Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)

1975-01-03 / nr. 8794

cFIACARA IASULUI---------------------------------------------------------------------­ La începutul noului an - muncă şi veselie, încredere şi optimism (urmare din pag. a 2-a) confecţii, prima unitate ieşeană care a­ raportat îndeplinirea­ pla­nului pe patru ani din actualul cincinal, am întilnit-o şi pe tov. Maria Chiriac, secretara comitetu­lui de partid. „Anul 1974 are pen­tru mine o semnificaţie cu totul deosebită, deoarece am avut bu­curia să particip, ca delegat, la lucrările celui de al XI-lea Con­gres al partidului. Hotăririle mare­lui forum al comuniştilor ne vor călăuzi activitatea în viitor, ne vor mobiliza şi mai mult pentru a în­făptui toate obiectivele propuse“, dosesc în sală grupuri de urători. Elevi de la diverse şcoli generale, licee teoretice şi de specialitate, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, vin să facă tradiţionala urare. Peste tot, veselie şi tine­reţe, entuziasm şi bucurie. Revelion... la volan în noaptea de revelion, 30 de autobuze, 40 de taximetre şi 8 tramvaie cu remorci au asigurat transportul în comun a cetăţenilor. Aceste mijloace de transport au fost­ conduse de oameni care de mai mulţi ani petrec astfel reve­lionul. „Este al 14-lea revelion ca­re „mă prinde“ la volanul maşinii" —ne spunea taximetristul Petru Maxim. Volanele autobuzelor cu nr. de inventar 16, 100, 69 şi 233 au fost conduse de soţii Apostol, Pădureţ, Bandoc, Bucşă, care au avut ca taxatori, soţiile lor ! Primul nou-născut al anului 1975 Ora zero şi trei minute. La Spi­talul „Maternitatea“ stau de ve­ghe, la venirea pe lume a celor mai tineri cetăţeni ai patriei, me­dici şi asistente medicale. Medicul Ioan Tîridiman şi asistenta medi­cală Viorica Dumitraş ne aduc o veste importantă. Primul nou-năs­­cut al anului, în judeţul Iaşi, este un băieţel de 3.200 kg. II cheamă Ciobanu Bogdan-Emanuel. Ni se spune că mama, Rodica Ciobanu­, din Iaşi, str. I. Creangă, se simte foarte bine. Primului cetăţean al anului 1975, îi urăm ani mulţi şi fericiţi, să crească mare şi voinic ! Echipe de intervenţie la datorie Ora 1. La dispeceratul G.I.G.C.L. sună telefonul, în locuinţa unui cetăţean din str. Primăverii nr. 15 s-a spart o conductă. Imediat, spre această adresă se îndreaptă echipa de intervenţie a secţiei de termofi­­care, alcătuită din fraţii Nicolae şi Gheorghe Munteanu, care au înlăturat defecţiunea cu operativi­tate. în aşteptarea unor eventuale evenimente, la dispecerat se mai aflau şi alte echipe de lucrători, de la fiecare secţie a grupului de întreprinderi. Prima convorbire telefonică La serviciul interurban normal din cadrul Oficiului municipal de poştă şi telecomunicaţii, 6 telefo­niste asigurau convorbirile ieșeni­lor cu celelalte localităţi ale ţă­rii. La ora zero, Ruxanda Liciu face prima legătură telefonică din acest an. Un cetăţean din Iaşi ti urează „La mulţi ani !“ prietenului său din Baia Mare. între orele 23­­.30 au fost înregistrate 315 convorbiri telefonice cu diferite o­­raşe ale ţării. Din carnetul reporterului • In noaptea de revelion, pe străzile Iaşului putea fi văzută o interesantă formaţie folclorică. „Capra“, la care ne referim, este din comuna Bicazul Ardelean (Neamţ), şi vine pentru a 14-a oa­ră consecutiv în oraşul nostru ! • în atelierul eu­rare din secţia fire­­ a C.F.S., sarcina de plan a schim­bului a fost depăşită cu 8 la sută, în condiţiile reducerii cu 3,8 pro­­cente a consumurilor specifice. Semne bune anul­are... • Ora zero. Pe peronul staţiei Iaşi, alături de un numeros grup de că­lători, echipa reporterilor ascultă mesajul Preşedintelui Republicii. După emoţia clipei, după urările de rigoare, raidul ... continuă. • Tot la gară, am aliat, o veste im­portantă : incepînd din acea noap­te, în transporturile feroviare efec­tuate de Depoul Iaşi se vor folosi numai locomotive Diesel. • Ti­nerii care petreceau la cantina nr. 2 a Universităţii au ales-o pe Va­lentina Răzleţ, de la Spitalul C.F.R., „Miss Revelion ’75". Nu știau, probabil, că era căsătorită de numai o lună ! • Taximetristul V. Postu efectuase deja 200 km, pînă la ora zero. Al 201-lea km il făcea (simbolic !) către cel mai tî­­năr cartier al Iașului , Alexandru cel Bun. • La „Bolta Rece“, petre­cerea a fost foarte frumoasă. Nu­mai că, la stingerea luminilor, res­ponsabilul C. Arnăutu n-a putut deschide prompt sticla de șampa­nie. A fost, de altfel, singura lui deficiență în acea noapte ! • Re­cord : la I.R.E.­­ durata medie de înlăturare a unui deranjament (şi ele, foarte puţine) — doar 21 de minute. Recordmenii, echipele compuse din Gh. Fîntinaru, V. Bucur, N. Zub şi Gh. Luca, Gh. Grădinaru, C. Rotaru. • Peste 450 de ieşeni au petrecut revelio­nul în staţiuni balneo-climaterice şi cabane turistice, iar circa 800, în unităţile O.J.T. Iaşi. • Primele clipe din 1975. In dealul Copou­­lui, îl întîlnim pe căpitanul de miliţie Gh. Lazăr. „Ceva deosebit?“. ..Totul e în ordine, vine răspunsul. Singurul „eveniment“ : veselia !“. Reportaj CONST. Fotografiile realizat de : PALADUTA e. lupu IOAN ȘCHIOPU L. STR­ATU­LAT SPORT « SPORT • SPORT Campionatul mondial universitar de handbal­­ Franţa, Polonia şi România—în grupa de la Iaşi Incepînd de mîine, ţara noastră tul este gata. Echipelor li s-au tul este gata. Echipelor li s-au creat condiţii optime de acomo­dare şi jocuri ; reprezentanţii pre­sei au la dispoziţie cabine de transmisie, telexuri, telefoane etc. Iată programul jocurilor din grupa de la Iaşi : Sâmbătă, 4 ianuarie, ora 17 : Polonia — Agronomia ; ora 18,15 : România — Franţa. Duminică, 5 ianuarie, ora 17 : România — A­­gronomia ; ora 18,15: Polonia — Franţa. Marţi, 7 ianuarie, ora 17 : Franţa — Agronomia ; ora 18:15 : România — Polonia. R. e. Incepînd de mîine, ţara noastră găzduieşte întrecerile celei de-a­­XX-a ediţii a Campionatului mon­dial universitar de handbal (mas­culin). Jocurile preliminare se vor disputa în cîteva oraşe din ţară, printre care şi­­ Iaşi. La noi, va putea fi urmărită evoluţia repre­zentativelor studenţeşti ale Fran­ţei, Poloniei şi României. Lor li se va alătura Agronomia Iaşi (par­­­­ticipantă b.c.). Ieşenii, gazde ospitaliere, au făcut pregătiri intense pentru a­­ceastă prestigioasă manifestare sportivă. La Sala sporturilor. ro­ nr Pe scurt Au fost desemnaţi sportivii­­ ai anului 1974, pe ra­­rduri, din Iaşi alpinism-tu­­ism — Gh. Roşu, atle­­ism — Horica Teodorescu, bas­chet — B. Moisescu, box — Nic. Lhipirog, călărie — Gioconda Pin­­aru, fotbal — Gh. Dinu, gimnas­tică — Viorica Franciuc, judo —­ Toma Mihalache, handbal — Vio­rica Cojocăriţa, lupte — V. Ţigă­­naş, rugbi — M. Zamfir, scrimă — D. Irimiciuc, şah — V. Vaisman, tenis de cîmp — V. Spiţă, tenis de masă — C. Macovei, tir — S. Gro­­saru, volei — Ana Chiriţescu. --------------------PAGINA A lll-A --------Realizări de prestigiu ----------­ale economiei judeţului nostru în 1974­ ­­Producţia industrială S • La 17 noiembrie 1974, indus-­­­tria ieşeană şi-a îndeplinit sarci­­­­nile prevăzute iniţial pentru patru ani din actualul cincinal. Faţă de prevederile respective s-au reali­zat, în plus, pînă la sfîrşitul anu­lui 8.889 tone de fibre şi fire sin­tetice, mobilă în valoare de 80,7 milioane Iei, 709,6 mii m.p. ţesă­turi şi multe alte produse. • Comparativ cu planul pe 1974, industria noastră a produs peste prevederi aproape 300 de tone de o­­ţel, circa 9.000 de radioreceptoare, 