţie, a bazei materiale, puse la dis­poziţia noastră, a celor ce sîntem chemaţi să veghem la apărarea să­nătăţii oamenilor, la menţinerea tinereţii şi vigorii poporului ro­mân. ELENA MANOLESCU studentă anul IV, Facultatea de farmacie Am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de faptul că tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit fiu al poporului, a fost reales în funcţia de secretar general al partidului. Aceasta constituie che­ Ne vorbesc delegaţi la Congresul al XI-lea al P.C.­ Continuiînd interviul nos­tru cu delegaţi ai Organi­zaţiei de partid a judeţului Iaşi la cel mai înalt forum al comuniştilor români, am căutat să aflăm răspuns la aceeaşi întrebare : Cu ce impresii se întorc de la is­toricul Congres al partidu­lui şi ce gînduri au pentru viitor. Ing ION SIMION, directo­rul Trustului de instalaţii-mon­taje: Am participat la Congres cu conştiinţa datoriei împlinite a întregului colectiv al trustului: realizarea planului anual In cinstea acestui eveniment, rea­lizarea tuturor indicatorilor, cu o productivitate a muncii de 107 la sută. Am realizat îna­inte de termen, cu 180 de zile, lucrările de extindere la C.F.S. pentru care 80 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au fost decoraţi. Am realizat lucrări de extindere înainte de ter­men la, întreprinderea de anti­biotice şi la alte obiective. Congresul al XI-lea deschide noi perspective dezvoltării in­dustriei şi nouă ne revin sar­cini deosebite. Iată un exem­plu : în 1977 volumul planului trustului nostru se dublează. GH­EORGHE PANAINTE, se­cretarul comitetului de partid de la I.M.M.R. Paşcani . Sun­tem­ convinşi că măreţele o­­biective propuse nu se vor re­aliza de la sine, că ne aşteap­tă o muncă deosebită. Dar a­­ceasta nu ne sperie şi sîntem hotărîţi să facem totul pentru îndeplinirea întocmai a sarci­nilor ce­­ne revin din istori­cele documente. In anul 1980, de exemplu, întreprinderea noastră va trebui să realizeze o producţie în valoare de un miliard lei. O vom realiza şi depăşi, aşa cum vom realiza şi angajamentul de a îndeplini actualul cincinal în 4 ani şi 3 luni. ELENA ANDRIEŞ, brigadier la C.A.P. Bosia : Am simţit cea mai mare bucurie în mo­mentul cînd noi, delegaţii la Congres, dînd glas voinţei în­tregului popor, am reales pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în funcţia de se­cretar general al partidului. S-a vorbit la Congres despre dezvoltarea agriculturii, acestei ramuri importante a economi­ei noastre naţionale acordindu­­i-se o atenţie deosebită, atît în Program cit şi în Directive. Aş dori să evidenţiez cîteva probleme specifice comunei noastre. Este vorba de dezvol­tarea acelor sectoare în care am obţinut rezultate bune,­in care avem tradiţii. De aceea, se vor extinde suprafe­ţele cultivate cu legume, pre­cum şi culturile irigate. De a­­semenea, vom acţiona în di­recţia protejării suprafeţelor inundabile prin îndiguiri. Interviu realizat de A. INDIANU şi I. 11RSU Carta devenirii noastre comuniste (urmare din pag. 1) lor. Programul dobîndeşte atri­butele nu numai ale unui do­cument teoretic, ci şi ale unui program de lucru, nu numai ale unei călăuze in acţiune, ci şi ale unui puternic factor sti­mulator şi mobilizator de acce­lerare a progresului ţării. Avînd la baza elaborării sale expe­rienţa luptelor revoluţionare şi a muncii de construcţie socia­listă în România, precum şi a luptelor revoluţionare şi a muncii