Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)
1975-01-03 / nr. 8794
cFIACARA IASULUI--------------------------------------------------------------------- La începutul noului an - muncă şi veselie, încredere şi optimism (urmare din pag. a 2-a) confecţii, prima unitate ieşeană care a raportat îndeplinirea planului pe patru ani din actualul cincinal, am întilnit-o şi pe tov. Maria Chiriac, secretara comitetului de partid. „Anul 1974 are pentru mine o semnificaţie cu totul deosebită, deoarece am avut bucuria să particip, ca delegat, la lucrările celui de al XI-lea Congres al partidului. Hotăririle marelui forum al comuniştilor ne vor călăuzi activitatea în viitor, ne vor mobiliza şi mai mult pentru a înfăptui toate obiectivele propuse“, dosesc în sală grupuri de urători. Elevi de la diverse şcoli generale, licee teoretice şi de specialitate, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, vin să facă tradiţionala urare. Peste tot, veselie şi tinereţe, entuziasm şi bucurie. Revelion... la volan în noaptea de revelion, 30 de autobuze, 40 de taximetre şi 8 tramvaie cu remorci au asigurat transportul în comun a cetăţenilor. Aceste mijloace de transport au fost conduse de oameni care de mai mulţi ani petrec astfel revelionul. „Este al 14-lea revelion care „mă prinde“ la volanul maşinii" —ne spunea taximetristul Petru Maxim. Volanele autobuzelor cu nr. de inventar 16, 100, 69 şi 233 au fost conduse de soţii Apostol, Pădureţ, Bandoc, Bucşă, care au avut ca taxatori, soţiile lor ! Primul nou-născut al anului 1975 Ora zero şi trei minute. La Spitalul „Maternitatea“ stau de veghe, la venirea pe lume a celor mai tineri cetăţeni ai patriei, medici şi asistente medicale. Medicul Ioan Tîridiman şi asistenta medicală Viorica Dumitraş ne aduc o veste importantă. Primul nou-născut al anului, în judeţul Iaşi, este un băieţel de 3.200 kg. II cheamă Ciobanu Bogdan-Emanuel. Ni se spune că mama, Rodica Ciobanu, din Iaşi, str. I. Creangă, se simte foarte bine. Primului cetăţean al anului 1975, îi urăm ani mulţi şi fericiţi, să crească mare şi voinic ! Echipe de intervenţie la datorie Ora 1. La dispeceratul G.I.G.C.L. sună telefonul, în locuinţa unui cetăţean din str. Primăverii nr. 15 s-a spart o conductă. Imediat, spre această adresă se îndreaptă echipa de intervenţie a secţiei de termoficare, alcătuită din fraţii Nicolae şi Gheorghe Munteanu, care au înlăturat defecţiunea cu operativitate. în aşteptarea unor eventuale evenimente, la dispecerat se mai aflau şi alte echipe de lucrători, de la fiecare secţie a grupului de întreprinderi. Prima convorbire telefonică La serviciul interurban normal din cadrul Oficiului municipal de poştă şi telecomunicaţii, 6 telefoniste asigurau convorbirile ieșenilor cu celelalte localităţi ale ţării. La ora zero, Ruxanda Liciu face prima legătură telefonică din acest an. Un cetăţean din Iaşi ti urează „La mulţi ani !“ prietenului său din Baia Mare. între orele 23.30 au fost înregistrate 315 convorbiri telefonice cu diferite oraşe ale ţării. Din carnetul reporterului • In noaptea de revelion, pe străzile Iaşului putea fi văzută o interesantă formaţie folclorică. „Capra“, la care ne referim, este din comuna Bicazul Ardelean (Neamţ), şi vine pentru a 14-a oară consecutiv în oraşul nostru ! • în atelierul eurare din secţia fire a C.F.S., sarcina de plan a schimbului a fost depăşită cu 8 la sută, în condiţiile reducerii cu 3,8 procente a consumurilor specifice. Semne bune anulare... • Ora zero. Pe peronul staţiei Iaşi, alături de un numeros grup de călători, echipa reporterilor ascultă mesajul Preşedintelui Republicii. După emoţia clipei, după