2.300 m.c. panouri din beton ar­mat, 200 m.c. cherestea de fag, mo­bilă în valoare de circa 17 milioa­ne lei, 130 de mii de m.p. ţesături de bumbac, confecţii în valoare de 3 milioane lei şi multe alte pro­duse. • Noul este prezent în perma­nenţă în industria ieşeană, în 1974 au fost asimilate circa 400 de sor­timente noi şi modernizate şi au fost introduse 40 de noi tehnologii. La întreprinderea „Victoria“, de exemplu, se produc acum 50 de produse noi faţă de 14 cu care s-a început producţia. La „Moldova“, ponderea produselor noi şi repro­­iectate reprezintă 58 la sută din totalul producţiei. O­raşul a realizat în 1974 3 la sută din producţia globală indus­trială a ţării, peste 4/5 din pro­ducţia de antibiotice, aproape 1/5 din producţia de ţevi şi tot pe-atîta din cea de ulei, mai bine de 37 la sută din producţia de fire şi fibre sintetice. Agricultura Anul 1974 a marcat progrese sub­stanţiale în dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a agriculturii. Ast­fel a sporit numărul tractoarelor şi maşinilor agricole, ajungindu-se în prezent la o încărcătură de 82­­ hectare pe tractor fizic. Au căpătat totodată o şi mai mare amploare măsurile menite să ducă la creşte­rea potenţialului productiv al pă­­mîntului. Pe ogoarele judeţului au fost administrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice, su­prafeţele irigate au sporit la 15.540 hectare, pe 48.000 hectare s-au a­­plicat măsuri antierozionale, au câştigat teren desecările, îndiguiri­le şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Printre obiectivele cele mai recent realizate figurează a­­menajarea antierozională din ba­zinul hidrografic al Stavnicului şi a barajului de acumulare de la Tansa-Belceşti, însemnate investiţii au fost des­tinate de asemenea extinderii se­relor şi solariilor pentru legumi­cultura, a viilor şi livezilor, pre­cum şi construirii de noi comple­xe zootehnice de tip industrial. Exportul • Zece întreprinderi şi-au înde­plinit planul de export pe 1974 înainte de termen. Este vorba de întreprinderea de prelucrare a lemnului, întreprinderea „Unirea întreprinderea de industrializare a laptelui și altele. • Deși relativ recent apărută pe meleaguri ieșene, industria prelu­crării lemnului s-a impus cu auto­ritate : mobila realizată aici este apreciată astăzi în peste 24 de ţări de pe trei continente, exportul re­­prezentînd 95 la sută din volumul producţiei. • Din 1974, Ilîrlăul a devenit cunoscut peste hotare şi datorită tricotajelor produse aici şi desti­nate exportului. o „Ţesătura“ este cunoscută şi apreciată în peste 10 ţări ale lu­mii, unde se exportă 60 la sută din producţia sa. Şi de la ,,Moldo­va“ pleacă, în aproape 15 ţări, tri­cotaje a căror marcă a devenit că­utată de mult. Tînăra întreprindere „Victoria“ exportă, şi ea, 19 pro­duse în 5 ţări, şi să nu uităm că peste 60 la sută din producţie par­ticipă, de asemenea, la export, prin confecţii. • Industria chimică ieşeană ex­portă 13 sortimente, în 3­4 ţări. Fa­ţă de 1971, numărul produselor din mase plastice a crescut la ex­port în 1974 de 2,6 ori, iar cel al fibrelor poliesterice de 4,8 ori.­Da­­că, în 1970, C.F.S. exporta 7 pro­duse în 7 ţări, acum exportă 39 de produse, în 30 de ţări ale lumii. Desfacerea mărfurilor şi prestările de servicii • Unităţile comerciale din ju­deţul nostru au îndeplinit planul de desfacere a mărfurilor pe pa­tru ani din cincinal la 21 noiem­­­­brie 1974, în anul trecut s-au con- 4 struit peste 7.500 m.p. suprafaţă­­ comercială şi s-au deschis 38 de u- ■ nităţi noi.­­ * Volumul prestărilor de ser-­i vicii prin cooperaţia meşteşugă- t rească a fost în 1974 cu 14 la­ sută * maî mare faţă de 1973. S-au des- f chis 22 unităţi noi.