de construcţie socia­listă pe plan mondial, Progra­mul reprezintă o strălucită contribuţie la tezaurul teoriei şi practicii revoluţionare mon­diale, confirmînd, o dată mai mult, că acesta se îmbogăţeşte pe baza aportului propriu, ori­ginal, al tuturor partidelor co­muniste şi muncitoreşti. Aşa cum se subliniază şi în Hotărîrea Congresului al XI-lea al P.C.R. privind aprobarea Programului Partidului Comu­nist Român „Congresul al XI- lea dă o înaltă apreciere con­tribuţiei nemijlocite, de inesti­mabilă valoare, a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE­ CEAUŞESCU, la fundamentarea teoretică şi la e­­laborarea Programului, la sta­bilirea liniei generale şi a di­recţiilor principale de acţiune în vederea transformării revo­luţionare a societăţii, a edifi­cării cu succes a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi trecerii la construcţia comu­nismului pe pămîntul Româ­niei“. Prin bogăţia sa de idei, prin caracterul său novator. Progra­mul are un rol de o importanţă deosebită in ridicarea nivelului politic şi ideologic al întregului popor. El va exercita o puterni­că influenţă în creşterea com­bativităţii revoluţionare a parti­dului, în îndeplinirea rolului său de forţă politică conducă­toare a societăţii, în creşterea forţei şi unităţii sale — garan­ţia mersului tot mai hotărit îna­inte al României spre comu­nism. Programul va exercita, totodată, o influenţă puternică asupra tuturor oamenilor mun­cii, asupra întregului popor, înarmîndu-ne cu o concepţie înaintată despre lume şi viaţă, va contribui la accelerarea pro­cesului de formare a omului nou, constructor al socialismu­lui, va stimula întreaga naţiune la înfăptuirea neabătută a poli­ticii interne şi externe. Pătrunzătoare analiză a epo­cii noastre, a evoluţiei vieţii in­ternaţionale. Programul îşi re­levă, în ansamblul său, atît conţinutul profund ştiinţific marxist-leninist, cit şi spiritul militant marxist-leninist, răs­­punzînd integral sensului pe care Marx l-a atribuit analizei de pe poziţiile clasei muncitoa­re — de a nu se rezuma la a explica lumea, ci de a contri­bui la transformarea ei. Este semnificaţia majoră a contribu­ţiei teoretice şi practice pe ca­re, prin Program, Partidul Co­munist Român o aduce cauzei socialismului, edificării unei lumi a păcii şi colaborării intre popoare. Ceea ce se cere acum mecanizatorilor e să termine grabnic aratul # Alte unități raportează efectuarea integrală a ogoarelor de toamnă # Pe mai bine de un sfert din suprafața destinată culturilor de primăvară încă n-au intrat plugurile Prefigurînd viitorul luminos al patriei noastre, cel de al XI-lea Congres al partidului a jalonat şi calea dezvoltării tot mai rapide a agriculturii. Acum, după încheie­rea lucrărilor celui mai înalt for al comuniştilor, lucrătorii ogoarelor sunt chemaţi să-şi încordeze şi mai mult eforturile pentru a se apropia încă din 1975 de pro­ducţiile stabilite a se obţine în cincinalul următor. De fapt în preajma, dar îndeosebi în timpul Congresului, s-au amplificat con­siderabil şi în judeţul­­nostru preocupările îndreptate spre pre­gătirea viitoarei recolte. Aşa se face, de exemplu, că în ultima perioadă alte C.A.P.