urările de rigoare, raidul ... continuă. • Tot la gară, am aliat, o veste importantă : incepînd din acea noapte, în transporturile feroviare efectuate de Depoul Iaşi se vor folosi numai locomotive Diesel. • Tinerii care petreceau la cantina nr. 2 a Universităţii au ales-o pe Valentina Răzleţ, de la Spitalul C.F.R., „Miss Revelion ’75". Nu știau, probabil, că era căsătorită de numai o lună ! • Taximetristul V. Postu efectuase deja 200 km, pînă la ora zero. Al 201-lea km il făcea (simbolic !) către cel mai tînăr cartier al Iașului , Alexandru cel Bun. • La „Bolta Rece“, petrecerea a fost foarte frumoasă. Numai că, la stingerea luminilor, responsabilul C. Arnăutu n-a putut deschide prompt sticla de șampanie. A fost, de altfel, singura lui deficiență în acea noapte ! • Record : la I.R.E. durata medie de înlăturare a unui deranjament (şi ele, foarte puţine) — doar 21 de minute. Recordmenii, echipele compuse din Gh. Fîntinaru, V. Bucur, N. Zub şi Gh. Luca, Gh. Grădinaru, C. Rotaru. • Peste 450 de ieşeni au petrecut revelionul în staţiuni balneo-climaterice şi cabane turistice, iar circa 800, în unităţile O.J.T. Iaşi. • Primele clipe din 1975. In dealul Copoului, îl întîlnim pe căpitanul de miliţie Gh. Lazăr. „Ceva deosebit?“. ..Totul e în ordine, vine răspunsul. Singurul „eveniment“ : veselia !“. Reportaj CONST. Fotografiile realizat de : PALADUTA e. lupu IOAN ȘCHIOPU L. STRATULAT SPORT « SPORT • SPORT Campionatul mondial universitar de handbal Franţa, Polonia şi România—în grupa de la Iaşi Incepînd de mîine, ţara noastră tul este gata. Echipelor li s-au tul este gata. Echipelor li s-au creat condiţii optime de acomodare şi jocuri ; reprezentanţii presei au la dispoziţie cabine de transmisie, telexuri, telefoane etc. Iată programul jocurilor din grupa de la Iaşi : Sâmbătă, 4 ianuarie, ora 17 : Polonia — Agronomia ; ora 18,15 : România — Franţa. Duminică, 5 ianuarie, ora 17 : România — Agronomia ; ora 18,15: Polonia — Franţa. Marţi, 7 ianuarie, ora 17 : Franţa — Agronomia ; ora 18:15 : România — Polonia. R. e. Incepînd de mîine, ţara noastră găzduieşte întrecerile celei de-aXX-a ediţii a Campionatului mondial universitar de handbal (masculin). Jocurile preliminare se vor disputa în cîteva oraşe din ţară, printre care şi Iaşi. La noi, va putea fi urmărită evoluţia reprezentativelor studenţeşti ale Franţei, Poloniei şi României. Lor li se va alătura Agronomia Iaşi (participantă b.c.). Ieşenii, gazde ospitaliere, au făcut pregătiri intense pentru această prestigioasă manifestare sportivă. La Sala sporturilor. ro nr Pe scurt Au fost desemnaţi sportivii ai anului 1974, pe rarduri, din Iaşi alpinism-tuism — Gh. Roşu, atleism — Horica Teodorescu, baschet — B. Moisescu, box — Nic. Lhipirog, călărie — Gioconda Pinaru, fotbal — Gh. Dinu, gimnastică — Viorica Franciuc, judo — Toma Mihalache, handbal — Viorica Cojocăriţa, lupte — V. Ţigănaş, rugbi — M. Zamfir, scrimă — D. Irimiciuc, şah — V. Vaisman, tenis de cîmp — V. Spiţă, tenis de masă — C. Macovei, tir — S. Grosaru, volei — Ana Chiriţescu. --------------------PAGINA A lll-A --------Realizări de prestigiu ----------ale economiei judeţului nostru în 1974 Producţia industrială S • La 17 noiembrie 1974, indus-tria ieşeană şi-a îndeplinit sarcinile prevăzute iniţial pentru patru ani din actualul cincinal. Faţă de prevederile respective s-au realizat, în plus, pînă la sfîrşitul anului 8.889 tone de fibre şi fire sintetice, mobilă în valoare de 80,7 milioane Iei, 709,6 mii m.p. ţesături şi multe alte produse. • Comparativ cu planul pe 1974, industria noastră a produs peste prevederi aproape 300 de tone de oţel, circa 