­­ Noi capacităţi I productive intrate­­ în funcţiune . Anul 1974 a marcat intrarea în­­­ funcţiune a unor noi şi însemnate capacităţi de producţie în jude­ţul nostru. Printre acestea amin­tim : instalaţii de fibre poliesteri­­ce şi fire texturate la Combinatul de fibre sintetice ; linii de fabri­caţie a ţevilor sudate din oţel şi a profilelor îndoite la întreprinderea metalurgică ; instalaţii de prelu­crare a maselor plastice la I.P.M.P.; linii tehnologice pentru produse noi, extracte vegetale la întreprin­derea de antibiotice ; întreprinde­rea „Tehnoton“ ; noi hale de pro­ducţie la I.M.M.R. Paşcani ; alte capacităţi la întreprinderea de ma­teriale de construcţii, „Nicolina", Î.U.P.S.R. ş.a. Totodată, amintim faptul că, zilele trecute, cu două luni mai devreme faţă de terme­nul planificat, a intrat în func­ţiune noua şi moderna Fabrică de bere din Iaşi. Producţia globală industrială • Se prevede ca în 1975, pro­ducţia globală industrială a jude­ţului Iaşi să sporească cu peste 27 la sută faţă de realizările din 1974. • Industria chimică va deţine în continuare ponderea principală — 44 la sută din volumul producţiei. Industria metalurgică — 11,9 la sută; industria alimentară 11 la sută ; industria uşoară 10,1 la su­tă ; industria locală 4 la sută etc. • In 1975 industria judeţului Iaşi va realiza întreaga producţie a României din 1938. Agricultura • Şi în agricultură se vor­­depu­ne în acest an eforturi mai susţi­nute pentru dezvoltarea şi moder­nizarea bazei tehnico-materiale, astfel ca să se poată asigura creş­terea valorii producţiei globale cu cel puţin 16 la sută faţa de rea­lizările din 1974. Exportul • Ca urmare a dezvoltării eco­nomice a judeţului nostru, diversi­ficării producţiei şi îmbunătăţirii calităţii acesteia, planul de export va fi în 1975 cu 90 la sută mai ma­re decât în 1974. La realizarea ex­portului, principala sarcină revine industriei, îşi vor aduce contribu­ţia într-o măsură mai mare uni­tăţile agricole şi cooperaţia meş­teşugărească. Desfacerea mărfurilor în acest an, desfacerea mărfu­rilor cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist va cunoaşte o creştere de 8 la sută faţă de 1974. Se vor da în folosinţă noi spaţii comerciale, atît la oraşe cit şi la sate. Prestările de servicii Volumul prestărilor de servicii in anul 1975 va creşte cu 13 la su­tă faţă de 1974. Se are în vedere extinderea serviciilor oferite de toate unităţile de stat specializate şi de cooperativele meşteşugăreşti. Investiţiile Pentru realizarea integrală a pla­nului de dezvoltare economico-so­­cială a judeţului nostru în 1975, s-au prevăzut investiţii de aproa­pe 1,9 miliarde lei. Vor continua lucrările de dezvoltare la „Tehno­ton", vor fi date în funcţiune noi capacităţi de producţie la „Ţesă­tura", Fabrica de confecţii etc., se vor construi noi întreprinderi la Iaşi, Paşcani şi în alte localităţi din judeţ. De asemenea, se vor construi noi blocuri de locuinţe, cămine, creşe, grădiniţe. Perspectiva 1975 Pașcani — oraș în continuă dezvoltare edilitară. Foto : S. LEONID T-------- Seara­­de ajun (urm­are din pag. 1) 1 Şî nu poţi să nu simţi un­­ plus de bucurie cind­ belşu- » gul din magazine este inso­­l­­it şi de un zîmbet. In ciuda­­ oboselii, lucrătorii din comer-­­ tul nostru au fost in seara ^ de ajun mai amabili ca on­­i cînd. La fel lucrătorii din a- ţ­­elierele de reparat aparate­­ de radio-tvp din atelierele de , frizerie şi coafură. Scara de­­ ajun reflecta în felul, ei ca c­­­racteristic viaţa noastră care­­ în 1974 a făcut încă un pas­­ pe drumul bunăstării şi care­­ în 1975 va mai face unul. De- i sigur, prin munca noastră.­­ Creşterea veniturilor unor ca­­t­­egorii de angajaţi s-a şi a­ î­nunţat . -----1 t

Next