-uri, printre care cele din Ruginoasa, Tătă­­ruşi, Sireţel, Mirceşti, Stolniceni- Prăjescu, Sineşti au raportat în­cheierea arăturilor de toamnă. Deosebit de repede a avansat a­­ceastă acţiune şi la Mirosloveşti, Cozmeşti—St. Prăjescu, Dagîţa, Strunga, unde n-a mai rămas decit foarte puţin de lucru. In rîndul unităţilor avansate se nu­­ri­ără şi cooperativa agricolă din­­ Mogoşeşti, care mai are de atat doar, cîteva zeci de hectare din totalul de 750 de hectare ce vor fi semănate în primăvară. Tov. M. Dîrţu, inginerul şef al unită­ţii, ne spunea că toţi mecaniza­torii secţiei S.M.A. Citirea, con­dusă de Vasile Tuţu, continuă să se afle din zori şi pînă în noap­te în brazdă însufleţiţi de dorin­ţa de a realiza în cel mult cîteva zile şi ultimele procente din plan. E de la sine înţeles că nu toate unităţile au reuşit să înre­gistreze de la început rezultatele aşteptate. îmbucurător e faptul că în cele mai multe dintre ele s-au întreprins pe parcurs mă­suri tot mai energice pentru li­chidarea rămînerilor în urmă. Se constată bunăoară o puterni­că accelerare a ritmului de lucru la Băiceni, Bîrnova, Voineşti, Gropniţa etc. Fără îndoială că acest ritm se cere nu numai men­ţinut, ci şi intensificat din ce în­ ce mai mult, pentru ca situaţia să poată fi redresată în cel mai scurt termen. Intervenţiile cele mai hotărîte se impun însă mai cu seamă acolo unde chiar şi în vremea din urmă treburile nu s-au îmbunătăţit pe măsura aş­teptărilor. Ne gîndim la C.A.P.­­urile din Balş, Brăeşti, Redici, A­­roneanu, Uricani, ca şi la cele­lalte unităţi ale căror secţii de mecanizare n-au depus toate e­­forturile pentru a ieşi din coa­da clasamentului. Se cere totoda­tă ca şi secţiile care au efectuat de acum integral ogoarele de toamnă să vină urgent în ajuto­rul celor rămase în urmă. Să ne gîndim că începutul lunii decem­brie găseşte nearată mai bine de un sfert din suprafaţa culturilor de primăvară şi că zilele bune de lucru care mai rămîn sînt nu­mărate. Tocmai de aceea dato­ria fiecărui mecanizator e de a da în această perioadă hotărîtoa­­re randamentul maxim posibil. Animaţi de spiritul Congresului, să facem totul pentru ca în cel mai scurt termen să poată ra­porta şi judeţul nostru termina­rea acestei acţiuni de care de­pinde în bună măsură nivelul re­coltelor de mîine. G. COSTESCU în cartierul Alexandru cel Bun Noi spaţii comerciale La parterul blocului C 4 din cartierul Alexandru cel Bun se află în stadiu de finisare noi spaţii comerciale. Tov. Dumitru Cozma, directorul I.C.S. Mărfuri industriale, ne informează,că, pe o suprafaţă comercială de 500 m.p., se vor amenaja mai multe unităţi, printre care amintim: expoziţie de mobilă cu vînzare, artizanat, uz casnic, fierărie, ju­cării etc. Aceste unităţi îşi vor începe activitatea în prima ju­mătate a lunii decembrie a.c. i» 24 oec®£ Televiziune 8,45 Cravatele roşii ; 9,35 Film serial pentru copii ! Caktari ; 10,00 Viaţa satului ; 12,30 De strajă patriei ; 13,00 Al­bum duminical ; 15,30 Magazin sportiv ; 16,25 Coloane ale istoriei : Transilvania (I) — film documentar ; 16,55 Film serial „Nemuritorul“ — episodul 5 ; 17,45 Floa­rea din grădină — emi­­siune-concurs pentru ti­neri interpreţi de muzi­că populară : 18,40 Le­genda păsărilor — dese­ne animate : 19,00 Re­porter ’74 ; 19,20 1001 de seri : 19,30 Telejurnal : 20,10 Fiecare... cîte-o floare — muzică uşoară : 20,20 Film artistic : „A­­cei oameni minunaţi şi maşinile lor zburătoare“; 22.15 Telejurnal. • Cinematograf­e Victoria, orele 9,30 ; 15,30 ; 19,00 : „Ciprian Porumbescu“. Republica, orele 9,00 ; 11,15 ; 14,00 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 : „A­­gentul straniu“. Copou, ora 