9.000 de radioreceptoare, 2.300 m.c. panouri din beton armat, 200 m.c. cherestea de fag, mobilă în valoare de circa 17 milioane lei, 130 de mii de m.p. ţesături de bumbac, confecţii în valoare de 3 milioane lei şi multe alte produse. • Noul este prezent în permanenţă în industria ieşeană, în 1974 au fost asimilate circa 400 de sortimente noi şi modernizate şi au fost introduse 40 de noi tehnologii. La întreprinderea „Victoria“, de exemplu, se produc acum 50 de produse noi faţă de 14 cu care s-a început producţia. La „Moldova“, ponderea produselor noi şi reproiectate reprezintă 58 la sută din totalul producţiei. Oraşul a realizat în 1974 3 la sută din producţia globală industrială a ţării, peste 4/5 din producţia de antibiotice, aproape 1/5 din producţia de ţevi şi tot pe-atîta din cea de ulei, mai bine de 37 la sută din producţia de fire şi fibre sintetice. Agricultura Anul 1974 a marcat progrese substanţiale în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii. Astfel a sporit numărul tractoarelor şi maşinilor agricole, ajungindu-se în prezent la o încărcătură de 82 hectare pe tractor fizic. Au căpătat totodată o şi mai mare amploare măsurile menite să ducă la creşterea potenţialului productiv al pămîntului. Pe ogoarele judeţului au fost administrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice, suprafeţele irigate au sporit la 15.540 hectare, pe 48.000 hectare s-au aplicat măsuri antierozionale, au câştigat teren desecările, îndiguirile şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Printre obiectivele cele mai recent realizate figurează amenajarea antierozională din bazinul hidrografic al Stavnicului şi a barajului de acumulare de la Tansa-Belceşti, însemnate investiţii au fost destinate de asemenea extinderii serelor şi solariilor pentru legumicultura, a viilor şi livezilor, precum şi construirii de noi complexe zootehnice de tip industrial. Exportul • Zece întreprinderi şi-au îndeplinit planul de export pe 1974 înainte de termen. Este vorba de întreprinderea de prelucrare a lemnului, întreprinderea „Unirea întreprinderea de industrializare a laptelui și altele. • Deși relativ recent apărută pe meleaguri ieșene, industria prelucrării lemnului s-a impus cu autoritate : mobila realizată aici este apreciată astăzi în peste 24 de ţări de pe trei continente, exportul reprezentînd 95 la sută din volumul producţiei. • Din 1974, Ilîrlăul a devenit cunoscut peste hotare şi datorită tricotajelor produse aici şi destinate exportului. o „Ţesătura“ este cunoscută şi apreciată în peste 10 ţări ale lumii, unde se exportă 60 la sută din producţia sa. Şi de la ,,Moldova“ pleacă, în aproape 15 ţări, tricotaje a căror marcă a devenit căutată de mult. Tînăra întreprindere „Victoria“ exportă, şi ea, 19 produse în 5 ţări, şi să nu uităm că peste 60 la sută din producţie participă, de asemenea, la export, prin confecţii. • Industria chimică ieşeană exportă 13 sortimente, în 34 ţări. Faţă de 1971, numărul produselor din mase plastice a crescut la export în 1974 de 2,6 ori, iar cel al fibrelor poliesterice de 4,8 ori.Dacă, în 1970, C.F.S. exporta 7 produse în 7 ţări, acum exportă 39 de produse, în 30 de ţări ale lumii. Desfacerea mărfurilor şi prestările de servicii • Unităţile comerciale din judeţul nostru au îndeplinit planul de desfacere a mărfurilor pe patru ani din cincinal la 21 noiembrie 1974, în anul trecut s-au con- 4 struit peste 7.500 m.p. suprafaţă comercială şi s-au deschis 38 de u- ■ nităţi noi. * Volumul prestărilor de ser-i vicii prin cooperaţia meşteşugă- t rească a fost în 1974 cu 14 la sută * maî mare faţă de 1973. S-au des- f chis 22 