9,00 : Program pen­tru copii şi tineret , o­­rele 11,00; 15,00; 17,00; 19,00 ; 21,00 : „Fraţii“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00 : Program de dese­ne animate ; orele 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21,00 : „Por­ţile albastre ale oraşu­lui“. Tătăraşi, ora 10,00: Program de desene ani­mate ; orele 16,00 ; 18,00; 20,00 : „Desfăşurarea“. Nicolina, ora 10,00 : Pro­gram pentru copii şi ti­neret ; orele 16,00 ; 18.00; 20.00 ; „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte“. Teatrul pentru copii şi tineret prezintă astăzi la ora 11,00, la sediul teatrului, spectacolul „Punguţa cu doi bani". Seară de filme engleze Catedra de limbi ger­manice a Universităţii „Al. I. Cuza“ prezintă mîine, 2 decembrie, ora 20:30, în amfiteatrul 1/1, o seară de filme engleze. Cu acest prilej va putea fi vizionat filmul artis­tic „A. Midsummer Night’s Dream“, după piesa cu același titlu de W. Shakespeare. Filmul va fi prezentat de lector Janet Edwards. Timpul probabil Vreme în general fru­moasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. In zona de munte va ninge slab, iar cu totul izolat în nordul Moldovei va plo­ua. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu unele intensificări din sectorul sudic. Tempe­ratura aerului va fi u­­şor variabilă ; minimele vor fi cuprinse intre 12 și 4­3 grade, iar maxi­mele între 7 şi 12 grade. v- Desăvîrşirea unităţii naţionale, expresie a voinţei poporului român 1 decembrie 1918, constitu­irea statului naţional unitar, eveniment memorabil în­ istoria noastră naţională, este sărbătorit astăzi, pe întreg cuprinsul ţării, în condiţiile efervescenţei creatoare generată de Congresul al XI-lea al P.C.R. Programul, care a căpă­tat viaţă prin votul unanim al re­prezentanţilor ţării, a stabilit, cu fermitate, relaţia dialectică, indes­tructibilă, între trecutul nostru is­toric, prezentul socialist şi viitorul comunist al României. In această perspectivă largă, 1 decembrie 1918 reprezintă un punct de cotitură, o premisă esenţială pentru înfăptu­irile de astăzi. Desăvîrşirea unităţii nu a fost un act spontan şi nici un rezultat al tratatelor de pace care au pus capăt primei conflagraţii mondia­le ; ea este rezultatul unui înde­lungat proces istoric, încununarea luptei seculare a întregului nostru popor, expresie a voinţei naţionale. In întreaga epocă feudală, tendinţa de apropiere între cele trei ţări româneşti, de constituire a unui corp unitar, a găsit continuu noi forme de expresie pe planul vieţii politice şi spirituale. Mihai Vitea­zul, în 1600, a dat cea mai înaltă formă acestei tendinţe, realizind, pentru prima oară, unirea Ţării Ro­mâneşti cu Transilvania şi Moldo­va. Dezvoltarea societăţii româ­neşti în veacurile care au ur­mat a cimentat puternic legătu­rile dintre românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. Constituiţi în naţiune, în 1848, românii şi-au afirmat puternic dorinţa, dar şi ho­tărîrea, de a realiza o Românie li­beră şi independentă. Formarea statului naţional, în 1859, prin li­ni­rea Moldovei cu Ţara Româneas­că, a reprezentat doar începutul pe calea constituirii statului unitar, punctul de plecare spre o mai lar­gă desfăşurare a luptei naţionale. Pronunciamentul de la Blaj şi Me­morandumul, Liga culturală sau Societatea literară (academică) sunt doar unele din manifestările şi for­mele care au ilustrat generalitatea luptei pentru întruparea Transil­vaniei în cuprinsul României. Miş­carea muncitorească, călăuzită, tot 1 decem­­brie 1­118 mai deplin, de luminile socialismu­lui ştiinţific, a sprijinit cu fermi­tate desăvîrşirea unităţii şi consti­tuirea unei Românii democrate. Lupta naţională s-a intensificat la începutul secolului al XX-lea şi, mai ales, in condiţiile create de primul război mondial. Socialiştii români la cel de al IX-lea congres al secţiei române a P.S.D.U., ex­­primînd nevoia unei acţiuni con­certate, unitare, se pronunţă ho­­tărît pentru autodeterminarea Transilvaniei, pentru unirea ei cu România, în cadrul unui stat aşe­zat pe baze larg democratice. Din iniţiativa socialiştilor, se creează Consiliul Naţional Român, alcătuit din cîte şase reprezentanţi ai sec­ţiei române a P.S.D.U. şi şase ai Partidului Naţional, cu sarcina de a transpune în viaţă principiile e­nunţate în declaraţia de autodeter­minare, adoptată la Oradea, la 18 octombrie. Practic, prin interme­diul consiliilor judeţene, Consiliul Naţional îşi exercita controlul asu­pra întregii Transilvanii. Mişcarea pentru Unire se desfăşoară pe fon­dul revoluţiei burghezo-democra­­tice, purtînd amprenta luptei ma­selor pentru libertate socială şi naţională. La 18 noiembrie 1918, in numele Consiliului Naţional, este dat publicităţii manifestul intitulat Către popoarele lumii, prin care se reînnoia hotărîrea românilor de a se organiza în raport cu propriile lor aspir­aţii. Convocarea marii adunări de pe Cîmpia Libertăţii, de la Alba Iulia, „cetatea istorică a neamului nos­tru“, trebuia să demonstreze ade­ziunea întregului popor la actul istoric al desăvîrşirii unităţii. A­­dunarea, la care au participat peste 100.000 oameni, s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de elevat entuziasm patriotic. Unirea cu România, ho­­tărîtă aici, care a desăvîrşit pro­cesul unităţii naţionale, a fost, po­trivit sublinierii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, „rezultatul luptei mase­lor populare din toate colţurile ţă­rii, opera întregului popor român”, încheind un îndelungat proces, actul de la 1 decembrie 1918 a des­chis o nouă epocă istorică , a creat premisele unei dezvoltări mai largi, a afirmării mai puternice a for­ţelor revoluţionare, a pregătit tri­umful vieţii noastre de astăzi şi România viitoare, a comunismului. Prof. univ. dr. GH. PLATON Filmele săptămînîi viitoare „Republica": ALO, SALVAREA ! Un subiect generos stă la baza scenariului acestui film sovietic, pătruns de un impresionant uma­nism. Este vorba de activitatea medicilor cardiologi angajaţi la Serviciul Salvării, cadre în veşni­că încleştare cu moartea pe care de cele mai multe ori reuşesc s-o învingă, redînd vieţii sute şi sute de oameni. Regia : Ajdar Ibraghi­­mov. Imaginea­­ Margarita Pilihi­­na. „Copou” : TOM SAWYER Povestea lui Tom Sawyer este binecunoscută la noi. Aceasta nu înseamnă însă că transpunerea ci­nematografică şi mai ales adapta­rea muzicală a cărţii lui Mark Twain nu stimulează un interes tot atît de mare ca şi la lectură. Şi e firesc să fie aşa, dată fiind simpa­tia de care se bucură eroul prin­cipal, adevărat copil precoce, ale cărui fapte ascund un neaşteptat simţ al umorului şi al dreptăţii. Pelicula americană poartă girul re­giei lui Don Taylor. Imaginea­­ Frank Stanley. „Victoria“ . LOCOTENENT CO­LUMBO. Familiar nouă din serialul T.V., locotenentul Columbo reapare în­­tr-un film poliţist realizat de