unităţi noi. Noi capacităţi I productive intrate în funcţiune . Anul 1974 a marcat intrarea în funcţiune a unor noi şi însemnate capacităţi de producţie în judeţul nostru. Printre acestea amintim : instalaţii de fibre poliesterice şi fire texturate la Combinatul de fibre sintetice ; linii de fabricaţie a ţevilor sudate din oţel şi a profilelor îndoite la întreprinderea metalurgică ; instalaţii de prelucrare a maselor plastice la I.P.M.P.; linii tehnologice pentru produse noi, extracte vegetale la întreprinderea de antibiotice ; întreprinderea „Tehnoton“ ; noi hale de producţie la I.M.M.R. Paşcani ; alte capacităţi la întreprinderea de materiale de construcţii, „Nicolina", Î.U.P.S.R. ş.a. Totodată, amintim faptul că, zilele trecute, cu două luni mai devreme faţă de termenul planificat, a intrat în funcţiune noua şi moderna Fabrică de bere din Iaşi. Producţia globală industrială • Se prevede ca în 1975, producţia globală industrială a judeţului Iaşi să sporească cu peste 27 la sută faţă de realizările din 1974. • Industria chimică va deţine în continuare ponderea principală — 44 la sută din volumul producţiei. Industria metalurgică — 11,9 la sută; industria alimentară 11 la sută ; industria uşoară 10,1 la sută ; industria locală 4 la sută etc. • In 1975 industria judeţului Iaşi va realiza întreaga producţie a României din 1938. Agricultura • Şi în agricultură se vordepune în acest an eforturi mai susţinute pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale, astfel ca să se poată asigura creşterea valorii producţiei globale cu cel puţin 16 la sută faţa de realizările din 1974. Exportul • Ca urmare a dezvoltării economice a judeţului nostru, diversificării producţiei şi îmbunătăţirii calităţii acesteia, planul de export va fi în 1975 cu 90 la sută mai mare decât în 1974. La realizarea exportului, principala sarcină revine industriei, îşi vor aduce contribuţia într-o măsură mai mare unităţile agricole şi cooperaţia meşteşugărească. Desfacerea mărfurilor în acest an, desfacerea mărfurilor cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist va cunoaşte o creştere de 8 la sută faţă de 1974. Se vor da în folosinţă noi spaţii comerciale, atît la oraşe cit şi la sate. Prestările de servicii Volumul prestărilor de servicii in anul 1975 va creşte cu 13 la sută faţă de 1974. Se are în vedere extinderea serviciilor oferite de toate unităţile de stat specializate şi de cooperativele meşteşugăreşti. Investiţiile Pentru realizarea integrală a planului de dezvoltare economico-socială a judeţului nostru în 1975, s-au prevăzut investiţii de aproape 1,9 miliarde lei. Vor continua lucrările de dezvoltare la „Tehnoton", vor fi date în funcţiune noi capacităţi de producţie la „Ţesătura", Fabrica de confecţii etc., se vor construi noi întreprinderi la Iaşi, Paşcani şi în alte localităţi din judeţ. De asemenea, se vor construi noi blocuri de locuinţe, cămine, creşe, grădiniţe. Perspectiva 1975 Pașcani — oraș în continuă dezvoltare edilitară. Foto : S. LEONID T-------- Searade ajun (urmare din pag. 1) 1 Şî nu poţi să nu simţi un plus de bucurie cind belşu- » gul din magazine este insolit şi de un zîmbet. In ciuda oboselii, lucrătorii din comer- tul nostru au fost in seara ^ de ajun mai amabili ca oni cînd. La fel lucrătorii din a- ţelierele de reparat aparate de radio-tvp din atelierele de , frizerie şi coafură. Scara de ajun reflecta în felul, ei ca cracteristic viaţa noastră care în 1974 a făcut încă un pas pe drumul bunăstării şi care în 1975 va mai face unul. De- i sigur, prin munca noastră. Creşterea veniturilor unor categorii de angajaţi s-a şi a înunţat . -----1 t