ci­nematografia americană în 1971. Cu metodele sale caracteristice va dezvălui și în filmul la care ne re­ferim misterul unei crime. Regia : Richard Irving. Imaginea­­ Lionel Linden. In rolul titular — mai e nevoie să amintim ? — Peter Falk. „Tineretului“ . LACUL CIUDĂ­ȚENIILOR (2—4 decembrie). Este o ecranizare, în studiourile poloneze, a romanului scriitoarei Krystyna Siesicka, ce tratează, în­tr-o manieră inedită, un conflict intervenit în urma inadaptabilită­ţii unei tinere la noile condiţii o­­ferite după recăsătorirea mamei sale. Regia : Jan Batory. TALENTE ŞI ADMIRATORI (5 —8 decembrie). Şi iarăşi o ecra­nizare, de data a­­ceasta după piesa lui Al. N. Ostrov­ski. Este un film sovietic de autor aparţinînd lui I­­sidor Annensid, care ne dezvăluie, cu sinceritate, se­cretele din culise­le teatrelor de odi­nioară, unde co­rupţia, parvenitis­mul etc. îşi făceau adeseori loc în da­una promovării valorilor autentice. Cadru din filmul „Tom Sawyer" Nunta de aur Maxim Moldovanu, pensionar ceferist din Paşcani, fost strungar la I.M.M.R., a sărbăto­rit nunta de dur­ă 50 de ani de la căsătorie. La acest eveniment au participat, după cum ne anunţă corespon­dentul V Prodalea, copiii, nepoţii şi alte rude apropiaţi, bucu­­rindu-se cu­ toţii de fericirea acestui vred­nic feroviar. Răzbunare.*.' tHapă e* «8-foste eib­her­e« di» închisoare, I Gh. Durcuţă din Iaşi, str. 7 Noiembrie, s-a... răzbunat pe concubi­nul soţiei sale, furin­­du-i, în mod repetat, mai multe obiecte. Nu s-a putut opri, furind diferite obiecte cas­nice şi din locuinţa lui Gh. Marcore, apoi două roţi de la auto­turismul lui G. Popa. Intr-o perioadă de nu­mai două luni a să­­virşit 7 infracţiuni, pentru care instanţa de judecată l-a con­damnat la 2 ani în­chisoare, cu un spor de încă 6 luni. Vinătorul la chef Vînătorul Dumitru Stog din comuna Ciu­­rea a făcut un chef cu ciţiva prieteni, la lo­cuinţa sa. Văzînd arma vînătorului, Vasile Puş­­caşu apasă pe trăgaci, gloatele găurind din fericire numai uşa ca­merei. Pentru preveni­rea unor accidente gra­ve, vînătorului distrat i s-a ridicat arma şi permisul de armă. Portmoneul uitucului Un nou uituc. Re­cent, intr-un magazin din municipiul Iaşi a fost găsit un portmo­­neu cu o sumă de bani Serviciul miliţiei municipiului Iaşi ne comunică faptul că pă­gubaşul îşi poate ridi­ca portmoneul la se­cretariatul acestui ser­viciu. Medicul vă sfătuieşte CONSTANTINESCU MARIA — P. Neamţ, str. Speranţei nr. 4. Probele funcţionale hepatice pe ca­re ni le comunicaţi nu pot defini în mod absolut existenţa unei he­patite cronice agresive, singura formă de boală care are indicaţii de întrerupere a sarcinii. Pentru a clarifica situaţia, este bine să vă reinternaţi la clinica care v-a sta­bilit în trecut diagnosticul de mai sus. ELVIRA VASILIU, cartierul A­­lexandru cel Bun — Iaşi. Este si­gur că există o legătură intre reu­matismul articular acut şi desele amigdalite pe care le faceţi. Tra­tamentul reumatismului — chiar dacă nu s-au depistat leziuni car­diace — nu s-a terminat o dată cu puseul acut. La două luni de la puseul acut este necesar să fiţi examinată de un medic O.R.L.-ist care va indica sau nu scoaterea — ablaţia — amigdalelor. Acestea nu mai sunt probabil la dv. organe de apărare contra infecţiilor, ci, dim­potrivă, o sursă continuă de in­fecţii. înainte şi după operaţie este necesar un tratament cu penicili­nă, cel puţin 1 milion de unităţi pe zi. Este, de asemenea, util să refaceţi periodic V.S.H. şi A.S.IVO. PUIA VIORICA, Iaşi . Faptul că aveţi 40 de ani şi că in prezent aveţi o tensiune arterială pînă la 25/12 cm nu ne permite o catego­risire absolută a bolii. Este posibil să suferiţi de ceea ce poartă de­numirea de hipertensiune arterială esenţială, dar poate să fie şi o boală de rinichi (glomerulo-nefrită cronică sau nefro-angioscleroză). Oricum, este bine ca în situaţia dv. să cereţi spitalizarea, pentru a se cerceta mai atent cauza­ bolii. Ne întrebaţi de tratamentul, în ge­neral, al hipertensiunii arteriale. El trebuie să cuprindă, indiferent de medicamente, un regim alimen­tar corespunzător — adică hipoca­­loric, fără dulciuri concentrate, fără grăsimi animale — şi cit mai sărac în sare de bucătărie pîine fără sare, cu excluderea alimentelor conservate, a murăturilor, evitarea emoţiilor. M. BLUM doctor în ştiinţe medicale PAGINA A III-A SPORT • SPORT • SPORT FOTII ALC­HIV. AUn cu 7 Pe un timp excelent şi în pre­zenţa unui mare număr de spec­tatori s-a desfăşurat ieri partida de fotbal Politehnica Iaşi — Di­namo Bucureşti din cadrul etapei a 16-a a diviziei A. Intîlnirea, te­levizată în direct, a fost de un bun nivel tehnic, foarte echilibra­tă, a oferit nu mai puţin de 7 go­luri şi s-a încheiat cu victoria oaspeţilor la scorul de 4—3 (1—1). Judecind, însă, după aspectul general al jocului, a situaţiilor de gol, rezultatul îi nedreptăţeşte pe studenţi, care ar fi meritat, cel puţin, un egal. Dinamoviştii, lideri ai campiona­tului, alcătuiesc, după opinia noas­tră, cea mai bună echipă de club românească, la ora actuală. In fa­ţa unui asemenea partener presti­gios, ieșenii au abordat cu curaj partida. După 10—15 minute de ta­tonare, Lucescu ratează prima ma­re ocazie de deschidere a scoru­lui (min. 16), după ce driblase trei fundaşi. 4 minute mai tîrziu, Cos­­tea expediază un şut năpraznic, în colţul de sus al porţii, de la cir­ca 25 m.­ şut apărat cu dificultate de Constantinescu. Ofensiva ieşea­nă se intensifică şi în min. 26 In­cze şutează puternic spre gol, dar por­tarul dinamovist respinge în cor­ner. Un minut mai tîrziu ieşenii deschid scorul : după o combinaţie rapidă cu Simionaş şi Costea, Ro­mila II înscrie spectaculos : 1-0. In min. 31 se restabileşte egali­tatea . Lucescu pasează lui Dudu Georgescu, întreaga apărare ieșea­nă are un moment de ezitare şi di­­namovistul înscrie : 1—1. Ieşenii revin în atac şi Incze ratează, de puţin, posibilitatea modificării sco­rului (min. 36). U­­imită, un mi­nut mai tîrziu, Dănilă. Ieşeanul îşi va răscumpăra greşeala, după pauză, cînd, în min. 52,­ va înscrie unul din cele mai frumoase goluri ale întîlnirii­­ o minge centrată de Costea este reluată excepţional, din voie, de către Dănilă şi 2—1. Simionaş este gata să majoreze sco­rul, dar Constantinescu salvează în ultimă instanţă. între timp Săt­­măreanu II primeşte un cartonaş galben. In min. 61, la o acţiune o­­fensivă a dinamoviştilor, Ciocîrlan aflat cu faţa spre Costaş, trimite cu pieptul în propria-i poartă ! 2—2. în min. 65, un şut de la distanţă al unui mijlocaş dinamovist nu este reţinut, fiind respins de Costaş. Dudu Georges­cu, din apropiere, reia în gol : 3— joc de mare luptă goluri 2 pentru bucureșteni. Focul animat. Se părea că vom asîntfc#î o egalare pe tabela de marcaj, d® un contraatac al bucureștenilorî (min. 70) este urmat de un fault (îi careu. Lovitura de la 11 m­. este transformată de același Duilu Georgescu î 4—2. în min. 78, gol­­geterul ieșenilor, Dănilă, reduce din handicap, după o combinaţie cu Romila II­­­4-3 pentru Dina­mo. S-au remarcat­­ Dinu, Dud­u Georgescu şi Lucescu, de la pas­t­reţi , Romila II. Dănilă şi Vlad, de la gazde. Arbitrul I. Rus (Tg. Mureş) a condus, în linii mari, corect, Valentin Stănescu, antrenorul re­prezentativei noastre naţionale, prezent la meci, ne-a declarat* la încheierea partidei : „Echipa Iaşului este pentru mine o surpriză : cu jucători aproape necunoscuţi, ea practică un fot­bal bun. Pentru a câştiga, însă, se cere şi o foarte mare atenţie din partea portarului. Aş mai adăuga că, după primirea autogolului, Po­litehnica n-a mai insistat sufici­ent, în ansamblu însă, echipa Ia­şului are viitor şi politica de în­tinerire a lotului, promovată­­­e colegul meu Ilie Oană, e dintre ce­le mai bune”. Mai remarcăm progresele făcu­te de publicul ieşean în susţinerea Politehnicii. Trebuie să dăm ne­contenit echipei sprijin moral de­oarece îl merită. AI.. CERBI) Etapa de cm Astăzi au loc celelalte jocuri al­­e etapei: F.C.M. Reşiţa — Uni­versitatea Craiova, Steaua — F.C. Argeş Piteşti (stadion Steaua), steagul Roşu — Chimia Rm. Vâl­­cea, F.C. Constanţa — Sportul Studenţesc, F.C. Galaţi — U.T. A­­rad, Politehnica Timişoara — C.F.R. Cluj-Napoca, Universitatea Cluj-Napoca — Olimpia Satu Ma­re şi A. S. Armata Tg. Mureş — Jiul. Toate jocurile încep la ora 14:00. Staţiile noastre de radio vor transmite, alternativ, aspecte de la aceste intilniri pe progra­mul 1, în cadrul emisiunii „Sport şi muzică“. (Agerpres) Fază din joc Programul competiţional de azi Rugbi. Teren Tineretului, ora 9: Politehnica — Constructorul Buzău (div. A). Volei. Sala sporturilor, ora 17: Constructorul Bucureşti — C.S.U. Galaţi („Cupa F.R.V.“ — fern.). Baschet. Sala sporturilor, ora 9,30 ! C.S.M. — C.S. Botoşani (div. B mase.). Fotbal. Teren Paş­cani, ora 11: C.F.R. Paşcani — C.S.M. Suceava (div. B). Teren Ti­neretului, ora 11: Constructorul Iaşi — Constructorul Botoşani (div. C). Drum de muncă (urmare din pag. 1) serii, se arcuieşte curcubeu peste ogoare unde plouă fertil, iar plu­guri urieşeşti întorc pămîntul să mustească vinul. Uneori poate că drumul va trebui săpat in stincă ni apărat de avalanşe cu pieptul. In focuri de tabără, ca moşii şi bunii noştri, nu ne vom sfii să golim o cupă şi-i vom gratula pe artiştii ce ne vor da puteri să mer­gem înainte. Dar va exista marele luminiş în care vom ajunge, noi mai cărunţi, iar tinerii, mai tineri, cu toţii de o neasemuită bogăţie a inimii şi cugetului şi răsplata cea mare — în tot cursul mersului — va fi bucuria ce-o vom vedea unii în ochii altora, tovărăşia supremă şi înălţătoare, apropierea fericirii şi exuberanta înflorire a fiecăruia. Acolo Iaşii noştri vor fi ca o gră­dină din poveste, iar livezile vor promi sub cupole şi vom şti cin­­tece tonifiante pe care le vom spune împreună, deşi fiecare va putea fi un solist demn de admi­raţie. Vor fi şi locuri de pioasă a­­m­intire pentru cei dintre noi ce nu s-au cruţat şi au trecut cu­­demnitate pragul vieţii, ca să ne înmulţim şi să triumfe frăţia ma­joră şi adevărurile comuniste tot mai împlinite. Acum avem credinţa neutopică, elanul, uneltele şi armele care ne dau siguranţa că vom fi ceea ce vrem, în ţara noastră, în lumea tot mai a noastră, a celor ce-i de­dicăm fiecare azi, fiecare gest cu­rat şi gînd partinic. A

Next